Stenogramă plen

Martie 2007 este termenul-limit„ pentru Ónregistrarea progreselor ∫i, Ón sf‚r∫it, Ón iunie 2007 va ap„rea un nou raport al comisiei, care va decide dac„ se vor aplica sau nu clauzele salvgard„rii.

Bun„ diminea˛a, stima˛i colegi!

Deschidem ∫edin˛a consacrat„ declara˛iilor politice. Œncepem cu Grupul parlamentar al P.N.L., domnul deputat Emil Strung„.

V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

Œn ceea ce prive∫te con˛inutul raportului, acesta recunoa∫te progresele f„cute de Rom‚nia Ón domeniile sensibile, dar eviden˛iaz„ ∫i punctele Ónc„ slabe. Este vizat, Ón special, domeniul justi˛iei. C.S.M. este lipsit de credibilitate din cauza poten˛ialelor conflicte de interese ale membrilor s„i. Aplicarea uniform„ a legii Ón tribunalele rom‚ne∫ti nu este asigurat„. Se apreciaz„, totu∫i, cre∫terea num„rului ∫i a calit„˛ii anchetelor viz‚nd corup˛ia la nivel Ónalt ∫i se sus˛ine Agen˛ia Na˛ional„ de Integritate. Se va Ónfiin˛a un organism ce va verifica, Ón baza art. 37 ∫i art. 38 din Tratatul de aderare, doar progresele Ón justi˛ie.

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edint„. Stima˛i colegi,

Titlul declara˛iei politice pe care o sus˛in ast„zi Ón fa˛a dumneavoastr„ este îRaportul de ˛ar„, un pas Ónainte“.

Momentul mult a∫teptat de societatea rom‚neasc„ a sosit pe 26 septembrie, c‚nd la Bruxelles a fost prezentat raportul Comisiei Europene privind integrarea Ón Uniunea European„ a Rom‚niei ∫i Bulgariei. Data ader„rii este cea a∫teptat„, 1 ianuarie 2007, pentru ambele ˛„ri vizate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/20.X.2006 Un alt aspect observat Ón raport este problema administr„rii fondurilor europene, Ón special Ón domeniul agriculturii.

Œn concluzie, aderarea Rom‚niei se va face ˛in‚nd cont de trei m„suri de Ónso˛ire: Ón primele 3 luni din 2007 se vor remedia deficien˛ele de la agen˛iile de pl„˛i. Altfel, se vor reduce cu 25% fondurile acordate. Œn aceea∫i perioad„ se vor observa progresele Ón justi˛ie, altfel, va fi activat„ clauza de salvgardare (adic„ sentin˛ele tribunalelor rom‚ne∫ti nu vor fi recunoscute Ón Uniunea European„). Se va eradica pesta porcin„, altfel, se va impune un embargo pe produsele de carne.

Rom‚nia va fi un stat membru activ al Uniunii Europene, hot„r‚t s„-∫i aduc„ Óntreaga contribu˛ie la consolidarea construc˛iei europene.

Œn acest context, Ón viziunea Partidului Na˛ional Liberal, continuarea cu succes a preg„tirii postaderare este esen˛ial a se desf„∫ura Óntr-un climat de stabilitate politic„ intern„, Ón care ac˛iunea Guvernului trebuie sprijinit„ de Parlament, de for˛ele politice, dar ∫i de societatea civil„.

Partidul Na˛ional Liberal consider„ c„ m„surile care trebuie adoptate de Rom‚nia Ón lunile urm„toare Ón domeniul justi˛iei, afacerilor interne ∫i Ón sectorul agricol, men˛ionate Ón raport, nu reprezint„ restan˛e, ci doar continuarea unui proces de reform„.

Raportul Comisiei Europene valideaz„ actul de guvernare ∫i arat„ c„ op˛iunea Partidului Na˛ional Liberal de a nu declan∫a alegeri anticipate a fost corect„. Organizarea unui scrutin Ónainte de termen ar fi Ónsemnat Ónt‚rzieri irecuperabile Ón procesul de Óndeplinire a angajamentelor asumate Ón fa˛a partenerilor europeni.

Raportul de monitorizare arat„ c„ P.N.L. a ac˛ionat responsabil atunci c‚nd a sus˛inut Ón˛elegerile politice f„cute Ón 2005 ∫i continuarea lor p‚n„ Ón 2008.

Reconfirmarea datei de 1 ianuarie 2007 ∫i recomandarea ader„rii f„r„ activarea imediat„ a clauzelor de salvgardare demonstreaz„ clar succesul Ónregistrat de Guvernul condus de C„lin Popescu-T„riceanu.

Av‚nd Ón vedere aceste aspecte, putem spune c„ Rom‚nia a f„cut primul pas important Ón cadrul procesului de aderare la Uniunea European„, dar c„ integrarea va reprezenta un efort sus˛inut, pentru care va trebui s„ lucreze Óntreaga clas„ politic„ rom‚neasc„. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Ion Stan.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

## Doamna pre∫edint„, Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îUn viceprim-ministru al Guvernului Rom‚niei recunoa∫te public c„ U.D.M.R. este o conspira˛ie Ómpotriva Constitu˛iei Rom‚niei“.

S‚mb„t„, 23 septembrie 2006, s-a Ónscris ca o pagin„ neagr„ Ón istoria Rom‚niei posttrianonice. Viceprimministrul Guvernului rom‚n Markó Béla avea s„-∫i renege jur„m‚ntul de parlamentar ∫i de membru al Guvernului, recunosc‚nd cu incomensurabil cinism c„, Ón pofida

numeroaselor aparen˛e anterioare de loialitate, ˛elul dintotdeauna al U.D.M.R. este autonomia teritorial„, Ón care scop ˛inte∫te pe termen foarte scurt, de c‚teva luni, la modificarea Constitu˛iei Rom‚niei.

Dar cum Constitu˛ia Rom‚niei nu poate fi revizuit„ Ón ceea ce prive∫te caracterul unitar al statului, declara˛ia viceprim-ministrului Markó Béla nu poate fi altfel interpretat„ dec‚t drept un atentat la adresa acesteia ∫i, Ón acela∫i timp, o Ónc„lcare cu premeditare a Óndatoririlor sale de cet„˛ean, devenind astfel incompatibil cu calitatea de membru al Guvernului.

Œntreaga opinie public„ rom‚neasc„ se dovede∫te solidar„ Ón fa˛a sfid„rii U.D.M.R. care a cerut, prin vocea pre∫edintelui s„u, autonomia teritorial„ pe criterii etnice Ón f nutul Secuiesc.

Anterior acestui moment, o entitate f„r„ statut legal, explicit autointitulat„ îAdunarea Na˛ional„ a Secuilor“, a adoptat rezolu˛ia privind stabilirea hotarelor viitorului stat desprins din statul rom‚n, prin violarea celui dint‚i paragraf al Constitu˛iei Rom‚niei.

O nefericit„ realitate geopolitic„ generat„ de nerecunoa∫terea contribu˛iilor ∫i meritelor Rom‚niei la Óncheierea celui de-Al Doilea R„zboi Mondial, Ón contextul mai larg al nerecunoa∫terii adev„rului istoric privind des„v‚r∫irea unit„˛ii statale a na˛iunii rom‚ne, face ca Ón acest moment Rom‚nia s„ se afle Ón situa˛ia de a se integra Ón Uniunea European„ cu o grea ∫i dureroas„ mo∫tenire istoric„ — permanent„ amenin˛are a revizioni∫tilor de pretutindeni la adresa unit„˛ii poporului s„u ∫i a integrit„˛ii teritoriale, concomitent cu disputele ∫i conflictele mocnite ce pot exploda Ón orice moment Ón vechiul spa˛iu etnic rom‚nesc.

Ce va deveni Rom‚nia Ón momentul Ón care o nou„ entitate statal„, de aceast„ dat„ Ón interiorul grani˛elor sale, va avea propriile autorit„˛i de putere?

3. Sesizarea de c„tre Guvernul Rom‚niei a Cur˛ii Constitu˛ionale cu privire la caracterul ac˛iunilor extremiste ale U.D.M.R., fiind de notorietate public„ interna˛ional„ faptul c„ aceast„ organiza˛ie se folose∫te Ón mod abuziv de dreptul la asociere pentru a milita Ómpotriva suveranit„˛ii ∫i integrit„˛ii Rom‚niei, devenind astfel neconstitu˛ional„ prin efectul art. 40 alin. (2) din Constitu˛ie.

4. Ministerul Justi˛iei ∫i Ministerul Public s„ declan∫eze imediat procedurile necesare constat„rii ilegalit„˛ii fiin˛„rii Uniunii pentru f nutul Secuiesc, Consiliului Na˛ional Secuiesc, Uniunii Civice Maghiare ∫i a Consiliului Na˛ional al Maghiarilor din Ardeal.

5. Ministerul Public s„ ia act de ac˛iunile Ómpotriva ordinii constitu˛ionale (art. 166[1] din Codul penal) desf„∫urate de cet„˛enii rom‚ni Markó Béla, Gazda Zoltan, Csapo Ioszef, Fodor Imre ∫i ceilal˛i, asigur‚nd restabilirea legalit„˛ii grav Ónc„lcate.

6. Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor s„ dispun„ m„surile necesare pentru ca preconizata îmare adunare na˛ional„ a secuilor“ convocat„ pentru data de 4 noiembrie 2006 ∫i referendumul anun˛at pentru 3 decembrie a.c. s„ nu fie posibile Ónainte de pronun˛area Cur˛ii Constitu˛ionale asupra legalit„˛ii statutului organiza˛iilor ini˛iatoare anterior numite: Uniunea pentru f nutul Secuiesc, Consiliul Na˛ional Secuiesc, Uniunea Civic„ Maghiar„, Consiliul Na˛ional al Maghiarilor din Ardeal ∫i pretinsele entit„˛i teritoriale Ón numele c„rora s-au autolegitimat.

7. Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor s„ raporteze Parlamentului contextul ∫i Ómprejur„rile Ón care a fost posibil ca o parte a administra˛iei publice locale, de al c„rui caracter unitar pe teritoriul Rom‚niei este principalul r„spunz„tor, s„ promoveze secesiunea statului na˛ional unitar rom‚n, iar pre∫edintele U.D.M.R. ∫i viceprimministru al Guvernului s„ s„v‚r∫easc„ Óntr-o a∫a-numit„ consf„tuire a primarilor din f nutul Secuiesc un atentat

odios la adresa Rom‚niei, cer‚nd constituirea Asocia˛iei Administra˛iei Publice din f nutul Secuiesc, Ón fapt, Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor al viitorului stat secesionist.

8. Comisiile permanente de specialitate ale Parlamentului Óns„rcinate cu controlul sectorului de securitate s„ analizeze ∫i s„ stabileasc„ responsabilit„˛ile fostelor ∫i actualelor conduceri provizorii ale serviciilor de informa˛ii Ón leg„tur„ cu escaladarea pericolelor extremistrevizioniste la adresa securit„˛ii na˛ionale a Rom‚niei.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat Adrian Moisoiu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Pe aceea∫i tem„, dar dintr-un alt punct de vedere, interven˛ia mea de ast„zi este intitulat„: îDemiterea imediat„ a liderilor U.D.M.R.“

Oare de c‚te ori trebuie ca liderii U.D.M.R. s„ spun„ deschis, clar ∫i r„spicat, ceea ce g‚ndesc ∫i pentru ce militeaz„ permanent, pentru ca politicienii care ne conduc s„ realizeze c„ neÓncetat, f„r„ a se sfii, ei depun toate eforturile pentru acordare de autonomie teritorial„ pe criterii etnice, pentru constituirea unui ˛inut secuiesc independent, introducerea limbii maghiare ca a doua limb„ oficial„ Ón stat, pentru federalizarea Rom‚niei?

Preocupat„ de integrarea noastr„ european„, prea pu˛in„ lume a observat cum pentru o zi, 28 septembrie a.c., T‚rgu-Mure∫ul a fost gazda unei pleiade de politicieni ∫i diploma˛i de decizie unguri, Ón frunte cu doamna Szilli Katalin — pre∫edinta Parlamentului Ungar, pentru a dezbate Ón organizarea Asocia˛iei ungare îUj Kézfogás“ (îNoua str‚ngere de m‚n„“) teme ca: îInform„ri referitoare la ˛elurile Guvernului ungar Ón privin˛a maghiarilor de peste hotare“, îFondul funciar ∫i silvic al f nutului Secuiesc“, îGruparea terenurilor agricole Ón f nutul Secuiesc“ ∫i altele asem„n„toare. Toate sub motiva˛ia unei eficiente îcooper„ri rom‚no-ungare“, dar la ale c„ror dezbateri nu ∫tim s„ fi fost delega˛i ai autorit„˛ilor rom‚ne (!). Sau oare ministrul Borbély s„ fi participat ca delegat oficial? ™i, la urma urmelor, de ce acum ∫i mai ales de ce Ón inima Rom‚niei, la T‚rguMure∫? S„ Ón˛elegem c„ sub plapuma integr„rii, ungurii vor s„-∫i consolideze pozi˛iile economice Ón Transilvania? C„ exist„ Ón˛elegeri oculte Óntre premierul T„riceanu ∫i Markó Béla privind anexarea economic„ a acesteia?

Ultimele evenimente de la Budapesta au scos Ón eviden˛„ situa˛ia grav„ Ón care se g„se∫te economia ungar„ ∫i au f„cut o trimitere oarecum discret„, dar

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/20.X.2006 direct„, la Trianon, fiindc„ Transilvania e prea frumoas„ ∫i bogat„ pentru a nu fi dorit„ ∫i inclus„ Ón cele mai diverse scenarii de salvare economic„ revizioniste.

Œn fond, pentru ce at‚ta interes din partea Ungariei pentru f nutul Secuiesc? Nu cumva pentru o Ungarie mic„, ∫i nu pentru cei c‚˛iva secui care nu au nici limb„ proprie, dar pentru care soarele r„sare la Budapesta?

Guvernul Rom‚niei nu apreciaz„ demersul de la T‚rgu-Mure∫ drept un amestec direct Ón treburile sale interne? Nu este clar c„ Ungaria este la originea solicit„rilor pentru autonomie teritorial„ promovate de U.D.M.R. ∫i de aceea, de fapt, Markó Béla a fost îuns“ cavaler al Ordinului fidelit„˛ii fa˛„ de patria maghiar„ (!)?

La lucr„rile Consiliului Reprezentan˛ilor Unionali ∫i ale Consiliului de Coordonare al Uniunii, de s‚mb„t„, 30 septembrie 2006, tot de la T‚rgu-Mure∫, U.D.M.R. ∫i-a stabilit data congresului pentru alegerea unei noi conduceri Ón aprilie 2007.

Oare Ónt‚mpl„tor Markó Béla ∫i-a radicalizat discursul ∫i chemarea f„r„ echivoc la lupt„ Ónver∫unat„ pentru autonomia f nutului Secuiesc? Œn opinia sa, îautonomia nu e o chestiune romantic„ sau exotic„, ci vizeaz„ soarta Óntregii ˛„ri ∫i a maghiarimii“. ™i exprim‚ndu-∫i optimismul asupra reu∫itei, el declara î...reac˛ii precum cea la autonomie teritorial„ au fost la fel de vehemente c‚nd s-a pus Ón discu˛ie Legea Ónv„˛„m‚ntului. ™i atunci am reu∫it s„ ducem la bun sf‚r∫it, de∫i nu Ón timpul preconizat de noi“.

Œn declara˛ia Óntocmit„ la Óncheierea lucr„rilor, dup„ ce se salut„ aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ la 1 ianuarie 2007, se spune: î...Suntem con∫tien˛i de obligativitatea asum„rii unor sarcini Ón perioada urm„toare, din care s„ nu lipseasc„ n„zuin˛a spre autonomie, pe care o Ónt„re∫te ∫i proiectul de lege a minorit„˛ilor na˛ionale“. ™i dac„ ar fi numai at‚t!

Planurile de enclavizare etnic„ ale U.D.M.R. nu se sf‚r∫esc aici, fiindc„ ministrul Borbély a anun˛at cu acest prilej c„ pa∫ii urm„tori vor fi Ónaintarea unei ini˛iative legislative prin care jude˛ele din fostul f nut Secuiesc s„ beneficieze de mai multe drepturi dec‚t celelalte jude˛e ale ˛„rii, deoarece... ∫i r„bdarea udemeri∫tilor are limite!

Declara˛iile lui Markó Béla Óndeamn„ la nesupunere ∫i la ac˛iuni anticonstitu˛ionale care cad sub inciden˛a Codului penal. Postura sa de demnitar Ói confer„ imunitate juridic„, dar Ónl„turarea lui din guvern depinde de reprezentan˛ii majorit„˛ii parlamentare. Nu pot s„ nu m„ refer la o Óntrebare retoric„ a vicepre∫edintelui Camerei Deputa˛ilor, domnul Lucian Bolca∫, care spunea: îChiar nu poate nimeni s„-l aresteze?!“

Men˛inerea lui Markó Béla Ón func˛ia de vicepremier Ónseamn„ sus˛inerea preten˛iilor autonomiste ale partenerului guvernamental, iar a-i condamna declarativ afirma˛iile segrega˛ioniste ∫i a-i asigura Ón continuare calitatea de vicepremier reprezint„ o atitudine duplicitar„, ce aduce prejudicii mari partidelor rom‚ne∫ti care fac parte din coali˛ia aflat„ temporar la putere ∫i implicit Rom‚niei.

De aceea, premierul T„riceanu trebuie s„-i demit„ imediat pe mini∫trii udemeri∫ti ∫i astfel s„ scoat„ U.D.M.R.-ul de la guvernare.

Partidul Rom‚nia Mare nu are nimic cu minoritatea maghiar„, cu ungurii cinsti˛i ∫i loiali statului na˛ional, ba, mai mult, Ói apreciaz„ Ón mod deosebit pe ace∫tia, dar nu admite ca Rom‚nia s„ fie condus„ de cei care promoveaz„ neÓncetat o politic„ care are ca scop

sf‚rtecarea teritorial„ a ˛„rii, care Óndeamn„ la Ónc„lcarea Constitu˛iei, care sfideaz„ poporul rom‚n! V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul deputat Garda Dezideriu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Doamn„ pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn ziua de 6 octombrie am comemorat 157 de ani de la executarea celor 13 generali ai armatei revolu˛ionare maghiare. Revolu˛ia maghiar„, prin programele sale, viza desfiin˛area radical„ a rela˛iilor feudale, democratizarea societ„˛ii, prin acordarea drepturilor ∫i libert„˛ilor civice.

Ace∫ti generali ∫i-au jertfit via˛a pentru ideile Revolu˛iei pa∫optiste, lupt‚nd Ómpotriva despotismului absolutist, pentru sus˛inerea libert„˛ii, egalit„˛ii ∫i fraternit„˛ii.

Evenimentele din luna martie, la Ónceput Ón Transilvania, prefa˛au o revolu˛ie pa∫nic„. Dieta Transilvaniei din ziua de 29 mai a adoptat legi importante at‚t pentru poporul maghiar, c‚t ∫i pentru na˛iunea rom‚n„, cum au fost: desfiin˛area iob„giei, suportarea Ón comun de c„tre to˛i cet„˛enii a sarcinilor publice, asigurarea drepturilor cet„˛ene∫ti ∫i religioase ale rom‚nilor ∫i noua lege a presei.

Cu toate acestea, din cauza politicii duplicitare a Cur˛ii de la Viena, s-a ajuns la un r„zboi civil Óntre cele dou„ na˛iuni. Armata revolu˛ionar„ maghiar„, Ón luptele care au durat un an ∫i jum„tate, au Ónfr‚nt Ón mai multe b„t„lii o∫tile habsburgilor.

Interven˛ia trupelor ˛ariste a schimbat raportul de for˛e pe plan militar, fapt ce a cauzat Ónfr‚ngerea Revolu˛iei maghiare.

Pentru a cinsti memoria revolu˛ionarilor maghiari, la sf‚r∫itul secolului al XIX-lea s-a amplasat la Arad Statuia Libert„˛ii, care reprezenta semnifica˛ia ideilor pa∫optiste at‚t pentru na˛iunea maghiar„, c‚t ∫i pentru na˛iunea rom‚n„, pentru c„ lupta lor a deschis calea revolu˛iei burgheze Ón spa˛iul carpato-dun„rean.

Cinstirea memoriei celor 13 generali ai revolu˛iei maghiare, Ón prezent, datorit„ ∫i politicii de reconciliere a oficialit„˛ilor rom‚ne∫ti, o reprezint„ reamplasarea la Arad a grupului statuar Statuia Libert„˛ii.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale, domnul deputat Gheorghe Firczac.

V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc. doamna pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îSalva˛i monumentele noastre!“.

Av‚nd trasee de f„cut prin Camera Deputa˛ilor, ∫i v„ rog s„ pune˛i ghilimelele de rigoare la cuv‚ntul îtrasee“, ajung Óntr-un birou unde un distins func˛ionar m„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/20.X.2006 abordeaz„ _ex abrupto_ : îDomnule Firczac“, spune Domnia Sa, îdumneavoastr„, care sunte˛i om de muzeu, ata∫at meleagurilor hunedorene, nu ave˛i nimic de spus despre br„˛ara dacic„ g„sit„ la Paris?“ Œl privesc mirat, apoi derutat. Eu, care nu m„ pierd a∫a u∫or, sunt de data asta Óntr-o derut„ total„. Nu m„ reg„sesc. Œmi dau seama c„ are dreptate ∫i m„ cuprinde o imens„ triste˛e.

De ce? Pentru c„, iat„, nici dac„ e∫ti de bun„credin˛„ nu po˛i r„zbi, nu po˛i promova acele valori pe care toat„ lumea, teoretic, le afirm„ ∫i jur„ pe Biblie c„ le ∫i promoveaz„.

Nu cu mult timp Ón urm„ am Óncercat Ón dou„ r‚nduri s„ propun Guvernului Rom‚niei, Ministerului Culturii ∫i Cultelor s„ transform„m Sarmizegetusa Regia, Ulpia Traiana Sarmizegetusa ∫i Micia Ón zone protejate, de interes na˛ional. Toate acestea ar fi determinat o protec˛ie special„, o valorificare superioar„ a acestei zone, mai ales c„ jude˛ul Hunedoara are un nedorit loc frunta∫ la ∫omaj.

Dar, surpriz„, Guvernul Rom‚niei, printr-o voce autorizat„ de Ministerul Culturii ∫i Cultelor, vine la discu˛ii pentru dezbaterea legii cu un distins specialist Ón probleme de patrimoniu. El este purt„torul de cuv‚nt. Argumente, o sumedenie: îDomnul Firczac este un om deosebit, iube∫te monumentele, iube∫te jude˛ul Hunedoara“. Aveam impresia c„-mi cite∫te necrologul. ™tiam ce urmeaz„. Nu este nevoie de un astfel de proiect de lege pentru c„ monumentele sunt pe lista UNESCO, pentru c„ ele sunt departe unele de altele, ∫i argumentul suprem: cetatea C„p‚lna, care este Ón jude˛ul Alba, nu va fi inclus„ Ón acest proiect.

Deci, Óntr-adev„r, Ómi citise necrologul. ™i pentru c„ tradi˛ia noastr„ parlamentar„ este deosebit„, evident c„ nici acest proiect, ca multe altele care nu au aviz favorabil de la Guvernul Rom‚niei, nu este votat de colegii de atunci din Comisia pentru cultur„, arte ∫i mijloace de informare Ón mas„.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul deputat Sergiu Andon. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Consacru aceast„ declara˛ie politic„ intitulat„ îB„tr‚nii ∫i Europa“ Ómb„tr‚ni˛ilor ∫i Ómb„tr‚nibililor Rom‚niei.

Duminic„, 1 octombrie, a fost Ziua Interna˛ional„ a Persoanelor V‚rstnice, eveniment precedat de diferite manifest„ri ale acestei categorii de cet„˛eni.

Œn jude˛ul D‚mbovi˛a, pe care am onoarea s„-l reprezint Ón Parlament, Ónt‚lnirea persoanelor v‚rstnice s-a ˛inut miercuri, 27 septembrie. Am insistat asupra datei pentru c„, de atunci, aceasta este prima ∫edin˛„ a Camerei Deputa˛ilor consacrat„ declara˛iilor politice.

M„ aflu sub impresia semnifica˛iei tulbur„toare a zilei de 27 septembrie 2006. Era prima noastr„ zi de a∫a-zis„ ˛ar„ european„. O dramatic„ Óntrebare mi s-a ridicat atunci Ón fa˛„: cum sunt v‚rstnicii Europei ∫i cum sunt ai no∫tri?

Pe europeni Ói vedem ∫i pe aici, str„b„t‚nd ∫i fotografiind culoarele Palatului Parlamentului, Ómbr„ca˛i lejer, Ón ∫lapi, Ón ∫ort, volubili, r‚z‚nd cu dantura complet„, voiaj‚nd deconecta˛i, destin∫i, ferici˛i.

Œi vedem ∫i pe-ai no∫tri, c‚teodat„ chiar sub ferestre, demonstr‚nd dincolo de garduri sau pe str„zi, flendur‚nd plasele lor de plastic, cu priviri circumspecte ∫i Ónc„rcate de repro∫.

Mai bine dec‚t s„ invoc„m aderarea zi de zi, am face aceast„ compara˛ie: s„ consider„m c„ v‚rstnicii sunt oglinda unei societ„˛i, chipul trist ∫i m„tuit de grij„ al Ómb„tr‚ni˛ilor Rom‚niei este chipul ˛„rii noastre Ónse∫i!

De aceea, v„ chem ∫i v„ implor: nu privi˛i aderarea lu‚nd Ón calcul numai economia, salariile, ∫oselele, infla˛ia, ∫omajul ∫i obsesiile doamnei Macovei! Compara˛i zi de zi ∫i v‚rstnicii no∫tri cu v‚rstnicii continentului. S„ ne uit„m Ón aceast„ oglind„ real„. P‚n„ nu vom vedea acela∫i fel de chipuri, expresia aceluia∫i mod de via˛„, nu vom fi integra˛i!

Noi, ca parlamentari, putem face mult pentru a gr„bi acest proces. Cele mai urgente mi se par trei c„i de ac˛iune:

1. s„ identific„m surse de finan˛are pentru m„rirea pensiilor, fie ∫i printr-o contribu˛ie fiscal„ sporit„ din partea marilor profitori ai tranzi˛iei;

2. s„ inventariem legile Ón favoarea persoanelor v‚rstnice, pe care Ónsu∫i Parlamentul le-a votat acum sau Ón legislaturile trecute, dar care au r„mas liter„ moart„; s„ ac˛ion„m cu toat„ vigoarea pentru a obliga Guvernul ∫i ministerele s„ le transpun„ Ón via˛„;

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Urmeaz„ domnul deputat Andrian Mihei, din partea deputa˛ilor f„r„ apartenen˛„ la grup parlamentar.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/20.X.2006

Mul˛umesc.

Doamna pre∫edinte,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îPenultimii la nivelul de trai Ón Uniunea European„“.

Decizia Comisiei Europene de a recomanda aderarea Rom‚niei ∫i Bulgariei la Uniunea European„, prezentat„ Ón data de 28 septembrie 2006, chiar dac„, deocamdat„, sub rezerva unor condi˛ii de monitorizare, constituie un moment istoric pentru ˛ara noastr„.

Problemele care Ónc„ exist„ ∫i pe care membrii Uniunii Europene le-au subliniat sunt grave, Óns„, dac„ sub presiunea sanc˛iunilor posibile vor fi rezolvate, vor constitui noi pa∫i Ónainte spre o via˛„ mai bun„ a cet„˛enilor Rom‚niei.

Ce probleme au fost subliniate ∫i ce sanc˛iuni au fost prev„zute am v„zut cu to˛ii. Ce facem de acum Ónainte, depinde de noi!

Oficialii Uniunii Europene se a∫teapt„ ca problema corup˛iei — numit„ de c„tre unii endemic„ — din Rom‚nia, pornind de la administra˛iile locale p‚n„ la cele mai Ónalte niveluri din Guvern, precum ∫i reforma legislativ„ recomandat„ s„ fie finalizate. Sanc˛iunea prev„zut„ Ón aceast„ privin˛„ este nerecunoa∫terea Ón restul Uniunii Europene a deciziilor ∫i hot„r‚rilor judec„tore∫ti din Rom‚nia. Totodat„, un prim ∫i foarte important obiectiv de urm„rit este o mai mare transparen˛„ ∫i eficien˛„ Ón sistemul juridic, prin Ónt„rirea rolului Consiliului Superior al Magistraturii.

Inexisten˛a sau ineficien˛a unor sisteme de administrare a fermelor subven˛ionate de Uniunea European„ constituie, de asemenea, o problem„ subliniat„ de ace∫tia, prin nerezolvarea c„reia sanc˛iunile posibile sunt stoparea pl„˛ilor; slaba igien„ alimentar„, unde exemplele au fost legate de pesta porcin„, sunt considerate o problem„ care a r„mas nerezolvat„, ceea ce conduce la p„strarea interdic˛iei de exportare a produselor Ón restul Uniunii Europene.

Œn plus, fiecare stat membru poate decide dac„ va am‚na admiterea muncitorilor rom‚ni pe pia˛a for˛ei sale de munc„ pentru un maxim de ∫apte ani. Din p„cate, se pare c„ at‚˛ia ani consider„ ˛„rile membre c„ ne trebuie pentru a ajunge la un nivel acceptabil pentru a ne deschide poarta larg. P‚n„ atunci Óns„... intr„m doar cu aprobare scris„!

Mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Liviu Timar.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„.

Domnilor colegi,

Tema declara˛iei mele politice de ast„zi este: Ministerul Agriculturii nu are o strategie de cultivare a cerealelor Ón anul 2007.

Produc„torii agricoli, Ón aceast„ perioad„, sunt Ón plin proces de recoltare a culturilor de toamn„, respectiv: sfecl„ de zah„r, porumb boabe, soia, mere, struguri, legume, culturi furajere ∫i Óns„m‚n˛area suprafe˛elor programate cu orz, orzoaic„ ∫i gr‚u de toamn„. Suprafa˛a de gr‚u ce se va Óns„m‚n˛a acum va asigura sau nu gr‚ul necesar pentru panifica˛ie Ón perioada 2007—2008, primul an dup„ aderarea Rom‚niei la Uniunea European„.

Cu toate c„ produc˛iile medii pe hectar ∫i totale ob˛inute Ón anul 2006 sunt foarte mici, situ‚nd Rom‚nia pe unul dintre ultimele locuri din Europa, actualul Guvern trateaz„ cu aceea∫i mare indiferen˛„ ∫i anul agricol 2006—2007, ca ∫i ultimii doi ani: 2005 ∫i 2006.

Pentru a exemplifica cele afirmate am s„ prezint produc˛iile ob˛inute ∫i estimate Ón Rom‚nia Ón 2006 la culturile de gr‚u, orz, floarea-soarelui ∫i porumb boabe comunicate de Departamentul Agriculturii Statelor Unite ale Americii — Serviciul de agricultur„ extern„, astfel:

— cultura gr‚u de toamn„: suprafa˛a recoltat„ — 1,9 milioane hectare; produc˛ia medie — 2.260 kg/hectar; produc˛ia total„ — 4,30 milioane tone; Ón acest an produc˛ia de gr‚u este mai mic„ cu 1,6 milioane tone, respectiv 27% fa˛„ de anul 2005 ∫i 50% fa˛„ de 2004;

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/20.X.2006 — cultura porumb boabe: suprafa˛a cultivat„ — 2,90 milioane hectare; produc˛ia medie estimat„ — 3.030 kg/hectar; produc˛ia total„ — 8,8 milioane tone, mai mic„ cu 1,5 milioane tone, respectiv cu 14,5% fa˛„ de anul 2005.

Consider c„ domnul ministru al agriculturii Gheorghe Flutur nu poate s„ pun„ la Óndoial„ datele comunicate de Departamentul Agriculturii S.U.A.; mai degrab„ ar trebui s„ revizuiasc„ datele pe care le comunic„ ministerul pe care Ól conduce.

Am amintit aceste date pentru a trage un semnal de alarm„ c„ Rom‚nia este Ón situa˛ia ca, Ón anul 2007, s„ ob˛in„ acelea∫i produc˛ii foarte mici. Produc„torii agricoli rom‚ni vor fi Óntr-o competi˛ie total inegal„ cu produc„torii din Uniunea European„, fapt ce va crea mari dezechilibre economice ∫i Ón asigurarea popula˛iei cu produse alimentare autohtone Ón perioada care urmeaz„.

## V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L. v„d c„ nu sunt colegi Ón sal„.

Din partea Grupului parlamentar al P.D., domnul deputat Petru Movil„.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Doamn„ pre∫edint„, Stima˛i colegi,

Exist„ o zi Ón an c‚nd cre∫tin„tatea rom‚neasc„ Ó∫i aduce aminte de Ia∫i, capitala spiritual„ a ˛„rii. Este o zi Ón an c‚nd acest minunat ora∫ este asemuit cu îora∫ul-muzeu“, îmica Rom„“, îdulcele t‚rg al Ie∫ilor“. Exist„ o zi Ón an c‚nd cre∫tini din toat„ ˛ara Ó∫i pornesc exodul spre estul ˛„rii, spre Ia∫i. Exist„ s„rb„toarea Sfintei Cuvioase Parascheva, cea mai mare manifestare ortodox„ din Rom‚nia. Doar atunci ne amintim despre ce Ónseamn„ Ia∫iul Ón cultura ∫i spiritualitatea rom‚neasc„. Doar atunci vorbim despre Ia∫i cu adev„rat. îOra∫ulmuzeu“, îmica Rom„“, îora∫ european de pelerinaj“ al„turi de Tessalonic, din Grecia, Trondheim, Norvegia, Edinburgh, Marea Britanie, ∫i Praga, Cehia.

Ia∫iul a Ónceput s„-∫i piard„ din splendoarea sa. Lipsa banilor este invocat„ mai tot timpul. ™i este adev„rat. Biserica Trei Ierarhi din Ia∫i a intrat Óntr-un proces de restaurare. Lucr„rile, Óns„, nu s-au finalizat, din cauza lipsei banilor. Cl„direa Mitropoliei a fost ref„cut„. Doar pe jum„tate, pentru c„ nu au mai fost fonduri. Muzeul Unirii a intrat Óntr-un amplu proces de refacere. Nu s-a finalizat, din cauza banilor lips„. La Teatrul Na˛ional s-au Ónceput lucr„rile. Cine ∫tie c‚t vor dura! Cea mai veche cas„ memorial„ din Rom‚nia, îBojdeuca lui Creang„“, este o palid„ amintire din ce a fost casa renumitului povestitor. Din cauza lipsei banilor pentru restaurare! Palatul Culturii, emblematic nu numai pentru Ia∫i, ci pentru Rom‚nia, Ó∫i casc„ g„urile din pere˛i, a∫tept‚nd banii necesari repara˛iilor. ™i lista poate continua.

Œn tot acest timp, despre Ia∫i se discut„ doar Óntr-o zi pe an: de Sf‚nta Cuvioas„ Parascheva. Cred c„ a venit timpul s„ discut„m despre Ia∫i cel pu˛in o dat„ pe s„pt„m‚n„. ™i cel mai mult ar trebui s„ discute despre Ia∫i Ministerul Culturii ∫i Cultelor. Exist„ o serie de proiecte pentru salvarea culturii ∫i spiritualit„˛ii rom‚ne∫ti, la noi, la Ia∫i, dar acestea a∫teapt„ doar s„ ne aplec„m privirea peste ele ∫i s„ aloc„m banii necesari punerii lor Ón practic„. ™i noi suntem cei care putem face acest lucru.

Oaspe˛ii Ia∫iului, dup„ realizarea Marii Uniri, ∫i-au prezentat omagiul lor spun‚nd: îf -ai deschis por˛ile ∫i ne-ai primit pe to˛i cu drag, pe cei umili ∫i mode∫ti, ca ∫i pe cei g„l„gio∫i ∫i Óng‚mfa˛i. S„rac cum e∫ti ∫i primitor, ne-ai dat ce-ai avut. Œ˛i mul˛umim, b„tr‚n„ cetate, pentru toate darurile tale!“

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat ™tefan Baban.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, îDegringolada ∫colii rom‚ne∫ti“

Un nou an ∫colar a Ónceput Ón Rom‚nia. ™i, ca Ón fiecare an, redeschiderea cursurilor Ón Ónv„˛„m‚ntul de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/20.X.2006 toate gradele, departe de a mai fi fastuoas„ ∫i demn„, a devenit un prilej de aprinse dispute politice, temeri, Óngrijor„ri ∫i insatisfac˛ii at‚t pentru copii ∫i p„rin˛ii lor, c‚t ∫i pentru profesori ∫i familiile lor. Birocra˛ia, ce pretinde c„ vegheaz„ buna desf„∫urare a proceselor de Ónv„˛„m‚nt, devine pe zi ce trece dep„∫it„ de problemele financiare ∫i organizatorice, panicat„ ∫i Ón defazaj fa˛„ de obiectivele planificate.

Orice om normal sau care are copii ce trebuie institui˛i Ó∫i pune o Óntrebare legitim„: ce se Ónt‚mpl„ cu ∫coala rom‚neasc„? De ce reforma din Ónv„˛„m‚nt este prost Ón˛eleas„ ∫i tot at‚t de prost aplicat„, de ce exist„ at‚ta nep„sare ∫i indisciplin„ ∫i mai ales care este viitorul acestui sector?

