Stenogramă plen

Vã rog sã-mi permiteþi sã declar deschisã ºedinþa Senatului de astãzi, 18 septembrie.

ªedinþa este condusã de subsemnatul, în calitate de vicepreºedinte al Senatului, asistat de domnii secretari, senator Adrian Sorin Vornicu ºi senator Ioan Mircea Popa.

Din totalul de 143 senatori, ºi-a înregistrat prezenþa, pânã în acest moment, un numãr de 112 colegi, absentând motivat de la lucrãrile Senatului un numãr de 5 senatori Ñ 3 sunt membri ai Guvernului, iar doi colegi, Gheorghiu Costel ºi Szab— K‡roly, sunt plecaþi în delegaþie.

Cvorumul de ºedinþã este de 72 de senatori.

Programul de lucru al zilei de astãzi: lucrãri în plen pânã la orele 19,30.

Ordinea de zi este cea standard Ñ i-aº spune Ñ declaraþii politice, probleme organizatorice, câteva sunt chestiuni organizatorice, întrucât o serie de colegi mi-au solicitat cuvântul înainte de a intra în ordinea de zi, program legislativ, ºi, de la orele 18,00, întrebãri, interpelãri ºi sperãm ºi rãspunsuri din partea reprezentanþilor Executivului.

Dacã în legãturã cu programul de lucru sunt observaþii?

Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Programul zilei de astãzi.

Vã rog sã votaþi, domnilor senatori.

Programul de lucru al zilei de astãzi este aprobat de Senat, în unanimitate, cu 76 de voturi.

Dacã în legãturã cu ordinea de zi aveþi observaþii sau amendamente?

Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Vã rog sã votaþi.

Ordinea de zi este aprobatã de cãtre Senat cu 75 de voturi pentru, un vot contra ºi douã abþineri. Invit domnii senatori sã-ºi ocupe locurile.

Înainte de a intra în declaraþiile politice, mi-au solicitat cuvântul o serie de senatori.

Ofer cuvântul domnului senator Matei Boilã.

Colegul ºi fratele nostru, Ioan Alexandru, s-a prezentat în faþa Tronului Divin pentru a culege în eternitate roadele vieþii sale de pe acest pãmânt.

Ioan Alexandru a fost un profesor iubit, un mare poet, un luptãtor curajos pentru dreptate, dar nu acestea sunt calitãþile ºi lucrurile care ni-l prezintã recunoºtinþei noastre, în primul rând, ci faptul cã a fost un apostol al lui Hristos într-o epocã în care aceasta însemna asumarea unui sacrificiu.

În primul rând, pentru aceasta, îl rog pe bunul Dumnezeu sã-l ierte, sã-l rãsplãteascã ºi sã-l odihneascã în pace.

Propun sã pãstrãm un moment de reculegere.

Vã rog, domnilor senatori.

Mulþumesc.

Domnul senator Corneliu Bucur.

Vã rog sã mã iertaþiÉ

Domnul preºedinte al Senatului, domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.

Îmi cer scuze, domnule senator Bucur.

ªi eu îmi cer scuze, domnule coleg.

Am considerat cã dupã cuvântul colegului nostru, domnul senator Boilã trebuie sã mã alãtur ºi eu la regretul pe care l-am resimþit ºi-l resimt faþã de încetarea din viaþã a unui om cu totul deosebit, unui mare suflet, unui mare român, unui mare parlamentar.

Cuvintele sunt de prisos în a spune mai mult decât cã aduc întregul omagiu al Partidului Naþional Liberal la dispariþia unui om de asemenea valoare pentru noi toþi. Vã mulþumesc.

Dumnezeu sã-l odihneascã în pace.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Îl invit la tribunã pe domnul senator Corneliu Bucur.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Intervenþia mea are ca obiect supunerea spre reflecþie ºi spre o decizie a plenului Senatului a unei probleme cu conotaþii organizatorice, dar ºi etice, legatã de faptul cã de 11 luni o comisie este pusã în imposibilitatea de a-ºi realiza mandatul încredinþat prin votul plenului, ca urmare a faptului cã ministrul culturii refuzã sã colaboreze cu aceastã comisie, în sensul de a transmite dupã data de 28 decembrie sau, mai precis, de 28 ianuarie, atunci când se prescrie termenul de 30 zile prevãzut în Legea responsabilitãþii ministeriale, rãspunsurile la întrebãrile formulate de aceastã comisie.

Vreau sã aduc la cunoºtinþã Senatului cã s-a fãcut tot ce s-a putut, inclusiv de preºedintele Senatului, eminentul coleg, domnul preºedinte Ionescu-Quintus, în sensul cã s-au adresat mai multe corespondenþe prin Guvernul României ºi, personal, domnului ministru Caramitru, dar urmare tuturor acestor demersuri Domnia sa Ñ ºi mã refer la domnul preºedinte Quintus Ñ a primit tot atâtea scrisori din partea domnului ministru Caramitru, care cere revocarea din funcþia de preºedinte a subsemnatului, preºedinte al acestei comisii.

Supun deci atenþiei dumneavoastrã adoptarea uneia dintre cele patru posibile soluþii ºi mi-aº permite sã spun _quintum non datum est,_ ºi care sunt.

În primul rând, decizia Senatului cu privire la asemenea atitudine, care poate sã se adopte prin întreruperea dezbaterii legislative a tuturor proiectelor înaintate de Ministerul Culturii, cel puþin pânã la data primirii rãspunsurilor. Nu este profitabil, mai ales având în vedere cã la comisia de mediere se aflã chiar Legea patrimoniului cultural mobil.

Al doilea demers posibil ar fi acela al solicitãrii primului-ministru sã atragã atenþia, într-o ºedinþã de guvern, domnului ministru cã împotriva Constituþiei ºi a Legii responsabilitãþii ministeriale nu este posibil sã se admitã o asemenea conduitã.

A treia soluþie ar fi demiterea subsemnatului din funcþia pe care mi-aþi încredinþat-o, dar pentru asta cred cã trebuie sã umblãm ºi la Regulamentul Senatului.

Iar cea de-a patra ar fi sã sistãm adoptarea de hotãrâri în plenul Senatului cu privire la alegerea sau numirea unor asemenea comisii de anchetã, având în

Da, vã mulþumesc.

Domnul senator Liviu Maior.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Aº dori sã exprim ºi eu, în numele grupului nostru, regretele pentru moartea poetului Ioan Alexandru. A murit o voce, un cântec al Ardealului pe care l-a iubit mai mult decât orice, iar noi ardelenii ne simþim în aceste momente marcaþi de dispariþia sa.

Dumnezeu sã-l odihneascã în pace.

Aº dori, în numele Grupului parlamentar P.D.S.R., sã cer Biroului permanent sã se sesizeze, în special, Comisia pentru privatizare, dar ºi cea pentru cercetarea abuzurilor ºi petiþii, în legãturã cu declaraþiile fãcute asearã pe postul de televiziune Tele 7 abc de cãtre sora liderului sindical de la ”TeproÒ, ucis în condiþii bestiale, pentru a ancheta dacã cele afirmate de sora lui sunt reale, pentru cã un lucru este clar: sunt de o gravitate extraordinarã.

Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc. Domnul senator ZaviciÉ Vã rog, domnul senator Bogdan.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Fac o declaraþie pe care în nici un caz nu aº fi fãcut-o în urmã cu 4 ani. În data de 14 septembrie a.c. mi-am prezentat demisia din P.N.Þ.C.D.

Motivele acestei demisii au apãrut în presã, s-au comentat la radio ºi la televiziune. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Zavici.

Doamnelor ºi domnilor,

Am adresat domnului preºedinte Ion Diaconescu urmãtoarele.

Subsemnatul Nicolae Zavici, senator P.N.Þ.C.D. de Braºov, vicepreºedintele Grupului parlamentar P.N.Þ.C.D. din Senatul României, îmi prezint demisia din P.N.Þ.C.D. pentru urmãtoarele motive:

Umilirea la care am fost supus la Braºov, unde noul preºedinte judeþean a refuzat sã punã în discuþie solicitarea mea de a candida pentru modesta funcþie de consilier municipal, în timp ce ºoferul meu a fost solicitat a candida din lipsã de solicitanþi. Resping ceea ce eu numesc diversiunea vârstelor ºi care ar vrea sã sugereze cã starea de crizã din P.N.Þ.C.D. s-ar datora activitãþii vârstnicilor din partid, când în realitate decizia a aparþinut ºi aparþine celor care au vârsta în jur de 40 de ani.

Demisia mea se vrea un protest împotriva incapacitãþii conducerii politice, demonstrate prin faptul cã nici una din marile promisiuni electorale nu a fost onoratã, împotriva politicii conciliatoare ºi, nu în ultimul rând, împotriva atitudinii de renunþare la principiile istorice ale înaintaºilor noºtri þãrãniºti.

Sunt disponibil pentru organizarea ºi rezolvarea problemelor printr-un congres extraordinar.

Pânã atunci, prezenta demisie este un act de proprie voinþã ºi vã rog a o consemna ca atare. Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc. Stimaþi colegi,

Înþeleg cã domnul senator Bogdan ºi domnul senator Zavici, practic, în ceea ce priveºte activitatea parlamentarã au demisionat din grupul parlamentar. Restul sunt chestiuni care nu sunt legate de activitatea Senatului. Domnul senator Victor Fuior.

Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Rugãmintea mea este de a fi introdus pe ordinea de zi de miercuri Raportul Comisiei parlamentare de verificare a F.N.I.-ului ºi a SOV Invest-ului.

Vreau sã întreb Biroul permanent dacã mâine la ora 8,30 au acest punct introdus pentru miercuri în plenul Parlamentului.

Da, mulþumesc de întrebare, dar pot sã vã rãspund, ºi dumneavoastrã, sigur, cunoaºteþi rãspunsul meu, întrucât ordinea de zi pentru ºedinþa comunã a celor douã Camere este propusã de cãtre Birourile permanente reunite ale celor douã Camere. Mâine dimineaþã va fi aceastã reuniune, iar eu cred cã pe ordinea de zi va fi ºi acest punct.

Acum nu pot sã spun da sau nu. Birourile permanente reunite vor decide.

Deci, douã chestiuni: solicitãrile domnilor senatori Corneliu Bucur ºi Liviu Maior sã fie înscrise pentru ordinea de zi a Biroului permanent.

Pot sã rãspund domnului senator Bucur cã noi am primit sãptãmâna trecutã, Biroul permanent al Senatului ºi domnul preºedinte Quintus au primit o scrisoare din partea domnului ministru, iar Biroul permanent a rãspuns, având în vedere prerogativele constituþionale ce stabilesc activitatea unui parlamentar ºi dreptul Parlamentului, respectiv dreptul Senatului de a institui acea comisie de anchetã, iar componenþa a fost stabilitã de plen.

În ceea ce priveºte solicitarea domnului senator Liviu Maior, dumneavoastrã cunoaºteþi cã fiecare dintre comisiile Senatului au dreptul, potrivit atribuþiunilor regulamentului, sã instituie, în limita competenþelor proprii, anumite verificãri.

Sigur, dacã se doreºte, am înþeles, o comisie comunã formatã din reprezentanþi atât ai Comisiei pentru cercetarea abuzurilor ºi petiþii cât ºi ai Comisiei pentru privatizare, acest lucru se poate face numai printr-o decizie a plenului Senatului. Noi vom discuta în ºedinþa de miercuri.

Stimaþi colegi, se pare cã acestea au fost toate chestiunile organizatorice înscrise. Colegii mei, domnii secretari, nu au înregistrat alte solicitãri. Sã trecem la declaraþiile politice.

Vã adresez rugãmintea din partea domnului senator Costicã Ciurtin sã-i oferim primul cuvântul la declaraþii politice astãzi, întrucât Domnia sa este iniþiator la un proiect de lege care se aflã în dezbatere la Camera Deputaþilor.

Deci vã adresez rugãmintea sã încãlcãm ordinea de înscriere la cuvânt ºi sã acordãm cuvântul domnului senator Costicã Ciurtin.

Vã rog, aveþi cuvântul, domnule senator.

Mulþumesc foarte mult colegilor care mi-au înþeles aceastã doleanþã.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

În ultima vreme, în luãri de poziþie prin mass-media de orice fel, o anumitã clientelã aservitã altor interese decât cele naþionale ºi, se pare, bine stipendiatã a început un atac dur asupra celei mai credibile instituþii a naþiunii române, Biserica.

Credinþa în morala creºtinã, legea fireascã, demnitatea ºi vocaþia familiei încep sã fie puse la stâlpul infamiei de neaveniþi în ale credinþei strãbune ºi atei convinºi crescuþi la ºcoala comunismului feroce.

Sub masca alinierii la Comunitatea Europeanã se urmãreºte zdruncinarea unitãþii de credinþã ortodoxã a poporului român, depãrtarea sufleteascã de bisericã, de morala creºtinã ºi de valorile sale pe care cu greu le-am recucerit în decembrie 1989.

Motivând necesitatea abrogãrii art. 200 din Codul penal, un oarecare Gabriel Andreescu, în numele G.D.S., loveºte miºeleºte în capii Bisericii Ortodoxe Române, cât mai cu seamã în instituþia naþionalã, biserica care, de altfel, se compune din aproape întregul popor român, creând premisele dezbinãrii naþionale ºi statale.

Cãci ce înseamnã decât dezbinare afirmaþia potrivit cãreia Biserica Ortodoxã Românã s-ar opune intereselor fundamentale ale societãþii româneºti, printre care ºi participarea la comunitatea democraþiilor avansate?!

Oare acest individ cu multe dioptrii nu considerã cã intrarea într-o comunitate de state civilizate se face nu prin folosirea ºi cultivarea spatelui, ci, dimpotrivã, prin bogãþia culturalã ºi spiritualã specifice fiecãrui popor?!

De ce Domnia sa refuzã sã gãseascã adevãratele cauze ale neintegrãrii noastre în structurile europene ºi care ar fi trebuit sã constituie prioritãþi ale actualei guvernãri, cum ar fi problemele economice ºi de protecþie socialã, criminalitatea, corupþia, violenþa, disoluþia puterii ºi autoritãþii instituþiilor statului, denigrarea valorilor poporului român printr-un învãþãmânt strãin intereselor naþionale ºi asanarea moralã a societãþii în derivã.

Biserica, prin preceptele sale, prin principiile care o slujesc de mii de ani, nu poate ºi nu trebuie sã admitã legalizarea anormalului ca normal, a nefirescului ca firesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã pe domnul Liviu Maior Ñ Grupul parlamentar P.D.S.R.

Aveþi cuvântul, domnule senator. Grupul parlamentar are 23 de minute.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Probabil cã nu aº fi luat cuvântul astãzi în legãturã cu o problemã care începe sã domine discursul politic din România, ºi anume cea legatã de reforma politicului, cum i se spune în ultima perioadã.

Sigur cã aceasta este ultima sesiune a Senatului înainte de alegerile parlamentare ºi prezidenþiale.

Ea coincide cu o accelerare deosebitã a luptei pentru supravieþuire, în perspectiva inevitabilei chemãri la rãspundere politicã ce va fi în curând declanºatã de alegeri.

Înmulþirea combinaþiilor ºi a jocurilor politice menite sã asigure o platformã pentru salvarea unora dintre forþele reprezentate aici, pe care le sesizãm în ultima vreme, nu poate ascunde aceastã realitate inexorabilã. Alegerile sunt în primul rând un cadru pentru tragerea la rãspunderea politicã direct de cãtre electorat, a modului în care forþele politice ºi-au îndeplinit mandatul conferit de populaþie.

Faþã de un asemenea adevãr devine aproape amuzantã încercarea multora dintre partidele ce au asigurat braþ la braþ puterea în ultimii 4 ani de a cãuta ºi inventa metode ºi de a se lansa în pretinse proiecte de revigorare politicã, având ca unic scop mascarea rãspunderii ce le incumbã în urma exerciþiului puterii: schimbarea de denumiri, restructurarea de coaliþii, regrupãrile la care asistãm acum, în fine, reinventarea de ideologii ºi, ca un corolar al acestor artificii ºi metafore politice, împingerea în faþã a tehnocraþilor sau a aºa-ziselor personalitãþi providenþiale capabile în retorica lor sã transforme România, dar în realitate chemate sã salveze cumva bazele puterii actuale, nu poate însã sã punã în umbrã o situaþie simplã ºi de o claritate frapantã.

