Avram Filipaº

Egal. Într-un fel vor avea un numãr dublu de studenþi. Dacã am un student la fãrã platã ºi unul cu platã, am doi, deci dublu. Asta am ºi spus.

Problema este cã vom avea aproape 600.000 de studenþi numai la stat, dupã ultima enumerare fãcutã de un cotidian central, în condiþiile în care universitãþile de stat Ñ ºi e bine sã sesizãm acest lucru Ñ aºteaptã finanþare de la stat, nu fac nimic ca sã obþinã acele surse extrabugetare pe care le-ar putea obþine, aºa cum fac unele universitãþi private, cer mereu de la stat.

Acum cer locuri cu taxã. Le-au ºi avut. Vreau sã vã spun, stimaþi colegi, cã pânã acum n-a îngrãdit nimeni,

în fapt, dreptul universitãþilor de stat de a scoate locuri cu platã.

Aºa s-a ajuns Ñ aºa cum am spus acum douã sãptãmâni de la microfon, într-o intervenþie preliminarã în lucrãrile Senatului nostru Ñ s-a ajuns la situaþia cã universitãþi care au primit de la stat 150 sau 200 de locuri au scos în prezent ºi ºcolarizeazã 800 Ñ 1.000 de studenþi cu platã ºi nu s-a întâmplat nimic benefic din acest punct de vedere ºi nici nu se va întâmpla.

Dacã nu, se va întâmpla altceva, ºi anume douã aspecte. În primul rând, statul trebuie sã se achite de obligaþia pe care ºi-a asumat-o, obligaþie legalã, de a acorda din bugetul de stat, ºi nu din bani publici Ñ aºa cum a apãrut în Ordonanþa de urgenþã nr. 32/2001 Ñ, deci nu din banii publici, din bugetul de stat, bugetul de stat fiind o parte din banii publici, dar o parte bine individualizatã. De aici trebuie acordat procentul de 4% ºi dacã statul va face aºa, atunci învãþãmântul de stat nu va mai duce lipsã de bani.

Numai cã statul a gãsit o posibilitate de eschivare a acestei obligaþii la care este supus prin lege. Aceastã posibilitate este frâul liber care s-a dat universitãþilor de stat sã scoatã locuri cu platã.

Douã consecinþe vor rezulta de aici: în primul rând, se va degrada învãþãmântul de stat în goana aceasta de a aduna bani cu orice preþ ºi de oriunde; în al doilea rând, se va reduce drastic Ñ ºi bine a spus un coleg de-al nostru aici ºi ar trebui sã gândim asupra acestui aspect Ñ se va reduce drastic posibilitatea exact a tinerilor noºtri de a veni spre învãþãmântul de stat, din moment ce jumãtate din locurile acestuia sunt scoase cu taxã.

Dacã existã o universitate care are posibilitatea sã ºcolarizeze peste locurile acordate de minister, atunci sã o facã gratuit. ªi atunci, într-adevãr, tinerii vor veni spre învãþãmântul de stat ºi vom avea procentul de studenþi raportat la populaþie acela pe care îl dorim.

Din toate aceste puncte de vedere, eu cred cã privatizarea învãþãmântului de stat spre care mergem noi cu paºi mici ºi Ñ cum sã vã spun eu Ð în detrimentul sufletului nostru naþional, ºi când am spus naþional nu mã gândesc decât la faptul cã tinerii, care sunt sufletul nostru naþional, lor li se restrânge posibilitatea de a merge spre universitãþile de stat, din moment ce universitãþile de stat se vor angaja într-o concurenþã, cu privire la taxe, cu universitãþile private. Concurenþa aceasta nu va aduce nimic bun, pentru cã se schimbã natura juridicã a celor douã pãrþi din care este alcãtuit învãþãmântul nostru.