Nici o guvernare postdecembrist„ ∫i mai ales nici una dintre echipele care s-au perindat pe la conducerea ministerului de resort n-au reu∫it s„ aplice m„car 10% din promisiunile electorale ale acestui domeniu, iar finalitatea m„surilor este ∫i mai redus„. ™coala rom‚neasc„ a r„mas, de la un an la altul, de la o guvernare la alta, Óntr-o profund„ suferin˛„, cu restan˛e ∫i caren˛e, cu tensiuni interne amplificate de nemul˛umirile salariale ale cadrelor didactice, cu contraperforman˛ele perpetuate ∫i scandaluri de propor˛ii la fiecare test na˛ional, valabil at‚t pentru profesori, c‚t ∫i pentru elevi.

Ca ∫i alte sectoare ale economiei na˛ionale, ∫i Ónv„˛„m‚ntul se confrunt„ cu grave probleme financiare. Procentul alocat din P.I.B. este neÓndestul„tor, capabil doar s„ compromit„ proiectele de dezvoltare a societ„˛ii rom‚ne∫ti, Óntr-o perioad„ Ón care informa˛ia ∫i cuno∫tin˛ele profesionale decid soarta unei na˛iuni. Exist„ mari decalaje, care se ad‚ncesc de la un an la altul, Óntre rom‚ni ∫i ceilal˛i europeni sau locuitori ai planetei Ón ceea ce prive∫te accederea la societatea cunoa∫terii. De aici ∫i apari˛ia ∫i perpetuarea handicapurilor, uneori greu de dep„∫it, Ón competi˛ia mondial„ pe pia˛a for˛ei de munc„, at‚t Ón sectoarele de v‚rf, c‚t ∫i Ón cele obi∫nuite, care sunt puternic resim˛ite de rom‚ni. De la aceast„ situa˛ie fac, desigur, excep˛ie tinerii supradota˛i, dar racola˛i ∫i selec˛iona˛i de universit„˛i str„ine prestigioase ∫i al c„ror num„r nu este foarte mare, ca s„ impresioneze. Œns„∫i solicit„rile angajatorilor din Europa se rezum„ la condi˛ii minime de studii, pentru c„ lucr„torii din agricultur„, constructorii ∫i îc„p∫unarii“ nu au de ce s„ fie prea Ónc„rca˛i de cuno∫tin˛e profesionale.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul deputat Andrei Gheorghe Király.

V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„.

Declara˛ia pe care o voi prezenta a∫ fi dorit s„ o prezint s„pt„m‚na trecut„, Óns„, av‚nd Ón vedere importan˛a ∫i chiar actualitatea evenimentului, o fac ast„zi. Este vorba despre semnifica˛ia zilei de 6 octombrie.

Stimate doamne,

Stima˛i domni deputa˛i,

Œn mod tradi˛ional, comemor„m evenimente istorice cu un impact deosebit asupra societ„˛ii, cum sunt revolu˛iile sau luptele de eliberare, ∫i omagiem personalit„˛i legate de aceste evenimente. Œn acest ∫ir de omagieri ∫i comemor„ri se Ónscriu la loc de frunte evenimentele, faptele ∫i personalit„˛ile legate de Revolu˛ia din 1848—1849.

La fel, Ón aceast„ obi∫nuin˛„ devenit„ tradi˛ional„, se Ónscriu ∫i comemor„rile Ón cadrul comunit„˛ii maghiare, legate de revolu˛ia pa∫optist„, Óns„, cu o excep˛ie care Ónt„re∫te regula.

Revolu˛ia maghiar„ a izbucnit la 15 martie 1849 ∫i dup„ o serie de realiz„ri, care au culminat cu detronarea Casei de Habsburg, a avut de Ónfruntat dou„ armate imperiale. Lupta for˛elor inegale s-a terminat la Arad (de fapt, la ™iria), unde armata revolu˛ionar„ a depus armele.

Austriecii nu s-au mul˛umit cu at‚t, peste 1.000 de participan˛i la conflictul armat au fost judeca˛i ∫i Óntemni˛a˛i pe ani grei Ón Cetatea Aradului. Represaliile au culminat cu deciziile tribunalului militar prezidat de generalul Heinau, care a condamnat 120 de persoane, printre care au fost ∫i 13 generali ai revolu˛iei, care au depus armele la ™iria.

Generalii, dintre care doar 4 erau maghiari, au fost executa˛i Ón zorii zilei de 6 octombrie, Ón apropierea cet„˛ii Aradului. Soarta celor 13 generali, martiri ai unei judec„˛i motivate de o r„zbunare oarb„, s-a p„strat Ón memoria ∫i con∫tiin˛a comunit„˛ii maghiare. Ziua de 6 octombrie a fost decretat„ zi de doliu na˛ional a maghiarilor. La data de 6 octombrie, maghiarii de pretutindeni, indiferent unde s-ar afla, comemoreaz„ acest eveniment de trist„ amintire.

Memoria martirilor este imortalizat„ Ón opere literare ∫i opere de art„ plastic„. Cele mai Ónsemnate monumente legate de eveniment se afl„ la Arad. Locul execu˛iei este marcat de un obelisc, la baza c„ruia se afl„ morm‚ntul comun al generalilor. Œntr-o pia˛„ public„ din ora∫ se Ónal˛„ Statuia Libert„˛ii, reamplasat„ Ón aprilie 2004, printr-o hot„r‚re a Guvernului rom‚n.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul deputat Eduard Hellvig. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc mult, doamn„ pre∫edint„.

Declara˛ia mea politic„ se refer„ la îCet„˛eanul rom‚n, spectator sau juc„tor Ón procesul de integrare european„ a Rom‚niei?!“

La 26 septembrie 2006, Comisia European„ a f„cut public„ pozi˛ia sa cu privire la aderarea Rom‚niei ∫i Bulgariei la Uniunea European„. Conform Raportului Rehn, cele dou„ ˛„ri sunt preg„tite s„ Óndeplineasc„ criteriile politice, economice, precum ∫i cele din acquis-ul comunitar, p‚n„ la 1 ianuarie 2007. Astfel, Ón acest moment putem afirma c„ Rom‚nia ∫i-a atins ∫i cel de al doilea obiectiv strategic din perioada postcomunist„: integrarea ˛„rii noastre Ón marea familie european„.

1 ianuarie 2007 va avea, Óns„, o dubl„ semnifica˛ie pentru Rom‚nia: pe de o parte, aceast„ dat„ va marca finalizarea unei etape — cea a proiectului politic rom‚nesc de preaderare; pe de alt„ parte, va Ónsemna demararea uneia noi — cea a proiectului politic postaderare. Un proiect complex, care se pare c„ va necesita un efort mai mare dec‚t cel Óncheiat. ™i aceasta fiindc„, Ón perioada urm„toare, Rom‚nia va fi supus„ unei atente monitoriz„ri a aplic„rii reformelor Ón zonele considerate problematice, ∫i anume reforma din domeniul justi˛iei, combaterea corup˛iei ∫i a crimei organizate sau managementul fondurilor destinate agriculturii. ™i aceasta, Ón condi˛iile existen˛ei unui calendar str‚ns, care prevede ca Ón luna octombrie 2006 Parlamentul European s„ voteze propriile recomand„ri referitoare la aderarea ˛„rii noastre; Ón luna decembrie 2006 Consiliul European s„ aprobe data integr„rii; Ón luna martie 2007 Rom‚nia s„ ating„ termenul-limit„ pentru prezentarea progreselor f„cute Ón zonele problematice; iar Ón luna iunie 2007 Comisia European„ urm‚nd s„ elaboreze un nou raport, care va decide dac„ clauzele de salvgardare vor fi aplicate sau nu.

Œn consecin˛„, momentul integr„rii, prin efectele pe care le va genera ca urmare a accentului pus pe necesitatea realiz„rii reformelor, ∫i anume am‚narea beneficiilor pentru popula˛ie, va avea un impact mai mare sau mai mic asupra percep˛iei actuale a cet„˛eanului rom‚n asupra Uniunii Europene. Va deveni cet„˛eanul rom‚n eurosceptic? Exist„ premisele instaur„rii acestei atitudini? Cine ∫i cum ar putea contrabalansa o asemenea perspectiv„?

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea deputa˛ilor f„r„ apartenen˛„ la grup parlamentar, doamna deputat Leonida Lari-Iorga. Ave˛i cuv‚ntul, doamn„ deputat.

## Stima˛i colegi,

Œn publica˛ia îCotidianul“ din 2 octombrie a.c. a ap„rut un material ciudat, ca s„ nu spun nefavorabil pentru rom‚nii basarabeni. Œn articolul cu pricina pre nume: îUnire de 35 de miliarde“, se pune pe tarab„ Basarabia, cu alte cuvinte, se negociaz„ p„m‚nturile str„mo∫e∫ti.

Ia uita˛i-v„, stima˛i fra˛i rom‚ni, cum ne vorbesc diver∫i finan˛i∫ti, ∫i de o parte, ∫i de alta a Prutului, Ón cifre care de care mai distan˛ate unele fa˛„ de altele. De exemplu, conform unui a∫a-zis proiect de buget al unific„rii, domnul Sebastian Vl„descu (bineÓn˛eles, omul pre∫edintelui Rom‚niei Traian B„sescu), actualul ministru de finan˛e, ne ofer„ o sum„, precum zice el, îpe care nu ne-o permitem“, ∫i se afi∫eaz„ suma de 35 miliarde, adic„ o cheltuial„ anual„ de 5 procente din P.I.B. Domnul Daniel D„ianu, fostul ministru de finan˛e, o las„ mai moale: anun˛„ o sum„ de 20 de miliarde, mai ad„ug‚nd c„ îcifrele sunt grosiere, dar este important s„ avem un ordin de m„rime“. Domnul Veacislav Ioni˛„, doctor Ón ∫tiin˛e economice la Chi∫in„u, afirm„, Óns„, c„ unirea Basarabiei cu fiara-Mam„ ne-ar costa numai 12 miliarde de euro.

Dar Germania Federativ„ ∫i-a pus Ón cap s„ t‚rguiasc„ cu Germania Democrat„ c‚nd a avut loc reunificarea celor dou„ state germane dup„ c„derea Zidului Berlinului? V„ Óntreb de la obraz!

Ne spunea c‚ndva un fost pre∫edinte de ˛ar„, Emil Constantinescu, c„ îistoria nu ˛ine de p‚ine“, c‚nd, Ón 1997, pe timp de pace, nu de r„zboi, ∫i nesilit de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/20.X.2006 nimeni, statul rom‚n a cedat p„m‚nturile str„mo∫e∫ti din Bucovina Ucrainei, prin ru∫inosul Tratat rom‚no-ucrainean.

Ba da, istoria ˛ine nu numai de p‚ine, dar ∫i de vie˛ile omene∫ti din Basarabia ∫i Bucovina! Vie˛i omene∫ti care dup„ 1940—1944 au fost curmate Óntr-un mod cumplit de t„v„lugul comunismului sovietic! Œn îCartea neagr„ a comunismului“, fostul adjunct al pre∫edintelui U.R.S.S. Mihail Gorbaciov, Aleksandr Iacovlev, un om cu o bun„ perspicacitate politic„, accentua foarte grav: îNazismul fascist a ucis 22 milioane de oameni, iar comunismul sovietic a ucis peste 99 milioane de oameni de diverse na˛ii, de diverse categorii sociale“. Pentru comunismul sovietic nu existau na˛ii, exista numai doctrina lor diabolic„, prin care erau tolera˛i doar aceia care Ónf„ptuiau programul sovietiz„rii rapide a na˛iunilor din fostul imperiu sovietic.

Preg„ti˛i-v„ s„ Óncheia˛i, doamna deputat.

Eu Ónchei.

Œn loc de un plan strategic de reunificare a ˛„rii Ón toate domeniile, timp de 16 ani Rom‚nia nu a f„cut nimic pentru Basarabia, iar acum o pune pe tarab„ de v‚nzare. Ru∫ine ∫i Ónc„ o dat„, ru∫ine!

C‚nd te g‚nde∫ti, c„ la Seul, de exemplu, exist„ un minister al reÓntregirii, c‚nd toate neamurile, precum spune Biblia, Ónainte de apocalips„, se Óntorc Ón albiile lor, Rom‚nia, Ón letargie. O letargie continu„. Din c‚te ∫tiu eu, din spa˛iul informa˛ional ce Ónconjoar„ Terra, acest sondaj a fost comandat la nivel statal. V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/20.X.2006

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Ioan Munteanu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

## Doamna pre∫edint„,

Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„, ca ∫i cele precedente, îNumai agricultor s„ nu fii!“.

Chiar dac„ am mai vorbit despre falimentarea agriculturii rom‚ne∫ti, voi reveni la acest subiect ori de c‚te ori voi lua cuv‚ntul, indiferent de subiectul abordat. Va fi laitmotivul interven˛iilor mele ∫i poate, Ón acest fel, voi reu∫i s„-i fac s„ se ru∫ineze pe cei r„spunz„tori de soarta ˛„ranilor.

Dup„ aproape doi ani de promisiuni, declara˛ii de pres„ ∫i proiecte fanteziste, agricultura rom‚neasc„ a ajuns Ón paragin„ ∫i se Óndreapt„ cu vitez„ spre dezastru.

Nici vorb„ de sprijinirea ˛„ranilor ori de investi˛ii serioase Ón acest sector de care depinde existen˛a Óntregii na˛iuni! Dimpotriv„, o politic„ dirijat„, av‚nd o singur„ finalitate: preluarea terenurilor ∫i afacerilor din agricultur„ de c„tre grupurile de interese care se afl„ Ón spatele actualilor guvernan˛i.

Cum mai are curajul domnul ministru al agriculturii s„ apar„ la televizor, s„ vorbeasc„ cu senin„tate despre c‚t de valoroase sunt ac˛iunile, programele ∫i proiectele propuse, c‚nd situa˛ia Ól contrazice p‚n„ Ón cel mai mic am„nunt?!

Cine sunt cei care au beneficiat, totu∫i, de avantajele enumerate cu at‚ta convingere de c„tre domnul ministru?

Cu siguran˛„, Ón marea lor majoritate, cei afla˛i Ón imediata apropiere a puterii ∫i Ón nici un caz ˛„ranii de r‚nd ori oamenii cinsti˛i, de bun„-credin˛„. F„r„ sprijin de specialitate, f„r„ subven˛ii, f„r„ utilaje, produc„torii agricoli obi∫nui˛i n-au nici o ∫ans„ de reu∫it„. Dimpotriv„!

Se vorbe∫te despre introducerea unui impozit progresiv, foarte mare pentru cei care nu-∫i lucreaz„ p„m‚ntul. De acord! Dar cu ce condi˛ie: s„ fie ajuta˛i s„-∫i cultive terenul, iar dac„ refuz„ s„-l munceasc„, abia atunci s„ fie obliga˛i la plata impozitului. E u∫or s„ propui solu˛ii formale, f„r„ fond, ∫i s„ consideri c„ ai contribuit la progresul agriculturii prin aceste metode.

Nu, domnilor, nu a∫a se face agricultur„! Sta˛i de vorb„ cu oamenii, m„car cu 10% din cei 43% din popula˛ia rural„, afla˛i-le necazurile, urma˛i-le sfaturile ∫i trece˛i la treab„! Cu siguran˛„, multe dintre sfaturile lor sunt mai valabile dec‚t a∫a-zisa ∫tiin˛„ a îspeciali∫tilor“ din minister.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Grigore Cr„ciunescu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Doamn„ pre∫edint„, Stima˛i colegi,

Mi-am intitulat declara˛ia politic„ de ast„zi îPas cu pas se face ˛ara“.

30 septembrie a fost ziua Ón care, conform unei rezolu˛ii adoptate cu 13 zile Ón urm„ de Adunarea Na˛ional„ a Secuilor, o viitoare republic„ trebuia s„ aib„ hotare Ón actuala configura˛ie geografic„ a Rom‚niei.

Separat„, practic, de statul rom‚n, noua entitate ar fi urmat s„-∫i stabileasc„ singur„ regulile de func˛ionare. Guvernul maghiar ar fi devenit protectorul oficial al ˛inutului secuilor.

Evident, Rom‚nia se Ómpotrive∫te din r„sputeri ca noua republic„ s„ se nasc„, Óncerc‚nd prin aceasta s„ r„peasc„ celor de-un neam ∫i-un s‚nge, de fapt cet„˛eni rom‚ni cu acte-n regul„, posibilitatea de a se constitui Óntr-o na˛iune pur„ ∫i neat‚rnat„. Aceasta, odat„ format„, ar profita de pozi˛ia geografic„ favorabil„, ar intra imediat Ón Uniunea European„, Ómpreun„ cu ˛ara vecin„, poate ∫i prieten„.

Istorica zi a trecut Óns„ ca oricare alta din acest an. Cet„˛enii neimplica˛i Ón ambi˛iosul proiect au ignorat Óns„ poten˛ialul eveniment, obosi˛i fiind cu to˛ii dup„ Sommet-ul Francofoniei, g„zduit de capitala _en titre_ .

Presa, Ón a∫teptarea a ceea ce ar fi putut s„ fie, a privit totu∫i cu seriozitate subiectul. Am g„sit c‚teva p„reri chiar interesante ∫i, recunosc, una dintre ele mi-a suscitat imagina˛ia. Ce-ar fi dac„ toate posibilele comunit„˛i, minorit„˛i, etnii, eventual bresle, ∫i-ar dori ∫i ∫i-ar proclama autonomia? Dintre toate, cea care ar avea Óntr-adev„r o ∫ans„ s„ d„inuie ∫i chiar s„ se dezvolte ar fi comunitatea rom„. Am nenum„rate argumente Ón sprijinul acestei afirma˛ii: vechimea pe meleagurile rom‚ne∫ti, legile proprii, mult mai respectate dec‚t cele pe care, cu talent, le dezbatem la aceast„ tribun„, ∫i superioritatea numeric„.

Pentru o bun„ guvernare a unui posibil nou stat rom‚nesc, sub form„ de mozaic, a∫ recomanda modelul de peste ocean. Va fi nevoie de o rapid„ modificare a Constitu˛iei, pentru a permite, oricui Óndepline∫te anumite condi˛ii, s„ pun„ bazele unei noi republici. Vom ajunge s„ concur„m Uniunea European„ Ón care ne preg„tim s„ intr„m! Nu mai men˛ionez ∫i eforturile depuse; le cunoa∫tem cu to˛ii, doar le depunem Ómpreun„ zi de zi. Dar ce p„cat c„ nu putem adopta deviza îunitate Ón diversitate“, pentru c„ deja ne-au luat-o al˛ii Ónainte!

V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat Costache Mircea.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, doamna deputat Ionica Constan˛a Popescu. Ave˛i cuv‚ntul, doamna deputat.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

Aveam preg„tit un alt text pentru ast„zi, dar am fost abordat, de la primele ore, cu repro∫uri Ón leg„tur„ cu calitatea discursului meu ∫i al unora dintre colegii mei, ∫i anume ni s-a repro∫at c„ suntem, de regul„, prea nervo∫i, suntem prea temperamentali Ón lu„rile noastre de cuv‚nt at‚t Ón cadru oficial, c‚t ∫i Ón diferite ocazii, la Ónt‚lnirile cu cet„˛enii.

De aceea, trebuie s„ spun c„ m-am sim˛it lezat direct, pentru c„ nota mea de zi cu zi este aceea a unui om nemul˛umit ∫i marcat de contemporaneitate Ón sens negativ.

Mi s-a recomandat, cu alte cuvinte, direct sau indirect, modera˛ie. Chiar a∫a! C‚t de frumos ∫i de distins apare un purt„tor de cuv‚nt, un lider de opinie Ón microzona pe care o reprezint„, atunci c‚nd Ó∫i sus˛ine ideile cu calm ∫i cu argumente solide. Dar personal trebuie s„ recunosc c„ n-am dat dovad„ de modera˛ie ∫i c„ n-o s„ dau niciodat„, pentru c„, realmente, nu pot. Sunt modera˛i, calmi ∫i relaxa˛i oamenii care se Ómpac„ cu atmosfera ∫i cu realit„˛ile din jurul lor. Oamenii care nu simt c„ s-a pr„bu∫it o economie, c„ ˛ara a fost pr„dat„ de resurse naturale minerale, c„ nu mai func˛ioneaz„ nimic, Ónv„˛„m‚ntul nu mai este ce-a fost, cercetarea ∫tiin˛ific„, n-a mai r„mas Ón jurul nostru o g„leat„ la f‚nt‚n„ pe c‚mp, crap„ to˛i de sete Ónv‚rtindu-se Ón jurul ei ∫i nu mai ∫tiu de unde ne-a n„p„dit dintr-odat„ boala averilor, boala ho˛iei peste noapte, care a devastat, pur ∫i simplu, spiritul rom‚nesc curat, tradi˛ional, a∫a cum ne-a fost el

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„.

Bun„ diminea˛a tuturor!

Am s„ Óncerc s„ nu fiu Óncr‚ncenat„ ∫i o s„ Óncerc s„ z‚mbesc.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îScuipatul peste rom‚ni, Ón faza preziden˛ial„!“.

Declara˛ia politic„ scris„ Ónainte de programul de teritoriu impus de s„pt„m‚na francofoniei Ól avea ca personaj central pe prefectul de Hunedoara, domnul Marius Cristian Vladu, iar tema era îCum un prefect Óncalc„ legea pe care este pus s„ o apere ∫i s„ o aplice“. Adic„, vorbeam despre cum ezit„ s„ emit„, potrivit reglement„rilor legale Ón vigoare, un ordin de Óncetare a mandatului pentru un primar care s-a declarat membru al unui partid, dup„ care ∫i-a reg„sit fericirea Óntr-un alt partid. N-am s„-mi pun Óntrebarea dac„ refuzul prefectului de Hunedoara de a aplica legea are leg„tur„ cu faptul c„ primarul a trecut cu arme ∫i consilieri Ón gr„dina raiului P.D., partid din care a fost propulsat Ón fruntea jude˛ului Hunedoara domnul Vladu. Dar tot mai des Ói Ón˛eleg îcomportamentul“ — ∫i am s„ v„ rog s„ vede˛i ghilimelele de rigoare —, Ón condi˛iile Ón care mentorul s„u politic, mentorul domnului Vladu, a fost — ∫i poate mai este — ex-∫eful s„u de partid, domnul pre∫edinte al Rom‚niei, Traian B„sescu. Iar c‚nd domnul pre∫edinte nu se sfie∫te s„ arunce Ón public cuvinte ∫i expresii, precum — v„ rog s„ m„ scuza˛i — îg„ozar“, îadun„tur„ de lichele“, îjigodii Ón care nu po˛i avea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/20.X.2006 Óncredere“, înu am fost premiant, dar am ajuns pre∫edinte“, îc‚nd o s„ afla˛i c„ am iertat pe cineva, s„ m„ suna˛i“ sau îeu nu rog pe nimeni“, atunci pesemne c„ to˛i cei care-l au drept model pe domnul B„sescu sunt de p„rere, aproape Ón mod normal, c„ dac„ legea bunei cre∫teri poate fi eludat„, desigur, orice lege devine facultativ„.

Acum, cred c„ am fi farisei s„ nu recunoa∫tem c„ fiecare dintre noi sc„p„m c‚te o Ónjur„tur„ Ón anumite ocazii. Œn ocazii private, Óns„! Traian B„sescu, la fel ca orice om, are dreptul s„-∫i descarce furia cum crede de cuviin˛„. Pot Ón˛elege latura coleric„ a temperamentului lui Traian B„sescu, dar m„ Óngrozesc numai la g‚ndul c„ aceast„ latur„ coleric„ ar putea izbucni Óntr-o Ónt‚lnire cu Jacques Chirac sau cu George Bush ori cu vreun alt pre∫edinte de ˛ar„. Mi-e team„ ca vreunul dintre ace∫tia s„ nu-l enerveze at‚t de tare pe domnul B„sescu, a∫a cum a f„cut-o ziaristul Ovidiu Zar„, ∫i pre∫edintele nostru s„-l fac„... n-am s„ repet cuv‚ntul, eventual Ónso˛indu-∫i agresiunea verbal„ ∫i cu un cap Ón gura interlocutorului! M„ Óntreb ce ne-a mai r„mas de v„zut? Poate cum pre∫edintele Rom‚niei, dup„ o petrecere cu prietenii, se apuc„ de vreun concurs gen îcine scuip„ mai departe“!

Urmeaz„ domnul deputat Corneliu Ciontu, din partea deputa˛ilor f„r„ apartenen˛„ la grup parlamentar. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„. Stima˛i colegi,

Am s„ prezint ast„zi un punct de vedere al Partidului Noua Genera˛ie Ón leg„tur„ cu 1 ianuarie 2007, partid care v„ asigur c„ dup„ alegerile anticipate sau normale, la termen, va ocupa ceva locuri Ón acest Parlament.

Uniunea European„ ne pune Ón fa˛a unui paradox al dublei identit„˛i: trebuie s„ devenim europeni ∫i, Ón acela∫i timp, s„ r„m‚nem rom‚ni.

Cum poate fi Ómplinit„ aceast„ exigen˛„? Fire∫te, aleg‚nd acele virtu˛i europene ce lipsesc spiritului rom‚nesc ∫i, pe de alt„ parte, p„str‚nd ceea ce ne-a oferit de-a lungul istoriei. Nu-i deloc greu de ghicit ce ne lipse∫te: o mai bun„ organizare, spiritul managerial, capacitatea de a pune pe picioare afaceri solide ∫i de a gestiona eficient banii statului; de asemenea, respectul pentru lege ∫i Constitu˛ie.

Œn egal„ m„sur„, nu-i dificil de intuit care e formula secret„ a fiin˛ei na˛ionale rom‚ne∫ti: patriotismul, credin˛a, respectul pentru valorile tradi˛ionale.

Œnt‚mpl„tor sau nu, tocmai Ón jurul acestor valori a luat fiin˛„ Partidul Noua Genera˛ie. Am reg„sit Ón cadrul lui iubirea de ˛ar„, pre˛uirea tradi˛iilor, pio∫enia.

Œn acela∫i timp, P.N.G. ∫i-a propus s„ dezvolte Ón r‚ndul rom‚nilor credin˛a Ón economia de pia˛„, Ón reu∫ita individual„, Ón management ∫i eficien˛„.

Din aceste ra˛iuni, consider, a∫a cum spuneam mai sus, c„ partidul nostru constituie unul dintre r„spunsurile pe care Rom‚nia le ofer„ Ón fa˛a provoc„rii europene.

Œn fa˛a unui moment precum cel al ader„rii europene, P.N.G. nu poate dec‚t s„-∫i exprime satisfac˛ia.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/20.X.2006 Da, suntem ferici˛i, pentru c„ ne-am reg„sit locul just Ón spa˛iu ∫i timp.

Da, credem c„ merit„ felicit„ri to˛i cei care au participat nemijlocit la acest proces, fie c„ fac parte din echipa 2000—2004, fie din actuala Coali˛ie de guvernare. Da, suntem convin∫i c„ Rom‚nia a p„∫it pe calea cea bun„, care duce spre prosperitate.

Totu∫i, am dori s„ subliniem c‚teva puncte sensibile:

1. Integrarea nu este sinonim„ cu aderarea. Procesul care ne a∫teapt„ va fi lung ∫i, cu siguran˛„, mai anevoios dec‚t cel parcurs p‚n„ azi. Bucuria ar trebui s„ fie Ónlocuit„ de responsabilitate.

Dac„ doamna deputat Mirela Adomnic„i se rezum„ la cele trei minute consacrate unei declara˛ii politice, va fi ultimul vorbitor din ∫edin˛a noastr„ de ast„zi.

V„ rog, doamn„ deputat, ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„ de ∫edin˛„.

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îV‚rstnicii, persoane pe care le ascundem Ón aziluri!“.

Am primit, Ón sf‚r∫it, acordul Uniunii Europene ∫i avem certitudinea c„ data de 1 ianuarie 2007 este data la care Uniunea se va mai Ómbog„˛i cu un membru, Rom‚nia.

Cu toate c„, teoretic, Óndeplinim toate condi˛iile pentru mult a∫teptata aderare, Ónc„ avem, ca na˛iune, mentalit„˛i pe care trebuie s„ le schimb„m urgent, dac„ nu vrem s„ fim privi˛i Ón viitorul cel mai apropiat ca o oaie neagr„ a Europei.

Dincolo de toate obiceiurile balcanice pe care ni le recunoa∫tem ∫i cu care, din p„cate, ne mai m‚ndrim c‚teodat„, consider„m, Ón mod eronat, c„ problemele pe care le ascundem de ochii lumii vor disp„rea de la sine. ™i m„ refer aici la persoanele de v‚rsta a treia; la b„tr‚nii pe care nu ne mai permitem, din tot felul de motive, s„-i ˛inem l‚ng„ noi ∫i pe care Ói ascundem prin aziluri ∫i c„mine de b„tr‚ni, sper‚nd c„ acolo le e mult mai bine ∫i c„, astfel, r„spunderea noastr„ fa˛„ de ei este asumat„, iar problema traiului lor, rezolvat„.

Din p„cate, nu este deloc a∫a. Institu˛ionalizarea persoanelor v‚rstnice continu„ s„ fie o problem„ la nivel

na˛ional. Pe de o parte, din cauza num„rului extrem de redus de institu˛ii capabile s„ preia num„rul din ce Ón ce mai mare de v‚rstnici, pe de alt„ parte, din cauza lipsei fondurilor necesare dot„rii corespunz„toare a acestor institu˛ii.

Cl„dirile Ón care Óngrop„m ultimele zile ale b„tr‚nilor no∫tri sunt vechi, insuficiente ca spa˛iu pentru a ad„posti zeci sau chiar sute de persoane Ón v‚rst„. Sunt dotate necorespunz„tor, cazurile Ón care dou„ persoane Ómpart acela∫i pat nefiind o raritate. Nu exist„ personal calificat pentru a acorda asisten˛a medical„ ∫i social„, nu exist„ programe sociale care s„-i includ„. Pensiile multora dintre ei sunt ridicol de mici ∫i nu ofer„ posibilitatea satisfacerii nevoilor fundamentale. Deci nici nu se mai poate pune Ón discu˛ie Óndeplinirea unor mici capricii fire∫ti, care s„ le Ónsenineze ultimele zile.

Problema este cu mult mai complex„ dac„ o privim din punct de vedere na˛ional. Pe l‚ng„ chestiunea individual„ a abandon„rii persoanelor v‚rstnice Ón aziluri, din motive mai mult sau mai pu˛in justificabile, mai mult sau mai pu˛in morale, avem de-a face cu o problem„ la nivel na˛ional. Nu exist„ nici un program social care s„ vizeze direct aceast„ categorie social„. Nu con∫tientiz„m dec‚t mult prea rar ∫i superficial durerea pe care o sufer„ b„tr‚nii no∫tri Ónainte de a se stinge, Ón t„cere ∫i ne∫tiu˛i, din aceast„ via˛„.

## **Doamna Daniela Popa:**

V„ mul˛umesc, doamna deputat.

P‚n„ s„ Ónchidem ∫edin˛a consacrat„ declara˛iilor politice, dau citire listei cu parlamentarii care au depus Ón scris declara˛iile politice.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D. domnii deputa˛i: Dumitru Bentu, Manuela Mitrea, Emil Radu Moldovan, Aurel Vl„doiu, Monalisa G„leteanu, Minodora Cliveti, Valeriu Ungureanu, Gheorghe Chiper, Florin Iordache, Vasile Filip Soporan, Ioan Stan, Vasile Mocanu, Gabriela Cre˛u, Victor Sanda ∫i Iuliu Nosa.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/20.X.2006 Din partea Grupului parlamentar al P.N.L. domnii deputa˛i: Emilian Fr‚ncu ∫i Claudius Zaharia.

Din partea Grupului parlamentar al P.D. domnii deputa˛i: Daniel Buda, Aurel Olarean, Dumitru Ioan Puchianu, Constantin Traian Iga∫, Marius Rogin, Monica Iacob-Ridzi, Valeriu Tab„r„, Radu Lambrino, Anca Constantinescu, Valentin Adrian Iliescu, Dan Grigore, Bogdan Cantaragiu, Mihai St„ni∫oar„, Ioan Oltean.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnii deputa˛i Petru C„lian ∫i Cornelia Ardelean.

Din partea Grupului parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale, domnul deputat Amet Aledin.

™i deputa˛ii f„r„ apartenen˛„ la grup parlamentar, domnii deputa˛i Mircia Giurgiu ∫i Olgu˛a Cocrea.

V„ mul˛umesc pentru participare ∫i aten˛ie.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., Ioan Aurel Rus a depus Ón scris. Nu m-a˛i anun˛at, de aceea n-am dat citire. Mai este cineva din partea Grupului parlamentar al P.R.M.? Nu.

Infrastructur„? P„i Ón 2 ani de mandat portocaliu nu s-a realizat nici m„car un kilometru de autostrad„, fapt ce a adus Guvernului renumele de îGuvernul 0 km“. S„n„tate? P„i de unde, c‚nd sistemul sanitar e la p„m‚nt ∫i orice tratament medical de care ai nevoie se pl„te∫te scump, cu stat la cozi interminabile ∫i cu îaten˛ii“ ∫tim cu to˛ii unde. Œnv„˛„m‚nt? Cum, c‚nd sute de profesori sunt acum pe meleaguri iberice la cules de c„p∫uni pentru c„ au salarii de mizerie?

Nu neag„ nimeni faptul c„ ne va fi greu odat„ cu integrarea. Œns„ Guvernul trebuie s„ caute solu˛ii pentru ca economia ∫i societatea rom‚neasc„ s„ treac„ mai u∫or peste ele. E nevoie de ac˛iuni coordonate, de proiecte viabile, de consultarea speciali∫tilor din toate zonele, nu numai din sfera actualei puteri. Iat„ de ce consider„m c„ numai identificarea problemelor nu reprezint„ o solu˛ie pentru actuala guvernare, care trebuie s„ con∫tientizeze c„ exercitarea puterii implic„ ceva mai mult dec‚t vaiete ∫i comportament specific îdrobului de sare“!

îIntegrarea european„ — previziuni ∫i perspective“ Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Ne apropiem cu pa∫i repezi de momentul istoric 1 ianuarie 2007 c‚nd Rom‚nia se va al„tura statelor ce constituie Uniunea European„.

Desigur, a∫tept„rile rom‚nilor sunt deosebit de mari de la Uniunea care se presupune c„ va aduce ∫i la noi prosperitatea ∫i respectul pentru lege ∫i valorile democratice pe care le vedem Ón cele 25 de state membre. Dar este la fel de adev„rat c„ nu vom asista la un miracol peste noapte. Mai precis, integrarea va aduce cu ea ∫i o serie de probleme. Opozi˛ia o recunoa∫te, dar nici puterea nu st„ degeaba ∫i se gr„be∫te s„ se asigure c„ Ón cazul unor dificult„˛i pe care nu le va putea manageria din motive de incompeten˛„ — caracteristic„, de altfel, a Alian˛ei portocalii — s„ se poat„ sp„la pe m‚ini de orice vin„.

Astfel, onorabilul ministru al muncii, Gheorghe Barbu, se gr„be∫te s„ declare public c„ îvalul integr„rii va aduce cu el desfiin˛area multor locuri de munc„ ∫i implicit cre∫terea ratei ∫omajului“. Totodat„, afirm„ domnul ministru c„ îlupta noastr„ va fi dat„ Ón func˛ie de cum societ„˛ile rom‚ne∫ti vor ∫ti s„ se adapteze la o pia˛„ unic„ cum este cea a U.E. Dac„ nu vor face fa˛„, multe dintre ele vor da faliment ∫i implicit mul˛i oameni vor deveni ∫omeri.

Pe de o parte ar putea exista dispari˛ia locurilor de munc„, dar ∫i apari˛ia altora, av‚nd Ón vedere c„ Rom‚nia se afl„ Ón plin proces de dezvoltare a infrastructurii. ™i aici nu vorbim numai de drumuri, ci ∫i de dezvoltarea sectorului social, al s„n„t„˛ii ∫i Ónv„˛„m‚ntului“.

Toate bune ∫i frumoase: se identific„ problemele ∫i par a se da solu˛ii. Œns„ c‚t de naiv poate fi cineva s„ cread„ c„ ∫omajul inerent integr„rii va fi comb„tut prin crearea de noi locuri de munc„ Ón infrastructur„, Ón s„n„tate ∫i Ón Ónv„˛„m‚nt? Cet„˛eanul rom‚n care cite∫te o astfel de declara˛ie trebuie s„ fie tare nedumerit.

îDespre religie ca mod de Ón˛elegere“

Lumea musulman„ se afl„ Ón luna de post premerg„toare marii s„rb„tori religioase Ramazan Bayram. Profit de ocazie pentru a adresa tuturor cona˛ionalilor no∫tri de religie islamic„ ur„ri de bine. _Ramazan Bayram ay‚n‚z kairlÓ bols‚n!_

Deoarece domeniul religiei este unul important Ón existen˛a unei comunit„˛i, a∫ dori s„ dezvolt, Ón continuare, o tem„ destul de discutat„ Ón ultima vreme. Ceea ce a afirmat Papa Benedict al XVI-lea despre religia islamic„, cit‚nd un text al unui Ómp„rat bizantin, a produs ∫i Ón r‚ndurile musulmanilor din Rom‚nia cel pu˛in nedumerire, ace∫tia consider‚nd c„ nu sunt corecte astfel de abord„ri, mai ales din partea unui Ónalt ierarh.