Alegerile sunt în primul rând un criteriu decisiv asupra evaluãrii prestaþiei puterii, iar populaþia ºtie din fericire foarte bine cine, care forþe politice, ce indivizi au asigurat puterea ºi au avut în mânã guvernarea în toþi aceºti ani ºi cu ce fel de rezultate.

Se poate astfel ca unii din colegii care acum 4 ani formau inclusiv aici în Senat acelaºi cartel politic al puterii sã creadã cã desprinderea formalã din acest cartel, pentru alegeri, aºa-zisa individualizare politico-ideologicã operatã brusc, le va crea cumva ºi rampa de supravieþuire în continuare în structurile puterii.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã pe domnul senator Ionel Aichimoaie Ñ Grupul parlamentar P.D. Grupul P.D. are 13 minute. Aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Nu este pentru prima oarã când de la aceastã tribunã încerc sã atrag atenþia asupra rãspunderii noastre morale ºi politice privind activitatea F.P.S.-ului. Dacã în urmã cu 8Ð10 ani fiecare dintre noi ºi-a declarat dorinþa de privatizare a economiei ca obiectiv politic ºi electoral, astãzi suntem puºi în situaþia de a nu mai putea rosti acest cuvânt fãrã sã riscãm reacþia durã a celor pentru care cuvântul în cauzã a devenit sinonim cu ºmecheria, cu ºpaga, iar, mai nou, cu sisteme subterane de tip mafiot.

Aceasta este ”mãreaþaÒ, în ghilimele, realizare din ultimii ani a F.P.S.-ului.

Scãpat de sub control parlamentar, de sub jurisdicþia Curþii de Conturi, F.P.S., ca instituþie creatã în scopul asigurãrii prosperitãþii economice unor foste întreprinderi de tip socialist, nu numai cã nu a fost în stare sã-ºi ducã la capãt menirea, dar a realizat ºi cea mai periculoasã compromitere a unui ideal pentru care s-au fãcut atâtea sacrificii.

ªi, pentru cã tot nu a reuºit sã asigure un minim de prosperitate dintr-un patrimoniu pe care legea i l-a încredinþat spre administrare, mai nou, F.P.S.-ul a început sã furnizeze societãþilor codaºe ºi pãguboase, dintr-un buget ºi aºa vlãguit, iertãri ºi reeºalonãri de datorii.

Privatizarea societãþilor comerciale se face în prezent dupã un criteriu argicunoscut în economia de piaþã: cererea ºi oferta, dar în condiþiile în care societãþile au fost falimentate cu bunã ºtiinþã, pasivul lor este la marea majoritate foarte ridicat, ceea ce face sã fie vândute aproape pe nimic.

Pânã acum, în Legea privatizãrii exista un minim sub care nu avea voie sã coboare valoarea societãþii comerciale.

În aceastã situaþie, în contract este prevãzutã obligaþia investitorului de a plãti o parte din datorii.

Asistãm în prezent la un fenomen ºi un comportament incalificabil al guvernanþilor, constând în scutirea de datorii la o parte din societãþile care au fost privatizate.

Cu ce scop?

Cui vor plãti investitotii datoriile?

Desigur, sub formã de ”sponsorizareÒ, în ghilimele, celor care i-au scutit de datorii.

Invit la tribunã reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, domnul senator Radu F. Alexandru.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Îmi asum de la început inconfortul la care urmeazã sã vã supun pentru urmãtoarele douã-trei minute, dar sunt sigur cã subiectul pe care intenþionez sã vi-l supun atenþiei meritã luat în discuþie. Inconfortul e provocat doar de lipsa unei table ºcolare pe care, pe douã coloane, aº fi scris cu uºurinþã citatele asupra cãrora vreau sã mã opresc, fapt care mã obligã sã vã rog sã mã urmãriþi ca ºi cum aþi avea sub ochi textele pe care vi le citesc.

1) Coloana întâi: ”Ne-a rugat ºefuÕ sã-l cotonogim pe unuÕ, astfel încât sã stea prin spitale câteva luni. Am acceptat fãrã probleme, cã ºefuÕ ne dãdea câte douã milioane de lei, adicã câte un milion de cãciulã. A doua zi ne-am dus sã ne facem treaba, dar omul era însoþit de soþia sa ºi ne-am gândit cã nu-i bine sã-i atacãm pe amândoi pentru cã femeile þipã, fac scandal, alerteazã veciniiÒ.

Coloana a doua: ”Cu îngrijorare profundã ºi cu multã durere aducem ºi pe aceastã cale omagiul nostru celui care a cãzut victimã oribilului atentat contra omeniei ºi democraþiei, celui care a cãzut victimã laºitãþii politicienilor puterii. Credem cã îngrozitoarea crimã a fost un gest de maximã nervozitate a celor care sunt responsabili economic ºi politic de privatizarea frauduloasã a întreprinderii.

2) Coloana unu: ”Agentul m-a cãutat din nou ºi mi-a spus sã termin treaba ºi cã ºefii au ridicat premiul la patru milioane de lei, câte douã milioane de fiecare, ºi ni s-a dat de înþeles cã nu mai conteazã ce fac cu omul, totul era sã-l fac sã disparã, chiar ºi definitiv. Mi-am luat haine de schimb ºi am luat de acasã ºi un cuþit de bucãtãrie cu lama de 15 centimetri ºi cu mâner de culoare maro, din texolitÒ.

Coloana a doua: ”Cum poate fi calificatã o guvernare plinã de bâlbâieli ºi confuzii, de retractãri ºi eºecuri, o guvernare care la orice pas lasã victime, fie cã e vorba de muncitori flãmânzi care vin sã-ºi cearã drepturi ºi sunt aºteptaþi cu gloanþe, fie cã este vorba de cercetãtori sleiþi de foame, care sunt bãtuþi mãr de oamenii puterii, care doar muºchi ºtiu sã opunã gândirii, ºi asta cu un preºedinte profesor universitar ºi un premier cercetãtorÒ.

Mã lãsaþi sã continuu, da?

**Din salã**

**:**

Nu!

Vã rog, domnule senator!

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

Care din cei doi, cu câtã minte are ºi cu cât discernãmânt, opereazã, este mai vinovat, dincolo de gestul ireparabil, de traumele ºi de surpãrile pe care le-a produs în judecata ºi în sufletul milioanelor de oameni oripilaþi de tragedia de la Iaºi? În sfârºit, care din cei doi se face vinovat de a fi atentat într-un mod impardonabil, aducându-se grave prejudicii la credibilitatea ºi la buna funcþionare a unora dintre instituþiile fundamentale ale statului? Aceasta este întrebarea ºi am venit în faþa dumneavoastrã sã vã rog sã meditaþi la ea.

Vã mulþumesc.

Da. Vã rog, domnilor senatori! Daþi-mi voie sã-l invit la tribuna Senatului pe domnul senator Iona Moisin, Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi.

Cea mai gravã destabilizare la care poate fi supus un popor este destabilizarea moralã. De un deceniu asistãm la distrugerea economiei naþionale sub lozinca privatizãrii, la sãrãcirea poporului în numele fericirii capitaliste, un capitalism care s-a dovedit sub altã formã nemilos ºi sãlbatic, aproape la concurenþã cu comunismul materialist. De un deceniu vedem cum lepra mafiotã cuprinde alte ºi alte pãrþi ale organismului social, politic ºi economic, stãm sã privim neputincioºi cum se jefuieºte ca în codru, cum societatea se degradeazã fizic ºi spiritual, într-un cuvânt, cum o þarã se duce de râpã ºi un neam vechi de 5.000 de ani intrã în mormântul istoriei. Ce l-a þinut încã sã nu se prãbuºeascã în acest mormânt a fost legãtura ºi respectul pe care le-a mai avut faþã de morala creºtinã.

Dar în acelaºi ultim deceniu am asistat la un adevãrat asalt contra valorilor morale creºtine sub toate formele imaginabile ºi perverse pentru a deprecia ºi falsifica tabla valorilor autentice creºtine. Educaþia ºcolarã a ajuns în crizã, tineretul este debusolat moral. Picãtura care a umplut paharul a fost presiunea externã cãreia unii de la noi s-au grãbit sã i se încline, de a da cale, fãrã opreliºte legalã, homosexualitãþii. Dar se ºtie cã homosexualitatea este nu numai un pãcat de moarte care atrage mânia lui Dumnezeu, ci este ºi o subminare a familiei, a bazei biologice a poporului. Este ultimul act, bine regizat, al destabilizãrii morale a poporului român. Aceastã destabilizare a început cu ateismul comunist ºi a continuat cu acceptarea masivã a relelor capitalismului: pornografia, cultul violenþei, restrângerea progresivã pânã la anihilare a autoritãþii educaþionale în ºcoli, cu tendinþã de pãtrundere ºi în familie, substituirea idealului social creºtin cu idolatrizarea banului, înlocuirea competiþiei oneste a valorilor cu o concurenþã sãlbaticã, în dispreþul faþã de mila creºtinã.

Paralel cu aceasta s-a desfãºurat un scenariu de slãbire a legãturii fireºti, necesare dintre conºtiinþa comunã ºi istoria naþionalã, de rãstãlmãcire pânã la culpabilizare a atitudinilor naþionaliste, de persiflare a patriotismului autentic, de ignorare a majoritãþii personalitãþilor istorice cu staturã moralã remarcabilã. Toate acestea nu sunt întâmplãtoare, dupã cum nici slãbirea armatei ºi a capacitãþii de apãrare a þãrii, pe fondul unei ruinãri economice dirijate. În acest context se explicã ºi trãdarea Nordului Bucovinei, precum ºi atitudinea deplorabilã faþã de soarta Basarabiei. Dar dacã un teritoriu pierdut poate fi recâºtigat, dacã o crizã economicã sau politicã poate fi depãºitã în timp relativ scurt Ñ cum a dovedit istoria Ñ distrugerea moralã s-a dovedit în istorie ireversibilã, ducând la autodistrugerea unor imperii ºi popoare. Am ajuns la un punct critic de unde nu mai putem da înapoi nici un pas cu nici un preþ. Un popor cãruia i s-a luat fundamenatul moral, creºtin ºi naþional devine o turmã, un popor mort. De aceea, acum, la cumpãna de milenii, trebuie sã hotãrâm în ce parte se va înclina cumpãna pentru neamul nostru: spre renaºtere sau spre dispariþia moral-naþionalã. ## Domnilor senatori,

Mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã reprezentantul Grupului parlamentar P.R.M., domnul senator Dumitru Badea. Aveþi cuvântul, domnule senator.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor,

Prima problemã la care doresc sã mã refer astãzi este cea privind mafia sondajelor de opinie.

Câteva institute de sondare au pus monopol pe sondarea opiniei ºi fac jocurile dupã cum le dicteazã niºte interese de partid ºi, mai ales, interesele materiale. Cine plãteºte mai bine este cotat mai sus. Nu ºtim cine le-a creditat ºi cine le dã dreptul ca numai ele sã se facã auzite în presã, la poturi de radio ºi televiziune. Ele sunt, chipurile, cele mai calificate, au metode infailibile ºi ele trebuie sã fie cele mai credibile, chiar dacã, de multe ori, realitatea le joacã feste sau, mai bine zis, se prezintã aºa cum este, fãrã a lua în seamã sondajele lor mincinoase.

Aceste institute au primit anul acesta primul duº rece dupã alegerile din anul 2000, când toate calculele lor au fost date peste cap. Ultimul sondaj, realizat de IMAS, la comanda P.D.S.R. ºi a Antenei 1, a fost grav falsificat. Departe de noi intenþia de a acuza P.D.S.R.-ul, pentru cã avem convingerea cã rãul pleacã de la echipa de conducere a IMAS, coalizatã în jurul domnului Alin Teodorescu, a cãrui soþie Ñ pentru cine nu ºtie Ñ este ordonatoare de credite ºi mânuitoare a banilor Fundaþiei Soros pentru România.

Iatã rezultatele adevãrate, aºa cum ne-au fost comunicate de oameni din interiorul IMAS:

Ñ La partide: P.D.S.R. Ñ 43,5%;

P.R.M. Ñ 17,5%; Pe locul 3 P.N.L. ºi C.D.R., cu câte 9%; Pe locul 4 P.D. Ñ 7,5%; Pe locul 5 A.P.R. Ñ 7%; Pe locul 6 U.D.M.R. Ñ 6,5%. La Preºedinþie: Ion Iliescu Ñ 41,3%; Corneliu Vadim Tudor Ñ 17,6%; Mugur Isãrescu Ñ 15,1%; Teodor Stolojan Ñ 12%; Teodor Meleºcanu Ñ 8% ºi Petre Roman, pe locul 6 Ñ 6%.

Nu e de mirare cã primul care a aflat de sondajul mãsluit a fost Silviu Brucan, grãbindu-se sã-l anunþe duminicã la PRO TV. Experienþa a demonstrat Ñ aºa cum spuneam cu câteva fraze mai înainte Ñ cã rezultatele de la alegerile generale nu bat cu nici un chip cu cele de la locale.

Partidul România Mare protesteazã cu energie împotriva manipulãrii opiniei publice prin prezentarea ca reale a unor rezultate falsificate. Pentru noi este clar cã acestea prefigureazã o fraudã electoralã. Noi nu avem bani pentru a comanda astfel de sondaje, cu atât mai mult cu cât cel comandat de P.D.S.R. a costat 380 milioane lei. Surse din lumea sociologicã româneascã afirmã cã se va ajunge la 500 de milioane de lei. Avem de-a face cu o veritabilã industrie a sondajelor de opinie. Ar fi de dorit ca organele legale sã ancheteze ºi care este baza de calcul a acestor sondaje, cum se stabilesc ºi cine aprobã asemenea preþuri exorbitante ºi, mai ales, dacã aceste institute plãtesc cãtre stat taxele ºi impozitele aferente.

Vã mulþumesc.

Invit la tribunã pe domnul senator Nicolae Cerveni. Renunþaþi? Da? Mulþumesc.

Domnul senator Oliviu Gherman.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

## **Domnul Oliviu Gherman:**

Domnule preºedinte, Stimatã doamnã, Stimaþi domni colegi, Onoratã audienþã,

Am solicitat înscrierea la cuvânt pe o temã care mi se pãrea deosbit de actualã: euforia ordonanþelor de urgenþã. Dar nu pot sã încep o scurtã consideraþie pe aceastã temã fãrã sã fac douã remarci pe marginea unor intervenþii anterioare.

Referindu-mã la punctul de vedere exprimat aici de distinsul coleg Aichimoaie, vreau sã spun cã subscriem total la ceea ce a spus Domnia sa aici, cu o micã remarcã. Tot ceea ce Domnia sa a spus aici am spus noi atunci când s-a promovat, prin asumarea rãspunderii Guvernului, Legea privatizãrii. Atunci, în ºedinþa comunã a celor douã Camere, am spus foarte explicit cã o asemenea lege în care responsabilitatea privatizãrii nu mai este perfect determinatã ºi în care Curtea de Conturi este eliminatã va genera fenomenele pe care le constatãm. Este regretabil faptul cã atunci nu am fost crezuþi ºi acum dezbatem o chestiune pe care noi am prezis-o cu ocazia elaborãrii acelei legi, prin angajarea rãspunderii Guvernului. Este aºa, tot ceea ce a spus colegul este adevãrat. Bine ar fi fost însã ca atunci sã ne fi decis sã împiedicãm declanºarea unui proces în care administrarea averii naþionale era eludatã ºi se pierdea cel care rãspundea de aceastã administrare.

A doua observaþie este pe marginea intervenþiei distinsului coleg Radu F. Alexandru. Domnia sa, care este un meºter în literaturã, ºi avem aici preºedintele Uniunii Scriitorilor din România care mã poate confirma... Cunoaºtem faptul cã unul dintre procedeele cele mai uzitate, dar ºi cel mai eficace, este hiperbola. Anume, atunci când se produce o extrapolare a unui fenomen se poate sensibiliza, prin arma literarã, sentimentul, atitudinea oamenilor într-o anumitã direcþie.

