Constantin T„mag„

Este greu, dac„ nu de-a dreptul riscant, s„ mai popose∫ti Ón tribuna vreunui stadion, ca s„ asi∫ti la vreun meci de fotbal. Spectatorii maturi, ca ∫i cei v‚rstnici sunt unanimi Ón a afirma c„ fotbalul de ast„zi e mai de grab„ o parodie dec‚t acel spectacol Ónc‚nt„tor, recreativ, de alt„ dat„. Fotbalul de ast„zi este cu totul altul, derul‚ndu-se Óntr-o permanent„ tensiune, ca ∫i via˛a, din care face parte integrant„. Dictonul îs„ Ónving„ cel mai bun“ a murit demult. Fairplay-ul a devenit ∫i el o amintire a unor vremuri de mult apuse. Nu se mai joac„ de pl„cere, nu se mai joac„ elegant, corect, ci la intimidarea adversarilor ∫i la rupere de glezne. Deviza oric„rei echipe este s„ nu primeasc„ gol, s„ nu piard„. Dar zecile de mii de spectatori vin pe stadion tocmai ca s„ vad„ c‚t mai multe goluri.

De c‚nd e guvernat de M„ria Sa banul (juc„tori transfera˛i pe sute de mii sau milioane de euro, antrenori pl„ti˛i mai bine ca pre∫edintele ˛„rii ori ∫eful Guvernului), fotbalul nu mai are nimic curat Ón el, nimic sf‚nt. A devenit un fenomen intolerant, care instig„ la scandal. Cei ce investesc Ón îsportul-rege“ Ón inten˛ia de a realiza profituri c‚t mai mari, antrenorii ∫i juc„torii, semnatari ai unor contracte rege∫ti, nu concep s„ piard„. De aici tensiune Ón teren, brutalit„˛i, de multe ori cu urm„ri grave, dispute Óntre antrenori ∫i arbitri, dar mai ales Óntre patroni de cluburi. Dincolo de onoare, dincolo de moral„, st„ruie puterea meschin„ a banului. Nu s-a mai pomenit p‚n„ ast„zi ca investitorii s„ alerge cu saco∫ele de bani pe la sediile echipelor mai sc„p„tate ca s„ le îstimuleze“ Ómpotriva rivalilor la titlu ori ca s„-i scape de retrogradare.

Dac„ uneori, pe gazon, se mai petrec ∫i scene de fotbal autentic, demne de aplaudat, Ón schimb tribuna este un ve∫nic vulcan, gata s„ erup„ Ón orice clip„, un adev„rat pericol Ón care-˛i po˛i pierde chiar ∫i via˛a! Aproape c„ nu exist„ meci, cel pu˛in pe stadioanele principalelor echipe bucure∫tene, la care galeriile s„ nu-˛i ofere spectacole degradante, mostre de s„lb„ticie ∫i vandalism. Tribunele stadioanelor sunt ocupate Ón mare parte de g„∫tile de cartier, ˛‚ng„i teribili∫ti, certa˛i cu legea, cu moralitatea, cu familia ∫i societatea. Reuni˛i Ón mari galerii de fani, dota˛i cu bannere care-∫i incit„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/20.X.2006 adversarii, posesori ai unui limbaj vulgar, de mahala, to˛i ace∫ti fal∫i spectatori sunt prezen˛i s„pt„m‚n„ de s„pt„m‚n„ pe stadioane nu at‚t pentru a-∫i Óncuraja echipele prezente, c‚t pentru a se r„fui cu rivalii.

Brusc, la vreun gol primit de echipa prezent„, la vreun fluier mai pu˛in inspirat al arbitrului sau la sloganurile ustur„toare venite dinspre adversari, plasele groase de s‚rm„ care-i separ„ pe beligeran˛i se pr„bu∫esc sub presiunea gloatelor Ónfierb‚ntate, iar acestea se Óncaier„ Óntre ele mai r„u ca rom‚nii cu turcii la Plevna. Sub trombele de foc ∫i de fum ale ziarelor arz‚nde, tribunele devin veritabile teatre de lupt„. Dar asaltul final ˛inte∫te spre un alt îinamic“ — for˛ele de ordine. Din tribune, ca de pe meterezele cet„˛ilor, Óncepe bombardamentul cu scaune de plastic ∫i buc„˛i de lemn c„tre pista stadionului, Ón˛esat„ de jandarmi, iar de aici se Ónal˛„ spre r„zvr„ti˛i nori de gaze lacrimogene ∫i jeturi puternice slobozite din gurile tunurilor de ap„.