Fiecare na˛iune este m‚ndr„ de propriile repere fundamentale: apartenen˛a etnic„ ∫i apartenen˛a religioas„. Œntr-o lume a uniformiz„rii cerin˛elor sociale, economice ∫i politice, benefic„ progresului, p„strarea celor dou„ identit„˛i reprezint„, indiscutabil, p„strarea valorilor spirituale.

Din acest motiv, astfel de subiecte sensibile trebuie tratate cu mult„ responsabilitate, ignoran˛a, necunoa∫terea ∫i, ceea ce este ∫i mai grav, reaua-voin˛„, conduc‚nd, inevitabil, la suspiciuni sau chiar la tensiuni de nedorit.

Islamul, precum celelalte mari religii, promoveaz„ Ón˛elegerea, spiritul de pace, fiind credin˛a pe care o Ómp„rt„∫e∫te un num„r important de oameni.

Religia constituie un mod de apropiere a rela˛iilor umane. Pentru ca aceast„ latur„ a existen˛ei s„ devin„ foarte vizibil„, respectul nu trebuie omis.

Mai sunt mai pu˛in de trei luni p‚n„ la aderarea Rom‚niei la Uniunea European„, moment Ón care ea va trebui s„ adopte toate regulile func˛ionale din statele europene. 1 ianuarie 2007 va reprezenta, de asemenea, cea mai potrivit„ oportunitate pentru ca ˛ara noastr„ s„ Ó∫i promoveze valorile ∫i resursele Ón context european.

Una dintre ∫ansele pe care trebuie s„ le valorific„m la maximum Ón U.E. este turismul. Nu mai este nevoie s„ enumer„m numeroasele zone pitore∫ti care pot oric‚nd s„ atrag„ sute de mii de turi∫ti din str„in„tate ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/20.X.2006 s„ contribuie astfel decisiv la revitalizarea economic„ a unor zone care nu par s„ aib„ alte perspective de dezvoltare ∫i implicit de cre∫tere a nivelului de trai al locuitorilor. Trebuie Óns„ s„ avem Ón vedere faptul c„, odat„ cu aderarea la Uniunea European„, standardele pentru certificarea sta˛iunilor turistice au crescut. Sunt condi˛ii modificate fundamental pentru ca o localitate s„ primeasc„ statutul de sta˛iune turistic„, care ˛in de dezvoltarea infrastructurii, de drumuri, de dezvoltarea re˛elelor de ap„ ∫i canalizare etc.

Œntregii clase politice, administra˛iei centrale ∫i locale, Ói revine sarcina de a promova ∫i de a sprijini proiecte care s„ men˛in„ sta˛iunile turistice Ón circuitul turistic european, pentru a le preg„ti pentru mediul competitiv european.

A∫ vrea s„ v„ dau doar un exemplu pozitiv Ón acest sens, din jude˛ul Arad, dar ele sunt mult mai numeroase. Este Ómbucur„tor faptul c„ Ón sta˛iunea turistic„ Moneasa lucr„rile de revitalizare a turismului sunt Ón toi, at‚t autorit„˛ile jude˛ene, c‚t ∫i cele locale fiind motivate la maximum pentru ca zona s„ se ridice la standardele europene cerute de Europa. Prin implicarea administra˛iei locale, a Consiliului jude˛ean, Moneasa a reu∫it s„ acceseze importante proiecte de finan˛are, care vor conduce Ón final la modernizarea sta˛iunii conform normelor occidentale Ón vigoare.

Œn contextul ader„rii Rom‚niei la U.E., consider c„ este nevoie de o evaluare concret„ a situa˛iei din turismul rom‚nesc. Pornind de la adev„ratele realit„˛i din teren, cred c„ se impune acordarea unui sprijin consistent acelor sta˛iuni care nu au reu∫it s„ atrag„ singure finan˛„rile necesare moderniz„rii. Turismul este una dintre resursele pe care Rom‚nia le are la Óndem‚n„ pentru a prospera ∫i ar fi p„cat s„ l„s„m aceast„ oportunitate s„ treac„ pe l‚ng„ noi.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor, Stima˛i colegi,

M„ v„d nevoit s„ atrag din nou aten˛ia asupra activit„˛ii unei grup„ri care revendic„, Óntr-un mod inacceptabil at‚t moral, c‚t ∫i constitu˛ional, o parte din aceast„ ˛ar„. Este vorba de Consiliul Na˛ional Secuiesc, care sus˛ine prin preten˛iile sale — preten˛ii avansate mai nou ∫i de U.D.M.R. — Ónfiin˛area unui ˛inut de sine st„t„tor Ón mijlocul ˛„rii.

Am observat recent o schimbare de pozi˛ie a liderilor acestui consiliu ∫i o radicalizare a discursurilor lor. La o Ónt‚lnire de s„pt„m‚na trecut„ de la Sf‚ntu Gheorghe, conduc„torii C.N.S. au cerut nici mai mult, nici mai pu˛in dec‚t sprijin pentru organizarea de consult„ri populare ∫i au precizat c„ referendumul privind autonomia ˛inutului secuiesc va avea loc indiferent ce vor spune autorit„˛ile locale. Mai mult, Ón lipsa unui ajutor, sunt hot„r‚˛i s„ organizeze un referendum intern, cu ajutorul asocia˛iilor civice ∫i al bisericilor.

Mi se pare inacceptabil ca o asocia˛ie s„ spun„ Ón public c„ nu ˛ine cont de autorit„˛ile statului rom‚n, c„ poate trece oric‚nd la ac˛iune pentru a-∫i pune Ón practic„ inten˛iile separatiste, neconstitu˛ionale, antirom‚ne∫ti, peste limita legalit„˛ii ∫i a bunului-sim˛.

Am formulat la sf‚r∫itul anului trecut dou„ interpel„ri, una dintre ele fiind adresat„ Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor. Œn r„spunsul primit mi se spunea c„ ac˛iunile

C.N.S. sunt doar la nivel declarativ ∫i c„ autorit„˛ile din jude˛ele vizate sunt preg„tite s„ contracareze orice inten˛ie de organizare a vreunui referendum. Nu ∫tiu c‚t s-au str„duit acele autorit„˛i, dar sper c„ Ón viitor Ó∫i vor face treaba mai bine.

™i a∫ mai vrea s„ spun ceva colegilor din U.D.M.R., precum ∫i acelor conduc„tori ai Consiliului Na˛ional Secuiesc care sus˛in ideea autonomiei teritoriale. Domnilor, nu v„ mai min˛i˛i oamenii care v„ voteaz„! La un moment dat se vor prinde cu to˛ii c„ nu vor tr„i niciodat„ mai bine doar separ‚ndu-se teritorial de Rom‚nia. Poate doar dumneavoastr„, politicienii din U.D.M.R. ∫i C.N.S., care a˛i sim˛it cum v„ fuge p„m‚ntul de sub picioare ∫i Óncrederea politic„ ∫i Ói p„c„li˛i cu vorbe-n v‚nt! Ungurii din acea parte de ˛ar„, ca de altfel ∫i cei din Arad, din Bihor, din Satu Mare sau de aiurea, vor tr„i mai bine ∫i se vor sim˛i mai europeni numai dac„ pun osul la treab„. Dac„ contribuie, al„turi de restul de 20 de milioane de cet„˛eni ai acestei ˛„ri, la integrarea real„ a Rom‚niei Ón Uniunea European„. V„ mul˛umesc.

îM‚ndria de a fi clujean“

Zilele trecute am citit Óntr-un cotidian central, al c„rui nume nu-l voi aminti pentru a nu-i face reclam„, o sintez„ plin„ de venin la adresa Clujului ∫i a clujenilor care au ajuns s„ ocupe demnit„˛i importante Ón stat, ca ∫i cum Clujul ar fi un loc r„u famat care a dus prin oamenii s„i ˛ara la dezastru.

De la Ónceput voi afirma r„spicat c„ nu sunt adeptul celui care a declarat public c„ s-a s„turat de Rom‚nia, Ón numele unui provincialism dus la extrem. Nu pot Óns„ s„ nu-i condamn pe cei care sar Ón cealalt„ extrem„, consider‚nd c„ ˛ara trebuie condus„ numai de îcapitali∫ti“, adic„ de cei provenind din Bucure∫ti. Din acest punct de vedere sunt ∫i voi fi un patriot local, consider‚nd c„, datorit„ dimensiunii sale cultural-∫tiin˛ifice ∫i economice, Clujul nu numai c„ merit„, ci ∫i trebuie s„-∫i aduc„ aportul profesional la conducerea destinelor Rom‚niei.

M‚ndria de a fi clujean nu trebuie s„ sperie pe nimeni. Œndr„znesc s„ afirm c„ Ónainte de a fi membri ai P.D., P.N.L., P.S.D. sau ai altor partide, noi, cei care tr„im Ón urbea de pe Some∫, suntem clujeni. Iar c‚nd spunem c„ suntem clujeni, implicit suntem ardeleni. A fi ardelean n-a fost ∫i nu va fi niciodat„ o ru∫ine Ón istoria Rom‚niei.

Œn fond calitatea de a fi clujeni ne-a ajutat ∫i ne ajut„ s„ trecem peste unele orgolii politice pentru a putea rezolva mai bine interesele Clujului ∫i ale Ardealului, Ón general. Proiectul Autostr„zii îTransilvania“, lansat de liderul P.S.D. Ioan Rus, cu plusurile ∫i minusurile sale, este continuat de Guvernarea Alian˛ei Ón care liderul P.D. Emil Boc, clujean ∫i el, are un rol esen˛ial. Iat„ c„ am ∫tiut s„ uit„m c„ suntem pedi∫ti sau peneli∫ti — ∫i, de ce nu, udemeri∫ti — pentru a sus˛ine un proiect investi˛ional care este Ón beneficiul locuitorilor acestei p„r˛i de ˛ar„. ™i acesta este cel mai important lucru. La ce i-a folosit fostului primar Gheorghe Funar confruntarea permanent„ cu Guvernul ∫i celelalte partide, dac„ politica sa a Óndep„rtat investi˛iile de Cluj?

Personal, Ón calitate de pre∫edinte al P.D. Cluj, am afirmat ∫i voi afirma Ón continuare c„ voi fi partener cu to˛i acei politicieni ∫i partide care lucreaz„ pentru

Recenta avertizare a Fondului Organiza˛iei Na˛iunilor Unite pentru Popula˛ie (UNFPA) potrivit c„reia schimb„rile demografice prin care va trece Rom‚nia Ón urm„toarea perioad„ reprezint„ un Óngrijor„tor semnal de alarm„ pentru noi to˛i, inclusiv pentru clasa politic„, faptul c„, peste 50 de ani, popula˛ia ˛„rii va fi mai redus„ ∫i mai b„tr‚n„, va determina apari˛ia unor fenomene extrem de periculoase pentru societate, unul dintre ele fiind chiar perspectiva pierderii identit„˛ii culturale ∫i na˛ionale.

Consider c„ nu mai putem s„ st„m cu m‚inile Ón s‚n ∫i s„ asist„m nep„s„tori la modific„rile negative ale structurii popula˛iei Rom‚niei. Cre∫terea speran˛ei de via˛„, migra˛ia extern„, mai ales a for˛ei de munc„ tinere, precum ∫i natalitatea sc„zut„, vor face ca Ón anul 2050 Rom‚nia s„ numere doar 16 milioane de oameni, din care mai mult de jum„tate vor fi de peste 60 de ani.

Reducerea procentului popula˛iei active, Ón condi˛iile Ón care sporul natural va continua s„ fie defavorabil, va conduce la o realitate greu de st„p‚nit pentru o societate normal„. Practic, peste nici 50 de ani, un adult rom‚n va trebui s„ munceasc„ Ón asemenea grad Ónc‚t s„ pl„teasc„ pentru pensiile, aloca˛iile ∫i serviciile de s„n„tate ∫i de educa˛ie ale altor nou„ persoane. Indiscutabil, nimeni nu dore∫te s„ asist„m la o astfel de situa˛ie dramatic„, care va presupune Ón timp redimensionarea ∫i restructurarea unor domenii primordiale ale societ„˛ii, precum s„n„tatea, educa˛ia ∫i asigur„rile sociale. Este vorba de transform„ri radicale, care trebuie f„cute Ón favoarea nevoilor tuturor categoriilor de v‚rst„, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ Óncuraj„m via˛a activ„, dar aceste modific„ri presupun ∫i eforturi bugetare deosebite.

Paleta problematicilor pe care le implic„ fenomenul de Ómb„tr‚nire a popula˛iei este extrem de complex„, iar politicienilor le revine misiunea de a lua din timp m„surile de prevenire, prin proiecte legislative concrete, care s„ stimuleze cre∫terea ∫i dezvoltarea armonioas„ a copiilor. De asemenea, familiile trebuie s„ fie Óncurajate Ón demersul deloc u∫or al continuit„˛ii, prin crearea unor condi˛iilor socioeconomice stimulante.

Este cazul s„ con∫tientiz„m aceste realit„˛i la adev„rata lor dimensiune, pentru a evita eventualele repro∫uri de mai t‚rziu ale rom‚nilor, care ar putea acuza pe bun„ dreptate Óntreaga clas„ politic„ pentru dezinteres ∫i nep„sare.

îLiderii liberalilor europeni, la Bucure∫ti“ Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Stima˛i reprezentan˛i ai mass-media,

Œn zilele de 12 ∫i 13 octombrie 2006 va avea loc la Bucure∫ti Congresul ELDR (Partidul Liberal European), eveniment ce va reuni personalit„˛i liberale europene — prim-mini∫tri, comisari europeni, parlamentari europeni, mini∫tri ∫i parlamentari din ˛„ri europene, lideri ai tineretului liberal european.

Organizarea celui mai important eveniment al liberalilor europeni din anul 2006 Ón Rom‚nia este cea mai bun„ dovad„ a pozi˛iei importante pe care o ocup„ liberalii din P.N.L. Ón familia liberal„ european„ ∫i a sprijinului pe care liderii liberalilor europeni Ól ofer„ P.N.L. ∫i integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/20.X.2006 Partidul Na˛ional Liberal este, din 1997, membru cu drepturi depline al Partidului Liberal European (ELDR), for˛a politic„ ce cuprinde Ón total 47 partide liberale din ˛„rile Uniunii Europene sau din afara Uniunii. Pre∫edintele P.N.L., C„lin Popescu-T„riceanu, este vicepre∫edinte al ELDR, ales pentru al doilea mandat la Congresul ELDR de la Bratislava din septembrie 2005 cu cel mai mare num„r de voturi.

ELDR num„r„ prim-mini∫tri din 6 ˛„ri: Danemarca, Belgia, Estonia, Andorra, Finlanda ∫i Rom‚nia. Liberalii sunt la putere Ón 12 state: Andorra, Belgia, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Finlanda, Irlanda, Italia, Lituania, Rom‚nia, Elve˛ia ∫i Olanda.

™ase dintre comisarii europeni fac parte din partide liberale membre ale ELDR. Cei mai cunoscu˛i opiniei publice din Rom‚nia sunt Olli Rehn, comisarul pentru extindere, ∫i Neelie Kroes, comisarul pentru concuren˛„.

Grupul liberalilor ∫i democra˛ilor din Parlamentul European num„r„ 90 de membri ∫i 16 observatori, fiind cel de-al treilea grup ca m„rime Ón Parlamentul European.

Este unanim recunoscut faptul c„ principiile liberale ∫i liberalismul au dus la dezvoltarea democratic„, economic„ ∫i social„ a lumii moderne. Ideile liberale au c‚∫tigat b„t„lia cu socialismul, comunismul sau cu alte doctrine totalitare care au b‚ntuit omenirea. Democra˛ia liberal„, statul de drept, economia de pia˛„ capitalist„ sunt modelele de succes ale lumii Ón care tr„im.

Œn data de 26 septembrie, cu exact dou„ s„pt„m‚ni Ón urm„, la Strasbourg, Ón plenul Parlamentului European, a fost prezentat Raportul Comisiei Europene de monitorizare a preg„tirii Rom‚niei ∫i Bulgariei pentru aderarea la Uniunea European„. O zi mare pentru Rom‚nia.

Comisia European„ a f„cut recomandarea ca Rom‚nia ∫i Bulgaria s„ adere la Uniunea European„ din data de 1 ianuarie 2007, Ón acelea∫i condi˛ii Ón care au f„cut-o ∫i celelalte 10 ˛„ri care au aderat Ón 2004.

Este un succes al nostru, al tuturor rom‚nilor. Este Óncununarea tuturor eforturilor depuse at‚t de autorit„˛ile rom‚ne, c‚t ∫i de fiecare cet„˛ean Ón parte. Este, dac„ vre˛i, confirmarea faptului c„ Guvernul actual Ó∫i face treaba a∫a cum trebuie, c„ Ó∫i respect„ promisiunile fa˛„ de partenerii europeni ∫i totodat„ fa˛„ de rom‚ni, c„rora le-am promis c„ de la 1 ianuarie 2007 vor fi cet„˛eni europeni cu drepturi depline, dar ∫i cu obliga˛iile aferente.

Este doar o lupt„ c‚∫tigat„, Óns„ r„zboiul continu„. Eforturile depuse p‚n„ acum ar fi Ón van dac„ nu vor fi sus˛inute ∫i Ón continuare.

Suntem Ón fa˛a unei certitudini: la 1 ianuarie Rom‚nia va fi stat membru al Uniunii Europene, dup„ aceast„ dat„ cu siguran˛„ vor exista noi oportunit„˛i de investi˛ii, se va accelera procesul de modernizare a Rom‚niei, ceea ce va conduce la cre∫terea nivelului de trai al rom‚nilor.

Totodat„, ∫tim cu siguran˛„ ∫i ce va urma: dup„ aderare, Rom‚nia se va afla Ón continuare sub lupa Uniunii Europene. La 31 martie va avea loc evaluarea progreselor pe domeniile cu probleme, iar Ón iunie 2007 Comisia va prezenta Parlamentului European un nou raport privind Óndeplinirea angajamentelor.

Astfel, se vede clar faptul ca Rom‚nia a f„cut progrese extraordinar de mari pentru atingerea scopului propus, ∫i anume integrarea Ón Uniunea European„, dar tot la fel de clar se vede ∫i necesitatea orient„rii permanente ∫i responsabile a priorit„˛ilor de ac˛iune Ón vederea continu„rii procesului de construc˛ie a proiectului european.

îInformare asupra celei de-A 27-a Reuniuni a Comisiei culturale, de Ónv„˛„m‚nt ∫i probleme sociale a Adun„rii Parlamentare pentru Cooperare Economic„ la Marea Neagr„ (APCEMN)“

Dragi colegi,

Œn perioada 27—28 septembrie 2006, am participat la Moscova la reuniunea Comisiei culturale, de Ónv„˛„m‚nt ∫i probleme sociale a Adun„rii Parlamentare pentru Cooperare Economic„ la Marea Neagr„ (APCEMN).

Œn calitate de pre∫edinte al Delega˛iei rom‚ne la Adunarea Parlamentar„ pentru Cooperare Economic„ la Marea Neagr„ voi face prin declara˛ia politic„ de ast„zi, a∫a cum v-am obi∫nuit deja, o scurt„ informare asupra programului acestei reuniuni ∫i a recomand„rilor adoptate ∫i a propunerilor Ónaintate de c„tre delega˛ia rom‚n„.

Comisia s-a reunit pentru a discuta ∫i aproba proiectele de raport ∫i de recomandare cu tema îProcesul globaliz„rii ∫i poten˛ialele amenin˛„ri pentru diversitatea cultural„“.

De asemenea, au fost dezb„tute chestiuni legate de modul Ón care sunt implementate prevederile recomand„rilor APCEMN nr. 6/1994 ∫i 18/1996 care privesc protec˛ia mo∫tenirii culturale.

Astfel, au fost avute Ón vedere principalele provoc„ri pe care le presupune procesul globaliz„rii asupra tradi˛iilor ∫i evolu˛iilor tradi˛iilor culturale, Óndeosebi asupra diversit„˛ii culturilor din ˛„rile din regiunea M„rii Negre.

Delega˛ia Rom‚niei a prezentat, cu acest prilej, principalele m„suri Óntreprinse la nivel na˛ional Ón scopul protej„rii diversit„˛ii culturale ∫i a formulat o serie de propuneri privind m„suri practice de dep„∫ire a posibilelor amenin˛„ri, precum ∫i ob˛inerea de beneficii ca urmare a procesului globaliz„rii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/20.X.2006 Œn cadrul interven˛iilor avute, delega˛ia Rom‚niei a subliniat particularit„˛ile ˛„rii noastre, precum ∫i asem„n„rile cu celelalte state din regiune. A fost totodat„ subliniat aportul cultural substan˛ial al tuturor culturilor clasice: greaca, latina, slava, musulmana, pentru spa˛iul cultural din regiunea M„rii Negre.

Aceast„ not„ de originalitate a regiunii reprezint„ un atu important Ón dob‚ndirea unei pozi˛ii clare ∫i distincte Ón cadrul procesului globaliz„rii. Pentru a men˛ine aceast„ pozi˛ie, s-a con∫tientizat necesitatea unei implic„ri active ∫i vizibile la nivel mondial, pentru ca valorile Ómp„rt„∫ite de popoarele din regiune s„ fie unanim cunoscute ∫i acceptate.

îNecesitatea supliment„rii num„rului de membri ai C.N.A.“

Consiliul Na˛ional al Audiovizualului este autoritate public„ autonom„ aflat„ sub control parlamentar ∫i garant al interesului public Ón domeniul comunic„rii audiovizuale. Acesta Ó∫i exercit„ atribu˛iile sub controlul Parlamentului, c„ruia Ói prezint„ un raport anual de activitate.

Œn art. 15 din Legea nr. 504/2002 prevede func˛iile ∫i atribu˛iile ce revin Consiliului Na˛ional al Audiovizualului, organism care emite decizii, instruc˛iuni ∫i recomand„ri Ón prezen˛a a cel pu˛in 8 membri ∫i cu votul a cel pu˛in 6 membri.

Constat‚nd existen˛a unor situa˛ii Ón care cvorumul nu este Óndeplinit, ceea ce conduce la blocarea activit„˛ii acestei institu˛ii, care este, conform legii, garantul libert„˛ii de exprimare ∫i de opinie, pentru o mai bun„ func˛ionare practic„ a C.N.A. ∫i pentru diminuarea riscului neÓntrunirii cvorumului legal de lucru se impune suplimentarea num„rului legal de membri de la 11 la 13.

Am considerat c„ ini˛ierea unei propuneri legislative care s„ prevad„ m„rirea num„rului de membri este necesar„ cu at‚t mai mult cu c‚t practica C.N.A. ne-a dovedit c„ de multe ori cvorumul corespunz„tor de lucru nu este Óndeplinit, ceea ce duce la blocarea lu„rii deciziilor.

f n‚nd cont de toate aceste aspecte, consider„m necesar ca cele doua posturi suplimentare s„ revin„ Parlamentului, unul Senatului ∫i unul Camerei Deputa˛ilor.

Argumentele aduse Ón sprijinul acestei idei sunt c„ Parlamentul Rom‚niei, ca organ de control, este institu˛ia public„ ce poate veghea corespunz„tor la respectarea exprim„rii pluraliste de idei ∫i de opinii, asigurarea pluralismului surselor de informare a publicului, transparen˛a mijloacelor de comunicare Ón mas„ din domeniul audiovizual.

Datorit„ modific„rilor propuse, prevederile privind luarea deciziilor Consiliului vor putea fi mai u∫or respectate, evit‚ndu-se astfel anumite blocaje ce ar putea interveni Ón activitatea lui.

## Doamna pre∫edinte de ∫edin˛„,

Stima˛i colegi,

Inunda˛iile catastrofale din toamna anului 2005 care au afectat jude˛ul Ialomi˛a, Ón special partea de vest a acestuia, au avut consecin˛e dintre cele mai grave Ón ceea ce prive∫te infrastructura de transport. Demersurile Óntreprinse de prefectul jude˛ului, Ón sensul Ónl„tur„rii efectelor inunda˛iilor, s-au concretizat Ón sensul aloc„rii de c„tre Guvern a unor fonduri pentru reabilitarea infrastructurii afectate. Œn lista obiectivelor de interes major care urmau s„ fie reabilitate se reg„se∫te ∫i podul care realizeaz„ leg„tura Óntre ora∫ul Fierbin˛i ∫i comuna Maia, pod ai c„rui piloni de sus˛inere au fost practic d„r‚ma˛i.

Œnchiderea podului Ónseamn„ pentru locuitorii comunei Maia izolarea de restul jude˛ului, Ón prezent accesul acestora spre ora∫ul Fierbin˛i realiz‚ndu-se cu dificultate pe un alt pod situat la 15 kilometri dep„rtare de comun„.

Procedurile pentru reabilitarea podului au fost ini˛iate de Consiliul Jude˛ean Ialomi˛a Ón luna decembrie a anului trecut. Valoarea lucr„rilor de execu˛ie a fost estimat„ la aproximativ 4,5 miliarde lei, suma alocat„ de Consiliu ridic‚ndu-se la 2,5 miliarde lei, diferen˛a urm‚nd a fi acoperit„ din bugetul Consiliului Local Fierbin˛i, care nu dispune de aceast„ sum„.

Ca urmare a unor vicii de procedur„ legate de atribuirea contractului de execu˛ie a lucr„rilor conform Ordonan˛ei nr. 60/2001 privind achizi˛iile publice, care au îsc„pat“ exper˛ilor din Consiliul jude˛ean, dar ∫i ca urmare a unor conflicte mai vechi existente Óntre primarul ora∫ului Fierbin˛i, Ón prezent membru P.D., fost P.S.D., ∫i pre∫edintele Consiliului jude˛ean, care este ∫i pre∫edinte al organiza˛iei P.S.D. Ialomi˛a, demararea lucr„rilor s-a am‚nat nejustificat, Ón ciuda faptului c„, potrivit prevederilor din caietul de sarcini, lucrarea trebuia finalizat„ la 1 septembrie 2006.

Este Ónc„ o dovad„ incontestabil„ a faptului c„ pre∫edintele Silvian Ciuperc„, abuz‚nd de puterea cu care este Ónvestit prin prisma func˛iei pe care o de˛ine, Ón calitate de ∫ef al unei autorit„˛i publice locale de nivel jude˛ean ∫i Óntr-un dispre˛ total fa˛„ de miile de oameni care l-au ales s„ Ói reprezinte ∫i s„ le rezolve problemele, reprezentantul Consiliului jude˛ean a pus mai presus de orice interesul politic Ón Óncercarea de a boicota o aloca˛ie bugetar„ primit„ pe linie guvernamental„, ca urmare a ac˛iunilor de lobby ini˛iate de prefectul jude˛ului Ialomi˛a.

îDebutul anului universitar, examen picat!“

Nu mai ∫tiu c‚te sesiuni au trecut de c‚nd, Ón fiecare an, nu reu∫im s„ absolvim examenul Ónceputului de an universitar.

An de an, genera˛ie dup„ genera˛ie, student dup„ student, facultatea Ónseamn„ prima lec˛ie de via˛„. Aceasta Óncepe din momentul orient„rii profesionale, c‚nd criteriile de alegere a unei facult„˛i Ón cea mai mare m„sur„ vizeaz„ îc‚t c‚∫tig„ cei din breasla respectiv„ acum“, dac„ exist„ o tradi˛ie Ón familie, tradi˛ie care s„ se materializeze Óntr-un ajutor substan˛ial dup„ absolvire, criterii de selec˛ie mai u∫oare etc. Din p„cate prea pu˛ini studen˛i Ó∫i Ómplinesc pasiunile urm‚nd o facultate care le poate Ómplini visele. Acest fapt va avea consecin˛e mai t‚rziu, c‚nd absolven˛ii nu vor practica Ón domeniul pentru care s-au preg„tit ∫i, deci, per ansamblu, din punct de vedere economic vom pierde to˛i.

Pe de alt„ parte, multe universit„˛i Ónc„ nu ∫i-au redimensionat nici facult„˛ile ∫i nici curricula educa˛ional„, Ón sensul adapt„rii la nevoile pie˛ei for˛ei de munc„, ∫i de aici un dublu impact negativ, pe de o parte nemul˛umirea cadrelor didactice care se v„d Ón imposibilitatea de a-∫i asigura num„rul de ore necesar, pe de alt„ parte nivelul de adresabilitate al studen˛ilor este sc„zut, iar cei care se Ónscriu nu devin studen˛i Ón urma unei selec˛ii bazate pe competitivitate.

A doua lec˛ie de via˛„ este, Ón fiecare an, cea a caz„rilor. Ce pot Ónv„˛a studen˛ii cu aceast„ ocazie: cum po˛i s„ r„m‚i pe dinafar„ chiar dac„ este dreptul t„u, c‚t cost„ bun„voin˛a unuia sau a altuia, cum albul devine negru ∫i invers, dintr-un condei. Œnva˛„ apoi studentul cum trebuie s„ supravie˛uiasc„ mizeriei, aglomera˛iei, lipsei celor mai elementare condi˛ii de cazare ∫i de trai. Pentru a deveni intelectual Ón Rom‚nia trebuie s„ faci fa˛„ tuturor acestor aspecte ∫i abia apoi s„ Ónve˛i, s„ te preg„te∫ti, s„ absolvi o facultate.

An dup„ an, acesta este examenul pe care Ól pic„m ∫i singurul lucru pe care Ól putem face este s„ g„sim scuze sau explica˛ii de genul îa∫a este peste tot“ sau îanul acesta au venit bani, dar prea t‚rziu“.

Cred c„ ideea c„minelor studen˛e∫ti private este o solu˛ie bun„ ∫i mai cred c„ mottoul Ónv„˛„m‚ntului universitar rom‚nesc trebuie s„ fie eficien˛„ ∫i competitivitate.

## Stima˛i colegi,

Sunt pu˛ine date istorice cu o semnifica˛ie mai puternic„, mai bogat„ dec‚t 1 ianuarie 2007, ziua Ón care Rom‚nia va adera oficial la Uniunea European„. Intr‚nd ca membru cu drepturi depline Ón marea familie european„, Óntoarcem spatele unui trecut nu totdeauna demn sau glorios.

Nu spun c„ oficializarea apartenen˛ei noastre la proiectul european ne va desp„r˛i cur‚nd de n„ravuri vechi ∫i neonorante. Idilizarea trecutului nostru ca popor ne-a f„cut Ón trecutul recent s„ vedem mai cur‚nd paiul din ochiul altora ∫i mai pu˛in b‚rna din ochiul nostru. Dar indiferent de ce l„s„m Ón urm„, avem ∫ansa enorm„ a unui viitor cu adev„rat promi˛„tor pentru Óntreaga noastr„ na˛iune.

Œntr-un articol recent, analistul britanic Tom Gallagher Ó∫i exprima temerea c„ Ón Uniunea European„ intr„ o

Rom‚nie nereformat„ sau Ón orice caz nereformat„ pe fond. Nu a∫ dori s„-l contrazic pe acest fin analist al realit„˛ilor din ˛ara noastr„ ∫i din Óntreg spa˛iul balcanic, ci mi-a∫ permite s„ Ól completez.

Este adev„rat, avem o clas„ politic„ ce nu are Ónc„ nici decen˛„ ∫i nici responsabilitatea celei din democra˛iile vechi de sute de ani. O bun„ parte dintre rom‚ni nu Ón˛eleg Ónc„ ce va Ónsemna pentru via˛a lor faptul c„ vor deveni cet„˛eni europeni.

Este adev„rat, mai avem mult de lucru p‚n„ la alinierea deplin„ la standardele comunitare. Va trebui ca reformele s„ fie continuate iar obliga˛iile asumate de autorit„˛ile rom‚ne s„ fie Óndeplinite. Œmi exprim Óns„ convingerea c„ aceste lec˛ii vor fi Ónv„˛ate mai cur‚nd de rom‚ni din interiorul Uniunii, ∫i nu din afara ei.

Am fi nereali∫ti s„ credem c„ asumarea sincer„ a valorilor europene, ata∫amentul fa˛„ de ele se va face peste noapte, c„ Ón zorii zilei de 1 ianuarie ne vom trezi Óntr-o ˛ar„ Ón care nu se va mai fura, nu se va mai min˛i, iar toata lumea va lucra temeinic ∫i cu tragere de inim„.

Dar europenizarea Rom‚niei ∫i tot ceea ce decurge din acest proces sunt ireversibile. Sunt convins c„ cet„˛enii rom‚ni, mai ales t‚n„ra genera˛ie, Ón care am mare Óncredere, vor r„spunde onorabil acestei ∫anse istorice. Œmi exprim speran˛a c„ ∫i clasa politic„ se va ridica la Ón„l˛imea acestei provoc„ri. V„ mul˛umesc.

## îFemeile sunt de vin„!“

Œnc„lc‚nd drepturile omului ∫i legisla˛ia Ón vigoare, patronii impun angajatelor s„ nu r„m‚n„ Óns„rcinate, sub amenin˛area c„, Ón caz contrar, Ó∫i vor pierde locul de munc„.

Œn ˛ara noastr„ o fat„ na∫te un copil, nu-l avorteaz„; din respect pentru sine, pentru via˛a pe care o purta. Este condamnat„ de comunitate, de profesori, de biseric„. Œn loc de sprijin psihologic ∫i social pentru a putea s„ fac„ fa˛„ responsabilit„˛ii de a deveni mam„, se propune exmatricularea ∫i sc„derea notei la purtare.

Œn ˛ara noastr„ o femeie Ó∫i urmeaz„ cu obstina˛ie visul de a deveni mam„ p‚n„ ce-l Ómpline∫te; foarte t‚rziu pentru unii, prea t‚rziu pentru al˛ii; cre∫te ast„zi un copil s„n„tos, cu dragoste ∫i grij„. Formatorii de opinie Ó∫i exprim„ grea˛a. Biserica judec„; nimeni nu-∫i aminte∫te de Sara, cea biblic„.

Œn societatea noastr„ este permis, f„r„ sanc˛iune juridic„ sau m„car moral„, s„ cumperi sex; sex f„r„ responsabilitate. Cump„r„torii sunt, Ón propor˛ie cov‚r∫itoare, b„rba˛i. A avea o rela˛ie stabil„ cu cineva implic„ ∫i posibilitatea de a avea copii, iar ei nu sunt dori˛i.

De copiii defavoriza˛i se ocup„ statul ∫i cet„˛enii str„ini; cet„˛enii se implic„ prea pu˛in, cre∫tinii se mul˛umesc s„-∫i declare credin˛a.

Alcoolismul ∫i violen˛a asupra membrilor familiei — femei, copii, persoane Ón v‚rst„ dependente — sunt fenomene larg r„sp‚ndite Ón societatea noastr„, fenomene de care nu vorbe∫te nimeni. Deseori, venitul minim garantat se acord„ b„rba˛ilor, considera˛i îcapi de familie“, ∫i este cheltuit la cr‚∫m„...

Chiar Ón aceste condi˛ii, femeile au ales s„ nasc„ unul sau mai mul˛i copii. Dac„ nu au un certificat c„ apar˛in unui b„rbat Ón mod legal sunt considerate t‚rfe ∫i iresponsabile. Cei ce nu-∫i asum„ responsabilitatea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/20.X.2006 paternit„˛ii nu sunt niciodat„ de vin„. Nimeni nu-i acuz„; nici m„car ele, mamele singure. Pentru c„ au fost crescute Óntr-o societate Ón care au Ónv„˛at c„ dac„ r„m‚n Óns„rcinate e doar vina lor, niciodat„ meritul lor. S„ dai via˛„ e aproape un p„cat c„ci, chiar ∫i atunci c‚nd este c„s„torit„ cu acte Ón regul„, femeii i se interzice, dac„ a n„scut recent, s„ intre Ón biseric„ p‚n„ nu se purific„. Dac„ a n„scut o fat„ e chiar mai grav; nou-n„scuta nu va fi dus„ Ón altar, iar mama va trebui s„ a∫tepte patruzeci de zile pentru a primi permisiunea de se ruga Ón casa Domnului.

## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Ne afl„m Óntr-un moment solemn pentru Rom‚nia. Dup„ lungi a∫tept„ri ∫i, de ce nu, emo˛ii, am reu∫it s„ facem ∫i pasul decisiv c„tre Europa. Pe 26 septembrie ni s-a confirmat c„ ˛ara noastr„ se va num„ra printre statele membre ale Uniunii Europene. Este un pas mare pentru Rom‚nia ∫i nu trebuie s„ uit„m c„ a∫tept„m acest lucru de zeci de ani. Totodat„, trebuie s„ Ón˛elegem c„ 1 ianuarie 2007 nu va fi un punct de sosire, ci de continuare, iar cei care vor reprezenta Rom‚nia Ón Parlamentul European ar fi bine s„ nu uite c„ Ón primul r‚nd sunt rom‚ni, ∫i apoi membri ai diverselor curente politice. De altfel, dup„ aderare, Rom‚nia va trece de la statutul de observator activ la cel de membru cu drepturi depline, devenind a ∫aptea cea mai mare ˛ar„ din U.E., Ón termeni de popula˛ie.

Va fi o perioad„ crucial„ pentru ˛ara noastr„, cea Ón care trebuie s„-∫i afirme ferm ∫i r„spicat pozi˛ia ∫i interesul na˛ional Ón cadrul clubului celor 25 de state membre.

Stima˛i colegi, ∫tim cu to˛ii c„ Rom‚nia va beneficia de avantajele integr„rii dup„ aderare, dar nu trebuie s„

uit„m c„ este nevoie de mult„ munc„ Ón continuare ∫i cooperare Óntre noi ∫i institu˛iile europene.