Din cele prezentate cu mãiestria hiperbolizantã a Domniei sale am aflat aici cã, de fapt, tot ceea ce s-a întâmplat la Iaºi este un fel de crimã de mahala. Adicã cineva a plãtit câteva milioane unui ucigaº oarecare, ucigaºul respectiv face ce nu face ºi cã toatã povestea se reduce la vinovãþia sau la nevinovãþia ucigajului de mahala care recunoaºte cu impertinenþa ºi cu nonºalanþa oricãrui ucigaº toate detaliile legate de aceastã crimã. Desigur, aceasta este o versiune posibilã. Este o versiune, care, printr-o mãiestrie artisticã, poate fi fãcutã chiar ºi plauzibilã. Putem crede cã, într-adevãr, totul s-a întâmplat undeva, într-o cârciumã în Bucureºti, în care asasinarea lui Sãhleanu a fost o chestiune de afaceri între douã cete de afaceriºti de proastã calitate. Pe de altã parte, este prezentatã o atitudine politicã Ñ ºi nu sunt avocatul nimãnui Ñ ca o responsabilizare pusã faþã în faþã cu o crimã. Simplu de tot.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc.

Invit la tribunã pe domnul senator Justin Tambozi, Grupul parlamentar P.D. Grupul parlamentar mai are 6 minute.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman**

**:**

Dreptul la replicã!

Domnule preºedinte, vã rog frumos, 30 de secunde...

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Nu vã supãraþi, nu existã drept la replicã în cadrul declaraþiilor politice.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman**

**:**

Vreau sã fac o precizare de 30 de secunde, care mi se pare...

La declaraþii politice niciodatã nu am uzitat de aceastã formulã. Eu o sã vã ofer cuvântul, dar nu existã drept la replicã. O sã vã ofer cuvântul dupã epuizarea declaraþiilor politice.

Vã rog, aveþi cuvântul, domnule senator Tambozi.

Domnule preºedinte Ioan Doru Tãrãcilã, Stimaþi colegi senatori,

În timp ce au loc tot felul de aranjamente între partide în vederea campaniei electorale ºi a alegerilor ce urmeazã, presa cotidianã nu scapã din vizor o problemã care trebuia rezolvatã de mult timp ºi care treneazã într-un mod lamentabil. Este cazul pensiilor mici acordate la circa 90% dintre pensionari. Cum pensionarii au ajuns în situaþia de a nu mai putea sã-ºi achite taxele mereu mãrite Ñ apã, electricitate, încãlzire, abonament radio-tv Ñ în iarna ce vine vãd cã îi aºteaptã spectrul foamei, al neputinþei de a-ºi achita taxele, de a face faþã preþurilor la alimente, medicamente ºi aºa mai departe.

Cazul în speþã se referã la peste 4 milioane de viitori alegãtori.

”CotidianulÒ din 17 septembrie 2000 exprimã un adevãr. Citez: ”Praf în ochii actualilor pensionari. Venituri mai mici pentru viitorii pensionariÒ. Am încheiat citatul.

În timp ce taxele ºi preþurile la toate produsele s-au dublat, domnul Mugur Isãrescu, aparent atent, cu o seninãtate olimpianã, acordã o creºtere a pensiilor nu numai modicã, dar chiar sfidãtoare, de 9% ºi aceasta aplicabilã parþial de la 1 septembrie, în timp ce pentru grosul pensionarilor ar urma sã fie pusã în aplicare în decembrie, adicã dupã alegeri.

Noi, ca ºi presa, nu scãpãm din vedere discrepanþa evidentã dintre promisiuni ºi realitãþi ºi sugerãm domnului Mugur Isãrescu, înscris în cursa pentru Preºedinþie, sã mediteze cât de cât la cei peste 4 milioane de pensionari aflaþi într-o situaþie dramaticã, ori sã se întrebe de pe acum dacã aceºtia îl vor vota sau nu.

Un cotidian titreazã cã ”Premierul Mugur Isãrescu, deºi independent, este pe zi ce trece, tot mai þãrãnistÒ. Zicând cã partidele de dreapta nu au rezolvat problemele economice în corelare cu nevoile sociale, candidatul dreptei la preºedinþie alunecã pe panta nerealistã practicatã de principalul partid de guvernãmânt.

Într-o atare situaþie, Partidul Democrat ºi preºedintele acestuia nu-ºi pot asuma greºelile altora, nici optica aristocraticã a unor lideri de centru dreapta, tocmai pentru cã este un partid social-democrat al cãrui principiu ferm este înfãptuirea reformei în corelare cu nevoile sociale.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã pe domnul senator Liviu Paºca, Grupul parlamentar P.N.L.

Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Voi da citire unui protest cu privire la modificãrile ºi completãrile prin ordonanþa de urgenþã a Guvernului a Legii nr. 145/1997 privind asigurãrile sociale de sãnãtate. Acest protest este redactat de Uniunea Caselor de Asigurãri de Sãnãtate din România ºi a fost preluat de Grupul parlamentar P.N.L. pentru a fi adus la cunoºtinþa Domniilor voastre.

Proiectul de Ordonanþã de urgenþã a Guvernului privitor la modificarea pe articole a Legii nr. 145/1997 este neconstituþional, reprezentând, în esenþã, naþionalizarea unui fond privat ºi, prin încãlcarea principiului de autonomie, revine la vechiul principiu al centralismului dupã confiscarea parþialã realizatã în 1999.

Fondul de asigurãri sociale de sãnãtate este, prin definiþie ºi în esenþã, un fond privat constituit în baza unei legi organice cu caracter special, Legea nr. 145/1997 a asigurãrilor sociale de sãnãtate, iar Casele de Asigurãri de Sãnãtate sunt instituþii publice autonome nelucrative care desfãºoarã activitãþi în domeniul asigurãrii sãnãtãþii, art. 62 din Legea nr. 145/1997.

Prin modificarea art. 62 alin. 1, esenþa spiritului autonom al unei instituþii care are un organ deliberativ, Consiliul de administraþie ales care stabilieºte din punct de vedere tactic ºi strategic modul de administrare a fondului colectat prin aparatele proprii este anulat.

Prin proiectul de Ordonanþã de urgenþã de modificare a Legii nr. 145/1997 se încalcã flagrant strategia privind integrarea europeanã depusã de Guvernul României la Bruxelles. Pe cale de consecinþã, se mineazã principiul economiei de piaþã, contrar angajamentelor luate, revenindu-se la principiile unei eocnomii de comandã.

Reformularea art. 93 din Legea nr. 145/1997 duce la administrarea centralizatã, discreþionatã de cãtre un reprezentant numit de primul-ministru, care eliminã astfel organul deliberativ, Consiliul de administraþie, constituit pe baza parteneriatului tripartit, ºi anuleazã, în integralitate, posibilitatea oricãrei forme de participare ºi control a contribuabilului la gestionarea fondului de asigurãri sociale de sãnãtate.

În acelaºi timp, aceastã reformulare încalcã grav Constituþia care nu permite decât legii penale sã acþioneze retroactiv.

Vã mulþumesc, domnule senator. Invit la tribunã pe domnul senator MŸller Constantin. Aveþi cuvântul, domnule senator.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

Aº începe declaraþia mea prin a face o afirmaþie pe care o voi justifica în cuprins: crima de la TEPRO Iaºi, mai precis asasinarea liderului sindical, era o crimã previzibilã. ªi despre aceastã previzibilitate am atras atenþia Senatului, am atras atenþia Ministerului de Interne, am

atras atenþia S.R.I.-ului încã de acum 3 ani, de acum 3 ani când atenþionam aceste instituþii cã existã în societatea româneascã niºte instituþii paramilitare, situate alãturi de societatea civilã, lipsite de controlul societãþii civile, lipsite de controlul instituþiilor abilitate ale statului Ñ Ministerul de Interne ºi S.R.I.-ul, în speþã Ñ instituþii care se numesc societãþi de pazã ºi protecþia ºi care funcþioneazã în afara unui cadru legal, fãrã o reglementare precisã, fãrã o coordonare ºi control corespunzãtor din partea instituþiilor abilitate ale statului ºi, din aceastã cauzã, era previzibil ca asemenea societãþi cu caracter paramilitar care funcþioneazã dupã principii ºi dupã organizare paramilitarã pot produce în timp evenimente precum cel de la Iaºi. Adicã, asemenea societãþi pot fi implicate inclusiv în comiterea de crime.

Vreau sã vã spun cã greºim ºi nu este cazul sã mai facem asemenea afirmaþii chiar dacã se apropie alegerile ºi chiar dacã avem interes sã facem asemenea afirmaþii pentru scopuri electorale.

Crima de la Iaºi n-a fost o crimã politicã. Crima de la Iaºi a fost o crimã comisã în cel mai pur stil mafiot Ñ clasic, standard, prototip, dacã vreþi, ºi care putea fi prevãzutã ºi evitatã dacã o societate de pazã ºi protecþie, cum a fost cea de la Vaslui implicatã în acest caz, ar fi fost, la rândul ei, supusã unor reglementãri legale, unui control legal ºi unei funcþionãri în limitele legii.

De 3 ani de zile nu am încetat sã atrag atenþia, având în Senat 6 declaraþii pe aceastã temã ºi 4 interpelãri la care nu mi s-a rãspuns niciodatã în mod corespunzãtor, deci am fãcut 6 declaraþii în care atrãgeam atenþia cã firmele de pazã ºi protecþie sunt instituþii, sunt societãþi comerciale situate în afara legii. Atrãgeam atenþia Ministerului de Interne ºi S.R.I.-ului ºi solicitam de la acest microfon, ca, de urgenþã, sã se procedeze, în primul rând cu concursul Ministerului de Interne ºi al S.R.I.-ului, organisme ale statului abilitate, competente, care cunosc modalitãþile de funcþionare sau care ar trebui sã prevadã modalitãþile de funcþionare a unor asemenea firme, le solicitam concursul ºi atrãgeam atenþia cã, de maximã urgenþã, trebuie emis un proiect de lege care sã reglementeze activitatea acestor societãþi de pazã ºi protecþie. Nu s-a fãcut nimic în acest sens.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la cuvânt pe domnul senator Nistor Bãdiceanu. Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D. mai are 4 minute. Aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Sãptãmâna trecutã, de la acest microfon, un distins coleg fãcea apologia fostei Securitãþi, numind-o ”o instituþie onorabilãÒ ºi pe colaboratorii sãi ”oameni de bineÒ care au înþeles sã ajute þara în impasul în care era. Mã întreb de ce... dacã au fost atât de onorabili ºi unii ºi alþii, ar trebui sã se constituie într-o asociaþie a foºtilor colaboratori ai Securitãþii, sã li se fixeze ºi lor ca revoluþionarilor sau altor nãpãstuiþi din vremea regimului comunist niºte indemnizaþii pentru fiecare an pe perioada care au ”truditÒ în folosul Securitãþii ca, sã nu zicem turnãtori, ca ºi colaboratori.

Tot de la acest microfon, un distins coleg mai vorbea de preconizarea unei fraude electorale. Din pãcate, s-a vorbit de o fraudã electoralã ºi înainte de alegerile locale. Mi-am zis cã... sau nu mi-am dat seama cã ”gura pãcãtosului adevãr grãieºteÒ. Într-adevãr a existat o fraudã electoralã, dar Ñ culmea Ñ ea a fost fãcutã de cãtre opoziþie ºi nu de cãtre putere.

Cea mai bunã dovadã este, dacã vreþi, rezultatul voturilor la consiliile judeþene. S-a constatat 12% voturi nule. Trebuie sã fii nebun ca sã crezi cã atâþi câþi s-au prezentat dintre alegãtori, 12% s-au prezentat sã introducã în urne buletine albe. Ulterior am aflat cã la prelucrarea cu preºedinþii ºi vicepreºedinþii secþiilor de votare li s-a atras atenþia în mod expres sã nu anuleze buletinele nefolosite prin rupere sau tãiere, ci sã le anuleze prin scrierea pe ele ”AnulatÒ ca sã putem constata, dupã aceea Ñ ºi este dovada la absolut toate tribunalele unde sunt depozitate Ñ cã existã buletine de vot nule, s-a tras peste ”AnulatÒ, ºi s-a scris dedesubt ”NuÒ; pe altele nici mãcar nu s-a scris ”AnulatÒ, s-a scris doar ”NulÒ, albe, fãrã nici o ºtampilã ºi neîndoite Ñ nu s-au trudit mãcar sã le îndoaie, ca sã dea impresia cã au fost introduse în urnã.

În legislatura trecutã, un distins senator vorbea tot timpul de primarii Convenþiei Democratice, care erau pãrtaºi la putere. Nu l-am auzit, în aceastã legislaturã, o singurã datã sã vorbeascã de primarii P.D.S.R.-ului sau ai partidelor din opoziþie care, oricum, erau majoritari, iar, în derularea scrutinului, au fost cei care au propus preºedinþi ºi vicepreºedinþi de secþie de votare, unii foºti candidaþi ai P.D.S.R.-ului, alþii foºti membrii ai P.D.S.R.-ului sau ai altor partide din opoziþie care, unii nici mãcar de circumstanþã, nu s-au obosit sã-ºi suspende calitatea de membru sau sã-ºi dea demisia din partid pe perioada cât au funcþionat ca preºedinþi sau vicepreºedinþi.

Invit la tribunã pe domnul senator ªerban Sãndulescu. Aveþi 4 minute, domnule senator.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Voi reveni la o problemã pe care am menþionat-o ºi într-o declaraþie fãcutã acum 3 sãptãmâni în faþa dumneavoastrã, deoarece consider cã are o importanþã capitalã pentru þarã.

Cu toate cã în art. 85 alin. 1 din Constituþie se spune: ”Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român ºi unica autoritate legiuitoare a þãriiÒ, realitatea este cu totul alta.

În anul 1992, dupã apariþia Constituþiei, când primministru era domnul Theodor Stolojan, au fost date 130 de legi ºi 889 de hotãrâri de guvern, ordonanþe de guvern ºi ordonanþe de urgenþã guvernamentale, deci de 6,84 ori mai multe. Vreau sã atrag atenþia cã nu este vorba numai de ordonanþe, ci ºi hotãrârile care au modificat chiar legi trebuie luate în consideraþie.

În perioada 1993Ð1996, prim-ministru fiind domnul senator Nicolae Vãcãroiu, au trecut prin Parlament 521 de legi ºi 4.639 de hotãrâri de guvern, ordonanþe de guvern ºi ordonanþe de urgenþã ale Guvernului, deci de 8,09 ori mai multe decât legi.

În timpul actualei puteri, situaþia se prezintã astfel: Ñ în 1997, premier fiind domnul Victor Ciorbea, au fost trecut prin Parlament 221 de legi ºi date de Guvern 1.113 hotãrâri de guvern, ordonanþe de guvern ºi ordonanþe de urgenþã ale Guvernului, deci de 5,03 ori mai multe decât numãrul legilor;

Ñ în 1998, premier fiind domnul Radu Vasile, au fost 261 legi ºi 1.200 hotãrâri de guvern, ordonanþe de guvern ºi ordonanþe de urgenþã ale Guvernului, deci de 4,59 ori mai mult;

Ñ în 1999 ºi în primele 8 luni ale acestui an, am discutat 156 legi ºi au fost emise 981 de hotãrâri de guvern, ordonanþe de guvern, ordonanþe de urgenþã ale Guvernului, deci de 6,13 ori mai multe.

Rezultã clar cã þara nu a fost condusã în mod democratic, ci autoritar, guvernele fãcând dictatura partidelor pe care le reprezentau.

Iatã unul din motivele acelei instabilitãþi legislative de la noi, la care se referea, într-o cuvântare þinutã la Botoºani, Excelenþa Sa domnul Rosapepe, ambasadorul S.U.A., care face atât de dificilã tranziþia la noi.

A doua problemã asupra cãreia doresc sã vã atrag atenþia este încãlcarea art. 81 ºi a art. 35 în legãturã cu alegerile prezidenþiale. Strângerea de semnãturi pentru candidaþii la preºedinþie este neconstituþionalã.

Vã mulþumesc. Domnul senator Turianu.

