Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·15 februarie 2011
Declarații politice · adoptat tacit
Horea Dorin Uioreanu
Discurs
„Emil Boc cedează Ardealul”
Emil Boc și partidul pe care îl conduce se pregătește să ofere UDMR posibilitatea să mai facă un pas. Este știut faptul că UDMR a promovat, încă de la înființare, politica pașilor mărunți. A fost la guvernare alături de toate partidele politice, s-a dovedit a fi un partener extrem de disciplinat, însă fiecare guvern a fost nevoit să-i îndeplinească o dorință, să-l lase să mai facă un pas. Dar niciunul dintre foștii parteneri de guvern ai UDMR nu i-a permis să facă doi pași uriași în doar câteva luni, așa cum procedează PDL.
După adoptarea Legii educației în varianta agreată de UDMR, Emil Boc și partidul său cedând în fața pretențiilor maghiarimii în ceea ce privește predarea istoriei și geografiei României în altă limbă decât cea oficială, acum a început un nou șantaj: este vorba de Proiectul Legii privind statutul minorităților. Blocat în Parlament de mai bine de cinci ani, proiectul a revenit în discursul liderilor UDMR. Momentul nu e deloc rău ales, Emil Boc având emoții atât ca premier, dată fiind apropiata moțiune de cenzură, cât și ca lider politic, PDL pregătindu-se să-l debarce.
Rămâne de văzut cum va împăca premierul cerințele Uniunii cu sentimentele electoratului ardelean, asta mai ales având în vedere faptul că partidul său este în cădere liberă, iar electoratul portocaliu provenea în mare parte din Transilvania. În același timp, Emil Boc va trebui să răspundă unor întrebări legate de motivele care l-au determinat ca, din adversar înverșunat al legii, să devină promotorul ei. Domnia Sa va trebui să explice prin ce miracol legea despre care în 2005, dar și în 2007, susținea că este neconstituțională, a devenit una „importantă într-o societate democratică”.
La acel moment, domnul Emil Boc aprecia că această lege trebuie să respecte simultan două condiții, respectiv amendamentele formulate de Comisia de la Veneția și standardele internaționale în materie de drepturi ale minorităților. „Dacă aceste condiții sunt acceptate, putem vorbi de acest proiect în continuare, iar colegii de la UDMR sper că vor înțelege acest lucru. Nu poți să promovezi un proiect de lege care nu corespunde standardelor internaționale și care vizează superstandarde în România și care nu se regăsesc nicăieri”, declara Emil Boc în noiembrie 2005. Două luni mai târziu, PD depunea nu mai puțin de 150 de amendamente la proiectul inițiat de UDMR, din colectivul de redactare făcând parte și Augustin Zegrean, ajuns între timp judecător la Curtea Constituțională... La fel de înverșunat împotriva proiectului s-a arătat Emil Boc și în 2007, când îl considera de-a dreptul neconstituțional!
E foarte adevărat că atunci Boc nu era premier și nu era obligat să cedeze șantajului unui partener de guvernare, al acelui partener care-i asigură rămânerea în funcție, cel puțin deocamdată. Desigur, nu e prima oară când premierul se răzgândește. Domnia Sa se răzgândește atât de des încât nici nu mai știi câte zile sunt valabile declarațiile pe care le face. Dar, de data aceasta, cedând șantajului UDMR, Emil Boc va demonstra că este, într-adevăr, nu doar inconsecvent, ci și un veritabil profesor de drept neconstituțional!