Trebuie s„ mai men˛ionez c„, Ón ultimele luni, Guvernul T„riceanu a depus toate eforturile pentru alinierea la standardele europene, Ón ciuda politicienilor care s-au Ómpotrivit demersurilor marii majorit„˛i. S-au f„cut progrese, ajung‚ndu-se la un grad Ónalt de armonizare cu normele europene, demonstr‚nd angajamentul de a aplica principiile ∫i legisla˛ia Uniunii de la 1 ianuarie 2007.

Trebuie s„ v„ mai spun c„ aceast„ realizare, ca Rom‚nia s„ fie stat membru la 1 ianuarie 2007, apar˛ine premierului C„lin Popescu-T„riceanu ∫i Guvernului pe care Ól conduce, reu∫ind s„ reduc„ dosarele sensibile care ar fi putut declan∫a clauzele de salvgardare din partea U.E. Œnc„ o dat„ men˛ionez: faptul c„ raportul din 26 septembrie are puternice accente pozitive pentru ˛ara noastr„ este, incontestabil, meritul Guvernului.

## îDepolitizarea S.R.I. prin politizare“

Desemnarea de c„tre pre∫edinte a senatorului P.S.D. George Cristian Maior pentru func˛ia de director al S.R.I. nu a reprezentat doar o imens„ surpriz„ pentru cea mai mare parte a clasei politice, ci, din p„cate, Ónc„lcarea unor principii pentru care am luptat Ón campania electoral„.

S„ nu uit„m c„ Ónc„ din 2004 s-a b„tut moned„ pe depolitizarea conducerilor serviciilor secrete. Constat acum c„ pentru partenerii no∫tri politici au fost vorbe goale.

Œn 2005, at‚t ∫eful statului, c‚t ∫i partenerii no∫tri din Alian˛a D.A., supralicit‚nd pe tema depolitiz„rii, au renun˛at s„ mai nominalizeze reprezentan˛i Ón Consiliile de administra˛ie ale posturilor publice de radio ∫i televiziune. Pre∫edintele Traian B„sescu, urmat imediat de P.D., a considerat c„ prin desemnarea de c„tre institu˛ia preziden˛ial„ ∫i de c„tre partidele politice a unor oameni de cultur„ din societatea civil„ sau a unor realizatori din cele dou„ institu˛ii, persoane f„r„ carnet de partid, se politizeaz„ radioul ∫i televiziunea public„. Acum, de∫i este vorba nu doar de cineva cu carnet de partid, ci chiar de un senator, pericolul politiz„rii nu mai exist„. ™i, dac„ ˛inem cont c„ S.R.I. este totu∫i o institu˛ie de o importan˛„ mai mare dec‚t posturile publice din audiovizual, spectrul politiz„rii este ∫i mai pregnant.

Œmpotriva politiz„rii institu˛iilor s-a ridicat, de c‚nd este Ón opozi˛ie, ∫i P.S.D. Desemnarea senatorului Maior nu mai Ónseamn„ acum politizare pentru acest partid. S-a ajuns ∫i la argumente Ón favoarea acestei propuneri care l-ar fi f„cut gelos ∫i pe marele Caragiale. S-a ajuns s„ se spun„, de c„tre un lider al P.D., c„ de fapt George Cristian Maior nici nu prea ar fi de fapt un P.S.D.-ist, ci a fost plantat aici de c„tre tat„l s„u, iar Ónainte nu a fost dec‚t un secretar de stat Ón Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale. Curat murdar, coane F„nic„!

Œn programul Alian˛ei D.A. se stipuleaz„ clar c„ nu se va oferi P.S.D. posibilitatea de a ocupa func˛ii publice. V„d c„ acum acest lucru nu se respect„. Mai mult, domnul Emil Boc invoc„ faptul c„ directorul S.R.I. nu este un func˛ionar public. Corect, dar func˛ia de director este una public„!

Declara˛ie politic„: îNa˛ionalismul de cumetrie, solu˛ia pentru ie∫irea din apatie!“

Stima˛i colegi,

Nu a∫ analiza, ∫i eu, gafa f„cut„ de Markó Béla la Miercurea-Ciuc, dac„ acum dou„ s„pt„m‚ni nu mi-ar fi oferit Ónc„ un exemplu despre ce fel de politic„ de maidan se face, din c‚nd Ón c‚nd, Ón spa˛iul nostru public. ™i m„ refer aici la isteria provocat„ de pre∫edintele U.D.M.R. Ón cadrul unei reuniuni cu tent„ electoral„, Ón care acesta a reluat tema referitoare la nevoia unei autonomii teritoriale a maghiarilor din Transilvania.

Nu am s„ Óncep ∫i eu s„ m„ bat cu pumnul Ón piept, juc‚nd c‚∫tig„torul loz al na˛ionalismului, pentru c„ este evident, din start, oricum am spune-o, c„ afirma˛iile liderului U.D.M.R. au fost cel pu˛in nepotrivite. Œns„ reac˛ia unor colegi ai mei m-a surprins nepl„cut, dup„ care mi-a provocat un sentiment de dezam„gire total„. Ini˛ial, am avut impresia c„ Rom‚nia a ratat integrarea european„, av‚nd Ón vedere afluxul de politicieni care au s„rit Ón sus pe metru p„trat la TV, pasiunile pe care le-au afi∫at ∫i furia dezbaterilor.

Ceea ce vreau s„ punctez neap„rat este faptul c„, printre at‚tea declara˛ii de genul înoi nu ne vindem ˛ara“, de cele mai multe ori a fost exclus chiar contextul Ón

care au fost f„cute afirma˛iile referitoare la a∫a-zisa autonomie a ˛inutului secuiesc. M„ refer la faptul c„, de dragul dezbaterii politice, s-a omis esen˛a, ∫i anume contextul politic Ón care se afl„ Markó Béla Ón acest moment: vorbim de un pre∫edinte de forma˛iune politic„ care este pe cale s„ piard„ la anul ∫efia U.D.M.R. Pentru a evita aceast„ debarcare, el este nevoit s„ devin„ mai hot„r‚t, Ón replic„ la îlupii tineri“ veni˛i din urm„, care Ól critic„ Ónc„ voalat, dar punctual pentru felul Ón care gestioneaz„ problemele U.D.M.R. Markó Béla este obligat astfel s„ Ó∫i îpopularizeze“ discursul, acum, Ónainte de alegerile interne ale Uniunii ∫i Óntr-un moment Ón care forma˛iunea politic„ pe care o conduce de mult timp este cotat„ sub procentul de 5% Ón sondajele de opinie, ceea ce reprezint„ excluderea sa din Parlament la urm„toarele alegeri.

A∫adar, folose∫te din plin argumentele at‚t de dragi unei largi mase a activului U.D.M.R., ∫i anume autonomia pe baze etnice. Œn acest moment de impas, pre∫edintele U.D.M.R. apeleaz„, disperat, la o tem„ care definea ini˛ial existen˛a Uniunii, Ón fa˛a propriilor membri de partid, care Ól vor vota direct anul viitor. Cu alte cuvinte, Markó Béla a intrat Ón campanie electoral„ ∫i nu este cazul s„ punem paie pe foc. Din p„cate, cu concursul unor politicieni extrem de vocali, cu c‚teva zile Ónaintea integr„rii europene, Rom‚nia ∫i-a cobor‚t discursul politic la nivelul de Ónceput al anilor ’90, iar aceasta nu este o perspectiv„ prea roz.

Declara˛ie politic„: îAgenda Lisabona“

Pentru Rom‚nia, necesitatea cre∫terii performan˛ei economice ∫i cre∫terii competitivit„˛ii, Ón mod particular legat„ de perspectiva iminentei ader„ri la Uniunea European„ Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2007, impune nevoia reducerii decalajelor tehnologice care o separ„ de ˛„rile membre ale Uniunii Europene. Intensificarea eforturilor de aplicare a Strategiei Lisabona necesit„ concentrarea pe sus˛inerea unui mediu economic inovativ, capabil s„ asigure asimilarea noilor tehnologii ∫i dezvoltarea zonei de Ónalt„ tehnologie care s„ r„spund„ nevoilor de dezvoltare pe termen lung.

Autoritatea Na˛ional„ pentru Cercetare ™tiin˛ific„, Ón calitate de organ administrativ responsabil pentru politicile

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/20.X.2006 publice pentru cercetare, dezvoltare ∫i inovare, Óncearc„ s„ r„spund„ acestei provoc„ri prin m„surile de transformare a sistemului na˛ional pentru o integrare Ón baza unor competen˛e ∫i calit„˛i ridicate Ón spa˛iul european al cercet„rii.

Astfel, priorit„˛ile sunt orientate spre:

— cre∫terea calit„˛ii activit„˛ilor de cercetare, dezvoltarea resursei umane ∫i a infrastructurii de cercetare;

— stimularea parteneriatului cu zona economic„ pentru asigurarea transferului de Ónalte tehnologii Ón zona industrii/servicii;

— promovarea activit„˛ilor de cercetare, dezvoltare ∫i inovare Ón Óntreprinderi, conform obiectivelor Strategiei Lisabona.

Œncep‚nd cu 2005, Ón mod constant, fondurile publice destinate activit„˛ilor de cercetare, dezvoltare ∫i inovare au cunoscut o cre∫tere continu„, ˛inta fixat„ pentru anul 2010 privind asigurarea unui buget public de 1% din P.I.B. fiind cu certitudine posibil de atins.

Principalele instrumente pentru implementarea politicilor prioritare din domeniul cercet„rii, dezvolt„rii ∫i inov„rii sunt constituite la nivelul programelor finan˛ate din bugetul public orientate spre:

— cercetarea de excelen˛„ (CEEX), lansat Ón anul 2005, care sus˛ine efortul de racordare la priorit„˛ile specifice spa˛iului european al cercet„rii;

îProcesul de aderare nu a fost unul mediocru“

Aderarea reprezint„ un succes al Rom‚niei, un succes al Guvernului T„riceanu, care, Ón mai pu˛in de doi ani de zile, a recuperat numeroasele restan˛e l„sate de fosta guvernare. Nu pledez _pro domo_ , Ón sensul supraaprecierii activit„˛ii depuse de Cabinetul T„riceanu, dar c‚nd acest aspect este recunoscut ∫i de liderul CDU din Parlamentul European, Markus Ferber, p‚n„ mai ieri unul dintre cei mai Ónver∫una˛i adversari ai integr„rii Rom‚niei, lucrurile sunt clare. îReformele serioase au Ónceput dup„ schimbarea pre∫edintelui ∫i a Guvernului. Atunci a fost prima dat„ c‚nd am avut sentimentul c„ Bucure∫tiul se ocup„ serios de Óndeplinirea m„surilor impuse de Bruxelles. Viteza reformelor a fost cea mai mare din c‚te am v„zut Ón compara˛ie cu cele 10 ˛„ri care au intrat Ón U.E. Ón 2004. E clar c„ ultimul an ∫i jum„tate a fost perioada de glorie a Rom‚niei Ón preg„tirea pentru aderare“, este declara˛ia dat„ de liderul CDU, ∫i ea este mai mult dec‚t sugestiv„.

Nu ∫tiu cum este privit„ Ón str„in„tate expresia îintegrare mediocr„“ (˛in s„ precizez c„ sintagma este complet eronat„, pentru c„ este vorba despre procesul de aderare, integrarea oper‚nd Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2007), dar b„nuiesc c„ o serie de oficiali europeni ar putea interpreta c„ nu ne bucur„m de succesul ob˛inut. Numai cine este de rea-credin˛„ poate spune c„ procesul ader„rii a fost unul u∫or. S„ nu se uite c„ am preluat de la fosta guvernare o stare de fapt foarte dificil„: negocieri Ón genunchi cu cele mai grele condi˛ii impuse vreodat„ unei ˛„ri aflate Ón anticamera Uniunii Europene ∫i r„m‚neri Ón urm„ Ón numeroase domenii.

Tocmai plec‚nd de la aceste aspecte, trebuie s„ recunoa∫tem c„ tot ceea ce s-a f„cut Ón procesul ader„rii nu a frizat deloc mediocritatea, dimpotriv„.

Nu trebuie s„ confund„m nici o clip„ cele dou„ etape: procesul de aderare ∫i procesul de integrare. Œn cadrul procesului de aderare sunt Óntr-adev„r multe de f„cut. ™i este normal s„ fie a∫a. Nimeni nu poate afirma, cel pu˛in Ón privin˛a celor 10 state care au aderat Ón 2004, c„ au finalizat procesul de integrare. Acest proces se finalizeaz„ Óntr-o perioad„ Óndelungat„. De aceea, nu trebuie s„ tax„m ∫i s„ trecem la capitolul mediocritate ceea ce nu este, normal, Ónc„ f„cut ∫i trebuie rezolvat Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2007. Œn primul an de dup„ aderare, Ungaria, conform statisticilor oficiale, nu a reu∫it s„ absoarb„ dec‚t 12% din fondurile comunitare. Este Óntr-adev„r foarte pu˛in ∫i acest fapt s-a datorat unui parcurs deficitar al procesului de integrare. Nu am auzit Óns„ ca vreun oficial maghiar s„ foloseasc„ sintagma îintegrare mediocr„“.

îDosariada — o zarv„ inutil„!“

Francofonie cu ploaie din bel∫ug ∫i cu nervii Óntin∫i la maximum ai rom‚nilor! O reuniune pe bani mul˛i, Óntr-un stat care ∫i-a eviden˛iat Ónc„ o dat„ resursele poli˛iene∫ti. Chiar dac„, Ón scr‚∫net de francez„, Traian B„sescu s-a iluzionat c„ el a fost personajul principal al Ónt‚lnirii de la Bucure∫ti, nu s-a Ónt‚mplat deloc a∫a. Œn centrul aten˛iei s-a aflat impozantul Jacques Chirac, care a comandat, se pare, ∫i conflictul cu pre∫edintele libanez. Nici confirmarea ader„rii la 1 ianuarie 2007 la Uniunea European„ n-a excelat prin str„lucire, dimpotriv„, s-a spus chiar c„ termenul de fars„ i s-ar potrivi cel mai bine.

Pe plan intern, propunerile pentru ∫efia celor dou„ servicii secrete reprezint„ o culme a naturii conflictuale a lui Traian B„sescu. Cei de la P.S.D., mul˛i dintre ei, continu„ s„ se arate ului˛i de a∫a-zisa mi∫care reconciliatoare f„cut„ de Cotroceni. Œntre timp, puterea Ó∫i vede lini∫tit„ de treab„, arunc‚nd pe pia˛„ dosare stranii, demi˛‚nd pre∫edin˛i de consilii jude˛ene ∫i alte autorit„˛i locale apar˛in‚nd opozi˛iei, trimi˛‚nd spre D.N.A. noi deta∫amente apar˛in‚nd trecutului.

Ignor‚nd reac˛iile clasei politice ∫i pe cele ale societ„˛ii civile, democratul Traian B„sescu se afl„ Ón conflict nu numai cu opozi˛ia, dar ∫i cu partidele actualei puteri, precum ∫i cu Parlamentul, Guvernul, serviciile secrete ∫i magistratura, iar de cur‚nd ∫i cu Biserica.

Domnia Sa se afl„ Óntr-o continu„ ofensiv„, cel mai recent atac constituindu-l cel care vizeaz„ demascarea politicienilor, a ziari∫tilor, a cadrelor didactice, a preo˛ilor, a sportivilor ∫i a altor cet„˛eni care au colaborat cu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/20.X.2006 Securitatea, afirm‚nd c„ prin acest gest face ceea ce trebuie, fiindc„ a∫a ne cere Uniunea European„. Afirma˛ia este mai mult dec‚t Óndoielnic„. A dezgropa mor˛ii de acum 20—30—50 de ani, Ón ideea c„ o analiz„ a r„m„∫i˛elor p„m‚nte∫ti va permite politicienilor de ast„zi s„ conduc„ ˛ara pe calea redres„rii ei economice, politice ∫i sociale este o abera˛ie, fiindc„, oric‚t de grea ar fi amintirea trecutului, sminteala prezentului este infinit mai ap„s„toare.

îAlo! Penitenciarul...!“ Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Zilele trecute am aflat din pres„ c„ la Penitenciarul de Maxim„ Siguran˛„ Codlea a fost descoperit„ o re˛ea de trafican˛i de droguri, proxene˛i ∫i al˛ii, implica˛i Ón afaceri dubioase. Nimic nou sub soare. Poli˛ia din Codlea, ascult‚nd c‚teva telefoane puse sub urm„rire, a descoperit re˛eaua. C„ cei de îafar„“ vorbesc la telefonul mobil, e ceva firesc. Ce te faci cu cei caza˛i Ón penitenciar? De unde telefoane mobile? C‚te? ™i cum au ajuns acolo? Enigm„...?! Nici chiar a∫a. Aranjament? Da! Prin aranjament cu factorii de r„spundere au p„truns telefoanele mobile Ón incinta Penitenciarului Codlea. Cine

se face vinovat? Nu e greu de aflat. De˛inu˛ii sunt caza˛i Ón celule. Acestea sunt pe o sec˛ie. S-a vorbit la ore ∫tiute. Cine era, de fapt, de serviciu? De aici trebuie plecat. Apoi c‚nd au primit respectivii urm„ri˛i pachet? Œn ce zi ∫i la ce or„? Cum au fost verificate pachetele? De cine? Par a fi unele Óntreb„ri care se pun. Nu, nu sunt multe. Sunt utile ∫i necesare.

Din cauza telefoanelor mobile s-a iscat o r„zmeri˛„ la Penitenciarul Baia Mare. Ce important a ajuns telefonul mobil! C‚t de ascultat este el? Cu autorizare sau f„r„, el este ascultat...ascultat...ascultat. A∫a e! El trebuie ascultat. C„ e∫ti traficant, c„ e∫ti om cinstit, c„ e∫ti parlamentar, func˛ionar public etc., telefonul trebuie ascultat. Œntr-o democra˛ie de prost gust, totul este posibil. C‚nd a fost ascultat telefonul lui Omar Haysam? De ce nu a fost prins acest terorist? A fost nevoie de decapitarea ∫efilor serviciilor secrete, ca s„ ascundem fuga tovar„∫ului de pahar al multora? îTelefonul, pe c‚t de mic este, pe at‚t de mult r„u (bine) poate face“, e o maxim„ actual„, f„r„ autor. Da˛i liber ascult„rii telefoanelor pe fa˛„? Cine v„ d„ dreptul? Ce spune legea? Cine o respect„? Voi, magistra˛ii... voi, poli˛i∫tii... voi respecta˛i legea, apoi cere˛i ∫i altora s„ o respecte!

îNimeni nu este mai presus de lege“ — art. 16 alin. (2) din Constitu˛ia Rom‚niei.

E valabil ∫i la Administra˛ia Na˛ional„ a Penitenciarelor!

## î™antajul, ca arm„ politic„“

Este clar ca lumina zilei faptul c„ U.D.M.R. nu mai are nici for˛„ politic„, nici aderen˛a necesar„ prin care s„ Ó∫i fac„ sim˛it„ prezen˛a pe scena politic„ rom‚neasc„. Singura arm„ care i-a mai r„mas Ón lupta politic„ este cea a ∫antajului politic.

F„r„ ∫antajul politic la care recurge pre∫edintele Markó Béla Ón ultima vreme, prin declara˛iile de factur„ antieuropean„, se vede cu ochiul liber c„ U.D.M.R.-ul nu mai reprezint„ de mult interesele minorit„˛ii maghiare din Rom‚nia, ci doar interesele unui grup restr‚ns de la v‚rful acestei forma˛iuni politice.

Ce se ascunde Ón spatele acestor declara˛ii cu tent„ clar„, radical„, cu privire la o a∫a-zis„ dorin˛„ a maghiarilor de autonomie teritorial„? Cu siguran˛„, ∫antajarea coali˛iei aflate la guvernare, pentru ca Legea Statutului minorit„˛ilor na˛ionale s„ treac„ de Parlament Ón forma propus„ de U.D.M.R.

Pre∫edintele U.D.M.R., Markó Béla, vicepremier al guvern„rii actuale, ignor„ Ón batjocura tuturor rom‚nilor faptul c„ ˛ara noastr„ are o Constitu˛ie care prevede expres c„ Rom‚nia este stat unitar ∫i indivizibil ∫i nu se poate enclaviza dup„ poftele unuia sau altuia.

Ei bine, totu∫i, p‚n„ ∫i Markó Béla nu Ó∫i face cine ∫tie ce iluzii privind trecerea prin Parlament a unei legi viz‚nd autonomia teritorial„. Este chiar con∫tient c„ a∫a ceva este inacceptabil, ∫i nu numai din partea noastr„, a celor de la P.R.M., nici m„car coali˛ia din care U.D.M.R.-ul face parte nu poate vota o asemenea lege.

Cu doar c‚teva luni Ónainte de integrarea Rom‚niei Ón structurile Uniunii Europene, acest tip de discurs ∫i ∫antaj politic la care se preteaz„ liderii U.D.M.R. este desuet, c„zut Ón nefiresc ∫i dep„∫it de vremuri.

Nu mai suntem Ón ani ’90, c‚nd asemenea afirma˛ii ar fi inflamat spiritele ∫i ∫tim cu to˛ii la ce dezastre de imagine pentru ˛ara noastr„ au condus evenimentele de la T‚rgu-Mure∫. Poate c„ acum am fi fost cu mult mai

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/20.X.2006 departe dac„ acele evenimente de trist„ amintire nu s-ar fi petrecut.

Este ∫i mai clar faptul c„ aceste declara˛ii decurg din iminenta Ónscriere Ón registrul partidelor politice a Uniunii Civice Maghiare, care va lua din electoratul maghiar, din ce Ón ce mai rarefiat ∫i mai pu˛in convins de faptul c„ U.D.M.R. ar reprezenta interesele minorit„˛ii maghiare.

îS„ nu uit„m c„ suntem ˛ar„ membr„ ∫i Ón A.P.C.E.“

Acum dou„ s„pt„m‚ni, Rom‚nia a cunoscut unul dintre cele mai mari succese din istoria ei. Comisia European„ a dat und„ verde pentru aderarea la Uniunea European„ Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2007. Sunt m‚ndru ∫i totodat„ onorat de faptul c„ sunt un politician contemporan cu acest succes ∫i de faptul c„ fac parte din principalul partid aflat la guvernare care a avut o contribu˛ie mai mult dec‚t esen˛ial„ Ón ceea ce prive∫te aderarea.

Despre viitorul Rom‚niei Ón Uniunea European„ se vorbe∫te acum ∫i se va vorbi foarte mult, vor curge tone de cerneal„ despre ce va fi, cum va fi ∫i mai ales ce trebuie s„ facem. Tocmai din aceast„ cauz„ nu voi insista pe acest subiect.

Vreau Óns„ de la acest microfon s„ m„ refer la un alt aspect privind rela˛ia european„ a Rom‚niei. Nu trebuie s„ uit„m, Óns„, c„ ∫i Ónainte de a face primii pa∫i spre aderare ∫i dup„ aderare Rom‚nia este ad‚nc ancorat„ ∫i Óntr-un alt organism european, Adunarea Parlamentar„ a Consiliului Europei.

De altfel, printre primii care ∫i-au exprimat sprijinul fa˛„ de recomandarea Comisiei Europene Ón favoarea ader„rii Rom‚niei ∫i Bulgariei la Uniunea European„ la 1 ianuarie 2007 s-a num„rat ∫i pre∫edintele Adun„rii Parlamentare a Consiliului Europei, domnul René van der Linden. Domnia Sa a afirmat c„ îeste important s„ nu se piard„ dinamica politic„ orientat„ spre aderare, chiar dac„ pare

necesar s„ se supravegheze Ón mod atent mai multe probleme ce au r„mas de rezolvat“. O pozi˛ie corect„.

Tot domnul René van der Linden ne reaminte∫te necesitatea de a continua s„ ne respect„m angajamentele fa˛„ de Consiliul Europei. Domnia Sa spune foarte clar c„ îexperien˛a noastr„ arat„ c„ ˛„rile membre ale Uniunii Europene sau candidate la aderarea la U.E. fac Ón general progrese rapide Ón materie de democra˛ie ∫i drepturile omului. Totu∫i, apartenen˛a lor la U.E. nu le scute∫te de angajamentele luate fa˛„ de Consiliul Europei“. Acest aspect vreau s„ Ól reliefez ∫i eu de la acest microfon. Nu trebuie s„ uit„m c„ suntem membri A.P.C.E. ∫i nu avem voie s„ punem Ón plan secund acest organism dup„ ce vom deveni stat al Uniunii Europene, dup„ ce vom avea europarlamentari. ™i fac un apel la Óntreaga clas„ politic„ s„ acorde Ón viitor aceea∫i aten˛ie ca ∫i p‚n„ acum Adun„rii Parlamentare a Consiliului Europei, care, Ón nici un caz, nu reprezint„ un organism european de categoria a doua. Dar, totodat„ atrag aten˛ia, ∫i acest aspect l-a subliniat recent ∫i domnul René van der Linden, c„, odat„ cu extinderea Uniunii Europene este necesar mai mult ca oric‚nd s„ se evite dublarea Ón lucr„rile Consiliului Europei ∫i cele ale Uniunii Europene.

îMai mult„ transparen˛„ de la serviciile de informa˛ii — o atitudine parlamentar„ mai activ„“

F„r„ Óndoial„, principalul eveniment parlamentar al s„pt„m‚nii trecute a constat Ón numirea de c„tre plenul reunit al celor dou„ Camere a directorilor celor dou„ principale servicii de informa˛ii, S.R.I. ∫i S.I.E.

Din p„cate, transformarea dezbaterilor parlamentare din plen Óntr-un spectacol al declara˛iilor pur politice a Ómpiedicat orice discu˛ie de substan˛„ pe marginea problemelor de fond pe care ∫efia acestor servicii le presupune.

Profit Óns„ de aceast„ prim„ s„pt„m‚n„ de lucru a noilor directori pentru a puncta c‚teva cerin˛e esen˛iale pe care noi, ca parlamentari care reprezent„m interesele ∫i voin˛a cet„˛enilor Ón rela˛ia cu alte institu˛ii ale statului, le avem de la aceste institu˛ii, implicit de la directorii lor.

Œn esen˛„, putem reduce aceste exigen˛e la dou„ mari imperative:

— profesionalismul noilor directori, transpus Óntr-un management responsabil al serviciilor pe care le conduc ∫i Ón derularea activit„˛ilor conform literei ∫i Ón spiritul legilor Ón vigoare;

— rea∫ezarea rela˛iilor servicii de informa˛ii — Parlament ∫i, mai extins, servicii de informa˛ii — Parlament — societate civil„, pe bazele unui dialog mai extins ∫i a unei mai mari transparen˛e.

Legat de profesionalismul noilor directori, doresc s„ fac Ón acest moment doar o precizare, Óntruc‚t consider c„ orice alt„ analiz„ sau evaluare este prematur„.

Numirea domnilor Maior ∫i S„ftoiu, ambii lega˛i de zona politic„, la conducerea acestor servicii a generat numeroase ∫i aprinse dezbateri. Œn spe˛„, nominalizarea unui membru P.S.D. la conducerea serviciului intern de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/20.X.2006 informa˛ii a trezit reac˛ii diverse Ón spectrul politic. Constatarea mea, urm„rind foarte atent aceste dezbateri, a fost c„ tocmai cel mai important criteriu, esen˛ialul criteriu al competen˛ei, a fost minimalizat. Œn acest moment, Ón contextul Ón care ambele servicii de informa˛ii au mari probleme de imagine ∫i Óncredere public„, apartenen˛a politic„ este prea pu˛in important„.

îDorin˛a de sfidare ∫i lipsa de realism politic — dovada duplicitarismului udemerist, indiferent de guvernare“

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi ∫i colege,

Cu numai 72 de ore Ónainte de anun˛area oficial„ a deciziei favorabile a Consiliului Europei privind aderarea Rom‚niei la U.E., conducerea singurului partid de pe scena politic„ rom‚neasc„ format pe criterii etnice a Óncercat, din nou, s„ destabilizeze fragilul echilibru politic Ón care ne afl„m de at‚˛ia ani. Cum putem altfel s„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/20.X.2006 calific„m gestul conducerii unui partid care se afl„ ve∫nic la guvernare, indiferent de culoarea politic„ a guvernului, ∫i care sistematic apeleaz„ la ∫antajul votului pentru a ob˛ine avantaje flagrant dispropor˛ionate cu importan˛a lui pe e∫ichierul politic rom‚nesc?

Nu cred c„ electoratul udemerist este solidar Ón totalitate cu declara˛iile ∫i solicit„rile aberante ale conducerii acestei uniuni etnice, pentru c„, dac„ nu ar fi a∫a, restul electoratului din Rom‚nia ar trebui s„ Ó∫i pun„ serioase semne de Óntrebare privind capacitatea politic„ a unei popula˛ii majoritare Ón propria sa ˛ar„ de a guverna spre binele Óntregii na˛iuni. Electoratul minoritar etnic maghiar este, totu∫i, format din oameni de cet„˛enie rom‚n„; n„scu˛i, crescu˛i ∫i educa˛i Ón Rom‚nia, oameni care au votat o Constitu˛ie a unei ˛„ri unde tr„iesc ∫i pe care au jurat c„ o vor respecta. Pe documentele lor de identitate scrie Rom‚nia ∫i este imprimat steagul acestei ˛„ri, ei fiind considera˛i oriunde Ón lume cet„˛eni rom‚ni, nu maghiari. Pu˛ine sunt ˛„rile Ón care, pe documentele oficiale, se men˛ioneaz„ ∫i na˛ionalitatea unei persoane, nu numai cet„˛enia, ∫i acestea sunt, Ón general, ˛„ri cu o rat„ a imigra˛iei foarte mare.

Œn aceste condi˛ii, declara˛iile conducerii U.D.M.R. privind autonomia teritorial„ a unor regiuni din centrul Rom‚niei nu pot dec‚t s„ ne duc„ cu g‚ndul la o Óncercare de destabilizare na˛ional„ cu consecin˛e greu de evaluat acum. Probabil c„ m‚na de oameni de la conducerea U.D.M.R. nu face dec‚t s„ Óncerce s„ atrag„ aten˛ia asupra lor ∫i s„ mai c‚∫tige un pic de interes din partea electoratului, dar ∫i a∫a declara˛iile lor dau dovad„ de lips„ de realism politic ∫i sfideaz„ cele mai elementare reguli de bun-sim˛. Cum poate fi altfel catalogat„ declara˛ia liderului U.D.M.R. dec‚t o Óncercare de destabilizare? ™i asta din partea unui partid care s-a aflat ve∫nic la guvernare ∫i a oferit electoratului s„u avantaje pe care, de multe ori, celelalte partide, mai bine reprezentate politic, nu le-au putut ob˛ine.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îAderarea Rom‚niei la U.E. a fost hot„r‚t„ de al˛ii, integrarea depinde numai de noi“ S„pt„m‚na care tocmai a trecut a adus Rom‚niei ∫i poporului s„u vestea pe care o a∫teptam cu at‚ta ner„bdare: data ader„rii ˛„rii noastre la Uniunea European„ a fost definitiv stabilit„ ∫i acceptat„ ca fiind 1 ianuarie 2007. Am fost monitoriza˛i, vom mai fi o perioad„, dar progresele ∫i reformele noastre au dat roade. Nu a fost u∫or, dar greul de-abia acum Óncepe. P‚n„ acum am privit ∫i Ónv„˛at teoretic ce Ónseamn„ s„ fii ˛ar„ a Uniunii Europene, s„ fii cet„˛ean european sau s„ ai o economie de pia˛„ european„. De acum Ónainte va trebui s„ aplic„m ce am Ónv„˛at, s„ ne conform„m

acestor reguli ∫i s„ ducem mai departe singuri toate acestea.

S„ fim accepta˛i Ón marea familie european„ a depins, Ón mare m„sur„, de voin˛a ∫i criteriile celorlal˛i membri, dar s„ ne integr„m ∫i s„ fim privi˛i ca un partener egal de dialog, asta depinde mai departe numai de noi. S„ aderi la o astfel de organiza˛ie Ónseamn„ s„ fii acceptat s„ te al„turi ei, dar s„ te integrezi Ónseamn„ un proces mult mai complex ∫i de lung„ durat„. Sunt reguli de respectat, sunt legi de aplicat, ∫i multe dintre ele vor fi dure. Asta pentru c„ totul este g‚ndit ∫i aplicat spre binele Óntregii comunit„˛i europene, nu pe criterii etnice sau geografice. Rezultatele celor cinci valuri de extindere a Uniunii Europene ne arat„ c„ Ón toate ˛„rile Ón care regulile ∫i legile europene au fost aplicate rezultatele au fost benefice pentru ˛„rile respective ∫i pentru Óntreaga uniune.

Rom‚nia nu mai are acum drum de Óntors. Am ales de bun„voie calea democra˛iei politice ∫i calea prosperit„˛ii economice, a∫a c„ trebuie s„ ne supunem cu to˛ii acelora∫i reguli. Trebuie s„ fim m‚ndri c„ suntem cet„˛eni europeni, parteneri egali cu cei pe care nu mai de mult de 16 ani Ói invidiam pentru legile democratice ∫i bun„starea economic„.

Iar noi, Ón calitate de deputa˛i, trebuie s„ fim m‚ndri c„ facem parte din acest Parlament, primul din istoria Rom‚niei care la 1 ianuarie 2007 Ó∫i va deschide lucr„rile Ón calitate de Parlament al unei ˛„ri europene recunoscute. M‚ndria este a noastr„, dar s„ nu uit„m ∫i aportul colegilor din legislaturile ∫i guvernele trecute, care au Óncercat, indiferent de coloratura politic„, s„ netezeasc„ drumul spre acest moment.

îPensionarii —«vinova˛ii f„r„ vin„»!“

Exist„ b„tr‚ne˛e? Ne place s„ credem c„ nu! Exist„ doar o v‚rst„ cu mai multe amintiri. Exist„ oameni care, dup„ o via˛„ Óntreag„ Ón care au muncit p‚n„ la epuizare, au îvina“ c„ trebuie s„ mai tr„iasc„ ∫i dup„ ce au ie∫it la pensie.

De cele mai multe ori, p„rin˛ii ∫i bunicii no∫tri simt b„tr‚ne˛ea ca pe o infirmitate, nicidecum ca pe o oportunitate de a folosi cuno∫tin˛ele acumulate.

Aceast„ realitate se datoreaz„ ∫i guvernan˛ilor, Ón special celor care consider„ protec˛ia social„ ∫i pensionarii o adev„rat„ povar„ — ∫i m„ refer aici Ón special la Guvernul de dreapta condus de premierul T„riceanu.

Uit„m adesea c„ b„tr‚ne˛ea este un proces natural ∫i c„ noi to˛i Ómb„tr‚nim cu fiecare zi din via˛a noastr„.

Uit„m c„ pentru pensia pe care ace∫ti oameni trebuie s-o primeasc„ la timp ∫i care trebuie s„ le ofere un trai decent actualii pensionari au cotizat ani ∫i ani de munc„.

Problemele cu care se confrunt„ pensionarii din Rom‚nia sunt cunoscute de toat„ lumea: pensii mici ∫i discrepan˛e Óntre anumite categorii de pensionari, compensatele ∫i medicamentele sau serviciile medicale care cost„ o gr„mad„ de bani ce nu pot fi achita˛i din pensii, haos Ón recalcularea pensiilor, lipsa facilit„˛ilor Ón ceea ce prive∫te mijloacele de transport Ón comun etc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/20.X.2006 Ne uit„m cu to˛ii la cozile interminabile din fa˛a farmaciilor, de la Ónceputul fiec„rei luni, c‚nd pensionarii rezist„ cu greu orelor ce se scurg Ón vederea ob˛inerii unor medicamente de pe re˛etele compensate ∫i cu toate acestea ne Ónc„p„˛‚n„m s„ nu g„sim solu˛ii pentru a nu-i mai umili pe ace∫ti oameni.

Indiferent c‚t de grele ar fi problemele cu care se confrunt„, nu se pl‚ng foarte des ∫i rezist„ cu stoicism tuturor guvernan˛ilor care nu-i consider„ o prioritate.

Œi vedem poate coc‚rja˛i, al„turi de nepo˛i, prin parcuri, sau uita˛i Ón aziluri de cei c„rora c‚ndva le-au dat via˛„; Ói vedem privind cu jind la galantarele din magazine sau de multe ori pe str„zi, cer∫ind pentru o bucat„ de p‚ine, ori fa˛„ Ón fa˛„ cu medicul, cer‚nd de la soart„ o zi Ón plus. Cu toate astea, Ó∫i pl„tesc primii Óntre˛inerea ∫i sunt de la primele ore ale dimine˛ii Ón sec˛iile de votare.

îUnd„ verde pentru Uniunea European„“

Raportul Comisiei Europene din 26 septembrie 2006 a confirmat data ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„ la 1 ianuarie 2007. Acest raport a reprezentat o evaluare exigent„ ∫i impar˛ial„ a gradului de preg„tire a ˛„rii noastre pentru aderarea la U.E.

Documentul elaborat de Comisia European„ arat„ clar continuitatea progreselor Ón reforma sistemului juridic, eviden˛iaz„ Ómbun„t„˛irea cadrului legislativ pentru lupta Ómpotriva corup˛iei ∫i, totodat„, demonstreaz„ c„ Rom‚nia este tratat„ ca stat membru al U.E.

Aprecierile Comisiei confirm„ Ónc„ o dat„ progresele semnificative Ónregistrate de Rom‚nia. fiara noastr„ a f„cut saltul decisiv Ón preg„tirea intern„, salt ce Ói permite s„ se al„ture U.E. la data stabilit„, 1 ianuarie 2007.