Vã rog, domnule senator Turianu, aveþi cuvântul. Poate daþi ºi rãspuns la chestiunile de neconstituþionalitate.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Poate nu este inutil sã reamintesc cã în acest moment premergãtor al campaniei electorale continuã presiunea electoratului pentru asumarea responsabilitãþii oamenilor politici pentru acþiunile lor. Acum, introducerea votului nominal nu mai este o soluþie viabilã, din cauza lipsei de timp. Totuºi, în urma unei mese rotunde organizatã de ”Alianþa pentru Lege ºi Ordine în RomâniaÒ, reprezentanþii unora dintre cele mai însemnate organizaþii civice au propus, în cadrul ”Declaraþiei privind Acþiunea Naþionalã pentru Moralizarea Clasei Politice RomâneºtiÒ, introducerea în procedurã de urgenþã a unor iniþiative legislative care sã mai îndrepte din ce se mai poate îndrepta.

Astfel, personal, am înaintat Biroului permanent al Senatului douã propuneri legislative pentru modificarea unor dispoziþii ale Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaþilor ºi a Senatului. Fãrã nici un fel de probleme, respectivele propuneri legislative Ñ þin sã precizez Ñ au primit avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Cu toate acestea, ambele propuneri rãmân blocate, ele nefiind, nici mãcar acum, supuse discuþiilor în plenul Senatului, deºi Ñ iatã! Ñ este a treia sãptãmânã consecutivã când, de la tribuna Senatului, cer discutarea acestor modificãri.

Motivul refuzului este, în viziunea Biroului nostru permanent, iminentã ordonanþã de urgenþã a Guvernului pe aceastã temã. Cu privire la aceastã iminentã ordonanþã de urgenþã, ea a ºi apãrut ºi Ñ iatã! Ñ Consiliul Legislativ menþioneazã cã, recent, prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 63 din 2000, publicatã în ”Monitorul Oficial al României nr. 240Ò, multe din dispoziþiile Legii nr. 68/1992 au fost modificate ºi completate, însã Ñ zice Consiliul Legislativ Ñ nu s-a apreciat necesar a se modifica sau completa ºi dispoziþiile avute în vedere de iniþiatorul propunerii legislative.

Se motiveazã, stimaþi colegi, cã va apãrea o ordonanþã de urgenþã a Guvernului care, aºa cum procedãm noi acum ºi, probabil, cum se proceda pe timpuri, fiindcã, pe timpuri, legea avea urmãtoarea definiþie: ”Legea este un zvon public, confirmat de Marea Adunare NaþionaleÒ. Acum, legea este o ordonanþã de urgenþã confirmatã, uneori, de Parlamentul României, când gãseºte de cuviinþã.

## ªi eu vã mulþumesc.

Sigur, nu doresc sã îmi luaþi rãspunsul ca un comentariu al declaraþiei dumneavoastrã politice, dar ºtiþi cã toate iniþiativele legislative, proiectele de legi sau propunerile legislative, în momentul în care au rapoarte, sunt înscrise automat de Biroul permanent în ordinea de zi.

Nu au rapoarte.

Deci nu au rapoarte... Domnul senator Sergiu Nicolaescu. Aveþi cuvântul, domnule senator.

Cu vreo 20 ºi ceva de ani în urmã, fãceam un film, ”Cu mâinile curateÒ, în care, la un moment dat, un comisar comunist mergea în maºinã cu un poliþist vechi ºi unul îi spunea celuilalt (comunistul îi spunea): ”Trebuie cu orice preþ sã oprim gangsterismele care se petrec în þarã!Ò

Acþiunea filmului se petrecea pânã în anii 1950. ”ªi trebuie sã prindem gangsterii respectivi!Ò La care, celãlalt, poliþistul cu experienþã în Poliþie, i-a rãspuns: ”Domnule comisar, nu este vorba de gangsteri, ci este vorba de gãinariÒ.

Vãzând, în prima proiecþie care s-a anunþat, crima de la Iaºi, eu am spus celor care erau în jurul meu cã ”este o gãinãrie, sunt gãinari. Modul în care au procedat demonstreazã cã sunt gãinariÒ.

Am ajuns astãzi în Senat sã ni se citeascã douã texte, cu o extrem de onorabilã intenþie. Numai cã cele douã texte eu, ca regizor, nu le-aº putea uni de crimã, nu le-aº putea lega ºi nu aº putea sã fac un film din acest lucru. De ce? Pentru cã un text este pronunþat, este enunþat cu 5 zile înaintea mãrturisirii criminalilor. Deci, textul, elegant sau mai puþin elegant, al domnului Dan Popescu s-a petrecut imediat dupã crimã, pe când cele citite astãzi, aici, în faþa Domniilor voastre sunt dupã mãrturisirea, dupã prinderea ºi mãrturisirea criminalilor.

Aºadar, cele douã text nu pot sta unul lângã celãlalt sub forma unui dialog, nici mãcar pentru judecare. Este adevãrat însã cã rãmâne de vãzut dacã este vorba de o crimã politicã sau de o crimã fãcutã Ñ fãcutã, nu, cã este greºit Ñ, pentru cã este fãcutã de niºte gãinari, dar aceºti gãinari, aºa cum un venerabil antevorbitor a spus, erau sub puterea unei mafii, iar tot Domnia sa a spus cã ”aceastã mafie ajunge pânã la oamenii politiciÒ. Bun. Deci niºte mafioþi pot face o crimã politicã prin niºte gãinari.

În aceste condiþii, sigur cã nici nu pot, nefiind jurist, sã fac aprecierile asupra acestei crime, dar un lucru este cert, ºi anume cã domnul Dan Popescu a atacat, în cuvântul Domniei sale, un sistem, un regim, aºa cum era acel haotic, acel haos politic între anii, pânã în 1950, între anii 1947 Ð 1950, haos politic care a dus ºi la un haos de ordine în þarã, un haos de ordine publicã. Aºadar, ataca un sistem care a permis ca astãzi, în anul 2000, un lider sindical, un cetãþean, sã fie ucis pe scãrile propriei locuinþe.

Da. Vã mulþumesc, domnule senator. Stimaþi colegi, sã mergem mai departe.

Un numãr de 53 de senatori au depus o iniþiativã privind constituirea, în temeiul dispoziþiilor art. 57 din Regulamentul Senatului, a unei comisii de anchetã.

Dacã cineva dintre iniþiatori doreºte sã o prezinte? Vã rog, iniþiatorii.

Vã rog, domnul senator Triþã Fãniþã.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Pe data de 15 septembrie a.c. am prezentat urmãtoarea scrisoare Biroului permanent al Senatului:

”Domnule preºedinte,

Vã înaintez alãturat iniþiativa privind instituirea, în baza art. 57 din Regulamentul Senatului, a unei comisii de anchetã pentru cercetarea condiþiilor în care au fost privatizate societãþile comerciale agricole, desfãºurarea campaniei de recoltare a grâului din vara acestui an, precum ºi pregãtirea ºi derularea activitãþii din campania de toamnã.

Iniþiativa este susþinutã de un numãr de 53 de senatori, respectând astfel prevederile Regulamentului Senatului privind înfiinþarea unei comisii de anchetã, o treime din numãrul total al senatorilor.

De aceea, solicit supunerea acestei iniþiative plenului Senatului, în vederea constituirii comisieiÒ.

Da. Vã mulþumesc.

Noi avem textul pe larg. Existã ºi proiectul de hotãrâre. Existã un singur impediment, conform Regulamentului Senatului, care mã determinã sã nu supun încã votului dumneavoastrã.

Stimaþi colegi,

Se impune ca liderii grupurilor parlamentare sã se întâlneascã, pentru a stabili 3 chestiuni: numãrul domnilor senatori în comisie, componenþa, deci, nominalã ºi conducerea comisiei respective.

Aºadar, adresez rugãmintea liderilor de grup sã se întâlneascã ºi, în acel moment, eu supun aprobãrii Ñ pentru a nu-l supune de douã ori Ñ acest proiect de hotãrâre, care este înaintat din partea iniþiatorilor.

Îmi permiteþi, vã rog?

Vã rog!

Toatã discuþia aceasta a liderilor de grup ar avea rost, dacã am ºti sigur cã vom fi de acord sã facem comisia. Cum sã discutãm constituirea unei comisii, când încã nu ºtim dacã suntem de acord? De exemplu, Grupul parlamentar liberal nu este de acord cu aceastã comisie.

Vã rog, domnul senator Predescu.

De principiu, are dreptate domnul senator Popovici. Vã rog sã supuneþi plenului aprobarea înfiinþãrii comisiei ºi obiectivele acestei comisii, apoi stabilim reprezentarea grupurilor în conducerea comisiei, în compunerea ºi în conducerea comisiei.

Sunt de acord cu dumneavoastrã, dar tot dumneavoastrã aþi lucrat la regulament ºi vã rog sã observaþi cã, în conformitate cu prevederile art. 57, se aratã expres cum trebuie sã fie formatã, iar în momentul în care se propune proiectul de hotãrâre, el este însoþit, conform configuraþiei politice, ºi de...

În orice caz, le discutãm în aceastã succesiune, obligatoriu.

Da. Deci, dacã doriþi sã încãlcãm regulamentul, putem sã o facem foarte uºor, pentru cã Senatul ”poateÒ.

Nu avem nimic împotrivã sã fie o consultare a liderilor de grup, dar, în orice caz, dacã se supun la vot separat, constituirea, obiectivele... ªi obiectivele separat, pentru cã una este sã discutãm privatizarea I.A.S.-urilor, care Ñ haideþi sã zicem Ñ poate constitui un obiectiv, ºi alta este sã vedem cum a decurs campania agricolã de toamnã, care, pe undeva, nu vãd dacã poate fi obiectivul unei comisii senatoriale.

Pãi, o sã discutãm pe fiecare articol, pe fiecare obiectiv pe care ºi-l propune proiectul de hotãrâre. Deci, stimaþi colegi, se solicitã sã luãm în dezbatere proiectul de hotãrâre, lãsând desigur Ñ deºi îmi este greu sã înþeleg acest lucru Ñ art. 2, care prevede componenþa nominalã a comisiei de anchetã ºi conducerea, care face parte din...

O sã vedem, dupã ce stabilim comisia ºi ce obiective are.

Dupã ce?

În salã nu existã cvorumul necesar...

Da. Daþi-mi voie sã îi întreb pe cei 53 de colegi dacã îºi menþin semnãturile sau dacã existã un domn senator care îºi retrage semnãtura depusã...

Dacã sunt în salã...

Nu are importanþã dacã sunt în salã. Noi putem sã adãugãm foarte multe lucruri la regulament atunci când o sã îl dezbatem. Deocamdatã putem sã discutãm în baza regulamentului existent.

Deci vã rog sã consemnaþi în stenograma de ºedinþã cã nici un domn senator nu îºi retrage semnãtura de pe solicitarea de a se constitui o comisie de anchetã.

Vã rog sã prezentaþi, din partea iniþiatorilor, titlul hotãrârii.

Dar nu avem componenþa.

Îmi permiteþi, domnule preºedinte?

Da, vã rog! Domnul senator Popovici.

Deci, Grupul parlamentar liberal solicitã cvorumul de ºedinþã.

Cvorumul?

Ca sã putem discuta, este cvorumul de ºedinþã.

Suntem în cvorum. Da. Îi rog pe domnii secretari sã verifice, prin numãrare...

”Hotãrârea privind înfiinþarea unei comisii de anchetã...Ò

Stimaþi colegi,

Vã rog, sã respectãm prevederile Regulamentului Senatului, iar în momentul în care cineva solicitã, în

numele unui grup parlamentar, sã fie verificat cvorumul, întotdeauna, am fãcut acest lucru.

Vã rog, domnilor secretari, sã verificaþi cvorumul de ºedinþã.

Deci, este vorba de un proiect de hotãrâre. Parlamentul României. Senat.

”Hotãrâre privind înfiinþarea unei comisii de anchetã privind cercetarea condiþiilor în care s-au privatizat societãþile comerciale agricole, desfãºurarea campaniei de recoltare a grâului din vara acestui an, precum ºi pregãtirea ºi derularea activitãþilor din campania de toamnãÒ.

Vã rog, domnule senator, sã aºteptaþi.

Îl rog pe unul dintre domnii secretari sã facã apelul. Îi invit pe domnii senatori în salã, întrucât, în momentul de faþã, nu existã cvorum în plenul Senatului.

Domnul senator Popovici, bãnuiesc cã participaþi la dezbateri ºi aþi fost atent!

Dar a cerut vreun lider de grup sã se facã apelul?

Acum a cerut. Deci, vã rog. Sunt 58 de senatori în salã.

Domnul secretar Vornicu.

Domnii senatori: Achim George Aichimoaie Ionel Ñ prezent Alexandru Nicolae Ñ prezent Apostolache Victor Ñ absent Ardelean Ioan Avarvarei Ioan Avram Gheorghe Baciu Emilian Badea Dumitru...

Vã rog sã precizaþi pentru cei care sunt absenþi sau prezenþi...

Poftiþi?!

Sã precizaþi!

A, a, da, da. Am spus.

