Gheorghe Dumitraºcu

Este ciudat, domnule preºedinte, dar vã rog sã mã credeþi pe cuvânt cã nu am vorbit nimic cu cei dinainte, de la P.N.Þ.C.D. ºi de la independenþi, în legãturã cu subiectele pe care le tratãm.

Despre submarinul ”DelfinulÒ m-am oferit aici sã-l aduc în discuþie, pentru cã este una dintre problemele de suflet ale constãnþenilor. Am gãsit niºte articole tragice despre el. Problema nu o mai aduc.

O altã problemã este urmãtoarea: cãtre Ministerul Transporturilor. În 1988 flota româneascã era a 4-a flotã a lumii ca numãr de nave. Astãzi nu ºtiu cât mai e, dar tocmai de asta pun întrebarea: care mai este numãrul navelor noastre aparþinând companiilor de stat, care este numãrul navelor româneºti aparþinând unor companii româneºti ºi care este statutul ºi situaþia lor la aceastã orã? Ce rãmâne din planul domnului ministru Bãsescu, primar general, în legãturã cu crearea unei companii naþionale care sã adune resturile însângerate ale flotei noastre hãituitã de toate finanþele lumii? Care mai este perspectiva unei flote naþionale?

Sigur, cuvântul deranjeazã.

A doua problemã, iarãºi, pe cuvântul meu cã n-am discutat-o cu altul, este urmãtoarea: mã adresez S.R.I.-ului ºi Ministerului de Interne.

Ce ºtiþi exact despre aprobãrile care se dau, mai pe sub mânã sau mai peste mânã Ñ nu, peste mânã nu se dau aprobãri. Pe sub mânã. Peste mânã ar trebui sã le dãm noi ãlora care dau aprobãri pe sub mânã Ñ, care mai este situaþia aprobãrilor date unor strãini de a sãpa în cetãþile dacice din Munþii Apuseni cu sofisticate aparate de depistare a aurului, de unde, dacã e sã mã iau dupã zvonurile care au cuprins ca o psihozã generalã zona Ñ vin din ea, deci am fost acolo Ñ ar fi la nivelul cãldãrilor ºi la nivelul mai multor monede Ñ 6 mii de mãrci o monedã de aur dacicã. Nu aurul mã intereseazã, noi am plãtit habsburgilor uneltele ºi maºinãriile cu care ei ne-au exploatat aurul timp de 300 de ani, ei nu ne-au plãtit aurul. Las la o parte, treacã de la mine chestiunea asta, dar ce se întâmplã cu valoarea aceasta care este ºtiinþificã, istoricã ºi de suflet. Cine îºi permite sã facã aºa ceva?

ªi a doua chestiune, întreb în acelaºi sens: ce se aude cu starea Roºiei Montana? În lumea de acolo circulã urmãtoarea idee: bãtãlia care se dã pentru Roºia Montana este o bãtãlie pentru niºte surse care se cunosc, care au fost puse de-o parte, care au fost ascunse, atunci când muncitorii de acolo nu-ºi puteau face norma ºi pentru orice, deci în cazuri disperate se mai deschidea câte o vânã ºi se mai scotea din sângele de aur al pãmântului românesc câte ceva pentru a se acoperi setea de aur a regimurilor trecute.

Dacã Serviciul Român de Informaþii ºi Ministerul de Interne se fac a nu ºti nimic, eu atrag atenþia ºi, în acelaºi timp, aºtept un rãspuns. Aºtept mai multe rãspunsuri, dar 26 noiembrie uite-l nu e ºi se poate sã nu aibã timp pânã atunci.

Vã mulþumesc pentru atenþie.