Raportul precizeaz„ faptul c„ Rom‚nia are o economie de pia˛„ func˛ional„ ∫i c„ politicile fiscale, monetare ∫i salariale adoptate sunt potrivite. Rom‚nia este direct interesat„ s„ continue reformele Ón perioada imediat urm„toare, pentru a definitiva preg„tirea pentru aderare. Amplasarea geopolitic„ a Rom‚niei va influen˛a politica U.E. cu privire la rela˛iile cu Europa de Est, Orientul Mijlociu, Turcia ∫i Asia, ˛ara noastr„ av‚nd o oportunitate de a-∫i demonstra suprema˛ia Ón regiune.

Integrarea Ón Uniunea European„ la data stabilit„ a reprezentat un efort sus˛inut al tuturor institu˛iilor publice

care trebuie s„ continue s„ dea un randament corespunz„tor ∫i s„ men˛in„ astfel un ritm alert. Parlamentul Rom‚niei este responsabil ∫i trebuie s„ coopereze cu celelalte institu˛ii implicate Ón acest efort de echip„, efort care va duce la modernizarea ˛„rii noastre ∫i la realizarea intereselor cet„˛enilor Rom‚niei.

Rom‚nii cred c„ integrarea Ón U.E. va fi o ∫ans„ de a ajunge la un nivel economic ridicat, necesar unui trai decent, iar noi suntem r„spunz„tori Ón fa˛a acestui crez.

Declara˛ie politic„ intitulat„ î«Scenarita» Partidului Conservator — o abera˛ie politic„ m‚nat„ de interese meschine“

V„ m„rturisesc, ce-i drept, f„r„ a fi surprins, faptul c„ am asistat zilele trecute la un nou episod al procesului de denigrare ini˛iat de Partidul Conservator ∫i care vizeaz„ Óntotdeauna numai anumite partide ∫i anumi˛i oameni politici.

Nu am putut s„ nu remarc, din nou, faptul c„ Partidului Democrat ∫i pre∫edintele Traian B„sescu r„m‚n, Ón continuare, ˛intele principale, de aceast„ dat„ Óntr-o îscenarit„“ prezentat„ opiniei publice prin intermediul domnului Codrin ™tef„nescu, Ón calitatea sa de purt„tor de vorbe al P.C.

Potrivit stimabilului domn, fost P.R.M., fost P.S.D., actual P.C. ∫i Ón viitor nu se ∫tie, Partidul Democrat, Ómpreun„ cu alte forma˛iuni politice, aripi îdizidente“ ∫i personalit„˛i politice îexilate“ va î∫trangula“, Ón noua sa postur„ de partid megaloman, orice form„ de opozi˛ie. Pe deasupra, s„ nu uit„m c„ toat„ aceast„ opera˛iune va fi, Ón opinia P.C., îdirijat„“ ∫i îorchestrat„“ de nimeni altcineva dec‚t de ∫eful statului.

Domnilor colegi, am putea afirma cu certitudine c„ at‚t Partidul Democrat, c‚t ∫i pre∫edintele Traian B„sescu sunt preocupa˛i de solu˛ionarea problemelor reale, palpabile, de iminenta aderare a Rom‚niei la Uniunea European„, ∫i nu de aspecte mai pu˛in credibile, cum ar fi îdirijarea“ sateli˛ilor Ón jurul planetelor cu scopul de a pune Ón aplicare atrac˛ia gravita˛ional„.

De asemenea, suntem obi∫nui˛i ∫i din ce Ón ce mai pu˛in surprin∫i de faptul c„ unii dintre dumneavoastr„ Ó∫i Ónsu∫esc dreptul de a arunca pe pia˛„ asemenea dezinform„ri, Óns„, ca o noutate, remarc„m faptul c„ o perspectiv„ de genul celei enun˛ate mai sus, fie ea ∫i una neadev„rat„, v„ Ónsp„im‚nt„.

Deocamdat„, din c‚te se ∫tie, pentru c„, de observat, mai rar, Partidul Conservator face parte din coali˛ia de guvernare. Œn aceste condi˛ii, Ómi pun Óntrebarea: de ce v„ duce g‚ndul la opozi˛ie, stima˛i colegi conservatori? Un r„spuns posibil ar fi c„ v„ vede˛i Ón oglind„ viitorul, care nici nu este pe at‚t de sumbru pe c‚t ar putea s„ fie, date fiind rezultatele concrete ∫i viabile ale activit„˛ii dumneavoastr„ de p‚n„ acum, transpuse Ón sondajele de opinie.

## îSindromul Ségolène Royal“

Œn cur‚nd sociali∫tii francezi vor fi chema˛i s„ decid„ Óntre candida˛ii acestui partid la Pre∫edin˛ia Republicii Franceze. Este previzibil„ victoria charismaticei Ségolène Royal Ón fa˛a unui Laurent Fabius, ca s„ nu-l numesc dec‚t pe cel mai puternic dintre co-competitorii s„i, av‚nd Ón vedere sondajul de opinie dat publicit„˛ii ieri ∫i din care rezult„ c„ Ségolène l-a dep„∫it Ón sufragii pe Nicholas Sarkozy, candidatul dreptei aflate la guvernare.

Ar fi fost total gre∫it ca Partidul Socialist s„ nu asculte de vocea ra˛iunii, care Ói spune c„ Segolene poate s„ c‚∫tige alegerile preziden˛iale Ónsele ∫i s„ lase loc manevrelor interne care au Ónceput deja s„ se manifeste: ba se descoper„ un act nes„buit f„cut Ón tinere˛e de fratele doamnei Royal, ba se arunc„ Óndoiala asupra echidistan˛ei pre∫edintelui partidului, François Hollande, partenerul de o via˛„ al candidatei, ba apar tot felul de opinii ale unor camarazi de partid — mai ales camarade — care exprim„ re˛ineri cu privire la oportunitatea unei candidaturi feminine pentru Elysées...

Œn ceea ce-l prive∫te pe adversarul Sarkozy, acesta a gre∫it, dup„ p„rerea mea, atunci c‚nd a afirmat c„ îAlegerea nu este un concurs de frumuse˛e“ ∫i s-a Óntrebat Óngrijorat: îCine va mai avea grij„ de copii...“, pentru c„, pentru prima oar„ de c‚nd s-a lansat neoficial campania pentru preziden˛iale, Segolene Ól devanseaz„ pe Sarkozy Ón sondaje.

Cu alte cuvinte, Fran˛a d„ semne c„ dore∫te o femeie pre∫edint„. Œmi rezerv pl„cerea de a face c‚teva comentarii pe marginea subiectului, cu alt prilej.

Pentru declara˛ia politic„ de azi vreau s„ comentez pe scurt c‚teva evenimente care s-au petrecut la Consiliul Europei Ón ultima vreme, ∫i care au, fire∫te, leg„tur„ cu subiectul îfemeia Ón politic„“:

Adoptarea Ón plenul Adun„rii Parlamentare a Consiliului Europei a recomand„rii privind îNecesara conciliere a vie˛ii profesionale cu via˛a de familie“, prezentat„ de Comisia pentru egalitatea de ∫anse pentru femei ∫i b„rba˛i.

Absen˛a m„surilor care s„ duc„ la armonizarea vie˛ii de familie cu cariera Ón statele membre penalizeaz„ mai ales femeile, care continu„ s„ Ó∫i asume cea mai mare parte a sarcinilor casnice: Óngrijirea ∫i educarea copiilor, menajul, Óngrijirea persoanelor Ón v‚rst„ dependente. Œncurajarea femeilor ∫i b„rba˛ilor, pe de o parte, ∫i a statelor, pe de alt„ parte, s„ con∫tientizeze ∫i s„ ia m„suri pentru concilierea familiei ∫i a carierei are drept scop participarea paritar„ la via˛a economic„, social„ ∫i politic„, ceea ce constituie un factor de dezvoltare social„ ∫i este o solu˛ie contra riscurilor Ómb„tr‚nirii popula˛iei.

Numirea de s„pt„m‚na trecut„ a unui reprezentant al P.S.D. la c‚rma Serviciului Rom‚n de Informa˛ii reprezint„, Ón opinia mea, o situa˛ie deosebit de Óngrijor„toare, pe de-o parte, din punctul de vedere al configura˛iei scenei politice actuale, pe de alt„ parte, din punctul de vedere al bunei func˛ion„ri a statului.

Œn acest sens, trebuie remarcat comportamentul colegilor din Alian˛a D.A. care au votat f„r„ ezitare numirea unui reprezentant al P.S.D., ∫i asta Ón ciuda prevederilor protocolului alian˛ei ∫i Ón ciuda discursului comun anti-P.S.D. prin care s-a reu∫it c‚∫tigarea alegerilor.

Vot‚nd astfel, cei de la P.D. nu numai c„ ∫i-au contrazis propriul discurs politic de p‚n„ acum, dar au validat ∫i opinia pre∫edintelui Traian B„sescu, exprimat„ public, cum c„ l-a nominalizat pe domnul Maior pentru c„ Ón partidele din Alian˛a D.A. nu a g„sit un om cu calit„˛ile necesare pentru func˛ia respectiv„. Or, cu tot respectul datorat institu˛iei preziden˛iale, Ómi permit s„ afirm c„ o asemenea opinie este complet neÓntemeiat„.

Mai grav este Óns„ faptul c„ aceast„ numire face ca una dintre institu˛iile cele mai importante pentru buna func˛ionare a statului ∫i a democra˛iei s„ r„m‚n„ Ón continuare un bastion al P.S.D.-ului.

V„ reamintesc, stima˛i colegi, c„ din 1989 ∫i p‚n„ Ón prezent — ∫i p‚n„ Ón 2009 cel pu˛in, a∫ ad„uga —, cu o excep˛ie de 3 ani, Ón timpul mandatului pre∫edintelui Constantinescu, numai P.S.D.-ul — ∫i precursorii s„i: F.S.N., P.D.S.R. — a de˛inut ∫efia S.R.I. Astfel Ónc‚t nu ar trebui s„ ne mire proasta reputa˛ie de care se bucur„ acest serviciu Ón ochii opiniei publice, rezultat„ din implicarea acestuia Ón tot felul de jocuri economice ∫i politice, Ón loc de Óndeplinirea responsabilit„˛ilor sale reale.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/20.X.2006 Or, pre∫edintele Traian B„sescu, baz‚ndu-se pe suportul necondi˛ionat al P.D.-ului, tocmai un om al P.S.D. a considerat c„ trebuie s„ aib„ Ón continuare al„turi, ca ∫ef al S.R.I. Probabil c„ Domnia Sa a fost impresionat„ de activitatea îextraordinar„“ desf„∫urat„ de precedentul ∫ef al S.R.I. Ón lupta Ómpotriva corup˛iei, a terorismului ∫i a crimei organizate.

Nu Ón ultimul r‚nd, vreau s„ fac o remarc„ referitoare la ultima g„selni˛„ a pre∫edintelui P.S.D. Mircea Geoan„, care nici mai mult nici mai pu˛in dore∫te ca prin lege s„ fie Ónscris faptul c„ ∫efia S.R.I. trebuie s„ revin„ automat unui reprezentant al opozi˛iei.

î1 ianuarie 2007 — treapta suprem„ a des„v‚r∫irii noastre istorice“

Raportul Comisiei Europene privind stadiul de preg„tire a Rom‚niei pentru aderarea la Uniunea European„ a demonstrat f„r„ echivoc c„ ˛ara noastr„ a r„spuns Ón sf‚r∫it pozitiv criteriilor de integrare. A∫adar, putem spune f„r„ re˛ineri c„ includerea Rom‚niei Ón Uniunea European„ la 1 ianuarie 2007 iese definitiv din sfera probabilit„˛ilor: a devenit o certitudine.

Acest raport se remarc„ ∫i printr-o nou„ abordare stilistic„. Lipse∫te Ón totalitate tonul didactic, spiritul critic ∫i accentul moralizator al rapoartelor anterioare. Explica˛ia este simpl„. De data aceasta ˛ara noastr„ ∫i-a f„cut temeinic temele, fiind promovat„ Ón marea familie a democra˛iilor europene. Nu mai suntem Ónv„˛„ceii statelor unionale. Am devenit partenerii acestora.

S-a spus Ón repetate r‚nduri c„ la aderarea Rom‚niei au pus um„rul toate for˛ele politice din perioada postdecembrist„. Cred c„ aceast„ lozinc„ pacifist„, menit„ s„ binecuv‚nteze de-a valma Óntregul spectru politic intern, ar trebui pu˛in nuan˛at„. F„r„ Óndoial„, nici un partid nu a avut curajul s„ se opun„ f„˛i∫ ideii de integrare. Nici m„car campionii na˛ionalismului de parad„ nu s-au Óncumetat s„ o fac„, de∫i ideologia lor a fost ∫i r„m‚ne Ón disonan˛„ cu spiritul modern paneuropean. Iar m„surile lente, lipsite de vigoare ∫i voin˛„ politic„, mimate de guvern„rile st‚ngii postcomuniste au dus Rom‚nia Ón situa˛ia de a rata aderarea cu primul val.

Cu siguran˛„, schimbarea de atitudine a Comisiei Europene fa˛„ de Rom‚nia ˛ine strict de perioada ultimelor 18 luni, perioad„ care, sper s„ nu se supere nimeni, coincide cu mandatul actualei guvern„ri. A∫adar, for˛ele politice aflate la guvernare merit„ felicitate pentru acest uria∫ succes istoric. Œn general m„ feresc de cuvintele mari, dar Ón actuala situa˛ie nu am de ales. Prin colosala Ónsemn„tate a evenimentului, 1 ianuarie 2007 va marca o piatr„ de hotar a istoriei na˛ionale, care, urm‚nd lui 24 ianuarie 1859 ∫i lui 1 decembrie 1918, se constituie Ón treapt„ suprem„ a devenirii noastre.

La 1 ianuarie 2007 Rom‚nia se al„tur„ altor 26 de ˛„ri europene Ón cadrul unei structuri statale des„v‚r∫ite, Uniunea European„, de pe acum prima doamn„ a acestei planete. Nu ni s-a f„cut nici o favoare. Ne-am c‚∫tigat acest loc prin munc„ asidu„, printr-un

îCe aduce nou ultimul Raport de monitorizare“

Ne afl„m Ón aceste momente Ón fericita postur„ de a saluta ultimul Raport de ˛ar„ prezentat de c„tre Comisia European„. Cu to˛ii am a∫teptat aceast„ prezentare cu mai mult„ sau mai pu˛in„ emo˛ie. De∫i anteriorul raport recuno∫tea realiz„rile Rom‚niei, existau Ónc„ capitole la care se impunea un efort mult mai mare pentru recuperarea unor Ónt‚rzieri pe care le dator„m anilor de guvernare P.S.D.-ist„, Ón care altele erau preocup„rile dec‚t cele de apropiere fa˛„ de Uniunea European„. Datorit„ acestor Ónt‚rzieri ∫i nerealiz„ri, am stat Ónc„, zilele trecute, cu emo˛ii Ón fa˛a prezent„rii Raportului de monitorizare.

Recentul raport con˛ine Ónc„ o serie de recomand„ri pentru continuarea reformelor Ón domenii privite cu suspiciune de Comisia European„: justi˛ie ∫i afaceri interne, agricultur„ ∫i concuren˛„. Aceste domenii ne pun Ón situa˛ia de a fi Ón continuare monitoriza˛i de c„tre Comisia European„, urm‚nd ca eventualele progrese s„ fie analizate Ón cursul lunii iunie 2007. Ajung astfel, Ón acest moment, Ón situa˛ia de a Óntreba dac„ este de dorit aceast„ monitorizare de c„tre noi, cet„˛enii acestei ˛„ri. A∫ r„spunde c„ este necesar„ Ónc„ aceast„ monitorizare, a∫a cum ne dorim ∫i noi s„ realiz„m toate acele progrese a∫teptate, pentru c„ raportul prezentat zilele trecute va urma a fi dezb„tut Ón plenul Parlamentului European Óntre 11—12 octombrie, dat„ la care va fi ∫i votat.

Cu to˛ii vorbim deja de aderarea Rom‚niei la Uniunea European„. S„ nu pierdem Óns„ din vedere un alt lucru extrem de important: pentru ca Rom‚nia s„ devin„ membru al Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007, se impune ca Tratatul de aderare al Rom‚niei la U.E. s„ fie ratificat ∫i de Parlamentele Germaniei, Fran˛ei, Danemarcei ∫i Belgiei, lucru care Ónc„ nu s-a petrecut.

Un lucru Óns„ se impune cu prec„dere, mai mult dec‚t orice: Rom‚nia trebuie s„-∫i continue reformele Óncepute. Œn cazul Ón care nu vor fi respectate termenele impuse pentru aplicarea acestor reforme, Rom‚nia ar putea pierde importante fonduri comunitare, lucru pe care nu cred c„ suntem Ónc„ preg„ti˛i s„ ni-l permitem. Trebuie s„ fim con∫tien˛i de faptul c„ neÓndeplinirea, nerespectarea termenelor-limit„ stabilite Ón raportul Comisiei Europene va determina liderii U.E. s„ propun„ ini˛ial excluderea lor de la unele politici comune ∫i blocarea unora dintre subven˛iile destinate agriculturii ∫i

îParcul Rozelor — un alt fel de parc“ Inten˛ia Prim„riei din Timi∫oara de a reamenaja Parcul Rozelor este una evident„ Ón acest moment pentru to˛i

cet„˛enii municipiului Timi∫oara, deoarece totul a ie∫it la iveal„ dup„ o lung„ perioad„ de t„cere, ca ∫i c‚nd nimic nu se Ónt‚mpl„.

Este de neÓn˛eles de ce executivul Prim„riei Timi∫oara, Ón frunte cu domnul Gheorghe Ciuhandu, sus˛inut Óndeaproape de ∫eful Serviciului de administrare ∫i mediu urban, domnul Ciupa, au demarat un proiect pe care doresc cu tot dinadinsul s„-l duc„ la bun sf‚r∫it: reamenajarea Parcului Rozelor la un pre˛ exorbitant, de 6.372.434 lei noi. Caracteristica pre˛ului este una evident„ at‚ta vreme c‚t Óntreg bugetul alocat pentru administrarea celor 10 parcuri ale municipiului Timi∫oara, consacrat de chiar Serviciul de mediu urban, este de 5.000.000 lei noi.

Toate demersurile au fost f„cute Ón condi˛iile Ón care nu a fost consultat„ nici conducerea Comisiei de urbanism ∫i nici directorul societ„˛ii care administreaz„ parcurile centrale. Mai mult dec‚t at‚t, studiul de fezabilitate, c‚t ∫i finan˛area proiectului sunt la pachet, Ón cadrul aceleia∫i propuneri legislative, pe masa ∫edin˛ei Consiliului Local Timi∫oara.

Dac„ mai este nevoie de alte preciz„ri, v„ aduc la cuno∫tin˛„ c„ Ón cursul anului 2005 valoarea presta˛iilor horticole pentru Parcul Rozelor, Faleza Bega ∫i strada Trandafirilor s-a ridicat la 1,9 miliarde lei, din care valoarea materialului dendrologic a fost de 224 milioane lei, gardul Ómprejmuitor al parcului Ón discu˛ie s-a reamenajat pe o lungime de 110 metri liniari, iar scena ∫i scaunele au fost reparate ∫i sunt Ón administra˛ia Casei de Cultur„ Timi∫oara.

Nu trebuie s„ pierdem din vedere c„ ∫i la ora actual„ parcul din Pia˛a Revolu˛iei nu are o instala˛ie de irigare, aceast„ opera˛iune fiind efectuat„ cu furtunul, de∫i municipiul Timi∫oara se vrea o îmic„ Vien„“.

La nivelul statelor europene s-a pus problema protej„rii patrimoniului cultural, idee la care a aderat ∫i Rom‚nia. Se pare Óns„ c„ Ón ora∫ul Timi∫oara nu, de vreme ce s-au demolat vestigii istorice, iar cele existente nu beneficiaz„ de conservare. Oare acest ora∫ nu are nevoie de patrimoniu?

îAderarea la Uniunea European„ — o distinc˛ie pe deplin meritat„“

Odat„ ce aderarea la 1 ianuarie 2007 a devenit o certitudine, presa interna˛ional„ a acordat, Ón mod firesc, spa˛ii generoase Rom‚niei. A devenit deja un aspect comun, dup„ 1989, faptul c„ Rom‚nia este descris„ de media interna˛ional„ Ón culori sumbre. Poate c„ eram obi∫nui˛i cu imaginile zonelor s„r„c„cioase din Rom‚nia, ale copiilor str„zii, dar a spune c„ rom‚nii sunt îuna din rasele cele mai violente ∫i periculoase“ este deja o exagerare care Óntrece limitele bunului-sim˛. Articolul publicat de îIl Tempo“, al„turi de imaginile dezolante ale rom‚nilor din presa britanic„ (îDaily Express“) ∫i francez„, precum ∫i de televiziunile din Europa, ar putea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/20.X.2006 reprezenta un punct de plecare pentru o campanie de denigrare a Rom‚niei.

Aceste semnale mediatice sunt cu at‚t mai Óngrijor„toare cu c‚t vin pe un fundal pozitiv: Rom‚nia ∫i-a Óndeplinit angajamentele fa˛„ de Uniune, fapt enun˛at Ón decursul ultimului an Ón majoritatea publica˛iilor de renume din Europa.

Œn acela∫i timp, exist„ numero∫i cet„˛eni care muncesc ∫i sunt stabili˛i legal Ón afara grani˛elor. S„ nu uit„m c„ apropierea ader„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„ a st‚rnit interesul politicienilor spanioli fa˛„ de imigran˛ii rom‚ni care vor avea dreptul s„ voteze ∫i s„ candideze la alegerile locale din Spania ∫i la alegerile pentru Parlamentul European. Rom‚nii din Spania, pe nedrept denumi˛i îc„p∫unari“, sunt l„uda˛i de autorit„˛ile spaniole pentru h„rnicie ∫i perseveren˛„. Acela∫i lucru Ól putem spune despre rom‚nii din Italia.

Este la fel de adev„rat c„ migra˛ia ilegal„ reprezint„ o problem„. Dar nu este nici pe departe o problem„ eminamente rom‚neasc„, ci mai degrab„ o tem„ de reflec˛ie la nivel european. Ce fel de politici trebuie aplicate la nivelul U.E. pentru a combate imigra˛ia ilegal„ ∫i, Ón acela∫i timp, pentru buna integrare a imigran˛ilor cu acte Ón regul„? Aceasta este o Óntrebare enun˛at„ la ultima Ónt‚lnire dintre mini∫trii de externe sau, dup„ caz, de interne a opt state membre, care s-au reunit pe 29 septembrie anul curent la Madrid, Ón cadrul unei Ónt‚lniri la care au participat ∫i Comisia European„, Pre∫edin˛ia Consiliului U.E., Frontex ∫i EUROPOL, pentru a da un semnal politic privind necesitatea adopt„rii rapide a unor m„suri concrete la nivelul U.E. Ón domeniul imigra˛iei ilegale.

îConcluziile raportului de monitorizare“

Permite˛i-mi, v„ rog, ca de la aceast„ tribun„ s„ salut ∫i eu Ón aceast„ zi pasul istoric pe care Rom‚nia l-a f„cut zilele trecute, atunci c‚nd, odat„ cu prezentarea ultimului raport de monitorizare, Rom‚nia s-a apropiat de intrarea Ón Uniunea European„. Este un pas care cu to˛ii am dorit s„ fie unul sigur, lipsit de orice alt„ Óndoial„ ∫i orice alt„ variant„ de Óntoarcere de pe calea ader„rii, cale pe care ne-am angajat Ónc„ din anul 1999.

Iat„-ne la doar c‚teva luni distan˛„ de 1 ianuarie 2007, dat„ la care aderarea, intrarea Rom‚niei Ón Comunitatea European„ devine certitudine. Certitudinea aceasta vine Óns„ dup„ o foarte lung„ perioad„, una Ón care au fost necesare eforturi deosebite Ón toate domeniile Ón care se impunea trecerea la o reform„ adev„rat„. Eforturile au fost cu at‚t mai intense Óncep‚nd din 2004, deoarece se impunea nu doar Óndeplinirea anumitor responsabilit„˛i, ci ∫i recuperarea unor mari deficien˛e ap„rute de-a lungul Guvern„rii P.S.D.-iste, care au reu∫it s„ aduc„ Ón ochii europenilor mari Óndoieli Ón ceea ce prive∫te primirea Rom‚niei Ón marea familie a Uniunii Europene.

Raportul prezentat pe 26 septembrie 2006 recunoa∫te toate realiz„rile f„cute de ˛ara noastr„ Ón ace∫ti ultimi 2 ani, dar mai con˛ine Ónc„ unele recomand„ri pentru continuarea reformelor Óncepute Ón domenii privite, Ónc„, cu suspiciune de Comisia European„: justi˛ie ∫i afaceri interne, agricultur„ ∫i concuren˛„.

Cred c„ trebuie s„ men˛inem ritmul Ónceput ∫i s„ fim con∫tien˛i de faptul c„ munca la care ne-am Ónh„mat nu s-a Óncheiat nici pe departe. Se impune cu prec„dere continuarea reformelor Óncepute, g„sirea de solu˛ii pentru capitolele deficitare ∫i Ónceperea unei alte etape, ce va presupune iar„∫i eforturi deosebite din partea noastr„, a tuturor.

Practic, la 26 septembrie s-a Óncheiat doar prima etap„, cea a procesului de aderare. Œncepe Óns„ cea de-a doua etap„, a unui alt proces, ∫i m„ refer aici la cel de integrare a societ„˛ii rom‚ne∫ti Ón structura european„. Acest proces va dura mult mai mult dec‚t aderarea. Nu ne va fi u∫or nici la buzunare ∫i nu ne va fi u∫or nici s„ Óndeplinim standardele europene, printre care Ól reg„sim ∫i pe cel de calitate. Va fi cel mai amplu proces de modernizare prin care a trecut vreodat„ ˛ara noastr„.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îCondi˛ii drastice pentru aderare“

Problema integr„rii Rom‚niei Ón structurile Uniunii Europene a fost ∫i este dezb„tut„ at‚t Ón mediul politic, dar ∫i Ón societatea civil„, a∫a cum este normal Ónaintea unui eveniment de o importan˛„ maxim„ pentru evolu˛ia geopolitic„, pe termen lung, a ˛„rii noastre, dar ∫i a regiunii sud-est europene.

Da, Uniunea European„ a impus Rom‚niei ∫i Bulgariei cele mai dure condi˛ii pentru aderare. Da, suntem obliga˛i s„ respect„m strictul calendar al postader„rii. ™i ce este mediocru Ón asta?

Œn cele 20 de luni de guvernare s-a reu∫it cre∫terea gradului de contractare pentru Programul PHARE de la 9,5% la 35%, pentru ISPA de la 30% la 60%, iar pentru SAPARD de la 46,3 la 60%.

Sunt numai c‚teva cifre legate Ón principal de domeniul care va fi cel mai important Ón perspectiva integr„rii, ∫i anume agricultura.

Pentru perioada 2007—2009, U.E. urmeaz„ s„ aloce Rom‚niei 2,4 miliarde de euro pentru dezvoltare rural„, adic„ pentru stabilizarea popula˛iei la sat prin alte calific„ri profesionale dec‚t practicarea agriculturii. Numai Ón anul 2007 peste un miliard de euro vor fi aloca˛i agriculturii ∫i dezvolt„rii rurale.

A∫a cum de altfel este normal, cea mai mare parte a fondurilor alocate Rom‚niei se vor Óndrepta c„tre agricultur„, domeniu Ón care lucreaz„ Ónc„ un mare num„r de rom‚ni.

De asemenea, credem c„ Rom‚nia poate face fa˛„ cu succes provoc„rilor integr„rii ∫i obliga˛iilor la care este supus„. Œntr-adev„r, obliga˛iile Rom‚niei sunt mai mari ∫i mai multe dec‚t ale altor ˛„ri central-europene intrate de cur‚nd Ón marea familie european„.

Personal prefer s„ v„d partea plin„ a paharului ∫i cred c„ prin respectarea acestor condi˛ii vom reu∫i s„ ajungem la standardele impuse de Uniunea European„ mai u∫or ∫i Ón timp mai scurt.

Integrarea este un proces Óndelungat, la care a colaborat Óntreaga societate rom‚neasc„, ∫i ea nu trebuie v„zut„ ca un scop Ón sine, ci ca mijlocul prin care se poate ajunge la o dezvoltare durabil„ ∫i la cre∫terea nivelului de trai.

îUn nou an universitar a Ónceput, dar cl„dirile stau s„ cad„ peste studen˛i!“

Ziua de ieri a marcat Ónceperea unui nou an universitar. Mediatizarea acestui moment unic pentru studen˛i a fost sus˛inut„ de prezen˛a pre∫edintelui Traian B„sescu la Bra∫ov. Z‚mbetul fals ∫i glumele nu tocmai pl„cute pe care obi∫nuie∫te s„ le fac„ domnul pre∫edinte nu au putut ∫terge cu buretele condi˛iile mizere ∫i inumane Ón care trebuie s„ tr„iasc„ studen˛ii din c„mine. Ca Ón fiecare an, auzim aceea∫i plac„: îlucr„rile de reconstruc˛ie nu au putut fi finalizate din lips„ de fonduri.“ A∫a reu∫im s„ am„gim studen˛ii Ón fiecare an ∫i, uite, tot a∫a mai trece un an de a∫teptare pentru ei, vis‚nd la condi˛ii mai bune. Au ajuns s„ se mul˛umeasc„ cu faptul c„ nu au igrasie Ón camer„ sau c„ nu au g‚ndaci. Acestea sunt condi˛iile Ón care dorim s„ studieze copiii no∫tri, viitorul ˛„rii noastre, cu care ne m‚ndrim de fiecare dat„ c‚nd ie∫im pe posturile de televiziune?!

Trec‚nd prin toate emo˛iile prilejuite de via˛a de student, nu putem s„ nu sim˛im o tr„ire puternic„ atunci c‚nd Ói privim pe ace∫ti copii care ieri au Ónceput o nou„ etap„ Ón via˛a lor sau vor continua lungul ∫ir de preg„tiri pentru a deveni Óntr-o bun„ zi ceea ce-∫i doresc. Ei sunt viitorul nostru de m‚ine ∫i prin ei ∫i pentru ei tr„im ∫i facem tot ce facem azi.

Pentru ei lupt„m s„ asigur„m un viitor mai bun ∫i s„ le red„m speran˛a c„ visele lor vor deveni realitate Óntr-o zi, iar aceast„ zi ar trebui s„ ne str„duim s„ o aducem c‚t mai aproape de ei. S„ nu uit„m c„ prin ei ∫i visele noastre vor deveni realitate.

Sunt sigur c„ ieri, privindu-i cu m‚ndrie pe acei elevi, ne-am identificat cu tr„irile lor, i-am privit cu bucurie ∫i cu Óncredere, ∫i ne-am pus speran˛ele Ón puterea lor de a deveni cei mai buni dintre cei mai buni, mai ales dac„ ne g‚ndim la drumul ireversibil pe care ˛ara noastr„ Ól parcurge de c‚˛iva ani pentru a intra Ón marea familie european„, vis care la 1 ianuarie 2007 va deveni realitate.

Acum competi˛ia este dur„, ∫i ace∫ti copii vor concura cu al˛ii din toate ˛„rile lumii. De aceea, este nevoie s„ Ói Óncuraj„m s„ Ónve˛e, s„ fie cei mai buni dintre cei mai buni ∫i, nu Ón ultimul, r‚nd s„ Ói facem s„ con∫tientizeze c„ prin ei numele Rom‚niei va fi dus mai departe. Dar cum vom reu∫i s„ ob˛inem aceste lucruri pentru ei dac„ nu facem altceva dec‚t s„ uit„m de ei Ón fiecare an ∫i s„ omitem s„ Ói consider„m o prioritate pentru noi, a∫a cum ar trebui.

îAderarea nu-i totuna cu integrarea“

A∫a cum spuneam Óntr-o declara˛ie anterioar„, Ón pofida anumitor îstegule˛e galbene ∫i ro∫ii“ la acea dat„, Rom‚nia era ∫i este preg„tit„ de aderare la Uniunea European„, iar aceast„ previziune ne-a fost tuturor confirmat„ s„pt„m‚na trecut„, odat„ cu prezentarea la Strasbourg a ultimului Raport de monitorizare al Comisiei Europene.

A∫a cum sublinia acum trei zile la Cluj premierul C„lin Popescu-T„riceanu, acest proiect politic liberal a fost Óncununat de succes, iar Rom‚nia intr„ Ón U.E. pe baza meritelor proprii, ∫i nu pe baza unui cadou din partea celor 25 de membri ai Uniunii, fiindc„ acest organism nu acord„ statutul de membru unor ˛„ri care cred c„ pot s„ accead„ miz‚nd doar pe lobby.

Mai Ón glum„, mai Ón serios, putem spune c„ ce a fost greu a trecut, iar de acum Ónainte urmeaz„ un greu ∫i mai mare! Aderarea la U.E. a ˛„rii noastre la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/20.X.2006 1 ianuarie 2007, ora zero, a devenit realitate, Óns„ acest lucru nu trebuie s„ ne cople∫easc„ at‚t de mult Ónc‚t s„ uit„m ce avem de f„cut de acum Ónainte.

A∫a cum reiese din raport, mai avem pa∫i de urmat Ón domeniul reformei justi˛iei ∫i al luptei Ómpotriva corup˛iei, al sp„l„rii de bani ∫i al crimei organizate. De asemenea, mai avem de lucru pentru corecta gestionare a fondurilor europene Ón agricultur„ ∫i pentru aplicarea c‚torva m„suri Ón domeniul siguran˛ei alimentare.

Acestea sunt primele urgen˛e, subliniate Ón concluziile Raportului de ˛ar„, cu men˛iunea c„ din partea Uniunii Europene vom avea ∫i Ón continuare sus˛inere pentru solu˛ionarea problemelor oarecum restante, exist‚nd suficiente garan˛ii Ón acquis-ul comunitar ∫i Ón Tratatul de aderare pentru a se asigura corecta solu˛ionare a politicilor ∫i institu˛iilor Uniunii.

Œn afara acestor aspecte mai exist„ ∫i numeroase obliga˛ii Ón domenii sectoriale specifice, care au fost negociate anterior, cu termene de conformare Ón urm„torii 2 p‚n„ la 7 ani dup„ aderare. Practic, fiecare capitol de negociere Ónchis de noi cu Uniunea European„ prevede asemenea termene, iar nerespectarea lor ar aduce importante pierderi financiare at‚t prin nealocarea de fonduri structurale, c‚t ∫i prin amenzile foarte mari, pentru cazuri punctuale, ce ar putea fi dictate Ómpotriva Rom‚niei.

î™i a fost Sommet-ul d‚mbovi˛ean...“

Sommet — un cuv‚nt at‚t de des folosit de massmedia Ón ultimele zile ∫i totu∫i cu o semnifica˛ie aproape de neÓn˛eles pentru majoritatea cet„˛enilor Rom‚niei. Cei mai mul˛i dintre ace∫tia l-au auzit pentru prima dat„ cu ocazia Reuniunii Francofoniei ∫i deja Ól asociaz„ cu agita˛ie, restric˛ii, trafic infernal ∫i bani irosi˛i. De fapt, nici nu este de mirare c„ rom‚nul nu Ón˛elege mai nimic din tot acest iure∫ francofon, av‚nd Ón vedere faptul c„, Ón regimul trecut, limba francez„ se auzea la radio doar c‚nd erau prezentate cotele apelor Dun„rii. Desigur, exist„ ∫i rom‚ni care, g‚ndindu-se c„ m„car imaginea Rom‚niei se va Ómbun„t„˛i sim˛itor Ón urma acestui eveniment, au decis, Ón spirit patriotic, s„ Ónchid„ ochii, sper‚nd s„ se trezeasc„ doar la finalul acestui co∫mar francofon care le-a dat vie˛ile peste cap. A∫tept„rile lor se pare Óns„ c„ au fost prea mari, Óntruc‚t organizatorii Sommet-ului Francofoniei de la Bucure∫ti au f„cut at‚t gafe, c‚t ∫i erori de propor˛ii care au compromis Rom‚nia, st‚rnind chiar un scandal diplomatic interna˛ional.

Cel de-Al XI-lea Sommet al Francofoniei a debutat la Bucure∫ti cu o serie de incidente nepl„cute, care au continuat pe tot parcursul desf„∫ur„rii reuniunii. Z‚mbetele diplomatice ∫i str‚ngerile respectuoase de m‚n„ s-au observat cu greu printre problemele de ordin organizatoric ivite: invita˛i str„ini de care nu s-a ocupat nimeni, jurnali∫ti acredita˛i nemul˛umi˛i ∫i trata˛i

necorespunz„tor, documente informative incomplete ∫i chiar incorecte, lipsa unui translator profesionist capabil s„ realizeze o traducere corect„ ∫i fluent„. Mai mult dec‚t at‚t, la momentul efectu„rii fotografiei de grup a demnitarilor s-au format cozi interminabile de jurnali∫ti acredita˛i, pentru ca mai t‚rziu s„ se creeze haos ∫i Ómbulzeal„, astfel securitatea oficialilor fiind la un pas de a fi pus„ Ón pericol.

Dincolo de multitudinea de gafe care ∫i-au g„sit parc„ firesc locul Ón programul reuniunii d‚mbovi˛ene stau sumele mari de bani care au fost cheltuite cu rapiditate ∫i f„r„ a aduce beneficii Rom‚niei.