|A, a, da, da. Am spus.|| |---|---| |Badea Dumitru<br>Badea Nelu<br>Bãdiceanu Nistor<br>Bãdulescu Doru Laurian|Ñ absent;<br>Ñ absent;<br>Ñ prezent;<br>Ñ absent;| |Bãlãnescu Mihail<br>Bãraº Ioan<br>Blaga Vasile<br>Bleahu Marcian David|Ñ absent;<br>Ñ prezent;<br>Ñ absent;<br>Ñ absent;| |Blejan Constantin<br>Bogdan Florin|Ñ prezent;<br>Ñ prezent;| |Boiangiu Cornel|Ñ absent;| |Boilã Matei|Ñ prezent;| |Bold Ion|Ñ prezent;| |Brânzan Emilian|Ñ absent;|Opriº Octavian|Ñ absent;| |---|---|---|---| |Bucur Ioan Corneliu|Ñ absent;|Paleologu Alexandru|Ñ prezent;| |Bunduc Gheorghe|Ñ prezent;|Panã Viorel Marian|Ñ absent;| |Burghelea Ioan|Ñ absent;|Paºca Liviu Titus|Ñ prezent;| |Buruianã Florin|Ñ prezent;|Pãcuraru Paul|Ñ absent;| |Caraman Petru|Ñ prezent;|Pãtru Nicolae|Ñ prezent;| |Cataramã Viorel|Ñ absent;|Pãvãlaºcu Gheorghe|Ñ prezent;| |Câmpean Teodor|Ñ prezent;|Petrescu Mihai|Ñ prezent;| |Cârciumaru Ion|Ñ absent;|Plãticã-Vidovici Ilie|Ñ absent;| |Cerveni Niculae (era prezent)|Ñ absent;|Pop Ioan Sabin|Ñ absent;| |Chiriacescu Sergiu|Ñ prezent;|Pop Stelian Alexandru|Ñ prezent;| |Ciurtin Costicã|Ñ absent;|Popa Mircea Ioan|Ñ prezent;| |(este la Camera Deputaþilor)||Popa Virgil|Ñ prezent;| |Clonaru Victor (era)|Ñ absent;|Popescu Dan Mircea|Ñ absent;| |Cotarcea Haralambie|Ñ absent;|Popescu Virgil|Ñ absent;| |Cozmâncã Octav|Ñ absent;|Popovici Alexandru|Ñ prezent;| |Crecan Augustin|Ñ absent;|Prahase Ioan Mircea|Ñ absent;| |Creþu Ioan|Ñ prezent;|Preda Elena|Ñ absentã;| |Csap— Iosif|Ñ prezent;|Preda Florea|Ñ prezent;| |Dide Nicolae|Ñ absent;|Predescu Ion|Ñ prezent;| |Dima Emil|Ñ prezent;|Predilã Marin|Ñ prezent;| |Doandeº Petra|Ñ prezent;|Prisãcaru Ghiorghi|Ñ prezent;| |Dobrescu Rãsvan|Ñ absent;|Pruteanu George-Mihail|Ñ absent;| |Dobrescu Vasile|Ñ prezent;|Pusk‡s Valentin-Zolt‡n|Ñ absent;| |Drãgulescu ªtefan Iosif|Ñ absent;|Roman Petre|Ñ absent;| |Dumitraºcu Gheorghe<br>Dumitrescu Cristian Sorin|Ñ absent;<br>Ñ prezent;|Sava Constantin<br>Sãndulescu ªerban|Ñ prezent;<br>Ñ prezent;| |Dumitrescu Ticu Constantin|Ñ absent;|Secrieru Dinu|Ñ prezent;| |Eckstein Kov‡cs PŽter|Ñ absent;|Seres DŽnes|Ñ absent;| |Fãniþã Triþã|Ñ prezent;|Sersea Nicolae|Ñ absent;| |Feldman Alexandru Radu|Ñ absent;|Solcanu Ion|Ñ prezent;| |Frosin Eugen|Ñ prezent;|Spineanu Ulm Nicolae|Ñ prezent;| |Frunda Gyšrgy|Ñ absent;|Stãnoiu Mihaela-Rodica|Ñ prezentã;| |Fuior Victor|Ñ prezent;|Szab— K‡roly-Ferenc|Ñ absent;| |Gabrielescu Valentin Corneliu|Ñ absent;|ªtefan Viorel|Ñ prezent;| |Gaita Doru|Ñ prezent;|ªtireanu Octavian|Ñ absent;| |Gavaliugov Corneliu Dorin|Ñ absent;|Tambozi Justin (era aici)|Ñ absent;| |Gãvãnescu Vicenþiu|Ñ absent;|Tãrãcilã Doru Ioan|Ñ prezent;| |Gheorghiu Costel|Ñ absent;|Timofte Alexandru-Radu|Ñ absent;| |Gherman Oliviu|Ñ prezent;|Tocaci Emil|Ñ prezent;| |Ghiþiu Paul<br>Glodean Voicu Valentin|Ñ absent;<br>Ñ prezent;|Tudor Corneliu Vadim<br>Turianu Corneliu|Ñ absent;<br>Ñ prezent;| |Hajdœ MenyhŽrt G‡bor|Ñ absent;|Ulici Laurenþiu|Ñ absent;| |Hauca Teodor|Ñ prezent;|Ungureanu Vasile|Ñ absent;| |Haidu Dumitru|Ñ absent;|Vasile Radu|Ñ absent;| |Ilie Aurel Constantin|Ñ absent;|Vasiliu Constantin Dan|Ñ absent;| |Ilie ªtefan<br>Iliescu Ion|Ñ prezent;<br>Ñ absent;|Vasiliu Eugen<br>Vãcaru Vasile|Ñ prezent;<br>Ñ absent;| |Ion Vasile|Ñ absent;|Vãcãroiu Nicolae|Ñ absent;| |Ionescu Cazimir Benedict|Ñ absent;|Verest—y Attila|Ñ absent;| |Ionescu-Quintus Mircea<br>Juravlea Petru|Ñ prezent;<br>Ñ prezent;|Vladislav Tiberiu<br>Vornicu Sorin Adrian|Ñ prezent;<br>Ñ prezent;| |Lãzãrescu Amedeu Dan|Ñ prezent;|Vosganian Varujan|Ñ absent;| |Lšrinczi Iuliu|Ñ prezent;|Zavici Nicolae|Ñ absent;| |Maior Liviu<br>Marcu Ion|Ñ prezent;<br>Ñ absent;|Revin.<br>Achim Gheorghe|Ñ absent;| |Marin Dan Stelian|Ñ absent;|Apostolache Victor|Ñ absent;| |Marinescu Bogdan Voinea|Ñ absent;|Avarvarei Ioan|Ñ absent...| |Mark— BŽla<br>Matetovici Mihai|Ñ absent;<br>Ñ prezent;|**Din salã:**|| |Meleºcanu Teodor Viorel|Ñ absent;|Nu mai este nevoie sã repetaþi...|| |Moisin Ioan<br>Mortun Alexandru Ioan|Ñ prezent;<br>Ñ absent;|**Domnul Sorin Adrian Vornicu:**|| |MŸller Constantin<br>NemŽth Csaba|Ñ prezent;<br>Ñ absent;|Pãi, trebuie sã strig. La regulament aºa se prevede:<br>de douã ori. Nu am ce face.|| |Nicolaescu Sergiu|Ñ prezent;|Badea Dumitru|Ñ absent;| |Nicolai Marin|Ñ prezent;|Badea Nelu|Ñ absent;| |Ninosu Petre|Ñ prezent;|Bãdulescu Doru Laurian|Ñ absent;| |Oprea Andreiu|Ñ prezent;|Bãraº Ioan|Ñ prezent;|

Prezent, prezent, domnul senator Ticu Dumitrescu!

|**Domnul Sorin Adrian Vornicu:**|| |---|---| |Dumitrescu Ticu Constantin|Ñ prezent...| |Am notat prezent.<br>Feldman Radu Alexandru<br>Frunda Gyšrgy<br>Gabrielescu Valentin Corneliu<br>Gavaliugov Corneliu Dorin<br>Gãvãnescu Vicenþiu<br>Gheorghiu Costel<br>Ghiþiu Paul|Ñ absent;<br>Ñ absent;<br>Ñ absent;<br>Ñ absent;<br>Ñ absent;<br>Ñ absent;<br>Ñ absent;| |Hajdœ MenyhŽrt G‡bor<br>Huidu Dumitru<br>Ilie Aurel Constantin|Ñ absent;<br>Ñ absent;<br>Ñ absent;| |Iliescu Ion<br>Ion Vasile<br>Ionescu Cazimir Benedict|Ñ absent;<br>Ñ absent;<br>Ñ absent;| |Marcu Ion<br>Marin Dan Stelian|Ñ absent;<br>Ñ absent;| |Mark— BŽla|Ñ absent;| |Meleºcanu Teodor Viorel|Ñ absent;| |Mortun Alexandru Ioan<br>NemŽth Csaba|Ñ absent;<br>Ñ absent;| |Opriº Octavian|Ñ absent;| |Panã Viorel Marian<br>Pãcuraru Paul<br>Pãtru Nicolae|Ñ absent;<br>Ñ absent;<br>Ñ prezent;| |Plãticã-Vidovici Ilie<br>Pop Ioan Sabin|Ñ absent;<br>Ñ absent;| |Popescu Dan Mircea<br>Popescu Virgil<br>Prahase Ioan Mircea<br>Preda Elena<br>Pruteanu George-Mihail<br>Pusk‡s Valentin-Zolt‡n<br>Roman Petre<br>Seres DŽnes|Ñ prezent;<br>Ñ absent;<br>Ñ absent;<br>Ñ absentã;<br>Ñ absent;<br>Ñ absent;<br>Ñ absent;<br>Ñ absent;| |Sersea Nicolae<br>Szab— K‡roly Ferenc<br>ªtireanu Octavian|Ñ absent;<br>Ñ absent;<br>Ñ absent;| |Tambozi Justin<br>Timofte Alexandru-Radu<br>Tudor Corneliu Vadim|Ñ absent;<br>Ñ absent;<br>Ñ absent;| |Ulici Laurenþiu<br>Ungureanu Vasile|Ñ absent;<br>Ñ absent;| |Vasile Radu|Ñ absent;| |Vasiliu Constantin Dan|Ñ absent;|

|Vãcaru Vasile|Ñ absent;| |---|---| |Vãcãroiu Nicolae|Ñ absent;| |Verest—y Attila|Ñ absent;| |Vosganian Varujan|Ñ absent;| |Zavici Nicolae|Ñ absent.|

Vã mulþumesc, domnule secretar. Senatul este în cvorum. Sunt prezenþi în salã 72 de senatori.

Îl rog pe domnul senator Spineanu sã rãmânã în salã. Vã rog.

Deci, observaþii în legãturã cu titlul proiectului de hotãrâre.

Dacã îmi permiteþi, domnule preºedinte...

Da. Vã rog, domnul senator Popovici.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Sigur, primul dintre obiective: ”Privatizarea I.A.S.-urilorÒ, primul dintre obiectivele prevãzute în titlu, ”Privatizarea I.A.S.-urilorÒ, poate fi sau nu agreat de unii dintre noi, ca obiectiv. ªi, atunci, va fi cuprins în titlu.

Celelalte obiective, însã, de exemplu, cum a decurs campania de recoltare a grâului în aceastã toamnã, înseamnã o bagatelizare a activitãþii Senatului, pentru cã, atunci, va trebui sã analizãm toate obiectivele de acest nivel. De ce sã nu analizãm, de exemplu, cum a decurs campania de recoltare a rapiþei ºi, în general, a tuturor plantelor industriale, printre care: floarea-soarelui, sfecla de zahãr, care au ºi ele importanþã. Deci, dacã ne limitãm la acest obiectiv, repet, este o mare bagatelizare. Sau, al doilea obiectiv: ”Cum s-au fãcut pregãtirile pentru anul agricol viitor?Ò ªi nu existã numai agricultura, ci existã atâtea domenii de activitate, unde existã obiective de importanþã asemãnãtoare cu cel propus de cei 53 de colegi care au semnat.

Deci rugãmintea mea, domnule preºedinte, este de a nu supune titlul, în ansamblu, la vot, pentru cã sunt 3 probleme foarte diferite: una este privatizarea, alta este campania de strângere a grâului ºi alta este campania de pregãtire pentru anul viitor în agriculturã ºi vã rog sã le supuneþi la vot separat.

Da. Vã mulþumesc.

De altfel, în procesul legislativ, am fãcut acest lucru de multe ori. Aºadar, rugãmintea este sã votãm titlul, dupã ce discutãm hotãrârea în ansamblu.

La art. 1. Observaþii?

Vã rog sã nu punem la vot titlul. Nu are rost sã discutãm în contradictoriu. Are dreptate domnul Popovici.

Nu, dar se subapreciazã toatã treaba asta...

Haideþi sã discutãm pe obiective, domnule senator.

E un punct de vedere exprimat de un jurist, totuºi, nu?!

Vã rog sã discutãm pe obiective. La articolul 1 aveþi observaþii la preambul? Vã rog sã îl citiþi, domnule senator Triþã Fãniþã.

Care este acela?

Nu a fost primit proiectul de hotãrâre?

Nu! Ce votãm?!

Pãi, nu! Atunci este o chestiune de procedurã, nu vã supãraþi! În aceastã situaþie, dacã solicitã domnii senatori... Eu nu pot sã hotãrãsc. Vã rog, la microfon, domnule senator Spineanu.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

În numele Grupului parlamentar P.N.Þ.C.D. vã rog, înainte de a supune la vot, sã urmaþi procedura: mai întâi, de difuzare a acestui text, sã îl analizãm, dupã care, în proxima ºedinþã, sã ne pronunþãm. Altcumva, vã daþi seama, ni se citeºte un titlu, noi reflectãm, ne mai luãm notiþe ºi aºa mai departe.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Dacã sunt solicitãri la cuvânt legat de aceastã intervenþie? Dacã nu sunt, solicitarea este legalã.

Rog staff-ul sã dispunã distribuirea proiectului de hotãrâre împreunã cu expunerea de motive cãtre toþi domnii senatori, iar în viitoarea ºedinþã a Senatului, mâine, poimâine, când va fi, vom relua discuþiile.

Îmi cer scuze, domnule senator Triþã Fãniþã. Nu putem continua dezbaterile dacã proiectul de hotãrâre nu a fost distribuit domnilor senatori. Solicitarea este legalã ºi regulamentarã. Vã mulþumesc.

Rog staff-ul sã distribuie în seara aceasta domnilor senatori expunerea de motive ºi proiectul de hotãrâre. Stimaþi colegi,

Sã mergem mai departe în ordinea de zi.

Daþi-mi voie sã vã aduc la cunoºtinþã cã în conformitate cu prevederile articolului 17 alineatele 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale s-au depus la secretarul general al Senatului urmãtoarele legi:

Ñ Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României, Înaltul Comisariat al Naþiunilor Unite pentru refugiaþi ºi Organizaþia Internaþionalã pentru Migraþie, semnat la Bucureºti la 8 septembrie 1999;

Ñ Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Slovace privind protecþia reciprocã a informaþiilor, a materialelor ºi a documentelor secrete de stat, semnat la Bratislava la 3 septembrie 1999;

Ñ Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Turcia privind înfiinþarea ºi funcþionarea de centre culturale, semnat la Constanþa la 18 aprilie 1996;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 89/1999 privind regimul comercial ºi introducerea unor restricþii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 29/1999 privind unele mãsuri legate de

trecerea la anul 2000 a sistemelor informatice ºi a sistemelor electronice microprogramate.

Aveþi posibilitatea, în conformitate cu prevederile legii, în situaþia în care apreciaþi, sã sesizaþi Curtea Constituþionale.

**:**

Domnul Gavaliugov.

Deci, domnul senator Corneliu Gavaliugov. Grupul parlamentar P.N.L.

Domnul senator Boiangiu Cornel.

Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D.

Domnul senator Moisin.

Domnul Moisin. Grupul parlamentar U.D.M.R.!

Domnul senator NemŽth Csaba.

Grupul parlamentar P.D.S.R. Plãticã-Vidovici! Grupul parlamentar P.U.N.R.

Grupul parlamentar P.U.N.R. propune pe domnul senator Dobrescu Vasile.

ªi colegii din grupul independent, o propunere? Domnii senatori independenþi o propunere, vã rog!

Domnul Turianu!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Deci, domnul senator Turianu.

Dacã sunt observaþii? Dacã nu sunt observaþii,

O a doua comisie de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege privind executorii judecãtoreºti.

Grupul parlamentar P.D., o propunere!

## **Domnul Ionel Aichimoaie**

**:**

Domnul senator Creþu Ioan.

20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 119/29.IX.2000

Grupul parlamentar P.N.L., o propunere!

Domnul senator Brânzan.

Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D., o propunere.

Domnul senator Rãzvan Dobrescu.

U.D.M.R., o propunere.

Senatorul Pusk‡s Zolt‡n.

Mulþumesc. P.D.S.R., o propunere. Domnul senator Predescu. Grupul parlamentar P.R.M., o propunere.

Domnul senator Dumitru Badea.

Grupul de senatori independenþi?

Turianu!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Domnul senator Turianu, da? Mulþumesc.

**Domnul Corneliu Turianu**

**:**

Ce comisie?!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Executorii judecãtoreºti.

**Domnul Corneliu Turianu**

**:** Parcã eram la sport...

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Tocmai de aceea sã vedem dacã... nu sunt probleme. Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra acestei comisii.

Cu 70 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi nici o abþinere, este aprobatã ºi aceastã comisie.

O a treia comisie pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege privind egalitatea ºanselor de a urma studiile în învãþãmântul superior prin acordarea burselor sociale de studiu. Grupul parlamentar P.D., o propunere.

## **Domnul Ionel Achimioaie**

**:**

Domnul senator Prahase Mircea.

P.N.L., o propunere.

Domnul senator Vladislav Tiberiu.

P.N.Þ.C.D., o propunere.

Ulm Spineanu.

Domnul senator Spineanu. P.N.Þ.C.D., U.D.M.R.?

M-am consultat cu domnul senator Bogdan, pentru cã dânsul e încã preºedintele comisiei, ºi cred cã poate sã ne reprezinte la aceastã mediere, întrucât e anterioarã comisiei.

Vã rog sã nu încãlcaþi regulamentul! Nu aveþi voie sã faceþi propuneri decât din grupul dumneavoastrã!

Domnul senator Caraman, atunci.

Domnul senator Caraman. Domnul Bogdan are posibilitatea din partea independenþilor sã vinã fãrã probleme. U.D.M.R., o propunere.

Senatorul Lšrinczi Iuliu.

P.D.S.R., o propunere... Domnul senator Dumitraºcu. P.U.N.R., o propunere.

Grupul P.U.N.R. propune pe domnul senator Vasile Dobrescu.

ªi grupul colegilor independenþi? Numai puþin! Dacã a lucrat domnul senator Bogdan?! Sunteþi de acord?! Deci domnul senator Bogdan.

Dacã sunt observaþii în legãturã cu cele 7 propuneri? Dacã sunt acceptate, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Cu 80 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi nici o abþinere, comisia a fost aprobatã de Senat.

Stimaþi colegi,

Sã trecem la dezbaterea raportului comisie de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind dispozitivile medicale.

Din partea Senatului la comisia de mediere au participat domnii senatori Hauca Teodor, Pop Stelian, Marin Nicolae, Csap— Iosif, Avram Gheorghe, Boilã Matei ºi Dobrescu Vasile.

Rog unul din cei 7 senatori sã pofteascã la pupitru, sã prezinte raportul comisie de mediere.

