Olivia-Diana Morar

516 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 0 · fără
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: —

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

„Eliminarea violenței împotriva femeilor, o temă care nu ia niciodată vacanță*”

Zeci de mii de femei din România sunt, anual, victime ale violenței domestice. Sigur, violența împotriva femeilor nu se manifestă doar în viața de familie, dar are, cu siguranță, cea mai mare pondere. Cifrele anunțate public de Poliția Română arată o creștere a fenomenului în ultimii ani, care ne indică două direcții majore: pe de o parte, nevoia de acțiune concertată, iar, pe de altă parte, faptul că mai multe femei apelează serviciul 112 când sunt agresate este un semnal de încredere în autorități.

Datele poliției, publicate în preajma Zilei internaționale pentru eliminarea violenței împotriva femeilor, sunt îngrijorătoare.

Aproape 80.000 de cazuri de violență domestică au fost semnalate poliției de la începutul acestui an și până la finalul lunii septembrie.

În 68.965 de situații, din cele 79.442, polițiștii au intervenit ca urmare a sesizărilor prin S.N.U.A.U. 112.

Din cele 79.442 intervenții ale polițiștilor la cazurile de violență domestică, în 19.349 situații s-a constatat existența acestui risc iminent, fiind emise 9.880 de ordine de protecție provizorii.* În aceeași perioadă, numărul faptelor, care constituie fapte penale din sfera violenței domestice, a fost de 43.425 de infracțiuni.

În contextul ședinței

În primele 9 luni ale acestui an, s-a înregistrat o creștere atât a numărului autorilor (44.100) care comit astfel de fapte, cât și a victimelor acestora (45.439).

Din totalul victimelor infracțiunilor de violență domestică, 30.716 sunt femei.

De asemenea, statisticile oficiale arată că instanțele judecătorești au emis 9.003 ordine de protecție, 4.093 din totalul acestora fiind provenite din ordine de protecție provizorii – cele acordate de poliție. Procentul femeilor care solicită ordin de protecție este încă destul de mic, iar aici intervine partea de educație în această direcție, care trebuie făcută deopotrivă de autorități și societate civilă. Este un drept oferit de lege femeilor abuzate, pe care trebuie să îl înțeleagă. Numărul celor care recidivează este încă mare, dar în scădere față de anii anteriori*, când datele arătau că unu din trei agresori cu ordin de restricție îl încalcă. În cazuri grave, au fost ucise femei, deși aveau ordin de protecție. Tocmai de aceea, măsura folosirii de brățări electronice de monitorizare a agresorilor recidiviști este una foarte utilă, urmând să fie implementată la nivel național.*

Violența, abuzurile, hărțuirea sunt teme importante pentru mine și alți colegi parlamentari. Sunt coinițiatoare a Proiectului de lege „Zero toleranță pentru hărțuirea sexuală în școli și universități”, alături de Cătălin Teniță, deputat REPER, Maya Teodoroiu, deputată PSD, și de Oana Murariu, deputată USR, adoptat recent, cu unanimitate, de plenul Senatului. Astfel, hărțuirea sexuală în școli devine infracțiune.

Nu este o surpriză pentru nimeni că suntem una dintre țările europene cu cele mai multe cazuri de violență domestică, o temă care ne preocupă și dincolo de ziua internațională a luptei cu acest fenomen. Mesajul pe care fiecare dintre noi trebuie să îl dăm tuturor femeilor aflate în pericol* sau care se confruntă cu acest fenomen este că legea este de partea lor, pot fi protejate și pot avea încredere să ceară ajutor de la prima palmă. Pentru că o palmă poate fi începutul unor derapaje foarte grave.