Exemplele sunt concludente. Numai culoarul auto pentru VIP-uri a costat Guvernul Rom‚niei peste 10 miliarde lei vechi (1 milion RON). S„ nu mai vorbim despre faptul c„ se vor acoperi costurile aferente anul„rii rezerv„rilor de la hotel pentru acei oficiali str„ini care au renun˛at Ón ultimul moment s„ mai participe la Sommet-ul d‚mbovi˛ean, iar pentru cei care au fost prezen˛i, Guvernul a f„cut cheltuieli suplimentare pentru cadouri. Cadoul pentru un ∫ef de stat a fost de aproximativ 300 euro (10 milioane lei vechi), Ón timp ce pentru un ministru valoarea cadoului a fost de 5 milioane lei vechi, iar pentru ceilal˛i delega˛i s-au alocat 2 milioane lei vechi pentru fiecare persoan„. Pentru mas„ ∫i alte trata˛ii, Guvernul T„riceanu a alocat 421.000 lei noi, adic„ patru miliarde dou„ sute zece mii lei vechi.

La sf‚r∫itul lunii septembrie, Capitala noastr„ a g„zduit un mare eveniment politic, poate cel mai mare din ultimii 60 de ani — Al XI-lea Sommet Francofon, la care au participat 35 de ∫efi de stat ∫i de guvern ∫i 37 de mini∫tri de externe ∫i la care au fost prezen˛i 950 de ziari∫ti, aproape jum„tate dintre ei veni˛i de peste hotare. Dup„ cea de A XII-a Conferin˛„ Ministerial„ din 1998, este pentru a doua oar„ c‚nd Rom‚nia g„zduie∫te o manifestare francofon„ de o asemenea amploare. Tot Ón acest cadru am vrea s„ reamintim un alt reper important, ∫i anume Ómplinirea a 15 ani de c‚nd ˛ara noastr„ a fost admis„ Ón Organiza˛ia Interna˛ional„ a Francofoniei (1991, Chaillot, Paris).

Trebuie s„ spunem Óns„ c„, Ónaintea recunoa∫terii interna˛ionale a unei asemenea calit„˛i, Ón ultimele dou„ secole rom‚nii s-au sim˛it puternic lega˛i de limba ∫i cultura francez„, de Fran˛a Ón general, care a constituit dintotdeauna, pentru noi, un model demn de urmat, pe mai toate planurile, f„r„ ca prin aceasta s„ fi dorit ori s„ ni se fi impus tutela lui Napoleon, Berthelot, Charles de Gaulle ori Jacques Chirac. Pentru noi, Fran˛a a fost sora

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/20.X.2006 mai mare, dar ∫i acea Alma Mater Ón care s-a format marea noastr„ intelectualitate, precum ∫i ilumina˛ii revolu˛ionari de la 1848, care, promov‚nd concep˛iile Ónaintate ale Revolu˛iei Franceze — libertatea, egalitatea ∫i fraternitatea — Óntregite cu democra˛ia, valori c„l„uzitoare ast„zi pentru marea majoritate a ˛„rilor lumii, au Ómpins Rom‚nia pe calea dezvolt„rii sale accelerate ∫i a unit„˛ii na˛ionale. Acest model avansat de cultur„ ∫i civiliza˛ie a fost, pentru Ónceputurile moderniz„rii statului nostru din prima jum„tate a secolului al XIX-lea, o necesitate imperioas„, un suport decisiv pentru un popor latin aflat la gurile Dun„rii, ce nu-∫i putea g„si reazem dec‚t Ón lumea latin„, al c„rei singur reprezentant Ón m„sur„ s„ ne sprijine, Ón acea vreme, era doar Fran˛a. Dar, mai presus de toate, Fran˛a este acel pilon extraordinar care st„ la temelia Rom‚niei mari. La sf‚r∫itul celui de-Al Doilea R„zboi Mondial, c‚nd glasul ei de at‚tea ori izb„vitor pentru noi a fost Ón„bu∫it de pledoariile acelor puteri care n-au vibrat niciodat„ pentru binele nostru, Rom‚nia a fost ciuntit„ Ón mod criminal. Toate acestea explic„ limpede al„turarea liber consim˛it„ a rom‚nilor la francofonie.

îO reu∫it„ exemplar„ a Rom‚niei“

Cea de-a XI-a reuniune la v‚rf a ˛„rilor francofone, desf„∫urat„ s„pt„m‚na trecut„ la Bucure∫ti, a reprezentat o important„ ocazie de afirmare a ˛„rii noastre pe arena politico-diplomatic„. Am dovedit cu aceast„ ocazie c„ noi, rom‚nii, suntem capabili s„ ne asum„m responsabilit„˛ile majore ce ˛in de g„zduirea unui asemenea eveniment cu ecou interna˛ional, am confirmat voca˛ia de negociator a ˛„rii noastre Ón probleme majore, care vizeaz„ soarta comunit„˛ii interna˛ionale, ∫i am f„cut ca, timp de mai multe zile, Rom‚nia s„ fie Ón mod pozitiv Ón aten˛ia presei ∫i a opiniei publice interna˛ionale.

Succesiunea fericit„ a celor dou„ momente importante pentru Rom‚nia, respectiv anun˛area la Strasbourg a ader„rii noastre la U.E. la 1 ianuarie 2007 ∫i reuniunea francofon„ de la Bucure∫ti, ne determin„ s„ acord„m importan˛a cuvenit„ apartenen˛ei noastre la spa˛iul cultural de inspira˛ie francez„. Nu trebuie s„ uit„m ce a reprezentat Fran˛a pentru intelectualii no∫tri patrio˛i de la 1848 ∫i nici care a fost rolul ei Ón sprijinirea eforturilor noastre pentru des„v‚r∫irea Marii Uniri de dup„ Primul R„zboi Mondial.

Œn acela∫i timp, merit„ subliniat„ oportunitatea redeschiderii dialogului diplomatic cu ˛„ri pe care Rom‚nia le-a pierdut din aten˛ie Ón ultimele decenii. A∫a cum spunea ministrul de externe, domnul Mihai R„zvan Ungureanu, îeste important ca ˛ara noastr„ s„ se exprime din nou Ón teritorii fa˛„ de care, recent, politica extern„ rom‚neasc„ a str„lucit prin absen˛„“. Domnia Sa a f„cut, desigur, referire la vechile rela˛ii ale ˛„rii noastre pe continentul african, cu unele state ce au avut odat„ leg„turi comerciale cu Rom‚nia, foarte pozitive la vremea aceea pentru economia noastr„.

Este important, de asemenea, s„ observ„m rolul pe care Ól joac„ Organiza˛ia Interna˛ional„ a Francofoniei Ón reglementarea unor probleme majore ale lumii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/20.X.2006 contemporane, cum ar fi accesul la Ónv„˛„tur„, la ∫tiin˛„ ∫i la tehnologie IT sau solu˛ionarea pe cale pa∫nic„ a conflictului din Liban, ori instaurarea democra˛iei ∫i a respect„rii drepturilor omului Ón statele africane. Œn context, ini˛iativa Rom‚niei de a Ónfiin˛a o Universitate Francofon„ a ˛„rilor Europei Centrale ∫i de Est reprezint„ o excelent„ afirmare a ˛„rii noastre pe plan interna˛ional, prin promovarea unor valori esen˛iale cum ar fi diversitatea cultural„, prev„zut„ Óntr-o conven˛ie a UNESCO.

So˛ii Doina ∫i Ion Aldea-Teodorovici sunt aceia care dup„ Revolu˛ia din Decembrie 1989 au c‚ntat primii despre limba rom‚n„, Eminescu, pe care l-au reintrodus astfel Ón cultura basarabean„, ∫i prin toat„ activitatea lor cultural„ ∫i politic„ au militat pentru unirea Basarabiei cu Rom‚nia.

Dac„ ast„zi elevii Ónva˛„ Ón limba rom‚n„, iar alfabetul latin a fost reintrodus Ón ∫colile din Basarabia, aceste lucruri se datoreaz„, Ón mare parte, ∫i so˛ilor Teodorovici.

Œn noaptea de 29/30 octombrie 1992, glasul celor doi c‚nt„re˛i care au Ónc‚ntat mii de suflete rom‚ne∫ti a fost curmat Ón timp ce ma∫ina cu care se deplasau de la Bucure∫ti la Chi∫in„u a intrat Óntr-un copac, la 49 de kilometri de Capitala Rom‚niei, Ón dreptul localit„˛ii Co∫ereni.

Œn acel moment, moartea so˛ilor Doina ∫i Ion AldeaTeodorovici a fost perceput„ ca o tragedie na˛ional„. Cu toate acestea, autorit„˛ile rom‚ne∫ti de atunci au catalogat totul ca un nefericit accident, chiar dac„ multe dintre indicii duceau c„tre ipoteza unei crime premeditate.

Œn noaptea Ón care cei doi au murit, îEuropa liber„“ a difuzat o ∫tire potrivit c„reia accidentul s-a produs Ón urma unei apari˛ii pe ∫osea a unei ma∫ini blindate. Tot Ón acea perioad„, canalele media au relatat faptul c„ la sosirea ambulan˛ei Doina Ónc„ tr„ia, nu murise pe loc, iar personalul ambulan˛ei a refuzat s„ o duc„ la spital, ei

ridic‚nd doar trupul f„r„ via˛„ a lui Ion Aldea-Teodorovici, Ón timp ce ea a fost l„sat„ s„ se zbat„ Óntre via˛„ ∫i moarte.

Ciudat a fost ∫i faptul c„ ∫oferul ma∫inii ∫i ocupantul scaunului din dreapta acestuia au sc„pat f„r„ nicio zg‚rietur„, Ón timp ce Doina ∫i Ion Aldea-Teodorovici, afla˛i pe bancheta din spate, au fost strivi˛i Óntre greutatea ma∫inii ∫i copacii de pe marginea drumului.

Nici p‚n„ Ón ziua de azi ∫oferul ma∫inii nu a fost condamnat pentru accident, iar cel„lalt pasager al ma∫inii a disp„rut f„r„ urm„.

Œn anul 2004, îZiarul de Gard„“ din Chi∫in„u a f„cut o anchet„ proprie cu privire la accidentul (?!) din seara de 29 spre 30 octombrie 1992, adres‚nd mai multor personalit„˛i ale vremii Óntrebarea: îCrim„ premeditat„ sau accident Ón cazul so˛ilor Doina ∫i Ion Aldea-Teodorovici?“ R„spunsurile acestora au fost cu adev„rat uluitoare.

îMircea cel B„tr‚n, un voievod care Ó∫i merit„ intrarea Ón r‚ndul sfin˛ilor“

S-au Ómplinit recent 620 de ani de la urcarea pe tron a voievodului muntean Mircea cel B„tr‚n, care a domnit Óntre 23 septembrie 1386 ∫i 31 ianuarie 1418, cu o scurt„ Óntrerupere de doi ani. Cu ocazia festivit„˛ilor organizate la M‚n„stirea Cozia Ón memoria acestui brav domnitor, am reluat rug„mintea mea, adresat„ Bisericii Ortodoxe Rom‚ne, de a lua Ón discu˛ie canonizarea lui Mircea cel B„tr‚n ∫i trecerea lui Ón calendarul cre∫tin, al„turi de al˛i sfin˛i rom‚ni, precum ™tefan cel Mare ∫i Constantin Br‚ncoveanu.

Asemenea acestor doi mari conduc„tori, Mircea cel B„tr‚n a avut o domnie Ónchinat„ biruin˛ei cre∫tinismului Ómpotriva expansiunii musulmane pe teritoriul de azi al patriei noastre, ∫i aici se cuvine s„ men˛ion„m c‚teva

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/20.X.2006 momente ∫i fapte remarcabile cu care voievodul, ctitor al M‚n„stirii Cozia, a trecut, la vremea lui, Ón eternitate.

Voi Óncepe enumerarea cu celebra b„t„lie de la Rovine, din 10 octombrie 1394. Nu Ónt‚mpl„tor ∫i nici doar pentru c„ ast„zi se Ómplinesc 612 ani de la acest eveniment descris pe larg Ón cronici ∫i Ón Scrisoarea a III-a a lui Mihai Eminescu, ci mai ales pentru c„ a fost cu adev„rat o minune dumnezeiasc„, de felul celor pe care biserica le pune Ón eviden˛„ Óntotdeauna c‚nd trece pe cineva Ón r‚ndul sfin˛ilor, ca mica oaste a domnitorului valah s„ Ónving„ armata de 40 de ori mai numeroas„ a sultanului Baiazid.

Œn acea zi de toamn„, c‚nd peste 80.000 de otomani Ónarma˛i p‚n„ Ón din˛i ∫i condu∫i de cel mai aprig sultan din istoria expansiunii turce∫ti invadaser„ ˛inuturile de la nord de Dun„re, oric‚t de bun strateg ar fi fost (∫i a fost!) voievodul nostru, oric‚t de viteji ar fi fost (∫i erau!) ˛„ranii ∫i t‚rgove˛ii din oastea lui, doar voin˛a lui Dumnezeu ar fi putut s„ Óncline balan˛a Ón favoarea lui Mircea. Iar voin˛a lui Dumnezeu a fost al„turi de domnitor ∫i el a Ónvins.

Mircea cel B„tr‚n nu a fost numai un mare conduc„tor de o∫ti — cronicile Ói pream„resc vitejia ∫i calit„˛ile deosebite de strateg la Nicopole ∫i C‚mpia Mierlei —, ci ∫i un iscusit diplomat. El a fondat alian˛e solide, unele chiar de familie, cu ajutorul c„rora a sporit ∫ansele de a men˛ine independen˛a ˛„rii. Prin intermediul lui Petru I, domnul Moldovei, Mircea a reu∫it, Ón 1389, o alian˛„ cu Vladislav al II-lea al Poloniei, iar tratatul a fost apoi Ónnoit Ón 1404 ∫i Ón 1410. De asemenea, cu Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei, el a p„strat rela˛ii str‚nse, bazate pe interesul reciproc Ón lupta Ómpotriva extinderii Imperiului Otoman. Tot Mircea, prin insisten˛ele lui diplomatice, a stat la originea constituirii Ón anul 1396, la Budapesta, a unei veritabile armate cruciate Ómpotriva aceluia∫i Baiazid.

Autostrada Soarelui este cea mai mare finan˛are ISPA de p‚n„ acum. Autostrada e o necesitate pentru a Ómbun„t„˛i fluxul rutier, a reduce rata de producere a accidentelor ∫i timpul necesar deplas„rii la Marea Neagr„.

Obiectivul acestui proiect este acela de a face posibil„ dezvoltarea unei re˛ele de autostr„zi pe teritoriul Rom‚niei, care s„ se Óncadreze Ón sistemul european de autostr„zi. Necesitatea a plecat de la traficul intens de c„l„tori ∫i marf„, fenomen explicabil prin dezvoltarea economic„ intern„ ∫i a intereselor comerciale interna˛ionale Ón continu„ expansiune, Ón direct„ leg„tur„ cu tranzitarea acestei zone a continentului european.

Obiectivul general al acestui proiect este de a reabilita sec˛iunea din Coridorul IV Transeuropean ce leag„ Bucure∫ti de Constan˛a, pentru a Ómbun„t„˛i fluxul rutier, a reduce rata de producere a accidentelor ∫i de reducere a timpului necesar de c„l„torie spre litoralul M„rii Negre.

Salut„m decizia Uniunii Europene care a decis s„ sus˛in„ un astfel de proiect ∫i a propus finan˛are prin

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/20.X.2006 programul ISPA (Instrument for Structural Policies for Preaccession), la cererea Guvernului rom‚n.

îC‚nd lichid„m ∫i ultimul procesator de carne ∫i lapte?!“

Œn virtutea ader„rii Rom‚niei la structurile europene, Uniunea a pus la dispozi˛ie posibilitatea acces„rii fondurilor SAPARD, o modalitate eficient„ de a-i ajuta pe cei care doresc s„ dezvolte o afacere Ón mediul rural. Astfel, au ap„rut unit„˛i de procesare a laptelui, c„rnii, precum ∫i societ„˛i care activeaz„ Ón domeniul turismului rural ∫i al agroturismului.

Pentru accesarea fondurilor SAPARD au fost puse o serie de condi˛ii, care, Ón momentul debloc„rii banilor, au fost Óndeplinite. Condi˛iile impuse sunt Ón concordan˛„ cu normele rom‚ne∫ti ∫i cele europene Ón domeniul de activitate specific, iar acolo unde mai trebuie lucrat se deruleaz„ procese de modernizare ∫i de reutilare.

Œn Rom‚nia exist„ peste 20 de unit„˛i de procesare a laptelui ∫i cam tot at‚tea de procesare a c„rnii care au accesat fondurile SAPARD, iar programul se finalizeaz„ Ón iunie 2007.

Œn ciuda acestor eviden˛e, multe unit„˛i au fost Ónchise sau sunt Ón curs de a fi Ónchise de autorit„˛ile rom‚ne, motiv pentru care nu se pot finaliza proiectele pentru care au primit finan˛area european„. Œn aceste condi˛ii, unit„˛ile procesatoare Ó∫i pierd furnizorii de materii prime, dar ∫i beneficiarii.

Œn acest moment trebuie s„ ne punem Óntrebarea dac„ ne putem permite s„ pierdem ultimele fonduri europene nerambursabile de tip SAPARD. Cred c„ suntem prea s„raci pentru a face acest lucru. Mai mult dec‚t at‚t, trebuie s„ ne g‚ndim cum s„ sprijinim investitorii locali, care Ónseamn„ locuri de munc„ ∫i dezvoltare economic„, nu cum s„ Ói desfiin˛„m!

Interven˛ia mea de ast„zi se refer„ la tema: îR„spunderea Guvernului Rom‚niei pentru asigurarea utiliz„rii integrale a fondurilor alocate de Uniunea European„ pentru perioada 2007—2013“.

Aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ de la 1 ianuarie 2007 devine din ce Ón ce mai mult o certitudine.

Comisia European„, prin raportul s„u final, a formulat concluzia c„ Rom‚nia Ó∫i poate asuma drepturile ∫i obliga˛iile prev„zute de calitatea de membru al U.E. Totodat„, Ón ciuda progreselor realizate, Comisia European„ consider„, Ón raportul prezentat, c„ Rom‚nia nu este capabil„ s„ asigure administrarea ∫i distribu˛ia majorit„˛ii fondurilor de 30,7 miliarde euro alocate de U.E. pentru perioada 2007—2013, din care mai mult de jum„tate se refer„ la agricultur„.

Principalele probleme care au condus la aceast„ concluzie sunt deficien˛ele legate de: dotarea cu sisteme informatice adecvate; dotarea cu personal preg„tit; preg„tirea incomplet„ Ón domeniul managementului ∫i al controlului procedurilor. Œn situa˛ia Ón care aceste probleme vor persista, exist„ un risc real ca o bun„ parte din fondurile alocate de U.E. s„ fie pierdute.

Œntr-o interpelare adresat„ la 2 mai anul curent domnului prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu referitoare la m„surile preconizate de Guvernul Rom‚niei

pentru asigurarea utiliz„rii integrale a fondurilor alocate de U.E., am solicitat r„spunsuri privind:

— num„rul estimat de proiecte eligibile necesar pentru utilizarea integral„ a fondurilor alocate de U.E. Ón perioada 2007—2013;

— num„rul suplimentar de speciali∫ti necesar pentru elaborarea ∫i aprobarea proiectelor eligibile, precum ∫i pentru urm„rirea ∫i sprijinirea realiz„rii lor Ón termenele prev„zute;

— m„surile luate pentru preg„tirea ∫i asigurarea num„rului suplimentar de speciali∫ti etc.

R„spunsul primit din partea premierului T„riceanu la 12 iunie anul curent a fost deosebit de lini∫titor, ∫i anume:

— prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 1/2006 a fost asigurat num„rul de personal necesar Ón toate structurile responsabile cu integrarea Ón U.E. ∫i cu gestionarea fondurilor comunitare;

— sunt Ón curs de desf„∫urare preg„tirea unui num„r suplimentar de speciali∫ti, precum ∫i perfec˛ionarea celor existen˛i, f„r„ a se specifica Óns„ num„rul lor.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îRom‚nia, admis„ Ón Uniunea European„“

La Strasbourg, cea de a doua sesiune plenar„ a Parlamentului European a fost deschis„ luni, 25 septembrie anul curent, de c„tre pre∫edintele Ón exerci˛iu Josep Borrell Fontelles. Sesiunea este apreciat„ ca una dintre cele mai importante, deoarece are Ónscrise pe ordinea de zi subiecte deosebite pentru viitorul acesteia, cum sunt politica european„ de imigrare, cooperarea poli˛ieneasc„ ∫i judiciar„ Ón domeniul datelor cu caracter personal, orient„rile strategice Ón materie de coeziune, Programul comunitar privind locurile de munc„ ∫i solidaritatea social„ s.a.

Un punct distinct Ón programul acestei sesiuni l-a constituit problema extinderii Uniunii Europene, Ón cadrul c„ruia au fost discutate doua teme: Raportul Comisiei Europene privind aderarea Rom‚niei ∫i Bulgariei la Uniunea European„ ∫i Raportul privind progresele realizate de Turcia Ón vederea integr„rii Ón aceea∫i structur„. Raportul privind aderarea Rom‚niei ∫i Bulgariei

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/20.X.2006 la Uniunea European„ nu a st‚rnit un foarte mare interes Ón r‚ndul parlamentarilor europeni, dovad„ fiind ∫i faptul c„ Ón sal„ nu au fost mai mult de o sut„ de deputa˛i. Pre∫edintele Comisiei Europene a anun˛at aderarea celor dou„ ˛„ri printr-o formul„ diplomatic„: îBulgaria ∫i Rom‚nia sunt gata s„-∫i asume drepturile ∫i obliga˛iile pentru aderare la data de 1 ianuarie 2007.“

Œn general, recomand„rile Raportului au fost favorabile ader„rii la termenul propus, Óns„ au fost reiterate acelea∫i deficien˛e Ón domeniile justi˛iei, agriculturii, finan˛elor ∫i altele, care au f„cut obiectul observa˛iilor comisarului Rehn ∫i Ón rapoartele anterioare. Fa˛„ de aceast„ situa˛ie, Comisia European„ a propus instituirea unui program de continuare a eforturilor, Ón scopul realiz„rii tuturor obiectivelor asumate, ∫i raportarea realiz„rii acestor ac˛iuni p‚n„ Ón iunie 2007, dat„ la care se va prezenta at‚t Consiliului, c‚t ∫i Parlamentului European un nou raport asupra progreselor realizate Ón aceste domenii. Nu s-a precizat ce s-ar putea Ónt‚mpla, la sf‚r∫itul acestei noi perioade de monitorizare, Ón cazul nerealiz„rii obiectivelor.

Este greu, dac„ nu de-a dreptul riscant, s„ mai popose∫ti Ón tribuna vreunui stadion, ca s„ asi∫ti la vreun meci de fotbal. Spectatorii maturi, ca ∫i cei v‚rstnici sunt unanimi Ón a afirma c„ fotbalul de ast„zi e mai de grab„ o parodie dec‚t acel spectacol Ónc‚nt„tor, recreativ, de alt„ dat„. Fotbalul de ast„zi este cu totul altul, derul‚ndu-se Óntr-o permanent„ tensiune, ca ∫i via˛a, din care face parte integrant„. Dictonul îs„ Ónving„ cel mai bun“ a murit demult. Fairplay-ul a devenit ∫i el o amintire a unor vremuri de mult apuse. Nu se mai joac„ de pl„cere, nu se mai joac„ elegant, corect, ci la intimidarea adversarilor ∫i la rupere de glezne. Deviza oric„rei echipe este s„ nu primeasc„ gol, s„ nu piard„. Dar zecile de mii de spectatori vin pe stadion tocmai ca s„ vad„ c‚t mai multe goluri.

De c‚nd e guvernat de M„ria Sa banul (juc„tori transfera˛i pe sute de mii sau milioane de euro, antrenori pl„ti˛i mai bine ca pre∫edintele ˛„rii ori ∫eful Guvernului), fotbalul nu mai are nimic curat Ón el, nimic sf‚nt. A devenit un fenomen intolerant, care instig„ la scandal. Cei ce investesc Ón îsportul-rege“ Ón inten˛ia de a realiza profituri c‚t mai mari, antrenorii ∫i juc„torii, semnatari ai unor contracte rege∫ti, nu concep s„ piard„. De aici tensiune Ón teren, brutalit„˛i, de multe ori cu urm„ri grave, dispute Óntre antrenori ∫i arbitri, dar mai ales Óntre patroni de cluburi. Dincolo de onoare, dincolo de moral„, st„ruie puterea meschin„ a banului. Nu s-a mai pomenit p‚n„ ast„zi ca investitorii s„ alerge cu saco∫ele de bani pe la sediile echipelor mai sc„p„tate ca s„ le îstimuleze“ Ómpotriva rivalilor la titlu ori ca s„-i scape de retrogradare.

Dac„ uneori, pe gazon, se mai petrec ∫i scene de fotbal autentic, demne de aplaudat, Ón schimb tribuna este un ve∫nic vulcan, gata s„ erup„ Ón orice clip„, un adev„rat pericol Ón care-˛i po˛i pierde chiar ∫i via˛a! Aproape c„ nu exist„ meci, cel pu˛in pe stadioanele principalelor echipe bucure∫tene, la care galeriile s„ nu-˛i ofere spectacole degradante, mostre de s„lb„ticie ∫i vandalism. Tribunele stadioanelor sunt ocupate Ón mare parte de g„∫tile de cartier, ˛‚ng„i teribili∫ti, certa˛i cu legea, cu moralitatea, cu familia ∫i societatea. Reuni˛i Ón mari galerii de fani, dota˛i cu bannere care-∫i incit„

îA∫tept„m cu ner„bdare aderarea Rom‚niei ∫i Bulgariei la 1 ianuarie 2007. Este un moment istoric, care consemneaz„ reunificarea familiei europene“, declara José Manuel Barroso, Ón urm„ cu dou„ s„pt„m‚ni Ón plenul Parlamentului European. Privit„ din perspectiv„ istoric„, aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ reprezint„ al 6-lea val de extindere de la Ónceputul ambi˛iosului proiect european. îNoi nu coaliz„m state, noi unim oameni“, spunea Jean Monnet, p„rintele construc˛iei europene, î...dac„ vom a∫tepta, pentru a ac˛iona, ca toate Óntreb„rile s„-∫i g„seasc„ r„spunsurile, nu vom ac˛iona niciodat„, nu vom ajunge niciodat„ la certitudinea a∫teptat„ ∫i vom fi antrena˛i de evenimente pe care vom fi renun˛at s„ le mai orient„m“, sunt cuvintele profetice ale aceluia∫i Jean Monnet.

Œn lumina celor spuse, cei care privesc decizia primirii Rom‚niei la 1 ianuarie 2007 Ón Uniune ca pe un gest caritabil nu au Ón˛eles nimic din tot acest efort al nostru ∫i al lor, deopotriv„. Uniunea European„ este prin excelen˛„ un proiect Ón perpetu„ construc˛ie ∫i un efort continuu de inovare, iar aderarea Rom‚niei este privit„ ca o Óntoarcere fireasc„ a unei na˛iuni puternice Ón familia european„.

Nimeni ∫i nimic nu poate umbri acest moment de bucurie ∫i m‚ndrie pentru rom‚ni, nici chiar acele voci mali˛ioase care catalogau evenimentul ca îmediocru“, l„s‚nd s„ prevaleze considerentele politicianiste asupra elementelor profunde ale evolu˛iei ideii europene.

Este adev„rat c„ Rom‚nia va fi atent monitorizat„ Ón urm„torii ani, dar asta nu ne Ómpiedic„ s„ fim optimi∫ti. îFi˛i euro-reali∫ti“, ne-a Óndemnat ∫eful Delega˛iei Comisiei Europene la Bucure∫ti, Jonathan Scheele, pentru c„ a fi

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/20.X.2006 îeuro-indiferen˛i“ Óntr-un astfel de moment ar fi fatal, am risca s„ distrugem tot ce am ob˛inut p‚n„ acum.

Marea aventur„ european„ a Rom‚niei abia acum Óncepe. Pe parcursul procesului de aderare am urm„rit s„ ne transform„m Óntr-un stat membru valid al Uniunii, etap„ care se apropie de sf‚r∫it. Œns„, odat„ devenit„ membr„, Rom‚nia va trebui s„-∫i aduc„ propria contribu˛ie de viziune ∫i imagina˛ie la evolu˛ia proiectului, al c„rei beneficiar este.

Acum dou„ s„pt„m‚ni s-au Ómplinit 485 de ani de la moartea lui Neagoe Basarab, cel mai Ónv„˛at ∫i mai cult rom‚n de p‚n„ la Dimitrie Cantemir. Descendent din boierii Craiove∫ti, Neagoe Basarab a crescut pe l‚ng„ Nifon, patriarh de Constantinopol ∫i mitropolit al Ungrovlahiei. Mare postelnic ∫i apoi mare comis Ón fiara Rom‚neasc„, Neagoe Basarab ajunge domn Ón 1512.

Œn timpul celor nou„ ani c‚t s-a aflat pe tron, a Ónt„rit organizarea administrativ„, consolid‚ndu-∫i domnia ∫i puterea central„. Pe plan extern a stabilit rela˛ii de bun„ vecin„tate, evit‚nd s„ se angajeze Ón r„zboaie. A mutat scaunul domnesc de la Arge∫ la T‚rgovi∫te, dovedindu-se un mare ctitor. Œn timpul domniei sale ∫i cu sprijinul s„u direct au fost reconstruite biserica vechii mitropolii din T‚rgovi∫te, m‚n„stirile Tismana, Cozia, Snagov ∫i a fost rezidit„ ∫coala din ™cheii Bra∫ovului, frecventat„ de rom‚ni din Óntreg Ardealul. Din ini˛iativa sa a fost reconstruit„ biserica m‚n„stirii de la Curtea de Arge∫, grandios monument religios ∫i cea mai reprezentativ„ construc˛ie medieval„ de tip renascentist din fiara Rom‚neasc„, unde domnitorul Ó∫i doarme somnul de veci.

Ca iubitor ∫i creator de cultur„, remarcabilul domnitor ∫i-a legat numele de o mare ∫i durabil„ lucrare, intitulat„ îŒnv„˛„turile lui Neagoe Basarab c„tre fiul s„u Teodosie“, scris„ Ón limba slavon„ Óntre anii 1517—1521, socotit„ cea mai important„ oper„ a literaturii rom‚ne vechi p‚n„ la apari˛ia marilor cronici. Lucrarea, p„strat„ Ón trei versiuni — slavon„, rom‚n„ ∫i greac„ —, reprezint„ un original tratat de educa˛ie politic„ ∫i moral-religioas„ pentru tinerii domni ∫i, totodat„, o fresc„ a epocii, con˛in‚nd informa˛ii bogate despre structura vie˛ii feudale de curte, raporturile sociale ∫i politice ale timpului, organizarea armatei ∫i a altor institu˛ii. îPrecum iaste tocmeala lumii acesteia“ — citim Ón aceast„ lucrare intrat„ Ón literatura noastr„ ca un valoros monument de limb„ —, îpizm„ s„ n-aibi Ón inima ta, iar altuia s„ nu-i faci r„u pentru r„ul ce ˛i l-a f„cut... Œnc„ s„ nu-i ru∫inezi, nici s„ nu-i urgise∫ti pe cei ce ˛i-au f„cut necazuri... Dimpotriv„, s„-i Ómbl‚nzi cu dulci cuvinte ∫i s„-i d„rui bine... C„ cei ce nu iart„ gre∫elile celui ce i-au gre∫it, acela Ó∫i Óntoarce rug„ciunile Ón blestem“. Œnv„˛‚ndu-ne s„ fim îÓndur„tori ∫i darnici toat„ via˛a noastr„“, ilustrul ctitor de spiritualitate, care a fost ∫i a r„mas domnitorul

Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ de ast„zi poart„ numele îRealitatea integr„rii... portocalii“.

Scandalurile politice din cadrul Alian˛ei, al Coali˛iei, Ón general, r„zboiul f„˛i∫ dintre chiria∫ii celor dou„ palate, Óntreaga nebunie care guverneaz„ scena politic„ rom‚neasc„ au reu∫it s„ marginalizeze Ón mod periculos un fapt extrem de important pentru Rom‚nia ∫i pentru rom‚ni: cum va putea Rom‚nia s„ fac„ fa˛„ competi˛iei din U.E. dup„ 1 ianuarie 2007?

Comportamentul iresponsabil al guvernan˛ilor duce la Ónt‚rzierea nepermis de mare a procesului de luare a deciziilor Ón ceea ce prive∫te modul Ón care Executivul rom‚n va fi organizat pentru absorb˛ia de fonduri comunitare. Lupta acerb„ pentru putere din interiorul Alian˛ei blocheaz„ deciziile Guvernului cu privire la sediul gestion„rii banilor europeni, blocheaz„ deciziile cu privire la rolul prim-ministrului ∫i al Oficiului pentru Afaceri Europene al primului-ministru.

Din punct de vedere al rela˛iei dintre Executiv ∫i Legislativ se constat„, practic, un blocaj la nivelul Parlamentului referitor la modul de organizare a acestuia fa˛„ de resursele europene ∫i luarea de decizii la nivel european.

Criza de putere din principalele institu˛ii ale statului a devenit cronic„. Este un fapt evident Ón ceea ce prive∫te sistemul de ap„rare na˛ional„, sistemul de siguran˛„ na˛ional„ ∫i sistemul de justi˛ie na˛ional„. De c‚teva luni de zile nu avem ∫efi ai serviciilor de informa˛ii, numirea noului ∫ef al Statului Major al Armatei Rom‚ne s-a f„cut f„r„ acordul C.S.A.T., a∫a cum prevede legea rom‚n„, iar Ón ceea ce prive∫te numirea de procurori generali, este evident„ lupta pentru putere dintre pre∫edintele ˛„rii, ministrul justi˛iei ∫i reprezentan˛ii partidelor din Coali˛ie.

Practic, nici armata rom‚n„, nici serviciile de informa˛ii, nici Parchetul General ∫i nici sistemul de justi˛ie nu au conducere Ón acest moment. Mai putem spune c„ tr„im Óntr-o ˛ar„ democratic„?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/20.X.2006 Œn realitate, Ón Rom‚nia anului 2006, cet„˛enii rom‚ni tr„iesc Óntr-o ˛ar„ care nu este nici pe departe ceea ce au visat acum mai bine de 16 ani. Modalitatea Ón care reprezentan˛ii puterii Ón˛eleg s„-∫i exercite mandatul Óncredin˛at de popor n„ruie∫te orice speran˛„ a rom‚nilor de a vedea instalat„ o democra˛ie autentic„ Ón Rom‚nia.

## Stima˛i colegi,

Ast„zi, c‚nd agricultura noastr„ este lovit„ mai Ón fiecare var„ de secet„, iar prim„vara ∫i toamna se confrunt„ cu inunda˛ii catastrofale, c‚nd ar„m iar„∫i cu plugul tras de vite costelive ∫i ne chinuim s„ demont„m ∫i ultima uzin„ de tractoare, c‚nd instala˛iile de irigat se v‚nd clandestin ca fier vechi ∫i c‚nd nep„sarea autorit„˛ilor Óntrece prin consecin˛ele ei efectele calamit„˛ilor naturale, a mai vorbi de la aceast„ tribun„ despre ˛„rani, despre munca ∫i via˛a lor, dar mai cu seam„ despre cercet„torii ∫i oamenii de ∫tiin˛„ care ∫i-au Ónchinat via˛a sporirii bel∫ugului de produse agroalimentare pare de-a dreptul un nonsens.

™i, totu∫i, vom trece peste anomaliile prezentului, pentru a omagia una dintre marile personalit„˛i ale agrobiologiei noastre, pe cel ce a fost David Davidescu, de la a c„rui na∫tere s-au Ómplinit zilele trecute 90 de ani. Absolvent al Facult„˛ii de Agronomie din cadrul ™colii Politehnice din Bucure∫ti, inginerul agronom David Davidescu a urcat, Óntre anii 1941 ∫i 1980, toate treptele unei str„lucite cariere universitare, de la asistent, ∫ef de lucr„ri, ∫ef de laborator, conferen˛iar, profesor, ∫ef de catedr„, p‚n„ la decan al Facult„˛ii de Horticultur„ ∫i, mai apoi, rector al Institutului Agronomic din Bucure∫ti, iar ca urmare a muncii sale prodigioase devine doctor docent.

David Davidescu s-a impus ca o mare personalitate nu numai Ón Ónv„˛„m‚ntul agronomic din ˛ara noastr„, ci ∫i peste hotare, fiind îvisiting-professor“ la Universitatea Liber„ ∫i la Universitatea îSanta Maria“ din Bruxelles, precum ∫i la Facultatea din Giessen.

Munca la catedr„, desf„∫urat„ cu o deosebit„ pasiune, a fost dublat„ de o intens„ activitate pe t„r‚mul cercet„rii ∫tiin˛ifice, ale c„rei rezultate s-au concretizat Ón peste 420 de lucr„ri (tratate, monografii, studii, comunic„ri ∫i articole) ap„rute Ón publica˛ii de specialitate din ˛ar„ ∫i din str„in„tate. Din multitudinea lucr„rilor s-au impus cele referitoare la îLegea ierarhiz„rii factorilor de vegeta˛ie Ón caz de stres“ ∫i îLegea autoregl„rii biologice a cre∫terii ∫i dezvolt„rii plantelor cultivate“. Este, de asemenea, autorul unui sistem automatizat de cultur„ a plantelor de ser„ pe vertical„, Ón solu˛ii nutritive, al unor truse agronomice de teren pentru aprecierea st„rii de fertilitate a solului ∫i controlul calit„˛ii apei folosite pentru iriga˛ii.