Vã rog sã daþi explicaþiile doar atunci când sunt solicitate de colegii senatori.

Poziþia numãrul 1 din raport, stimaþi colegi, vã rog sã observaþi cã ne este propusã în varianta Camerei Deputaþilor.

O explicaþie!

Doar dacãþ sunt explicaþii, vã rog.

Bun, e în ordine, da!

Sunt intervenþii? Dacã nu, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Cu 81 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere, soluþie acceptatã.

Poziþia a doua Ñ modificarea articolului 2 literele a)Ðv); este propus textul Camerei Deputaþilor. Observaþii? Întrebãri?

Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

- Cu 92 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi nici o

- abþinere, textul a fost adoptat de Senat.

Poziþia numãrul 3 din raport Ñ modificarea articolului 4 Ñ este propusã în varianta Camerei Deputaþilor. Observaþii sau amendamente? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

- Cu 80 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi nici o

- abþinere, textul a fost adoptat.

- Poziþia numãrul 4 din raport Ñ modificarea articolului

- 5 Ñ varianta Camerei Deputaþilor. Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Cu 82 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi nici o abþinere, textul a fost adoptat.

Poziþia numãrul 5, titlul capitolului II. Observaþii? Se propune varianta Camerei. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

- Cu 76 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã ºi o

- abþinere, textul a fost adoptat.

Poziþia numãrul 6, articolul 6 devine articolul 4 în varianta Camerei Deputaþilor. Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

- Cu 87 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã ºi nici o

- abþinere, textul a fost adoptat.

Poziþia numãrul 7 din raport, modificarea articolului 7 în varianta Camerei. Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

- Cu 87 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi

- 3 abþineri, textul a fost adoptat.

Poziþia numãrul 8, modificarea articolului 8. Observaþii? Varianta Camerei. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

- Cu 85 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã ºi o

- abþinere, textul a fost adoptat.

- Poziþia numãrul 9, un text nou, comun, dar propus de

- comisia de mediere în unanimitate. Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot, nefiind observaþii.

## Domnule preºedinte,

E o chestiune de procedurã. Suntem în a doua situaþie de acest gen în care un proiect de lege este modificat de Camerã într-o proporþie covârºitoare, 128 de cazuri, ºi am auzit chiar reproºuri la ce au fãcut colegii noºtri în comisia de mediere.

Desigur, nu asta este problema. Problema este urmãtoarea: ce a fãcut comisia de fond a Senatului atunci când ne-a prezentat acest proiect de lege, pentru cã aceasta este o consecinþã.

Colegii care au participat la mediere, atunci când punctul de vedere al Camerei Deputaþilor era corect, profesionist, nu puteau din orgoliu sã voteze împotrivã. Dar e o situaþie alarmantã ºi v-aº ruga sã sensibilizaþi Biroul permanent. Este o situaþie alarmantã când un proiect de lege Ñ am mai avut unul mi se pare, referitor la siguranþã sau aºa ceva Ñ în care am avut o situaþie similarã. Nu se poate ca la un proiect sã aparã atâtea amendamente, atâtea modificãri fãcute de una dintre Camere, fãrã sã ne întrebãm cum s-a operat în comisia care ne-a prezentat raportul în plen.

Scuzaþi-mã de aceastã intervenþie, nu e vorba de cei care au participat la mediere, ci de dezbaterea în plen, deoarece este pusã sub semnul de întrebare datoritã acestui raport al comisiei care a fost sesizatã în fond.

Da, vã rog, vã rog, domnule senator. Aveþi cuvântul.

## **Domnul Marin Nicolai:**

## Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Acest proiect de lege s-a dezbãtut întâi în Senat. Din pãcate, acest proiect de lege trebuia axat pe normele europene. Între timp, directivele de la Uniunea Europeanã au ajuns la Camerã. Aceastã lege a fost perfectatã de Camerã. Noi nu putem sã ne opunem unor norme europeneÉ

Deci nu s-a pus problema cã noi am fost în inferioritate numericã, senatorii, ci erau niºte dispoziþii peste care noi nu am putut sã trecem. Aceasta este explicaþia la ambele legi.

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

Convenþia Europeanã era dinainte!

Din pãcate, aºa s-a întâmplat! Aceste norme au ajuns dupã aceea la Camera Deputaþilor.

Deºi erau anterioare?!

Nu cred!

Da.

Domnul senator Bogdan Marinescu, vã rog.

Dacã-mi permiteþi, domnule preºedinteÉ Stimaþi colegi,

A fost o manierã de a scurta timpul de elaborare a acestei legi, pentru cã normativele Comunitãþii Europene au apãrut ulterior ºi atunci, la Camera Deputaþilor, s-au adãugat pentru a nu se retrimite legea înapoi la Senat.

Este, dacã vreþi, modalitatea care a fost adoptatã cu ani în urmã, atunci când a trecut prin Senat Legea cu privire la Colegiul medicilor ºi profesiunea de medic, la care, ulterior, la Camerã s-au mai adãugat o serie întreagã de articole.

Este, de fapt, o modalitate prin care s-a asigurat ca aceastã lege sã fie conformã cu prevederile Comunitãþii Europene ºi s-a scurtat perioada de elaborare a ei.

De acord, mulþumesc. Haideþi sã scurtãm dezbaterile. Observaþii la articolul 37, nu pe procedurã, cã nu discutãm pe procedurã. Dacã la articolul respectiv, respectiv la soluþia propusã de Camera Deputaþilor, de colegii noºtri din comisie de mediere, sunt? Nefiind observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

- Cu 60 de voturi pentru, 16 voturi împotrivã ºi

- 6 abþineri, poziþia 48 din raport a fost adoptatã de Senat. Poziþia 49, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

- Cu 58 de voturi pentru, 16 voturi împotrivã ºi

- 5 abþineri, a fost adoptat de Senat.

- Poziþia 50. Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin

- vot.

- Domnilor senatori, vã rog sã votaþi poziþia 50 din

- raport.

- Cu 50 de voturi pentru, 18 voturi împotrivã ºi

- 8 abþineri, a fost adoptatã.

- Nu mai avem multe, doar 70!

- Poziþia 51. Nefiind observaþii, vã rog sã votaþi. Vã rog

- sã votaþi, domnilor senatori!

- Cu 49 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivã ºi

- 5 abþineri, a fost adoptatã.

- Poziþia 52 din raport.

- Observaþii? Nefiind observaþii, vã rog sã votaþi.

- Adoptat cu 44 de voturi pentru, 22 voturi contra,

- 7 abþineri.

- Poziþia 53. Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã votaþi. Adoptat cu 50 de voturi pentru, 20 contra, 4 abþineri. Poziþia 54. Observaþii? Dacã nu sunt observaþiiÉ

- Deci, Senatul a votat art. 41 cu 47 de voturi pentru,

- 20 contra ºi 6 abþineri.

- Poziþia 55 Ñ modificarea art. 42. Observaþii? Vã rog

- sã vã pronunþaþi prin vot.

- Text adoptat cu 56 de voturi pentru, 16 contra ºi

- 6 abþineri.

- Vã rog, domnule senator, sã nu influenþaþi negativ

- colegii.

- Poziþia 56. Adoptatã de Senat cu 49 de voturi pentru,

- 19 contra ºi 4 abþineri.

- Poziþia 57 Ñ modificarea articolului 43.

- Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Pentru a doua oarã

Apropo ºi de acest articol ºi de câteva anterioareÉ Eu propun o formã de vot cu totul deosebitã ºi conformã normelor europene. Legile care vin de la Europa sã nu mai fie trecute prin Senatul României decât pentru un vot final. Toate aceste discuþii inutile, toatã aceastã pierdere de vreme aratã în mod clar, pe de o parte, adeziunea noastrã profundã ºi totalã la Europa ºi, pe de alta, faptul cã nu învãþãm de la Europa cã nu mai trebuie sã pierdem timpul cu votarea lor. Legea vine, o votãm ºi gata!

Domnule senator, nu vã supãraþi, cred cã intervenþia era la art. 52. ( _Vociferãri._ ) Da, da, mulþumesc.

La art. 52 bis.

Deci, doriþi sã-l introducem însãÉ Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Sper sã votaþi afirmativ. Vã rog sã votaþi. Vedeþi, urmare a intervenþiei domnului senator Dumitraºcu, votul a crescut.

Art. 52, adoptat cu 57 de voturi pentru, 21 contra ºi doar 6 abþineri.

- Poziþia 67 Ñ modificarea art. 31. Vã rog sã votaþi. Articol adoptat cu 56 de voturi pentru, 17 contra,

- 6 abþineri.

- Poziþia 68. Nefiind observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi

- prin vot.

- Adoptat cu 61 de voturi pentru, 14 contra ºi

- 6 abþineri.

- Poziþia 69. Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin

- vot.

- Articol adoptat cu 59 de voturi pentru, 18 contra,

- 8 abþineri.

24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 119/29.IX.2000

Poziþia 70. Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

- Art. 53 adoptat de Senat cu 59 de voturi pentru,

- 18 contra, 7 abþineri.

Poziþia 71, art. 54. Vã rog sã votaþi.

- Adoptat de Senat cu 61 de voturi pentru, 9 contra,

- 10 abþineri.

- Poziþia 72, art. 55. Observaþii? Vã rog sã vã pro-

- nunþaþi prin vot.

- Adoptat de Senat cu 58 de voturi pentru, 15 contra,

- 3 abþineri.

- Poziþia 73 Ñ modificarea art. 56. Vã rog sã vã pro-

- nunþaþi prin vot.

- Adoptat de Senat cu 63 de voturi pentru, 21 contra,

- 6 abþineri.

Poziþia 74 este simplã. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Da, capitolul XI devine cap. VII, adoptat de Senat cu 60 de voturi pentru, 20 de voturi contra, 6 abþineri.

- Deci, poziþia 75 e renumerotare. Vã rog sã dãm un

- vot, în sensul ca articolele care sunt renumerotate sã fie acceptate de Senat.

- Adoptat cu 59 de voturi pentru, 21 contra, 5 abþineri. Poziþia 76 Ñ modificarea art. 58. Vã rog sã vã pro-

- nunþaþi prin vot.

- Adoptat de Senat cu 59 de voturi pentru, 19 contra,

- 4 abþineri.

Da, exact la poziþia 92

...vroiam sã vã întreb, domnule vicepreºedinte, domnule preºedinte al ºedinþei de astãzi, care este valoarea legalã juridicã a voturilor de principiu. Deci noi votãm de principiu. Am votat un articol de principiu, am votat douã articole de principiu, am votat 3 articole de principiu.

5 am votat!

Nu cumva este un atac la principiul însuºi în situaþia în care multiplicãm la infinit voturileÉ Am pus o întrebare, este evidentÉ

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Sigur, vã pot rãspunde. De 5 ori trebuia sã supun la vot doar o modificare de articol, nu de text. Nu înseamnã decât renumerotarea legii. Dar putem sã avem ºi o discuþie dupã ºedinþã, în particular.

La poziþia 92, dacã nu aveþi observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi.

Vã rog sã vã ocupaþi locurile ºi sã votaþi consistent, domnule senator Dumitraºcu.

Cu 60 de voturi pentru, 16 contra ºi 3 abþineri Ñ poziþia 92 Ñ, adoptat.

- Poziþia 93, varianta Camerei. Vã rog sã vã pronunþaþi

- prin vot.

- Adoptat de Senat cu 66 de voturi pentru, 15 contra,

- 8 abþineri.

- Poziþia 94 din raport. Dacã nu sunt observaþii, vã rog

- sã vã pronunþaþi prin vot.

- Adoptatã cu 60 de voturi pentru, 14 contra ºi

- 10 abþineri.

- Poziþia 95. Nefiind observaþii, vã rog sã votaþi. Adoptatã cu 64 de voturi pentru, 13 contra ºi

- 8 abþineri.

- Poziþia 96. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

- Adoptatã cu 58 de voturi pentru, 12 contra,

- 11 abþineri.

- Poziþia 97 din raportul comisiei. Nefiind observaþii, vã

- rog sã votaþi.

- Text adoptat cu 56 de voturi pentru, 14 contra,

- 9 abþineri.

- Poziþia 98. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã votaþi, domnilor senatori!

- Poziþia 98, adoptatã cu 61 de voturi pentru, 14 contra

- ºi 8 abþineri.

- Poziþia 99. Nefiind observaþii, vã rog sã votaþi.

- Adoptatã cu 57 de voturi pentru, 10 contra,

- 11 abþineri.

- Poziþia 100. Observaþii?

- Nefiind observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Adoptatã cu 56 de voturi pentru, 9 contra, 9 abþineri. Poziþia 101. Observaþii? Nefiind observaþii, vã rog sã

- votaþi. Domnilor senatori, vã invit sã vã exprimaþi dreptul la vot.

Adoptatã cu 56 de voturi pentru, 11 contra, 8 abþineri. Poziþia 102. Nefiind observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

- Vã mulþumim, domnilor senatori.

- Stimaþi colegi,

- Mai avem un raport al Comisiei de mediere, care are

- 5 articole. HaideþiÉ Vã rog frumos sã mai rãmâneþi.

- Mã adresez în special colegilor care mai sunt în gru-

- purile parlamentare de la putere.

Deci, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind produsele cosmetice. Este una dintre puþinele proiecte de lege care au trecut prin Parlament ºi vã rog sã-l luãm.

Din partea Senatului, domnii senatori care au participat: Creþu Ioan, Pop Stelian, Marin Nicolai, Pusk‡s Zolt‡n, Gaita Doru. Deci, da, rãmâneþi? Vã rog. Mulþumesc.

Deci, primul text în divergenþã, poziþia 1 din raport la art. 3. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

- Vã invit întâi sã vã ocupaþi locurile, domnilor senatori

- ºi sã votaþi.

- Deci vã rog sã vã reaºezaþi ºi sã vã pronunþaþi prin

- vot.

- Deci, articol adoptat cu 64 de voturi pentru, 9 contra

- ºi douã abþineri.

Poziþia 2 Ñ modificarea art. 4. Nefiind observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

- Text adoptat cu 66 de voturi pentru, 8 contra,

- 7 abþineri.

- Poziþia 3 Ñ modificarea art. 5, parcãÉ Vã rog sã vã

- pronunþaþi prin vot.

- Nefiind observaþiiÉ

- Text adoptat cu 71 de voturi pentru, 4 contra ºi

- 10 abþineri.

- Poziþia nr. 4. Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin

vot.

- Text adoptat cu 70 de voturi pentru, 6 contra ºi

- 8 abþineri.

- Poziþia 5 Ñ modificarea art. 9. Vã rog sã vã pro-

- nunþaþi prin vot.

- Text adoptat cu 67 de voturi pentru, 7 contra,

- 11 abþineri.

- Poziþia nr. 6. Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin

- vot.

Text adoptatÉ ( _Rumoare._ ) Ne iertaþi, vã deranjãm cu dezbateri la aceastã lege, totuºi pentru stenogramã vã rog sã consemnaþi cã textul a fost adoptat de Senat cu 68 de voturi pentru, 12 contra ºi 6 abþineri. Poziþia nr. 7.

Vã mulþumesc pentru înþelegere. ( _Discuþii la masa prezidiului._ )

Domnilor senatori care doriþi sã participaþi la ultimul punct înscris în ordinea de zi, vã rog, vã invit sã vã ocupaþi locurile. Invit, de asemenea, pe reprezentanþii Executivului sã pofteascã în faþã, în banca rezervatã Guvernului. Invit la tribunã pe domnul senator Constantin Blejan.

Domnule senator, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Deºi cred cã nici de data aceasta nu este nimeni din partea Ministerului Sãnãtãþii, credÉ Eu am sã citesc interpelarea pentru cã este o completare la interpelarea pe care am fãcut-o acum o sãptãmânã. Sunt nevoit deci sã revin la interpelarea fãcutã, deoarece atunci n-a venit nimeni de la Ministerul Sãnãtãþii pentru a da un rãspuns. Ceea ce se pare cã s-a întâmplat ºi astãziÉ

Vã întrebam atunci dacã ºtiþi, cumva, domnule ministru, sã se fi dat aprobãri de prelungiri pe funcþiile de directori de unitãþi sanitare sau de ºefi de secþie pentru vârsta prevãzutã de Legea nr. 74 din 1995. Insist sã-mi rãspundeþi la întrebare, pentru cã din discuþiile pe care le-am avut la minister am dedus cã acolo ar exista o disfuncþionalitate serioasã pe lângã cele pe care le ºtim cu toþii. Revin cu precizãri: punând întrebarea respectivã domnului Virgil Pãunescu, care pe atunci era ºeful Direcþiei resurse umane din minister, ni s-a rãspuns cã datorittã descentralizãrii care s-a fãcut este posibil ca direcþiile sanitare judeþene sã fi dat asemenea aprobãri, dar ministerul nu are vreo evidenþã în acest sens ºi nu ºtie ce se mai întâmplã pe la aceste direcþii. Când i-am precizat o anumitã persoanã, director de spital care ar fi primit aprobarea, mi-a rãspuns cã din dosarul pe care-l are reiese cã aceastã persoanã are numai 63 de ani, ceea ce din discuþiile pe care le-am avut cu domnul director am convenit cã nu poate sã fie adevãrat ºi cã este posibil sã fie un fals în actele din dosar. Aceste lucruri am dorit sã mi se precizeze, pentru cã repet: conform spuselor domnului director de la ”Resurse umaneÒ s-ar mai întâlni ºi în alte judeþe asemenea cazuri.

Evident, aceastã stare de lucruri duce la urmãtoarea întrebare: care mai este raþiunea de existenþã a Ministerului Sãnãtãþii, dacã acesta nu ºtie ce se mai întâmplã pe la direcþiile sanitare? Dacã nu mai gestioneazã aproape nici un fond de asigurarea programelor de sãnãtate, dacã toate spitalele ºi asistenþa primarã sunt date în grija altor instituþii pe care nu le mai controleazã ºi dacã, É ºi dacãÉ ºi multe altele, încât ministerul a rãmas fãrã vreo atribuþie. Se pune, de asemenea întrebarea: cine face, totuºi, politica sanitarã în România,

Deci, dacã nu este nimeni prezent, adresez rugãmintea staff-ului sã înainteze interpelarea domnului senator Constantin Blejan Ministerului Sãnãtãþii.

Invit la tribunã pe domnul senator Doru Gaita.

Aveþi cuvântul, domnule senator. Mulþumesc.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

În prezenta interpelare mã adresez domnului ministru Radu Berceanu, ministrul industriei ºi comerþului.

Sucursala minierã Poiana Ruscã, cu sediul în comuna Teliucul Inferior, din judeþul Hunedoara, este una din puþinele unitãþi miniere producãtoare de fier. Pânã în aprilie 1999 din minereul de fier extras din minele Teliuc ºi Ghelari se obþinea concentrat de fier cu un conþinut de 48Ð50% fier, acesta fiind unul din produsele cuprinse în lista de aprobare a produselor miniere subvenþionate, conform Hotãrârii Guvernului nr. 311 din 15 aprilie 1999, având ca unic beneficiar Societatea comercialã ”SiderurgicaÒ S.A. Hunedoara.

O datã cu închiderea fluxului primar de elaborare a fontei de la S.C. ”SiderurgicaÒ S.A. Hunedoara s-au închis ºi instalaþiile de preparare a minereului de fier, ducând la renunþarea conþinutului de 48% Fe.

În prezent, minereul de fier este prelucrat de cãtre S.C. ”SidexÒ S.A. Galaþi ºi S.C. ”SidermetÒ S.A. Cãlan la un conþinut de 35% Fe (neprelucrat), aceºtia nesolicitând o îmbunãtãþire a calitãþii minereului de fier prin prãjire ºi separare magneticã.

Pentru anul 2000, prin Hotãrârea Guvernului nr. 492/16 iunie 2000, la punctul 13 din Lista cuprinzând subvenþiile unitare pentru produsele din industria cãrbunelui ºi minereurilor feroase, se regãseºte ”minereu de fier marfã 45% + manganÒ.

În situaþia creatã de restructurarea amintitã la S.C. ”SiderurgicaÒ S.A. Hunedoara, minereul de fier extras nu mai este necesar a fi îmbunãtãþit, beneficiarii actuali (S.C. ”SidexÒ S.A. Galaþi ºi S.C. ”SidermetÒ S.A. Cãlan), prelucrând minereul de fier la conþinutul extras din subteran.

În consecinþã, domnule ministru, vã rog ca prin Direcþia generalã de buget, finanþe a Ministerului Industriilor ºi Comerþului sã reveniþi, prin ordin al ministrului, ca sortimentul subvenþionat, de la punctul 13 din Lista anexã la Hotãrârea Guvernului României nr. 492/2000, sã fie ”minereu fier marfã + manganÒ, potrivit contractelor cu beneficiarii.

Rog rãspuns în scris.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã pe domnul senator Ioan Moisin, Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Interpelarea este adresatã Bãncii Naþionale a României ºi are ca obiect clarificãri privind circumstanþele readucerii depozitului de aur al Bãncii Naþionale a României de la TismanaÑGorj la Bucureºti, în perioada 21 ianuarie Ð 4 februarie 1947.

Domnule guvernator,

Revin la interpelarea mea din data de 19 iunie 2000, prin care am evidenþiat faptul cã din unele documente reiese cã în perioada 21 ianuarieÐ4 februarie 1947 tezaurul Bãncii Naþionale a României, depozitat la Mânãstirea Tismana, a fost transportat la Bucureºti, acþiune care s-a desfãºurat sub conducerea lui Romulus Roman, consilier al Bãncii Naþionale a României.

Unele documente evalueazã la aproximativ 168 de mii de kilograme cantitatea de aur transportatã de la Tismana la Bucureºti, dupã cum urmeazã:

Ð în 24 ianuarie 1947 Ñ 10 mii de kilograme;

Ð în 25 ianuarie 1947 Ñ 22 mii de kilograme; Ð în 26 ianuarie 1947 Ñ 26 mii de kilograme; Ð în 28 ianuarie 1947 Ñ 11 mii de kilograme; Ð în 29 ianuarie 1947 Ñ 12 mii de kilograme; Ð în 30 ianuarie 1947 Ñ 4 mii de kilograme; Ð în 31 ianuarie 1947Ñ 16 mii de kilograme; Ð în 1 februarie 1947Ñ 20 mii de kilograme; Ð în 2 februarie 1947Ñ 24 mii de kilograme; Ð în 3 februarie 1947 Ñ 16 mii de kilograme;

Ð în 4 februarie 1947 Ñ 8 mii de kilograme, iar alte materiale vorbesc despre un depozit de aur la Tismana, în cantitate de 480 de mii de kilograme.

Pentru a înlãtura toate speculaþiile legate de tezaurul Bãncii Naþionale a României, depozitat la Mânãstirea Tismana, vã rog, domnule guvernator, sã precizaþi urmãtoarele:

a) Care a fost cantitatea totalã de aur a Bãncii Naþionale a României depozitatã la Tismana, Gorj, pânã la 24 ianuarie 1947, orele 14,00.

b) Ce cantitate de aur s-a ridicat în fiecare zi în perioada de transport a tezaurului de la Tismana la Bucureºti.

c) Ce documente stau la baza recepþionãrii tezaurului menþionat atât la Tismana, cât ºi la Banca Naþionalã a României de la Bucureºti.

Doresc sã primesc rãspunsul dumneavoastrã în ºedinþa Senatului din 18 septembrie 2000.

Din toatã þara?

Da, din toatã þara, bineînþeles, domnule preºedinte! Toþi, fãrã excepþie! E cazul, e momentul!

Bãnuiesc cã n-o sã-i lãsaþi sã-i mai verifice pe viitorii candidaþi dacã vã apucaþi de directori sau de nu ºtiu ce agenþi fiscali de pe la comune.

Domnul senator ªerban Sãndulescu.

Am douã interpelãri. Una este adresatã Ministerului Transporturilor.

În martie a.c. am fãcut o interpelare prin care ceream publicarea raportului privind accidentul avionului AIRBUS, de la Baloteºti, din martie 1995.

Mi s-a rãspuns cã raportul va fi gata în urmãtoarele 5Ð6 luni.

Raportul nu a fost prezentat nici pânã acum. Este unicul caz din istoria aviaþiei civile, dupã cunoºtinþele mele, când, pentru prezentarea unui raport privind cauzele unui accident, sunt necesari peste 5 ani ºi jumãtate.

Solicit sã mi se rãspundã care este stadiul raportului respectiv.

A doua interpelare se adreseazã Ministerului de Interne.

Fãcând o vizitã la Constanþa, pentru a vedea submarinul ”DelfinulÒ, am primit, în paralel, o serie de informaþii privind ”evaporareaÒ flotei maritime româneºti, care în 1990 avea circa 347 de nave, peste 1.800 de tone deplasament.

Pentru aceastã flotã lucrau circa 500.000 de oameni, care din aceastã cauzã ºi-au pierdut locurile de muncã.

Am aflat cu aceastã ocazie cã Poliþia a fãcut cercetãri ºi existã un dosar penal în care se gãsesc rezultatele cercetãrilor fãcute. Dosarul este oprit acum pe undeva.

Solicit sã mi se punã la dispoziþie în cel mult 10 zile acest dosar pentru a-l studia. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Gheorghe Dumitraºcu, aveþi cuvântul.

Este ciudat, domnule preºedinte, dar vã rog sã mã credeþi pe cuvânt cã nu am vorbit nimic cu cei dinainte, de la P.N.Þ.C.D. ºi de la independenþi, în legãturã cu subiectele pe care le tratãm.

Despre submarinul ”DelfinulÒ m-am oferit aici sã-l aduc în discuþie, pentru cã este una dintre problemele de suflet ale constãnþenilor. Am gãsit niºte articole tragice despre el. Problema nu o mai aduc.

O altã problemã este urmãtoarea: cãtre Ministerul Transporturilor. În 1988 flota româneascã era a 4-a flotã a lumii ca numãr de nave. Astãzi nu ºtiu cât mai e, dar tocmai de asta pun întrebarea: care mai este numãrul navelor noastre aparþinând companiilor de stat, care este numãrul navelor româneºti aparþinând unor companii româneºti ºi care este statutul ºi situaþia lor la aceastã orã? Ce rãmâne din planul domnului ministru Bãsescu, primar general, în legãturã cu crearea unei companii naþionale care sã adune resturile însângerate ale flotei noastre hãituitã de toate finanþele lumii? Care mai este perspectiva unei flote naþionale?

Sigur, cuvântul deranjeazã.

A doua problemã, iarãºi, pe cuvântul meu cã n-am discutat-o cu altul, este urmãtoarea: mã adresez S.R.I.-ului ºi Ministerului de Interne.

Ce ºtiþi exact despre aprobãrile care se dau, mai pe sub mânã sau mai peste mânã Ñ nu, peste mânã nu se dau aprobãri. Pe sub mânã. Peste mânã ar trebui sã le dãm noi ãlora care dau aprobãri pe sub mânã Ñ, care mai este situaþia aprobãrilor date unor strãini de a sãpa în cetãþile dacice din Munþii Apuseni cu sofisticate aparate de depistare a aurului, de unde, dacã e sã mã iau dupã zvonurile care au cuprins ca o psihozã generalã zona Ñ vin din ea, deci am fost acolo Ñ ar fi la nivelul cãldãrilor ºi la nivelul mai multor monede Ñ 6 mii de mãrci o monedã de aur dacicã. Nu aurul mã intereseazã, noi am plãtit habsburgilor uneltele ºi maºinãriile cu care ei ne-au exploatat aurul timp de 300 de ani, ei nu ne-au plãtit aurul. Las la o parte, treacã de la mine chestiunea asta, dar ce se întâmplã cu valoarea aceasta care este ºtiinþificã, istoricã ºi de suflet. Cine îºi permite sã facã aºa ceva?

ªi a doua chestiune, întreb în acelaºi sens: ce se aude cu starea Roºiei Montana? În lumea de acolo circulã urmãtoarea idee: bãtãlia care se dã pentru Roºia Montana este o bãtãlie pentru niºte surse care se cunosc, care au fost puse de-o parte, care au fost ascunse, atunci când muncitorii de acolo nu-ºi puteau face norma ºi pentru orice, deci în cazuri disperate se mai deschidea câte o vânã ºi se mai scotea din sângele de aur al pãmântului românesc câte ceva pentru a se acoperi setea de aur a regimurilor trecute.

Vã mulþumesc.

Invit la tribunã pe domnul senator Marcian Bleahu, Grupul parlamentar P.N.L.

Interpelare adresatã domnului ministru al apelor, pãdurilor ºi protecþiei mediului, inginer doctor Romicã Tomescu.

Prin Legea nr. 5 din 2000 au fost stabilite 17 arii protejate cãrora li se conferã statutul de parcuri naþionale sau parcuri naturale, având suprafeþele precizate în lege.

Delimitarea acestor suprafeþe, fãcutã de o comisie de specialiºti din Academie, institute de geografie, minister ºi Senat, se aflã în direcþia de profil a ministerului.

Deºi încã nu a fost elaboratã Legea ariilor protejate, anunþatã ca necesarã încã din Legea nr. 137/1995, alinierea la legile internaþionale ne obligã sã respectãm câteva norme, cum ar fi conservarea integritãþii pãdurii ºi

cea a neconstruirii de locuinþe particulare în perimetrele protejate.

În urma vizitelor fãcute în varã pentru a controla starea acestor arii protejate, aduc la cunoºtinþã urmãtoarele 3 elemente.

Primul este acela al Parcului Naþional al Munþilor Apuseni, mai bine zis Munþii Bihor, unde se taie în interiorul parcului cu o intensitate rar întâlnitã. În mijlocul parcului, în Vãrãºoaia, drumul care duce la Cetatea Rãdesei, unde trece unul din cele mai importante drumuri turistice, a dispãrut pãdurea.

Dupã aceea, la izvoarele Vãii Seci, pe Cumpãna de Apã spre Valea Cârdiºoara, pe platoul numit Lumea Pierdutã, a dispãrut pãdurea, iar în Pãdurea Vãrãºoaia s-a construit un hotel, deocamdatã, un restaurant, este în construcþie un hotel ºi cabane cu lemn furat ºi tãiat de la faþa locului, din pãdurea din Padiº. Acest lucru nu s-a întâmplat niciodatã pânã acum ºi este evidentã implicarea organelor locale, a brigadierului ºi pãdurarilor.

Vã rog, domnule ministru, anchetã severã, ºi sã ºtim care este rezultatul ei, prea s-au îmbogãþit toþi pe seama pãdurilor din parcul naþional.

Al doilea caz este cel al Munþilor Bucegi, unde încã se discutã, la Buºteni, pe unde sã ducã traseul viitorului teleferic ºi unde sã se defriºeze pârtia de schi pe Valea Cerbului.

De asemenea, sus, pe Babele Ñ am mai avut o interpelare la care mi s-a rãspuns într-o doarã de cãtre fostul secretar de stat, dar încã continuã sã se construiascã ºi, recent, am aflat cã în Valea Ialomiþei, comuna Moroieni, se împroprietãreºte ºi se vând terenuri sau se dau în schimbul unui hectar jos, în vale, 10 hectare sus, în Valea Ialomiþei, în plin parc naþional.

## Vã mulþumesc.

Se pare cã numai aceºti domni senatori pe care i-am audiat insistã astãzi în întrebãri ºi interpelãri.

Îl invit, din partea Executivului, pe domnul ministru Romicã Tomescu pentru a prezenta rãspunsurile pregãtite.

Aveþi cuvântul, domnule ministru.

## **Domnul Romicã Tomescu Ñ** _ministrul apelor, pãdurilor ºi protecþiei mediului_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Domnilor senatori,

Fac precizarea cã timpul acordat pentru prezentarea rãspunsului la aceastã interpelare a fost insuficient, aºa cã îl rog pe domnul senator sã ia act de un prim rãspuns, urmând ca toate detaliile referitoare la rezultatul verificãrilor pe care le-am început, inclusiv în zona Munþilor Apuseni, sã fie prezentate ulterior în scris.

Cu privire la Parcul Munþii Apuseni, potrivit Ordinului nr. 7 din 1990 al Ministerului Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului, în anul 1992 s-a elaborat studiul de constituire ºi administrare a Parcului Naþional Apuseni, în baza cãruia o parte din pãdurile administrate de Regia Naþionalã a Pãdurilor au fost învestite cu rol special de protecþie, fiind zonate în grupa întâi funcþionalã, ca pãduri de interes ºtiinþific ºi de ocrotire a genofondului forestier.