îMic Óndreptar de fraudat alegerile — invazia portocalie“

B‚rca... O comun„ lini∫tit„, pe undeva prin sudul jude˛ului Dolj, cu vreo 4.500 de oameni harnici, dintre care 3.500 cu drept de m‚nuire a unei ∫tampile rotunde cu Ónscrisul îVotat“, o dat„ la patru ani.

De data asta, unica distrac˛ie a venit mai devreme. Fostul primar, decedat (Dumnezeu s„-l ierte!), a l„sat liber un loc pe care, de Óndat„, s-au repezit s„-l ocupe cei mai de vaz„ oameni ai comunei.

Primul se Ónscrie Popa, unul mare la sfat (agronom cu facultate) ∫i stat (ia cu m‚na puii de barz„ din cuib, f„r„ s„ se urce pe st‚lp). Iubitor de trandafiri, fost primar, ∫tie joaca...

Altul, Motoi, actual primar interimar, fost viceprimar — rubedenie de-a primarului, prin alian˛„ — n-a prea f„cut nimic, nici nu prea ∫tie ce vrea s„ fac„, Óns„ Ól tot Ómping unii fioro∫i de la spate. Altfel, om cuminte, fost responsabil de restaurant cooperatist, culoare preferat„ — portocaliul.

Œnc„ unul, Turculeanu — actual consilier local. Nu vrea primar, dar ar aduna ∫i el ni∫te voturi pentru amicul Motoi, c„ ar fi bun„ ∫i func˛ia de viceprimar; a fost pur, acum se vrea doar conservator...

M„ rog, ∫i Ónc„ vreo trei de care nu s-a prea auzit, dar cu foame de afirmare.

™i cum campania electoral„ b„tea la u∫„, operatorii de sondaje Ómp‚nzesc comuna. Popa Ól bate pe Motoi pe unde Ól prinde: numai 3 la 1, ∫i acas„, ∫i Ón deplasare...

Unchiul Berceanu ∫i cu unul, Gelu, de pe la Consiliul jude˛ean (de data asta), intr„ Ón alert„ ∫i convoac„ tot ce mi∫c„ prin organiza˛iile de partid afiliate vremelnic Alian˛ei portocalii (cu men˛iunea c„ la P.N.L. nu a r„spuns nimeni la telefon), to˛i ∫efii de descentralizate un∫i dup„ ultimele alegeri, ∫i se pun pe indica˛ii:

î— B„ie˛i, e groas„... S„ dea dracu’ s„ nu ac˛iona˛i exemplar, c„ ne m„n‚nc„ P.S.D.-i∫tii... ∫i dup„ ei D.N.A.-ul... ∫i dup„ „ia v„ m„n‚nc eu pe voi! Asculta˛i aici:

1. C„ra˛i tot ce se poate c„ra la B‚rca — balast, p„m‚nt, becuri, roabe, buldozere, basculante. Nimeni nu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/20.X.2006 st„, toat„ lumea munce∫te. Nu ave˛i ce munci, v„ face˛i c„ munci˛i!

îŒnv„˛„m‚ntul — o prioritate mediocr„ pentru un guvern submediocru“

Etichetarea Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc de c„tre pre∫edintele Traian B„sescu ca fiind unul îmediocru“ a fost f„cut„ Ón acela∫i registru cu care ne-a obi∫nuit ∫eful statului: dur, tran∫ant ∫i f„r„ nuan˛e. Dar, mai ales, f„r„ evalu„ri fundamentale. Dar cu cinism, pentru c„, Ón momentul lans„rii acestei jigniri, dasc„lii amenin˛au cu greva. Dup„ tehnica arhicunoscut„ a îpumnului Ón gur„“, ei sunt admonesta˛i de pre∫edinte asupra lipsei de rezonabilitate a preten˛iilor salariale.

Din c‚te ∫tiu, dasc„lii rom‚ni n-au protestat semnificativ fa˛„ de catalog„rile pre∫edintelui. De ce? Pentru c„ nu mai cred nici Ón promisiuni, nici Ón negocieri, nici Ón teoria priorit„˛ilor.

Calificativul mediocrit„˛ii acoper„ Ón mod nedrept cu noroi o categorie social„ trist„, marginalizat„ perfid. Instruc˛ia ∫i educa˛ia nu s-a realizat ∫i nu se realizeaz„ niciodat„ numai cu elite. Dasc„lii reprezint„ cel mai numeros ∫i tradi˛ional segment al intelectualit„˛ii rom‚ne∫ti. Ca Ón orice alt„ categorie, exist„ oameni performan˛i, mediocri sau chiar slabi.

De aceea, refuzul solicit„rilor justificate ale personalului din Ónv„˛„m‚nt de m„rire a salariilor pe considerentul mediocrit„˛ii sistemului este o manevr„ inacceptabil„ a guvernan˛ilor. Care poate fi interesul ∫i motiva˛ia unui profesor debutant s„ se consacre educa˛iei de performan˛„, c‚nd salariul s„u este de 3,5 milioane?

Se g„sesc periodic resurse ∫i explica˛ii pentru major„ri salariale Ón aparatul ministerelor ∫i guvernamental sau Ón alte sectoare publice (armat„, poli˛ie, jandarmi), considerate de interes imediat pentru cei care guverneaz„ ˛ara. De ce nu se g„sesc resurse pentru Ónv„˛„m‚nt, Ón contextul unor politici care identific„ educa˛ia ca prioritate na˛ional„? Diferen˛ele dintre salariile din Ónv„˛„m‚nt ∫i celelalte sectoare bugetare sunt alarmante, antren‚nd consecin˛e grave pe termen scurt ∫i mediu: p„r„sirea sistemului, absen˛a motiva˛iei, acreditarea lipsei de profesionalism.

Documentele Strategiei de la Lisabona, prin care se propune drept concept definitoriu de dezvoltare a civiliza˛iei europene îeconomie bazat„ pe cunoa∫tere“, devin o simpl„ utopie, Ón condi˛iile unui Ónv„˛„m‚nt rom‚nesc demotivat ∫i Ón criz„ de speciali∫ti.

îUn ministru al Cabinetului T„riceanu se pl‚nge public de dezinteresul colegilor de Guvern ∫i Coali˛ie Ón ceea ce prive∫te soarta minerilor.“

Mare mi-a fost mirarea c‚nd, zilele trecute, Ón timp ce r„sfoiam presa central„, aten˛ia mi-a fost captat„ brusc de un articol incredibil. La prima vedere, nimic ∫ocant, c„ci titlul te trimite la o simpl„ predic˛ie: îMineritul, dup„ 1 ianuarie 2007“, al c„rei autor este nimeni altul dec‚t ministrul economiei ∫i comer˛ului Codru˛ ™ere∫.

P„trunz‚nd Óns„ Ón miezul articolului nu po˛i dec‚t s„ r„m‚i stupefiat, v„z‚nd cum mai-marele economiei ˛„rii nu se prezint„ nici pe departe Ón calitate de analist economic ce se lanseaz„ Óntr-o expunere a viziunilor sale asupra situa˛iei mineritului rom‚nesc Ón contextul integr„rii Ón Uniunea European„.

Din contr„, nu o s„ v„ vin„ s„ crede˛i, dar domnul ministru ™ere∫ nu face altceva dec‚t s„ se pl‚ng„ de atitudinea de nep„sare ∫i dezinteres manifestat„ de unii colegi de ai s„i de Guvern vizavi de proiectele Domniei Sale privind Ómbun„t„˛irea situa˛iei Ón domeniu. Acest lucru se Ónt‚mpl„, ne dest„inuie∫te domnul ministru ™ere∫, chiar ∫i Ón condi˛iile Ón care, p‚n„ la raportul de ˛ar„, clauza de salvgardare at‚rna deasupra Rom‚niei inclusiv pe acest domeniu, al mineritului.

Acum, fiindc„ am trecut cu brio peste raportul de ˛ar„, cu Óng„duin˛a comisarilor europeni, colegii de Guvern ai ministrului ™ere∫ nici vorb„ s„ mai fie stresa˛i de un simplu aviz pe care de mult trebuia s„-l acorde proiectelor destinate reabilit„rii mineritului. De acest lucru se teme ∫i autorul articolului, respectiv ministrul economiei, c„ci nep„sarea ∫i dezinteresul acestora sunt explicabile Ón contextul actual, Ón care minerii, restructura˛i Ón procent de peste 77%, nu mai constituie de mult o mas„ de manevr„ electoral„ atractiv„ pentru niciunul dintre partidele ce formeaz„ Coali˛ia aflat„ la guvernare. De fapt, Ónsu∫i ™ere∫ ne dezv„luie c„: îAcest subiect nu se afl„ pe lista de priorit„˛i electorale“.

Concluzia care se desprinde din aceast„ litanie a neputin˛ei unui ministru este c„ actuala Coali˛ie se

comport„ Ón solidar doar atunci c‚nd la mijloc sunt interesele sale proprii, fie politice, fie mai ales economice. Altfel, este dezbinat„ total c‚nd e vorba de interesul public al unei categorii sociale sau profesionale minore ∫i neinteresante, cum este cazul de fa˛„, respectiv minerii, care Ónc„ mai tr„iesc ∫i mai lucreaz„ Ón Rom‚nia, de∫i sunt pe cale de dispari˛ie, dac„ Guvernul nu mi∫c„ nimic.

îAutonomie local„, teritorial„ sau clientelism politic?“ Principiul autonomiei locale este fie consacrat prin formule precise Ón constitu˛iile unor state europene, fie este precizat Ón legisla˛ia intern„, cum este cazul Fran˛ei. Exist„, Ón principiu, dou„ modalit„˛i de recunoa∫tere a autonomiei locale, ca regim juridic unic ∫i general sau ca regim juridic excep˛ional ∫i particular. Œn prima categorie se Óncadreaz„ acele state care asigur„ o identitate de tratament juridic unic„. De exemplu, Constitu˛ia Greciei reglementeaz„ organizarea administra˛iei de stat pe baza unui sistem de desconcentrare, Óncredin˛‚nd gestiunea afacerilor locale colectivit„˛ilor locale, care se bucur„ de autonomie administrativ„. Œn a doua categorie se Óncadreaz„ acele state, care, prin legea lor fundamental„, av‚nd Ón vedere particularit„˛ile istorice ∫i lingvistice ale constituirii lor, atribuie un anumit sistem particular de autonomie fie comunit„˛ilor locale, fie comunit„˛ilor lingvistice, fie anumitor structuri teritoriale, dar f„r„ a atenta la suveranitatea statului.

Œn Rom‚nia, problema autonomiei nu este Ón˛eleas„ similar de dou„ forma˛iuni politice, ∫i doresc s„ m„ refer la U.D.M.R. ∫i Partidul Democrat. Programul politic al U.D.M.R. a inclus de la bun Ónceput dezideratul autonomiei, astfel c„ ultimele declara˛ii ale lui Markó Béla nu ne mai ∫ocheaz„. Spune vicepremierul U.D.M.R. c„: îRom‚nia este o ˛ar„ mare, multicolor„... ∫i foarte multe decizii nu trebuie luate la Bucure∫ti, ci Ón s‚nul comunit„˛ilor“.

A∫a o fi, dar asta nu Ónseamn„ c„ predomin„ ro∫u, alb ∫i verde ∫i c„ deciziile pot fi luate la Budapesta. Œn plus, nu ∫tiu c‚t„ credibilitate mai poate avea acest principiu invocat de liderul U.D.M.R. dac„ ne g‚ndim la faptul c„ Ón jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud hot„r‚rile luate Ón interesul comunit„˛ii locale sunt obstruc˛ionate, de mai bine de ∫ase luni, de doi maghiari de soi, de fostul pre∫edinte al U.D.M.R., prefectul actual, ∫i consilierul jude˛ean al U.D.M.R. Cei doi sunt dovada clar„ c„ prea mult„ autonomie administrativ„ sc„pat„ de sub controlul Guvernului stric„!

La cel„lalt pol se afl„ politica Partidului Democrat, care Ón˛elege prin autonomia local„ alocare discre˛ionar„ a fondurilor, prin ocolirea structurilor alese. La Bucure∫ti, tot la dou„ s„pt„m‚ni se anun˛„ c‚te o rectificare de buget: ba la Ónv„˛„m‚nt, ba la s„n„tate, ba la transporturi, de fiecare dat„ omi˛‚ndu-se rolul

î9 Octombrie — Ziua Mondial„ a Po∫tei“

Po∫ta este una dintre cele mai democratice institu˛ii, care asigur„ men˛inerea permanent„ a leg„turilor comerciale ∫i spirituale dintre oameni. Œndeplinirea acestei misiuni nobile a urm„rit, pas cu pas, dezvoltarea civiliza˛iei umane, originile sale pierz‚ndu-se Ón negura istoriei. Dezvoltarea rela˛iilor interumane ∫i sociale a determinat o perfec˛ionare necontenit„ a structurilor organizatorice ∫i a proceselor tehnologice specifice acestui sector. Astfel, po∫ta este considerat„, Ón prezent, una dintre ramurile importante ale industriei serviciilor.

Po∫ta Rom‚n„ ∫i-a Ónceput adev„rata revigorare Ón anul 1991, prin punerea Ón aplicare a Conceptului Na˛ional al Regiei Autonome îPo∫ta Rom‚n„“ ∫i dezvoltarea acestuia prin documente strategice ∫i programe guvernamentale. Œn acest context, au fost stabilite obiective concrete de dezvoltare a infrastructurii po∫tale, de realizare a unui cadru legislativ corespunz„tor, de diversificare ∫i modernizare a serviciilor po∫tale. Prin ac˛iunile Óntreprinse, s-a urm„rit atingerea ∫i men˛inerea unui nivel calitativ superior al serviciilor po∫tale ∫i alinierea acestora la cerin˛ele impuse de integrarea Ón serviciile intercomunitare. Acest obiectiv este Óndeplinit prin restructurarea radical„ a infrastructurii sale, cu implica˛ii profunde asupra organiz„rii teritoriale a regiei, moderniz„rii tuturor domeniilor de activitate, informatiz„rii re˛elei po∫tale at‚t la nivel managerial, c‚t ∫i opera˛ional, precum ∫i prin retehnologizarea sectoarelor productive.

Œn condi˛iile unei concuren˛e tot mai puternice, comunica˛iile po∫tale din Rom‚nia trebuie s„-∫i men˛in„ ritmul accelerat de dezvoltare propus, astfel Ónc‚t sectorul po∫tal s„-∫i Ónt„reasc„ pozi˛ia cuvenit„ Ón infrastructura public„ a ˛„rii, iar reforma po∫tal„ s„ se dovedeasc„, Óntr-adev„r, o investi˛ie de viitor.

Œn general, dar ∫i Ón particular, Ón Rom‚nia, serviciile po∫tale au fost create cu scopul asigur„rii unor leg„turi permanente Óntre oameni. Necesitatea permanentiz„rii acestor leg„turi a condus la crearea de servicii specializate pentru satisfacerea acestor nevoi.

Existen˛a serviciului po∫tal este cunoscut„ Ónc„ din antichitate. P‚n„ la Revolu˛ia din 1848, po∫tele au fost arendate unor particulari, de regul„ pentru perioade de c‚te trei ani. Dup„ 1850, Ón ora∫ele de re∫edin˛„ administrativ„, sta˛iile de po∫t„ or„∫ene∫ti au fost transformate Ón birouri po∫tale. Œn acea perioad„, existau 30 de curse po∫tale, cu sta˛ii de po∫t„, al c„ror punct nodal era Craiova. Din anul 1852 este organizat serviciul de coresponden˛„ pentru particulari, sub supravegherea Ministerului de Finan˛e.

îBonurile amor˛irii agriculturii rom‚ne∫ti“

Actualii ∫efi ai Ministerului Agriculturii simt c„ le fuge p„m‚ntul de sub picioare! Pierd procente de popularitate ∫i acumuleaz„ ur„ din partea ˛„ranului rom‚n. S-a g‚ndit Óntr-un t‚rziu Gheorghe Flutur s„ le ofere micilor produc„tori un sprijin b„nesc pentru Ónfiin˛area culturilor de toamn„. Bonurile valorice erau considerate pe vremea P.S.D. drept pomeni electorale de c„tre actuala putere. Acum, face mare tam-tam cu acordarea ajutorului de 150 lei, sum„ mult mai mic„ dec‚t cea oferit„ de socialdemocra˛i.

Oamenii nu prea se Ónghesuie la prim„rii s„ depun„ cereri. ™i-au dat seama c„ banii vin mult prea t‚rziu ∫i nu-i ajut„ aproape deloc. La ce s„ foloseasc„ 150 lei, c‚nd au nevoie pentru Ónfiin˛area unui hectar cu gr‚u de aproximativ 800 lei?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/20.X.2006 Se vede treaba c„ ministrul agriculturii, ocupat mai mult cu campaniile publicitare, a pierdut contactul cu realitatea! Proiectele pe care se laud„ c„ le-au implementat au r„mas doar la stadiul de teorie.

fi„ranii sunt dezn„d„jdui˛i, iar speciali∫tii diferitelor agen˛ii create nu ∫tiu Ónc„ s„-i l„mureasc„. De la an la an, suprafe˛ele r„mase Ón paragin„ sporesc. Produsele agricole nu mai au c„utare sau se v‚nd pe pre˛uri de nimic. Sprijinul pe care Ól acord„ acum ministrul Gheorghe Flutur este tardiv.

Bonurile de toamn„ sunt, de fapt, bonuri de... iarn„ ∫i arat„ clar amor˛irea Ón care a intrat agricultura rom‚neasc„ Ón ultimii doi ani!

îPacien˛ii rom‚ni, trata˛i ca iobagi pe mo∫ia ministrului s„n„t„˛ii!“

Ministrul Nicol„escu nu se dezminte. Adus de valul puterii ∫i de spuma algoritmului politic la conducerea unui minister despre al c„rui domeniu de activitate nu avea cuno∫tin˛„ dec‚t din calitatea de pacient, domnul Nicol„escu, vremelnic ministru al s„n„t„˛ii, se comport„ dictatorial ∫i abuziv. Œn aceea∫i manier„ Ón care a impus o contrareform„ a sistemului de asisten˛„ medical„, care are ca efecte imediate haosul din spitale, cozile interminabile din farmacii ∫i policlinici, fuga medicilor din sistemul public de asisten˛„, domnul Nicol„escu anun˛„, plin de emfaz„, abera˛iile unei g‚ndiri anacronice lipsite de empatie fa˛„ de situa˛ia dramatic„ a bolnavilor din Rom‚nia.

La Simpozionul pe tema medicinii Ón familie, de la Bra∫ov, desf„∫urat vineri, 15 septembrie a.c., ministrul fortuit se adreseaz„ popula˛iei de pe pozi˛ia unui st„p‚n de suflete ce a decis s„ evalueze marfa uman„ pe care o st„p‚ne∫te: programul pe care Ól preg„te∫te Ói va obliga pe to˛i cet„˛enii la efectuarea, Ón fiecare an, a unui set complet de analize medicale, gratuit, prescrise de medicii de familie. Fiecare cet„˛ean, indiferent dac„ este sau nu asigurat, va fi obligat s„-∫i fac„ aceste analize. Cel care, din diferite motive nu le va face, va trebui s„-∫i pl„teasc„ integral costul asisten˛ei medicale. Acesta este tonul pe care Ól utilizeaz„ ministrul c‚nd se adreseaz„ celor c„rora ar trebui s„ le asigure condi˛ii ∫i servicii civilizate de asisten˛„ medical„. Domnul contabil care gestioneaz„ (sau manageriaz„, cum Ói place s„ precizeze) sistemul de asisten˛„ medical„ uit„ c„ acest sistem func˛ioneaz„ pe baza contribu˛iilor asigura˛ilor la Fondul na˛ional de s„n„tate ∫i c„, astfel, ace∫tia au dreptul de a beneficia de servicii medicale adecvate. De asemenea, uit„ c„ exist„ documente interna˛ionale ce ap„r„ drepturile pacien˛ilor ∫i c„, din anul 2003, ∫i ˛ara noastr„ a adoptat o astfel de lege care prevede ca pacientul s„ fie considerat ca partener activ Ón elaborarea, implementarea, evaluarea politicilor ∫i programelor de s„n„tate. Aceast„ lege contribuie la protejarea unor drepturi umane fundamentale, la umanizarea asisten˛ei medicale ∫i la sus˛inerea celor mai vulnerabili. Œn conformitate cu prevederile legii, pacientul are dreptul de a fi informat sau de a decide s„ nu fie informat asupra st„rii sale de s„n„tate, de asemenea, pacientul are dreptul s„ refuze sau s„ opreasc„ o interven˛ie medical„, iar consim˛„m‚ntul pacientului este obligatoriu pentru recoltarea, p„strarea, folosirea tuturor produselor biologice prelevate Ón vederea stabilirii diagnosticului.

îCine-i vinovat?“

Œn ultimul timp, declara˛iile pre∫edintelui B„sescu sup„r„ pe toat„ lumea. M„ voi referi ast„zi doar la afirma˛ia ∫efului statului, potrivit c„reia Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc universitar este unul mediocru. Am un mesaj s„-i transmit din partea celei mai vechi universit„˛i din ˛ar„.

Domnule pre∫edinte, un Ónv„˛„m‚nt de calitate, indiferent dac„ ne referim la clasa Ónt‚i sau la anii de facultate, se face cu bani. Cu bani foarte mul˛i, care nu se pierd Óns„, ci reprezint„ cea mai bun„ investi˛ie Ón viitorul unei ˛„ri.

A˛i c‚∫tigat alegerile pe baza unui program electoral Ón care promitea˛i sume mari Ónv„˛„m‚ntului de toate gradele. Nu a fost respectat„ aceast„ promisiune, cum nu au fost respectate nici celelalte promisiuni foarte frumoase ale Alian˛ei D.A.

Œn Rom‚nia, suma alocat„ per student este de peste 30 de ori mai mic„ fa˛„ de cea din Statele Unite. Dotarea material„ a ∫colilor ∫i a universit„˛ilor este precar„ ∫i neperformant„. Cu toate acestea — nu ∫tiu dac„ a˛i remarcat — studen˛ii no∫tri, ca ∫i profesorii lor, sunt departe de a fi mediocri ori de c‚te ori ajung s„ studieze Ón cele mai pu˛in mediocre universit„˛i ale lumii.

Nu ei trebuie tra∫i de urechi pentru starea proast„ a Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc. Aceste critici trebuiau adresate mai ales conducerii ministerului de resort, incapabil s„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/20.X.2006 produc„ reforma de care are at‚ta nevoie Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc de toate nivelurile. Din c‚te ∫tiu, Ón fruntea acestuia se afl„ un ministru democrat, a∫adar ave˛i fir direct cu el.

F„r„ investi˛ii masive Ón Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc de toate gradele, viitorul Rom‚niei nu sun„ deloc bine, domnule pre∫edinte! ™colii noastre nu-i prie∫te uniforma portocalie!

™i, apropo, domnule pre∫edinte, dumneavoastr„ ce loc ocupa˛i Ón topul ∫efilor de stat care-∫i respect„ promisiunile electorale?

Rom‚nia ∫i, Ón acela∫i timp, care nu au f„cut traseism politic, nu au probleme legate de averile lor ∫i nu au probleme legate de colaborarea cu fosta Securitate.

Œn acest sens, dorim s„ d„m un semnal pozitiv ∫i celorlalte partide politice pentru a respecta cerin˛ele societ„˛ii civile ∫i pentru a continua reforma moral„ a clasei politice Ón Rom‚nia, ini˛iat„ tot de P.N.L, prin excluderea din partid a tuturor fo∫tilor colaboratori ai Securit„˛ii.

## îDomnul pre∫edinte are dreptate“

Odat„ cu reÓntoarcerea elevilor ∫i studen˛ilor la cursuri, problemele educa˛iei rom‚ne∫ti revin Ón aten˛ia noastr„.

Un discurs foarte interesant a avut pre∫edintele Traian B„sescu la deschiderea cursurilor Universit„˛ii îTransilvania“ din Bra∫ov, care a remarcat faptul c„ nici o universitate rom‚neasc„ nu este clasat„ Ón primele 500 ale lumii ∫i c„ Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc este mediocru.

Domnul pre∫edinte are dreptate, Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc este mediocru. Consider c„ a venit vremea ca cineva cu adev„rat competent ∫i eficient s„ ocupe fotoliul de ministru al educa˛iei, iar obiectivul principal ar trebui s„ fie dep„∫irea termenului de mediocritate cu care a fost etichetat sistemul ∫i Ónlocuirea lui cu acela de excelen˛„.

Ministrul H„rd„u a demonstrat c„ nu este persoana potrivit„ pentru reformarea Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc ∫i consider c„ P.D. trebuie s„ con∫tientizeze acest fapt ∫i s„ propun„ un ministru care s„ reformeze educa˛ia rom‚neasc„ pe baze performante, care s„ realizeze un plan pe termen lung care s„ cuprind„ clar etapele ∫i obiectivele pe care educa˛ia rom‚neasc„ trebuie s„ le aib„.

Semnalul de alarm„ a fost declan∫at de Ónsu∫i pre∫edintele B„sescu, iar cel care trebuia s„ reac˛ioneze de prima dat„ la acest apel este chiar Partidul Democrat.

Avem nevoie de educa˛ie pentru c„, Ón ultim„ instan˛„, educa˛ia face parte din viziunea unui popor asupra viitorului pe care Ó∫i dore∫te s„ Ól aib„, iar Ón acest moment, pentru Rom‚nia, viitorul nu arat„ deloc bine.

Doamnelor ∫i domnilor,

Cu to˛ii am primit cu bucurie ∫tirea privind aderarea necondi˛ionat„ a Rom‚niei la Uniunea European„. Odat„ cu acest anun˛, clasa politic„ rom‚neasc„ se afl„ Ón fa˛a a noi provoc„ri, a∫ putea spune, chiar a unor teste.

Pentru Ónceput, se are Ón vedere desemnarea candida˛ilor pentru Parlamentul European.

Partidul Na˛ional Liberal a constituit o comisie care va face selec˛ia candida˛ilor acestui partid pentru Parlamentul European (P.E.), Ón func˛ie de criteriile dorite de societatea civil„, dar ∫i de activitatea politic„ ∫i meritele personale ale fiec„ruia.

Consider c„ ini˛iativa societ„˛ii civile de a introduce o serie de criterii de selec˛ie pentru candida˛ii la alegerile pentru Parlamentul European este extrem de bine-venit„, de altfel, este o ini˛iativ„ Ón sensul dorit de P.N.L.

Noi, Partidul Na˛ional Liberal, dorim s„ trimitem Ón Parlamentul European oameni care s„ fie, pe de o parte, din punct de vedere politic, reprezentativi pentru P.N.L. ∫i

îEduca˛ie ∫i reform„“ Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

Se pare c„ nu exist„ Ónceput de ∫coal„ Ón Rom‚nia care s„ nu fie marcat, Óntr-un fel sau altul, de incidente. De la protestele stradale ale profesorilor din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar p‚n„ la declara˛iile-∫oc ale pre∫edintelui de la Ónceputul anului universitar, ∫coala rom‚neasc„ este br„zdat„ de controverse.

Este adev„rat, ca multe alte domenii din Rom‚nia, educa˛ia are nevoie de reform„ pentru a fi performant„. Dar, Ón egal„ m„sur„, nu este corect s„ critic„m f„r„ s„ d„m solu˛ii.

Problema num„rul unu Ón educa˛ie nu este at‚t lipsa de fonduri sau absen˛a reformelor sistemice. Centrul de greutate st„ tocmai pe mentalitatea tipic rom‚neasc„, reflectat„ inclusiv Ón maniera de gestionare a resurselor educa˛ionale.

De pild„, ani la r‚nd ne-am l„udat cu olimpicii modela˛i de ∫coala rom‚neasc„, uit‚nd c„ marea majoritate a elevilor se situeaz„ pe o linie de mijloc. Aidoma, ne-am m‚ndrit cu absolven˛ii profilurilor de IT din facult„˛i, a c„ror materie cenu∫ie a fost cump„rat„, generos, de corpora˛ii-gigant ca îMicrosoft“, omi˛‚nd c„, anual, facult„˛ile produc absolven˛i care cu greu se reg„sesc pe pia˛a muncii.

îEste cineva care nu dore∫te adev„rul despre starea de s„n„tate a rom‚nilor?“

Din 1989 Óncoace, aproape c„ nu este zi Ón care s„ nu ne lament„m Ón leg„tur„ cu starea de s„n„tate a popula˛iei ∫i cu situa˛ia deplorabil„ Ón care se g„se∫te sistemul sanitar Ón ansamblul lui.

Œn aceste condi˛ii, nu pot s„ nu salut ∫i s„ nu sus˛in demersurile ministrului Nicol„escu de a elabora strategia ce vizeaz„ realizarea Ón bune condi˛ii a procesului de descentralizare din sistemul medical rom‚nesc, Ón perioada 2007—2009, cu at‚t mai mult cu c‚t aceasta va fi supus„ ∫i consult„rii cu structurile asociative ale autorit„˛ilor administra˛iei publice locale ∫i cu toate organiza˛iile profesionale din domeniul medical.

Strategia de descentralizare a Ministerului S„n„t„˛ii Publice este structurat„ pe trei paliere, respectiv pe termen scurt, mediu ∫i lung, viz‚nd, Ón principal,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/20.X.2006 reorganizarea ∫i restructurarea unit„˛ilor aflate Ón subordinea, coordonarea ∫i sub autoritatea Ministerului S„n„t„˛ii Publice, c‚t ∫i transferul unor competen˛e ale Ministerului S„n„t„˛ii Publice la autorit„˛ile locale (medicina ∫colar„, asisten˛ii comunitari ∫i mediatorii romi), identificarea jude˛elor-pilot, unde autorit„˛ile locale vor prelua administrarea spitalelor.

Mi-a∫ dori ca ∫i Prahova s„ se numere printre jude˛ele-pilot desemnate.

Un alt obiectiv important este ∫i demararea procesului de Ónfiin˛are a spitalelor regionale de urgen˛„ ∫i de realizare a sistemului integrat de urgen˛„, Ónfiin˛area de structuri regionale Ón sistemul sanitar, precum Agen˛ia Regional„ de Programe ∫i S„n„tate Public„, Institutul Regional de S„n„tate Public„, Institutul Regional de Medicin„ Legal„, Inspectoratul Sanitar de Stat Regional.

Din nou, Spitalul Jude˛ean de Urgen˛„ Ploie∫ti ∫i jude˛ul Prahova vor trebui avute Ón vedere, ˛in‚nd cont de densitatea popula˛iei, de gradul de industrializare ∫i pozi˛ionarea fa˛„ de zonele cu trafic intens de circula˛ie.

O alt„ ini˛iativ„ pe care o apreciez mai mult dec‚t bine-venit„ este cea a instituirii controlului medical periodic, respectiv obligativitatea analizelor medicale anuale Ón condi˛ii de gratuitate.

Stima˛i colegi,

Œn aceast„ perioad„ aten˛ia rom‚nilor se va Óndrepta din nou spre Parlament, deoarece urmeaz„ Ón scurt timp dezbaterea proiectului de buget pentru primul an de la integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„.

Dup„ aceste 20 de luni de cre∫tere economic„ continu„ ∫i de majorare a investi˛iilor Ón cre∫terea calit„˛ii principalelor servicii publice, consider c„ proiec˛ia bugetar„ pentru anul 2007 trebuie s„ reflecte o continuare a politicii de dezvoltare a Rom‚niei ∫i c„ trebuie s„ asigure sus˛inerea reformelor Óncepute de Cabinetul T„riceanu.

Av‚nd Ón vedere faptul c„ pentru agricultur„, infrastructur„ (re˛ele de ap„, canalizare, gaz etc.), turism ∫i mediu, fondurile guvernamentale vor fi suplimentate de sume importante puse la dispozi˛ia Rom‚niei de Uniunea European„, sus˛in faptul c„ priorit„˛ile de investi˛ii pentru anul 2007 din banii de la bugetul de stat spre care Guvernul ∫i Parlamentul trebuie s„-∫i Óndrepte aten˛ia sunt: Ónv„˛„m‚ntul, s„n„tatea ∫i pensiile.

Consider c„ este important ca aceste domenii s„ beneficieze de cele mai mari cre∫teri de aloc„ri financiare Ón bugetul pentru anul 2007, deoarece reprezint„ at‚t trei dintre cele mai importante servicii publice pentru cet„˛eni, precum ∫i cele mai deficitare din punctul de vedere al calit„˛ii serviciilor oferite.

Sus˛in astfel propunerea colegilor liberali: 1) de a fi alocate Ónv„˛„m‚ntului ∫i cercet„rii cele mai mari fonduri din 1990 p‚n„ Ón prezent, ajung‚ndu-se la peste 5% din P.I.B.; 2) de a asigura o majorare real„ a pensiilor cu

Ónc„ 19% Ón decursul anului 2007 ∫i de introducere a unui sistem de calculare ∫i indexare a pensiilor Ón func˛ie de salariul mediu pe economie; 3) de a continua reforma Ón sistemul de s„n„tate prin eliminarea privilegiilor de la plata contribu˛iilor de s„n„tate, Ón formula propus„ de premier.

Aceasta presupune ca asigur„rile de s„n„tate s„ fie pl„tite din punct de vedere normativ de c„tre to˛i cet„˛enii Rom‚niei, cu precizarea c„ Guvernul va acoperi contribu˛iile de s„n„tate ale categoriilor sociale defavorizate: pensionari, familii monoparentale etc.

Prin aceast„ politic„ a Cabinetului T„riceanu, Ón reformarea sistemului de s„n„tate se face un nou pas spre intrarea Ón normalitate, deoarece, p‚n„ Ón prezent, categorii socioprofesionale precum cei care lucreaz„ Ón sistemul ap„r„rii, Ón poli˛ie sau Ón justi˛ie, domenii Ón care angaja˛ii au salarii destul de mari, erau scutite de la plata acestor contribu˛ii.

îCu vaca Ónh„mat„ la plug, spre Uniunea European„!“ Rom‚nia ∫i-a fixat ca obiectiv strategic postdecembrist de importan˛„ crucial„ aderarea ∫i integrarea Ón Uniunea European„ nu pentru c„ sun„ frumos sau c„ este la mod„.

Apartenen˛a la grupul statelor civilizate este de fapt n„zuin˛a multisecular„ a rom‚nilor, izvor‚t„ mai ales din dorin˛a de a tr„i la fel de bine precum apusenii.

Datoria ale∫ilor, a celor ce tr„iesc bine datorit„ aleg„torilor, era ∫i este s„-i organizeze, s„-i Ónve˛e ∫i s„-i aduc„ pe cei din urm„ spre modul de via˛„ occidental, apropiind mentalit„˛ile rom‚nilor de cele ale europenilor, dar ∫i economia, cu industria, agricultura, turismul, transporturile, serviciile ei etc. de economia statelor Uniunii Europene, va putea permite salarii pentru rom‚ni comparabile cu cele practicate Ón Uniunea European„.

Œn al ∫aptesprezecelea an al evolu˛iei noastre postdecembriste, cu doar 90 de zile Ónainte de aderarea la Uniunea European„, pot s„ afirm c„, gra˛ie preocup„rilor actualului Guvern, paralele cu obiectivul primordial despre care v„ vorbeam, economia Rom‚niei este departe de standardele europene. Dar din toate ramurile acesteia, agricultura rom‚neasc„ a anului 2006 nu numai c„ nu a reu∫it s„ evolueze dar, Ón multe zone ale ei, involueaz„ spre Evul Mediu.

Principalul partid de guvern„m‚nt, erijat Ón Ón„lbitor al societ„˛ii de c‚nd farmecul portocaliului a Ónceput s„ dispar„, prin glasul autorizat al purt„torului de cuv‚nt, remarca, zilele trecute, Ónapoierea agriculturii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/20.X.2006 Œn urma unei revela˛ii extraordinare, Domnia Sa observa cu voce tare c„, de∫i Ón agricultur„ lucreaz„ mai bine de 40% din popula˛ia ˛„rii, aceast„ important„ ramur„ a economiei na˛ionale contribuie la produsul intern brut cu sub 1%, mai pu˛in de jum„tate fa˛„ de aportul s„u Ón anul 1989.

Oficialul pe care Ól citez nu aduce aminte c„ Ón agricultura Rom‚niei de dinainte de 1989 era cuprins„ mai pu˛in de 27% din for˛a de munc„ activ„ a ˛„rii ∫i nici c„ Ón agricultura european„, cea cu care trebuie s„ ne compar„m ∫i s„ concur„m, nu lucreaz„ mai mult de 6—7% din popula˛ie.

## Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ de ast„zi poart„ numele îTransnistria“.

Imediat dup„ Revolu˛ia din Decembrie 1989 reintr„ Ón aten˛ia rom‚nilor problema at‚t de complex„ a fra˛ilor no∫tri de peste Prut — vizite, poduri de flori, Ónfr„˛iri ∫i alte asemenea ac˛iuni se constituiau Ón tot at‚tea argumente pentru ceea ce se numea atunci Marea Reg„sire.

Numai c„ existau ∫i exist„ f„r„ nici un dubiu fra˛i de-ai no∫tri ∫i dincolo de Nistru, Ón arealul unui recunoscut conflict Ónghe˛at ce a primit numele de Transnistria. Nimeni nu a recunoscut statalitatea acestui spa˛iu geopolitic apar˛in‚nd de drept Republicii Moldova.