Urmare a acestei zonãri funcþionale, administraþia silvicã a luat mãsuri de diminuare drasticã a volumelor de lemn recoltate prin prevederile amenajamentelor silvice.

În privinþa tãierilor de masã incriminate în interpelare, zona Padiº, Vãrãºoaia, Cetatea Rãdesei ºi a Bazinului Cetãþii Ponorului, acestea sunt tãieri de produse accidentale, doborâturi de vânt ºi zãpadã, ºi de igienã.

Parchetele au fost constituite numai din arbori rupþi ºi dezrãdãcinaþi ca urmare a stratului de zãpadã, cu grosimea de 3Ð4 metri din iarna 1999Ð2000, când s-au înregistrat cele mai mari cantitãþi de zãpadã din ultimii 30 de ani. Exploatarea acestor arbori a fost impusã de necesitatea asigurãrii unei stãri fitosanitare corespunzãtoare a pãdurilor. Fac precizarea cã la sfârºitul sãptãmânii trecute secretarul de stat din cadrul ministerului ºi directorul general al Regiei Naþionale a Pãdurilor au fost în zonã ºi au întreprins o acþiune cu jandarmii, acþiunea este încã în curs de desfãºurare, vom monitoriza în zilele urmãtoare absolut tot ce se întâmplã nu numai în perimetrul parcului, ci în întreaga zonã.

Vã mulþumesc, domnule ministru.

Dacã-mi permiteþi, domnule preºedinte...

Da, vã rog!

## Domnule ministru,

ªtiþi bine respectul pe care vi-l port, ca sã nu spun ºi dragostea ºi buna colaborare care a fost, dar aþi cãzut iarãºi în douã curse: în prima, una, nu ºtiu cãrui fapt se datoreazã, dar dumneavoastrã iarãºi vã plasaþi nu în poziþia ministrului de apãrare a mediului, ci a pãdurii.

În cuvântul dumneavoastrã aþi folosit de trei ori expresia ”fondul forestierÒ. Nu mã intereseazã, dumneavoastrã trebuie sã respectaþi legea privind ariile protejate, care nu sunt numai fond forestier, e ºi deasupra, pentru cã dacã vom face numai pe fond forestier parcurile naþionale, putem sã renunþãm la ele. Acest lucru l-am spus ºi predecesorului care a fost aici, fostul adjunct al dumneavoastrã, care mi-a spus acelaºi lucru ºi i-am reproºat exact acelaºi lucru. Dumneavoastrã sunteþi un ministru al mediului, al protecþiei mediului ºi al apãrãrii întregii suprafeþe, nu a fondului forestier.

Vã rog, þineþi seama de asta ºi sã-mi rãspundeþi precis ce se întâmplã ºi în Valea Ialomiþei, unde nu e fond forestier, ºi în Padiº, unde nu e fond forestier ºi nici în Piatra Craiului, unde nu e fond forestier, dar e Parc Naþional.

În al doilea rând, îmi pare foarte rãu, sã ºtiþi cã aþi fost dezinformat de oamenii dumneavoastrã din Inspectoratul sau Direcþia Oradea, începând de la brigadier, de la pãdurari ºi de la jandarmi, care sunt mânã în mânã ºi jefuiesc pãdurea ºi iau ºperþul. Trimiteþi pe cineva noaptea sã vadã care este traficul pe ºosea ºi atunci o sã-mi daþi un rãspuns satisfãcãtor, nu cel cu care aþi fost îmbrobodit dumneavoastrã de subalternii dumneavoastrã...

Domnule senator, cu tot respectul, eu nu mã consider un om îmbrobodit. Eu cred cã mi-am fãcut datoria cu conºtiinþã...

Nici chiar dupã ce v-a spus, domnule ministru, cã vã respectã ºi cã vã iubeºte?

Am aici rãspunsuri date sub semnãturã de instituþiile la care m-am referit. Eu nu puteam sã aduc în faþa dumneavoastrã alte informaþii decât cele care mi-au fost prezentate. Dumneavoastrã ºtiþi foarte bine cã nu putem vorbi de o administrare cu adevãrat a parcurilor naturale atâta timp cât nu existã o administraþie proprie a acestor parcuri ºi în timpul mandatului meu am pus bazele constituirii acestor structuri.

Eu nu pot acum, nu am personalul necesar sã mã duc ºi sã controlez inclusiv autoritãþile publice locale. Ar trebui, în primul rând, lor sã le cerem sã-ºi facã datoria. Atunci când aceste structuri vor fi constituite, eu cred cã nu vor mai fi probleme de acest gen ºi eu am luat mãsurile pe care le-am considerat pentru ca aceste structuri sã fie înfiinþate.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule ministru. Vã rog, totuºi, sã þineþi cont...

Dacã-mi permiteþi, spuneþi-ne când ne daþi legea s-o votãm?

Legea este gata, domnule senator, ea va intra ca ordonanþã de urgenþã, pentru cã nu mai este timp sã fie promovatã altfel...

Ne ºi fãceam iluzii, sã ºtiþi, cã s-ar putea sã vinã totuºi de la actualul Guvern ºi un proiect de lege... Este bine cã nu greºim.

Sã ºtiþi cã aceasta meritã sã fie promovatã ºi ca ordonanþã de urgenþã.

Ca ºi toate celelalte, cã au fost promovate legal, doar nu au fost ilegal.

Deci, rugãmintea este sã þineþi cont de sugestiile domnului senator Bleahu...

Bineînþeles!

Deci, sã mergem totuºi mai departe, pentru cã altfel s-ar putea sã avem surprize deosebite în Senat ºi nu se ºtie cum se vor finaliza.

Îl invit la tribunã pe domnul secretar de stat Aleodor Frâncu.

## **Domnul Aleodor Frâncu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Transporturilor_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnilor senatori,

Am onoarea sã rãspund la interpelarea domnului senator ªerban Sãndulescu. Este foarte adevãrat, tot eu v-am rãspuns ºi în martie la interpelare ºi atunci am spus cã în 5Ð6 luni, credeam, la vremea aia, cã totul va fi gata.

Dacã-mi permiteþi, o sã vã expun pe scurt unde suntem.

Comisia a fost numitã de cãtre ministrul transporturilor imediat dupã accident, în 31 martie 1995. A fost ulterior completatã în 8 mai 1995.

Aceastã comisie a prezentat ministrului transporturilor proiectul raportului final la sfârºitul anului 1998.

Proiectul raportului final a fost tradus în limba englezã ºi transmis reprezentanþilor acreditaþi ai Franþei ºi ai Belgiei la începutul anului 1999.

Pe 6 iulie 1999, sub coordonarea ministrului transporturilor, s-a organizat o întâlnire între Comisia românã de investigaþie ºi reprezentanþii acreditaþi ai Franþei ºi Belgiei, pentru a se discuta problemele ridicate de aceºtia.

În cadrul întâlnirii s-au stabilit unele modificãri ale textului raportului ºi unele completãri necesare.

Totodatã, s-a stabilit reanalizarea problemelor de tehnica pilotajului.

S-a decis completarea comisiei prin Ordinul ministrului transporturilor din 20 martie 2000.

Comisia completatã, þinând seama de recomandãrile stabilite la reuniunea din iulie 1999, a elaborat în luna aprilie un proiect raport final revãzut, care a fost trimis reprezentanþilor acreditaþi în data de 11 aprilie 2000. În zilele de 2Ð5 mai 2000, sub coordonarea Ministerului Transporturilor a fost organizatã o nouã întâlnire a Comisiei române ºi a reprezentanþilor acreditaþi. Ca urmare a acestei ultime întâlniri s-a stabilit structura definitivã a raportului final ºi s-a convenit la încheierea unei minute între pãrþile participante.

Eu totdeauna am þinut cont de sugestiile dumnealui, pentru cã altfel nu ajungea la sentimentele pe care le-a declarat.

ªi sper cã sunt reciproce...

Totuºi, suplimentar... Ce înseamnã ”pãrþi interesateÒ în accepþiunea dumneavoastrã?

Pãrþile interesate sunt toate pãrþile componente ale comisiei, domnule preºedinte. În comisia numitã prin ordinul ministrului, care este responsabilitatea...

Cunosc, cã s-a numit din 1995.

...responsabilitatea pãrþii române, avem un reprezentant al fabricantului ºi un reprezentant al þãrii de origine, de destinaþie finalã a avionului, Belgia. Cu aceºti doi reprezentanþi am avut foarte multe discuþii. Noi am stabilit un ”Draft finally reportÒ, aºa cum este procedura internaþionalã, care ne obligã sã parcurgem toate cãile pentru ca aceastã versiune de raport final sã fie acceptatã de toþi membrii comisiei. O comisie de acest gen nu-ºi propune sã caute vinovaþi, ci îºi propune sã caute cauze. Dupã acest raport urmeazã ca justiþia ºi cei care sunt în mãsurã sã caute vinovaþi sã-ºi desfãºoare activitatea.

Da. Am dorit sã pun aceastã întrebare întrucât poziþia dumneavoastrã se gãseºte într-o fazã finalã încã din 1998, a pãrþii române, a Ministerului Transporturilor, ºi, practic, de atunci cei care sunt implicaþi încearcã sã se mai amâne ziua în care sã spunã adevãrul despre accident.

Domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi... Dumneavoastrã ºtiþi foarte bine.

Cunosc, pentru cã am fost primul la Baloteºti.

## **Domnul Aleodor Frâncu:**

Voiam sã spun cã nu s-a ajuns decât la punctul de vedere al pãrþii române, dar într-un mod amiabil.

## **Domnul Victor Fuior**

**:**

Vapoare...

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vapoarele sunt pe mare, lãsaþi! Acum discutãm de avioanele care au cãzut. Aceasta bãnuiesc cã nu este interpelare, eventual poate fi întrebare, domnule senator Fuior. Menþineþi întrebarea?

## **Domnul Victor Fuior**

**:**

Nu.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Renunþaþi. Eu cred cã la aceastã întrebare vã poate rãspunde domnul Moisin, cã dânsul are sistemul lui de informaþii.

## **Domnul Ioan Moisin**

**:**

Cârma este în Lacul Snagov!

Cine mai este prezent? Domnul director Horia Ozarchievici. Da? Domnul director Buftea, Banca Naþionalã.

Vã rog!

La revedere, ºi veniþi cu un rãspuns scris în privinþa ministrului.

Aveþi cuvântul, domnule director.

## **Domnul Teodor Buftea Ñ** _director în Banca Naþionalã a României_ **:**

Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Interpelarea domnului senator Ioan Moisin a fost formulatã pentru prima datã la începutul lunii iunie 2000 ºi, la data de 19 iunie, a fost transmis în scris rãspunsul Bãncii Naþionale, adresat domnului Alexandru Dumitrescu, secretarul general al Senatului.

Cu permisiunea dumneavoastrã dau citire rãspunsului la interpelare.

În cursul anului 1944, din motive de securitate, Banca Naþionalã a României a transportat ºi depozitat la Mãnãstirea TismanaÑGorj tezaurul sãu de aur aflat sub formã de monede ºi lingouri, ambalate în 4.035 casete sigilate a cãror greutate brutã era de 212.245,305 kg, cu un conþinut de 189.673,990 kg aur fin.

Totodatã, au mai fost depozitate la Mãnãstirea TismanaÑGorj încã 51 casete, în greutate brutã de 3.057,45 kg, ce conþineau aurul statului polonez, aflat la acea datã în pãstrare la Banca Naþionalã a României.

Toate datele privind numãrul de casete, greutatea brutã ºi finã a tezaurului din aur aparþinând Bãncii Naþionale a României, precum ºi informaþiile ce privesc aurul polonez, depozitat de asemenea la Mãnãstirea TismanaÑGorj, au fost consemnate în Procesul-verbal din 16 septembrie 1944, întocmit de reprezentanþii Bãncii Naþionale a României, cu ocazie încheierii lucrãrilor de transport ºi depozitare a valorii.

La data de 19 ianuarie 1945, conform procesului-verbal din aceeaºi datã, un numãr de 210 casete cu lingouri de aur, în greutate brutã de 11.150,693 kg, conþinând 10.219,753 kg aur fin, au fost preluate din depozitul de aur al Bãncii Naþionale a României, existent la acea datã la Mãnãstirea TismanaÑGorj, ºi retransportate în tezaurul Bãncii Naþionale a României din Bucureºti. Restul tezaurului s-a pãstrat în continuare la Mãnãstirea Tismana pânã în luna februarie 1947, când acesta a fost transferat integral la Bucureºti.

2. Lingouri tip ”internaþionalÒ Numãrul casetelor: 1.372 Greutatea brutã: 73.495,576 kg Greutatea aurului fin: 67.761,313 kg.

Domnule director, aþi prezentat rãspunsul în scris domnului senator? Cred cã sunt foarte multe lucruri în amãnunt care bãnuiesc cã nu-i intereseazã pe toþi ceilalþi domni senatori.

Ce s-a întâmplat cu aurul, asta e important.

Dacã ºtim cu câte garnituri... ºi dacã au fost mai multe sau mai puþine vagoane...

Mai dureazã douã minute, sunt la sfârºit. Dacã-mi permiteþi...

Vã rog.

În garnitura I, 5 vagoane, au fost expediate la 26 ianuarie 1947. Garnitura a II-a, 1.600 casete în 8 vagoane, expediatã la 1 februarie 1947. Garnitura a III-a, 1.283 casete în 7 vagoare, expediatã la 4 februarie 1947.

În total, 3.876 casete, încãrcate în 20 vagoane de cale feratã.

De menþionat cã transferul aurului de la Mãnãstirea Tismana la gara Târgu-Jiu s-a efectuat utilizând mijloace de transport auto, camioane. Pentru fiecare din cele 20 de vagoane încãrcate în gara Târgu-Jiu s-a întocmit un proces-verbal în care au fost consemnate numãrul, seria casetelor transportate, conþinutul lor, astfel confirmându-se transferarea integralã la Bucureºti a stocului de aur pãstrat la Mãnãstirea Tismana.

De menþionat cã pe durata depozitãrii la Mãnãstirea Tismana nu s-au desfãcut casetele, acestea pãstrând pânã la revenirea în Bucureºti sigiliile originale.

Referitor la documentele care au stat la baza recepþionãrii tezaurului de aur al Bãncii Naþionale la

Mãnãstirea TismanaÑGorj, se menþioneazã cã acestea s- au efectuat pe baza Procesului-verbal încheiat în data de 16 septembrie 1944 de cãtre un cenzor delegat al Consiliului Bãncii Naþionale, un casier central ºi un controlor, delegaþi ai casieriei centrale a Bãncii Naþionale, doi delegaþi ai serviciului tehnic ºi alþi funcþionari ai Bãncii Naþionale.

În ceea ce priveºte readucerea la Bucureºti a tezaurului de aur al Bãncii Naþionale, la data de 5 februarie 1947 s-a întocmit un raport ce a fost prezentat conducerii bãncii, prin care se confirma preluarea integralã a tezaurului de la Tismana. Documentele menþionate în prezentul material, ce privesc acþiunea de depozitare la Tismana, cât ºi readucerea la Bucureºti a stocului de aur, formeazã obiectul unui dosar care se aflã în arhiva Bãncii Naþionale a României.

În completare putem menþiona cã ceea ce face referire în interpelare, referitor la faptul cã operaþiunea de la sfârºitul lui ianuarie ºi începutul lui februarie a participat ºi numitul Romulus Roman, este veridicã.

În ce priveºte speculaþia privind o cantitate de 480.000 kg, menþionãm cã o asemenea afirmaþie este într-adevãr purã speculaþie.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Clar?

**Domnul Ioan Moisin**

**:**

Clar!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Acum este totul în ordine.

Vã mulþumim, domnule director. Domnul senator Moisin este mulþumit de rãspuns.

Stimaþi colegi, declar închisã ºedinþa Senatului. Ne revedem mâine dimineaþã, când Senatul are ºedinþã în plen.

La revedere!

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 119/29.IX.2000 conþine 32 de pagini.**

Preþul 15.328 lei