Nu vom dezvolta istoria cu adev„rat zbuciumat„ a acestui teritoriu cu un ridicat poten˛ial de conflict, care s-a ∫i concretizat la Ónceputul anilor 1990. Vom aduce Ón discu˛ie recenta escrocherie politic„ a referendumului organizat de separati∫tii lui Smirnov, care stimula˛i de unele exemple considerate edificatoare nu doresc

independen˛a ci, dimpotriv„, reinser˛ia Ón spa˛iul at‚t de primitor pe care Ól ofer„ maica Rusia.

Dup„ arderea Ón efigie a pre∫edintelui moldovean Vladimir Voronin, dup„ ce Ón cadrul unei procesiuni cu pluta pe Nistru a fost ars ∫i steagul moldovenesc, Transnistria s-a autolegitimat printr-o fars„. La chemarea extrem de îconving„toare“ a autorit„˛ilor transnistrene au r„spuns 77,65% dintre cet„˛enii Ónscri∫i pe liste; 94,6% dintre ace∫tia au consfin˛it prin îza“ op˛iunea deja anticipat„ pentru independen˛„, urmat„ pe parcursul a 7 ani de alipirea la Federa˛ia Rus„.

Evident, Comisia European„ nu recunoa∫te referendumul ∫i nici rezultatele sale. Oficialii din dreapta Nistrului au condamnat farsa politic„ transnistrean„: Ziarul francez îLibération“ califica referendumul drept îo parodie“, Ón timp ce îLe Figaro“ aprecia c„ for˛a de atrac˛ie a Rusiei are mai cur‚nd r„d„cini economice dec‚t etnice sau lingvistice. Este clar Óns„ c„ rezultatele referendumului reprezint„ un semnal pentru comunitatea interna˛ional„, Ón timp ce Rusia, chiar dac„ a reac˛ionat cu pruden˛„, are Ónc„ un argument îpentru a r„m‚ne acolo“.

Guvernul Rom‚niei, Ón mod firesc, consider„ c„ aceast„ ac˛iune sfideaz„ dreptul interna˛ional ∫i dreptul constitu˛ional al Republicii Moldova, fiind Ónc„ un obstacol Ón solu˛ionarea acestei situa˛ii.

## Stima˛i colegi,

Doresc s„ v„ prezint declara˛ia politic„ cu titlul îDescentralizarea administra˛iei publice ∫i respectul fa˛„ de Parlament“.

Tot mai mult, problematica descentraliz„rii este abordat„ de actuala putere Ón momentele de criz„. Interpretarea actualit„˛ii acestei dezbateri poate fi raportat„ la necesitatea ei, Ón contextul reform„rii statutului de a asigura servicii c‚t mai bune sau la necesitatea de a deturna aten˛ia cet„˛enilor de la problemele reale spre o discu˛ie teoretic„ dinamic„, dar cu pu˛ine ∫anse de a crea efecte Ón planul concretului.

Vizibilitatea celei de-a doua variante apare pregnant prin lu„rile de pozi˛ie ale actualilor guvernan˛i. Primulministru face aprecieri generale asupra descentraliz„rii spun‚nd c„ sunt anumite probleme, iar ministrul administra˛iei ∫i internelor apreciaz„ momentul ca fiind de oportunitate privind analiza procesului de descentralizare, pre∫edintele P.D.-ului ∫i primarul Clujului aduc elogii ministrului Blaga, numindu-l, dup„ ample c„ut„ri, p„rintele descentraliz„rii.

Ca un premerg„tor apolitic, prefectul jude˛ului Cluj, Ón propriul laborator ∫i, probabil, cu aceia∫i profesori, ne-a prezentat o variant„ a descentraliz„rii din punctul de vedere al institu˛iei prefectului.

Probabil este normal pentru actuala putere s„ neglijeze eforturile f„cute Ón perioada 2001—2004 ∫i exemplul de conlucrare democratic„ din ace∫ti ani (2005—2006) Óntre putere ∫i opozi˛ie pentru sus˛inerea pachetului de legi privind administra˛ia public„ local„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/20.X.2006 Am crezut Ón deschiderea concret„ ∫i real„ ar„tat„ de domnul ministru Vasile Blaga, am apreciat Ón˛elegerea ∫i implicarea acestuia Ón formularea legislativ„ f„cut„ la problemele deosebit de delicate la legile men˛ionate.

Œns„ am r„mas surprins c„ la dezbaterea îDescentralizarea serviciilor publice — principiu european al prosperit„˛ii Ón comunit„˛ile locale“, o reuniune a tuturor factorilor implica˛i Ón procesul de descentralizare din ˛ara noastr„, au fost invita˛i ∫i au participat factorii de decizie de la nivel central ∫i local (ministere ∫i structuri asociative ale administra˛iei publice locale) f„r„ s„ fie invita˛i reprezentan˛ii Parlamentului Rom‚niei.

îMediocritatea, la rang de politic„ na˛ional„“

Pentru prima dat„ de la preluarea puterii, pre∫edintele Traian B„sescu a f„cut o analiz„ corect„ ∫i obiectiv„ privind situa˛ia Rom‚niei, afirm‚nd c„ integrarea Ón Uniunea European„ este una mediocr„, precum este, de altfel, ∫i situa˛ia Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc.

Toat„ aceast„ mediocritate generat„ ∫i Óntre˛inut„ de guvernarea portocalie va fi resim˛it„ din plin de popula˛ia Rom‚niei imediat dup„ integrare.

Stupefiant este Óns„ faptul c„ pre∫edintele B„sescu, care este garantul acestei puteri ce s-a dovedit de-a dreptul catastrofal„ pentru popula˛ia Rom‚niei, se limiteaz„ la a constata situa˛ia dezastruoas„ Ón care se afl„ ˛ara, solu˛iile de ie∫ire din aceast„ stare lipsesc cu des„v‚r∫ire din discursul pre∫edintelui.

Pentru a c‚∫tiga simpatiile electoratului pre∫edintele a vrut s„ arate c„ este la curent cu situa˛ia dezastruoas„ Ón care se afl„ ˛ara, Óns„ rolul s„u nu este numai s„ constate situa˛ia existent„, ci s„ identifice solu˛ii.

Starea de mediocritate din Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc este generat„ de lipsa de fonduri care se datoreaz„ slabei guvern„ri a Alian˛ei, precum ∫i consider„rii Ónv„˛„m‚ntului ca un sector periferic Ón priorit„˛ile Guvernului. La toate acestea se mai adaug„ ∫i incompeten˛a actualului ministru, care parc„ este para∫utat de pe Marte pe scaunul de ministru, a∫a este de nedumerit ∫i Ón acela∫i timp dep„∫it de situa˛ia existent„ Ón Ónv„˛„m‚nt!

Condi˛iile mediocre Ón care ne integr„m se datoreaz„ unei guvern„ri formate din amatori care au servit cu senin„tate m„suri haotice f„r„ un studiu prealabil — cum ar fi cota unic„ — ∫i care au condus economia spre o

situa˛ie foarte grea Ón condi˛iile Ón care ne integr„m ∫i va trebui s„ facem fa˛„ unei concuren˛e acerbe.

Dup„ aproape doi ani de la venirea la putere, timp Ón care au pus economia rom‚neasc„ pe butuci ∫i au Ónr„ut„˛it dramatic via˛a rom‚nilor, actualii guvernan˛i nu fac altceva dec‚t s„ constate situa˛ia existent„, uit‚nd c„ ei sunt cei care au creat prin m„surile ∫i atitudinea lor aceast„ stare de fapt foarte grea pentru rom‚ni.

Œn aceste condi˛ii, mult mai s„n„tos pentru popula˛ie ar fi ca jocul de-a guvernarea al amatorilor alian˛ei s„ ia sf‚r∫it, s„-∫i fac„ bagajele ∫i s„ plece acas„ l„s‚nd pe al˛ii care se pricep s„ conduc„ ˛ara.

îCum devin lozincile descentraliz„rii pretexte autonomiste“

De peste un deceniu, la nivel institu˛ional se duce o campanie acerb„ pentru o a∫a-zis„ descentralizare administrativ„, pentru a acorda mai mult„ putere autorit„˛ilor jude˛ene ∫i locale, ˛inute p‚n„ atunci Ón chingile birocratice ale guvernelor anterioare. Œn treac„t fie spus, p‚n„ atunci s-au transferat c„tre administra˛iile locale dreptul ∫i obliga˛ia de a gestiona activit„˛ile din Ónv„˛„m‚nt ∫i s„n„tate, precum ∫i unele servicii de interes larg, printre care cele cu specific edilitargospod„resc, agricol ∫i social-cultural.

Œn perioada 1996—2000, tenta˛ia descentraliz„rii a atins apogeul, declar‚ndu-se m„suri, ac˛iuni ∫i obiective care s„ produc„ o adev„rat„ revolu˛ie Ón sistem.

S-a reu∫it doar o modificare a Legii finan˛elor ∫i bugetelor locale, care n-a constituit nici pe departe saltul calitativ Ón planul descentraliz„rii ∫i consolid„rii financiare a localit„˛ilor ∫i jude˛elor. Au crescut, ce-i drept, veniturile ∫i taxele locale de c‚teva ori, dar Ónlocuirea transferurilor de fonduri de la bugetul de stat pentru investi˛ii ∫i protec˛ie social„ cu cote ∫i sume defalcate din unele venituri ale statului n-au adus nici un beneficiu bugetelor locale, aceste sume fiind determinate ∫i distribuite tot la nivel central.

Dac„ dup„ anul 2000 ∫i p‚n„ la alegerile din 2004 Guvernul P.S.D. a continuat procesul descentraliz„rii administrative Ón etapele lui fire∫ti, f„r„ surle ∫i tr‚mbi˛e, dup„ instalarea noului Guvern al Alian˛ei portocalii, Ón 2005, campania mediatic„ pentru realizarea unei îadev„rate descentraliz„ri“ a fost ridicat„ la noi cote de intensitate. Asist„m acum la o adev„rat„ obsesie na˛ional„ pe aceast„ tem„ care, din p„cate, acutizeaz„ confruntarea din interiorul alian˛ei ∫i abate aten˛ia de la adev„ratele probleme ale guvern„rii. Pentru c„, orice s-ar spune, nu v„d important ca prin noul proiect al legii care se afl„ acum Ón dezbaterea grup„rilor politice ini˛iatoare s„ avem pe viitor directori de ∫coli ∫i de spitale numi˛i de consilierii locali ∫i jude˛eni; nu v„d nici ce ar putea aduce benefic trecerea direc˛iilor agricole sub autoritatea consiliilor jude˛ene, ∫tiind c„ fondurile pentru subven˛ionarea sectorului vin p‚n„ la ultima localitate pe o cale strict ierarhic„.

îMunicipiul Suceava, cu cel mai mare pre˛ al gigacaloriei din ˛ar„, iar locuitorii din C‚mpulung Moldovenesc au luat ∫i anul acesta ˛eap„ cu gazele ∫i c„ldura“

Œn timp ce petrecerile ∫i festivalurile organizate Ón diferite ora∫e ∫i municipii din jude˛ul Suceava sunt Ón top, iar sondajele de opinie, televiziunea ∫i presa local„ dep„∫esc orice limit„ a bunului-sim˛ Ón mediatizarea celui mai bun, mai drept ∫i mai iubit ministru n„scut ∫i crescut pe aceste plaiuri, c‚t ∫i pe ale∫ii localit„˛ilor din cele dou„ municipii, Suceava ∫i C‚mpulung Moldovenesc, pensionarilor ∫i celorlal˛i locuitori din municipiul Suceava li s-a stabilit de c„tre A.N.R.E. un pre˛ al gigacaloriei de 2.136.200 lei vechi, adic„ dublu fa˛„ de tariful anului trecut. ™i ca s„ nu fie singura realizare de acest fel, locuitorii municipiului C‚mpulung Moldovenesc, Ón ciuda pre˛ioaselor promisiuni c„ vor avea c„ldur„ Óndestul„toare Ón iarna anului 2006—2007, au luat iar ˛eap„.

Motivul: interesele de la nivel central Ón stabilirea unui distribuitor de gaze. Acum, c‚mpulungenii cu ale∫ii lor Ón frunte stau ∫i se uit„ la investi˛iile frumoase ∫i nefunc˛ionale realizate Ón cadrul proiectului îSuceava — utilit„˛i ∫i mediu la standarde europene“, proiect n„scut pe vreme guvern„rii P.S.D.

Este de neconceput, domnilor guvernan˛i, ca locuitorii unui or„∫el de munte care au magistrala de gaz metan adus„ la scara blocului, au o central„ termic„ nou„, puncte termice func˛ionale, dar nu pot avea c„ldur„ din cauza procedurii desemn„rii unei firme care s„ distribuie gaze consumatorilor.

C‚t prive∫te pre˛ul cel mai mare din ˛ar„ al gigacaloriei stabilit de A.N.R.E. pentru locuitorii municipiului Suceava, acesta este generat de lipsa investi˛iilor pentru reabilitarea sistemului de termoficare, de necontorizarea consumului fiec„rui bloc Ón parte, a∫a cum a fost promis Ón campania electoral„, ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, de neremedierea pierderilor din re˛elele de distribu˛ie, care sunt de aproximativ 40%. Dac„ ∫i Ón acest caz proiectul îSuceava — utilit„˛i ∫i mediu“ nu ar fi fost blocat, situa˛ia ar fi ar„tat altfel acum.

Domnilor guvernan˛i,

Œn timp ce vestea cea mare a dubl„rii pre˛ului de referin˛„ al gigacaloriei i-a uimit pe locuitorii municipiului Suceava, iar c‚mpulungenilor li s-a recomandat s„ mai pun„ o p„tur„ Ón plus Ón iarna aceasta, sucevenii de la ˛ar„ nu au lemne de foc. ™i asta Ón condi˛iile Ón care majoritatea popula˛iei locuie∫te la ˛ar„, ∫i jum„tate din suprafa˛a jude˛ului este acoperit„ cu p„dure. Toate acestea din cauza introducerii unui sistem birocratic de aprobare a lemnelor de foc, ajung‚ndu-se cu tabelele p‚n„ la minister, iar pre˛ul unui metru cub de lemn de

îNep„sare ∫i indiferen˛„ sau din nou alte jocuri pe spinarea Societ„˛ii ARO — S.A. C‚mpulung“

Œn urm„ cu aproape 5 luni, de la tribuna Parlamentului Rom‚niei criticam Ón mod vehement indiferen˛a, nep„sarea ∫i reaua-credin˛„ a unora dintre autorit„˛ile statului rom‚n fa˛„ de solu˛ionarea legal„ ∫i sanc˛ionarea celor vinova˛i de falimentul programat al S.C. ARO — S.A. C‚mpulung ∫i g„sirea unor solu˛ii favorabile pentru sprijinirea celor peste 1.200 de angaja˛i care au lucrat Ón aceast„ societate.

Trebuie s„ v„ informez c„ Ón toate aceste luni nu s-a Ónt‚mplat aproape nimic. Instan˛a de la Timi∫oara lunge∫te nejustificat luarea unei decizii privind viitorul acestei societ„˛i, lichidatorul, printr-o firm„ specializat„, am‚n„ la nesf‚r∫it evaluarea societ„˛ii ∫i, implicit, relansarea activit„˛ii acesteia. Niciuna dintre instan˛ele abilitate ale statului nu se pronun˛„ privind responsabilitatea ∫i vinov„˛ia celor care au girat aceast„ imens„ ho˛ie, Ón timp ce mii de oameni din C‚mpulung ∫i familiile lor tr„iesc Óntr-o crunt„ s„r„cie ∫i disperare.

Reiau de la tribuna Parlamentului Rom‚niei cele mai importante coordonate ale acestei ho˛ii, Ón speran˛a c„ Direc˛ia Na˛ional„ Anticorup˛ie ∫i Parchetul General, m„car Ón al doisprezecelea ceas, Ó∫i vor face cu adev„rat datoria.

Nimic nu este mai revolt„tor pe lumea asta dec‚t nedreptatea ∫i minciuna, ∫i nep„sarea autorit„˛ilor statului fa˛„ de un caz grav de Ónc„lcare a legilor de c„tre un func˛ionar de stat, la imboldul unor Ónal˛i demnitari.

Una dintre ideile care au impus Alian˛a D.A. P.N.L.P.D. la alegerile din noiembrie 2004 a fost ideea de dreptate ∫i adev„r pentru cet„˛enii Rom‚niei, idee extrem de necesar„ pe fondul jafului, ho˛iei ∫i corup˛iei care defineau Rom‚nia la acea dat„.

Suntem la mai mult de 18 luni de la preluarea puterii de c„tre reprezentan˛ii Alian˛ei D.A. P.N.L.-P.D. ∫i Ónc„ exist„ multe cazuri grave de corup˛ie care nu au fost solu˛ionate ∫i care Ó∫i a∫teapt„ rezolvarea. Unul dintre ele, care a produs o adev„rat dram„ social„, este privatizarea S.C. ARO — S.A. C‚mpulung.

Œn anul 2003, dup„ ce mai mul˛i ani la r‚nd mafia P.S.D. local„ a c„pu∫at sistematic aceast„ societate, s-a trecut la atacul final: v‚nzarea pe mai nimic a cunoscutei societ„˛i arge∫ene. Autori morali ai acestei afaceri p„guboase pentru statul rom‚n sunt: Nicolae V„c„roiu, senator P.S.D. de Arge∫ ∫i pre∫edintele Senatului, Constantin Nicolescu, senator P.S.D. de Arge∫ ∫i vicepre∫edinte al Senatului, Adrian N„stase, pre∫edintele P.S.D. ∫i prim-ministru al Rom‚niei, Ovidiu Mu∫etescu, deputat P.S.D. ∫i pre∫edintele A.P.A.P.S., Dan Ioan Popescu, deputat P.S.D. ∫i ministrul industriei ∫i resurselor, Mihai T„n„sescu, deputat P.S.D. ∫i ministrul finan˛elor publice.

## **Domnul Petru C„lian:**

îPensiile agricultorilor, o ru∫ine!“

Am primit, Ón sf‚r∫it, acordul Uniunii Europene ∫i avem certitudinea c„ data de 1 ianuarie 2007 este data la care Uniunea se va mai Ómbog„˛i cu un membru, Rom‚nia.

Cu toate c„, teoretic, Óndeplinim toate condi˛iile pentru mult a∫teptata aderare, Ónc„ avem tare na˛ionale pe care trebuie s„ le elimin„m c‚t mai repede. Una dintre cicatricele ˛„rii care ar putea s„ ne fac„ s„ ro∫im Ón Europa este cuantumul pensiilor celor din agricultur„. Marea majoritate a acestora nu se ridic„ nici m„car pe aproape de suma de 100 lei noi, asta Ón condi˛iile Ón care nici salariul minim garantat nu este o asigurare a unei vie˛i decente Ón contextul alinierii pre˛urilor de la utilit„˛i ∫i alte produse la pre˛urile din Uniune.

Œn cadrul ∫edin˛ei de s„pt„m‚na trecut„ cu ∫eful Guvernului, la solicitarea reprezentan˛ilor Partidului Conservator, printre care m-am num„rat, ∫i ai reprezentan˛ilor U.D.M.R., primul-ministru a promis pentru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/20.X.2006 2007 alinierea pensiilor celor la care m„ refer la venitul minim garantat pe economie, cel de 180 RON. De∫i ne confrunt„m cu un buget auster ∫i pentru anul viitor, cheltuielile privind aderarea fiind extrem de solicitante, aceast„ aducere a pensiilor celor din agricultur„ la un nivel minim al decen˛ei este salutar„. Nu este Óns„ suficient„. Trebuie Óncurajate toate Óntreprinderile private Ón domeniul agriculturii, trebuie oferit„ consultan˛„ gratuit„ micilor agricultori ∫i nu numai, pentru ca ace∫tia s„ poat„ accesa fondurile europene privind dezvoltarea acestui sector economic important.

Dac„ majorarea pensiilor Ón domeniul economic este o necesitate, dar nu reprezint„ totu∫i o ac˛iune suficient„ pentru Ómbun„t„˛irea nivelului de trai, sprijinul oferit de Guvern dezvolt„rii agriculturii ∫i mediului rural trebuie s„ fie o prioritate. Ne confrunt„m cu un proces continuu de abandonare a ruralului Ón favoarea urbanului, cu o lips„ a investi˛iilor ∫i strategiilor de dezvoltare a mediului rural, iar acest lucru nu va Ónsemna o not„ de trecere pentru Rom‚nia Ón cadrul marii familii a ˛„rilor Uniunii.

Bun„ diminea˛a, doamnelor ∫i domnilor colegi!

V„ rog s„ lua˛i loc Ón sal„.

Rog liderii de grup s„-∫i invite colegii, pentru a putea Óncepe lucr„rile.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declar deschis„ ∫edin˛a de ast„zi a Camerei Deputa˛ilor ∫i anun˛ c„, din totalul celor 331 de deputa˛i, ∫i-au Ónregistrat prezen˛a la lucr„ri un num„r de 258, sunt absen˛i 73, din care 44 particip„ la alte ac˛iuni parlamentare.

Continu„m cu dezbaterea ini˛iativelor legislative Ónscrise pe ordinea de zi.

La punctul 14, proiectul de Lege privind cre∫terea siguran˛ei Ón unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt.

Legea are caracter ordinar.

Proiectul a fost adoptat de Senat.

Raport comun de adoptare din partea Comisiilor pentru Ónv„˛„m‚nt ∫i administra˛ie public„.

Suntem Camer„ decizional„.

Ini˛iatorul dore∫te s„ intervin„?

V„ rog, doamna profesoar„ Andronescu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Venim ast„zi, Ón fa˛a dumneavoastr„, cu un proiect de lege care vizeaz„ cre∫terea siguran˛ei Ón ∫coli.

F„r„ Óndoial„ c„ celor care urm„resc ce se Ónt‚mpl„ Ón institu˛iile de Ónv„˛„m‚nt din ˛ar„ nu le este str„in faptul c„ manifest„rile de violen˛„ devin din ce Ón ce mai frecvente Ón ultima vreme. Ceea ce s-a Ónt‚mplat nu cu foarte mult„ vreme Ón urm„ la ™coala Central„ sau cu c‚˛iva ani Ón urm„ la Liceul îJean Monet“ sunt tot at‚tea

argumente din cele foarte multe pe care, de cele mai multe ori, presa le semnaleaz„.

De aceea, preocupa˛i de cre∫terea violen˛ei Ón ∫coli, ini˛iatorii vin Ón fa˛a dumneavoastr„ cu acest proiect de lege care Óncearc„ s„ pun„ Ón tiparele legislative m„suri asigur„torii pentru siguran˛a elevilor ∫i a profesorilor Ón institu˛iile de Ónv„˛„m‚nt.

Pe scurt, aceast„ lege vizeaz„ responsabilit„˛ile institu˛iilor statului privind asigurarea siguran˛ei Ón ∫coli, resursele care se pot aloca pentru a rezolva aceast„ problem„ ∫i, bineÓn˛eles, modalit„˛ile prin care, periodic, acest fenomen este analizat de autorit„˛ile locale cu responsabilit„˛i Ón acest domeniu, Ón a∫a fel, Ónc‚t, periodic s„ se poat„ lua acele m„suri care s„ fac„ ∫colile mai sigure pentru elevi ∫i pentru profesori, dar, Ón egal„ m„sur„, s„ dea mai mult„ lini∫te ∫i p„rin˛ilor care-∫i trimit copiii Ón ∫coli.

Vreau s„ mul˛umesc de la acest microfon celor dou„ comisii care au analizat proiectul de lege aprobat de Senat, am mul˛umit ∫i Senatului, la vremea respectiv„, ∫i vreau s„ v„ adresez rug„mintea s„ vota˛i articolele acestei ini˛iative legislative care, f„r„ Óndoial„, vine s„ lucreze Ón beneficiul ∫colii rom‚ne∫ti.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, doamna deputat. Din partea comisiilor? Doamna pre∫edint„ Olgu˛a Vasilescu.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea unor m„suri privind cre∫terea siguran˛ei unit„˛ilor de Ónv„˛„m‚nt, const‚nd Ón asigurarea pazei, realizarea Ómprejmuirilor, stabilirea unor semne distinctive pentru elevii fiec„rei unit„˛i de Ónv„˛„m‚nt, prin uniform„ ∫i ecuson.

Proiectul de lege a trecut de Senat, face parte din categoria legilor ordinare ∫i a fost adoptat Ón Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, cu unele amendamente care se afl„ Ón anex„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Din partea Guvernului? Domnul secretar de stat Mircea Alexandru.

## **Domnul Alexandru Mircea** _— secretar de stat_

_Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Aceast„ propunere legislativ„ a fost intens ∫i multiplu dezb„tut„ at‚t Ón comisiile de specialitate ale Camerei Deputa˛ilor, c‚t ∫i Ón comisiile de specialitate ale Senatului, deci mai Ónt‚i la Senat ∫i apoi la Camer„. A trecut de Camer„, s-a discutat ∫i Ón plen, a fost retrimis„ la comisie, este o lege, prin urmare, care prezint„ mult interes ∫i pentru parlamentari, ∫i pentru opinia public„, ∫i pentru p„rin˛i, ∫i pentru copiii p„rin˛ilor.

S-au f„cut, Ón textul ini˛ial, o serie de modific„ri pentru ajustare ∫i pentru o mai bun„ corelare normativ„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/20.X.2006 Œn momentul de fa˛„ cred c„ poate fi adoptat„ de c„tre plenul Camerei Deputa˛ilor.

Mul˛umesc foarte mult.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Dezbateri generale. V„ rog, domnul deputat Tudor.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Ca profesor, ca fost prefect de jude˛, cred c„ aceast„ lege este bine-venit„, de∫i, Ón dezbaterea din comisii, s-a precizat c„ avem anumite reglement„ri care ar putea s„ suplineasc„ un asemenea text de lege. Dar nu numai Ón acest domeniu avem noi reglement„ri, ci ∫i Ón multe altele ∫i, din p„cate, nu se aplic„.

De aceea, Grupul Partidului Conservator sus˛ine acest proiect de lege, consider‚nd c„ este necesar pentru cre∫terea siguran˛ei Ón ∫coli ∫i, mai ales, pentru a repune ∫coala rom‚neasc„ pe locul pe care-l binemerit„. V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Alte interven˛ii la dezbateri generale? Nu mai sunt alte interven˛ii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole. Lucr„m pe raport. Avem doar amendamente admise.

Dac„ de la punctul 1 la punctul 5, pe raportul cu amendamente admise, exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptat.

De la 6 la 10? Nu sunt.

Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

R„m‚ne la vot final.

La punctul 15 avem propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 408 din 29 decembrie 2005 privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 95/2005 pentru modificarea art. 4 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 86/2002 privind Ónfiin˛area Ghi∫eului unic Ón punctele de trecere a frontierei de stat a Rom‚niei.

Legea are caracter ordinar.

Proiectul a fost respins de Senat.

Avem raport de adoptare din partea Comisiei pentru administra˛ie.

Suntem Camer„ decizional„.

Ini˛iatorul dore∫te s„ intervin„? Nu dore∫te.

Din partea comisiei, raportul, domnul pre∫edinte Fenechiu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

La mare mod„ Ón politica rom‚neasc„ este subiectul descentraliz„rii Ón acest moment. Dac„ dori˛i, este unul dintre motivele pentru care am ajuns, Comisia pentru administra˛ie public„, s„ propunem adoptarea prezentei propuneri legislative. Unul dintre principiile descentraliz„rii

este cel al subsidiarit„˛ii, al ajungerii cu decizia Ón unitatea administrativ-teritorial„ sau Ón institu˛ia cea mai aproape de popula˛ie.

De fapt, sensul acestei legi este repararea, cred eu, a unei gre∫eli f„cute tot de noi, Ón aceast„ formul„ parlamentar„, c‚nd am trecut acea tax„ de trecere a frontierei de la Consiliile locale la Consiliul jude˛ean, f„c‚nd unele excep˛ii pentru anumite consilii locale, iar propunerea actual„ este de a se reveni la formula ini˛ial„, adic„ atunci c‚nd frontiera este pe teritoriul administrativ-teritorial al unei localit„˛i, taxa de trecere de frontier„ s„ fie Óncasat„ de c„tre acea localitate.

Œn ∫edin˛a din 29 august, comisia a adoptat aceast„ propunere legislativ„ care este de competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Guvernului exist„ punct de vedere? Nu. V„ mul˛umesc.

Interven˛ii la dezbateri generale? Domnul deputat Petru C„lian.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Pute˛i observa avizul Comisiei juridice la acest proiect de lege, care este unul negativ. Motiva˛ia este relativ simpl„ Ón opinia mea, deoarece cei care tranziteaz„ punctele de trecere nu sunt locuitori doar ai zonei respective, fapt pentru care Grupul parlamentar al Partidului Conservator consider„ c„ sumele Óncasate la aceste puncte de trecere trebuie, Ón mod firesc, s„ ajung„ la bugetul de stat, iar de acolo s„ fie direc˛ionate Ón func˛ie de necesit„˛i, dac„ este cazul, Ónapoi la aceste puncte de trecere. Nu se justific„ prevederile acestei ini˛iative legislative deoarece, Ón mod legal, nu trebuie ca aceste sume s„ fac„ obiectul bugetelor locale.

Œn consecin˛„, Grupul parlamentar al Partidului Conservator va vota Ómpotriva acestui proiect de lege. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Alte interven˛ii la dezbateri generale? Domnul deputat Mircea Du∫a.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

A∫a cum legea este Ón vigoare Ón momentul de fa˛„ este discriminatorie, pentru c„ doar trei sau patru municipii din ˛ar„ beneficiaz„ de aceste sume la trecerea de frontier„ ∫i este corect ca toate localit„˛ile care au puncte de frontier„ s„ beneficieze de ace∫ti bani. Oricum, acest proiect de lege va fi tardiv, pentru c„ de la 1 ianuarie probabil c„ pe o bun„ parte a grani˛ei rom‚ne∫ti va disp„rea aceast„ tax„, dar, p‚n„ atunci, de ce s„ nu facem o dreptate tuturor localit„˛ilor care au puncte de frontier„. De aceea sus˛inem proiectul de lege. V„ mul˛umesc.

60 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/20.X.2006

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Alte interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt. Trecem la dezbaterile pe articole.

Œn raport avem doar amendamente admise.

Dac„ la punctul 1 din raportul cu amendamente admise exist„ observa˛ii, obiec˛ii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 2? Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

R„m‚ne la vot final.

La punctul 16, proiectul de Lege privind unele m„suri prealabile lucr„rilor de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Interna˛ional îHenri Coand„“ — Bucure∫ti.

Legea are caracter organic.

Proiectul a fost adoptat de Senat.

Raport comun de adoptare, Comisia juridic„ ∫i Comisia pentru administra˛ie public„.

Suntem Camer„ decizional„.

Ini˛iatorul dore∫te s„ intervin„? Domnul secretar de stat Galiatatos.

de vedere exist„ anumite documente tehnico-economice care cred eu c„ ar mai trebui studiate. Œn ceea ce prive∫te efortul bugetar pentru exproprieri, nu exist„ ni∫te evalu„ri clare ale acestei situa˛ii, motiv pentru care, av‚nd Ón vedere c„ suntem Camer„ decizional„, eu a∫ propune retrimiterea la comisie pentru a mai analiza acest proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc.

Interven˛ii pe aceast„ propunere de retrimitere la comisie a proiectului? Nu sunt.

Atunci o s„

Propunerea a fost adoptat„.

## **Domnul Alexandros Galiatatos** — _secretar de stat_

_Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ :

## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Prin Ordonan˛a Guvernului nr. 64 din 1999 a fost aprobat, cu modific„ri, prin Legea nr. 220/2002, Programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Interna˛ional îHenri Coand„“ — Bucure∫ti, obiectivele incluse Ón acest program fiind declarate de utilitate public„.

Œn cadrul realiz„rii lucr„rilor la obiectivele cuprinse Ón programul strategic de dezvoltare a ap„rut necesitatea utiliz„rii unor suprafe˛e de teren care nu se afl„ Ón proprietatea sau administrarea Aeroportului Interna˛ional îHenri Coand„“ — Bucure∫ti.

Œn aceste cazuri, procedura de expropriere pentru cauz„ de utilitate public„, reglementar„ de dispozi˛iile Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauz„ de utilitate public„, nu r„spunde Óntotdeauna urgen˛ei care caracterizeaz„ efectuarea lucr„rilor de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare, drept pentru care s-a procedat Ón acest mod.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Din partea comisiei, domnul pre∫edinte Fenechiu.

Da, domnule pre∫edinte.

## V„ mul˛umesc.

V„ m„rturisesc c„, la dezbaterea acestui proiect de lege, din cauz„ c„ am fost plecat Óntr-o deplasare parlamentar„ Ón str„in„tate, nu am participat, Ón schimb am analizat, Óntre timp, documenta˛ia. Din punctul meu

Termen, domnule pre∫edinte? Trei s„pt„m‚ni. Mul˛umesc.

Punctul 17, proiectul de Lege pentru aprobarea pl„˛ii unor contribu˛ii voluntare anuale din partea Rom‚niei la bugetele Comitetului Interna˛ional al Crucii Ro∫ii, Œnaltului Comisariat al Na˛iunilor Unite pentru Refugia˛i ∫i Oficiului Œnaltului Comisar al Na˛iunilor Unite pentru Drepturile Omului.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru buget. Suntem Camer„ decizional„.

Domni∫oara secretar de stat Pocora, v„ rog s„ prezenta˛i proiectul.

## **Doamna Cristina Ancu˛a Pocora** — _secretar de stat_

_la Departamentul pentru Rela˛ia cu Parlamentul_ **:**

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Prezentul proiect de lege eviden˛iaz„ atitudinea ˛„rii noastre Ón privin˛a contribu˛iilor voluntare la bugetele organiza˛iilor interna˛ionale din perspectiva statului membru N.A.T.O. ∫i viitor membru al Uniunii Europene.

Aceste contribu˛ii se vor ridica la valoarea simbolic„ total„ de 17 mii de dolari S.U.A., fiind suportate din bugetul Ministerului Afacerilor Externe, iar la fundamentarea propunerii au fost avute Ón vedere rela˛iile bune de cooperare Óntre autorit„˛ile rom‚ne ∫i organiza˛iile men˛ionate.

V„ rug„m s„ adopta˛i prezentul proiect de lege Ón forma prezentat„ Ón raportul comisiei. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Din partea comisiei? V„ rog, domnule deputat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/20.X.2006

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Comisia v„ propune adoptarea prezentului proiect Ón forma care a ie∫it de la Senat, forma adoptat„ de Senat. V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt.

Nu exist„ amendamente admise sau respinse.

R„m‚ne direct la votul final.

Proiectul de Lege pentru completarea art. 3 al Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport ∫i raport Ónlocuitor de adoptare din partea Comisiei pentru buget.

Suntem Camer„ decizional„.

Rog ini˛iatorul, domnul senator Marius Marinescu.

## **Domnul Marius Marinescu** — _senator_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Prin ini˛iativa mea legislativ„ doresc ca institu˛iile statului s„ nu mai sponsorizeze firme primate.

Institu˛iile statului s„ sponsorizeze protec˛ia social„, s„ sponsorizeze persoanele r„mase f„r„ ad„post Ón urma inunda˛iilor, s„ sponsorizeze c„minele de b„tr‚ni, gr„dini˛ele, ∫colile, s„ sponsorizeze s„n„tatea, Ónv„˛„m‚ntul, cultura.

La ora actual„, vreau s„ v„ spun c„ din 2.800 de case afectate de inunda˛ii Ón anul 2006, doar 100 de case sunt construite ∫i sunt locuibile.

Spre exemplu, la Span˛ov ∫i la Chiselet, oamenii stau Ón corturi ∫i la ora actual„. Am f„cut Ón acest week-end ni∫te fotografii ∫i am v„zut Ón ce condi˛ii stau ∫i a∫teapt„ mila public„.

Dac„ dumneavoastr„ ve˛i vota aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, sunt ∫anse ca ace∫ti oameni s„ aib„ un acoperi∫ deasupra capului, Ón aceast„ iarn„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule senator. Comisia?

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Comisia v„ propune adoptarea prezentului proiect, cu amendamentele prev„zute Ón anex„.

V„ mul˛umesc.

Interven˛ii la dezbateri generale? Domnul deputat Petru C„lian.

curgeau bani dinspre stat Ón special Ónspre zone de interese, iar destina˛ia lor se pierdea treptat, astfel Ónc‚t mare parte dintre aceste sume ajungeau Ón buzunarele unor ∫p„gari.

Per ansamblu, Legea sponsoriz„rii, Ón opinia mea, trebuie modificat„ foarte mult, Óns„ sunt pa∫i Ónsemna˛i. A mai fost Ónc„ un proiect de lege, care viza sponsorizarea partidelor politice, este bun ∫i acesta pe care-l avem ast„zi ∫i cu siguran˛„ c„ Grupul parlamentar al P.C. va vota acest proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Alte interven˛ii? Nu sunt alte interven˛ii.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Nu exist„ dec‚t amendamente admise.

- Pe anexa de amendamente admise, punctul 1,

- obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

- Adoptat.

- Punctul 2, obiec˛ii, observa˛ii, comentarii, cu

- modific„rile propuse de comisie? Nu sunt. Adoptat.

- Am finalizat dezbaterea pe articole.

- R„m‚ne la vot final.

La punctul 19, proiectul de Lege pentru modificarea

- art. 6 alin. (1) din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar, republicat„.

Legea are caracter ordinar.

- Proiectul a fost adoptat de Senat.

- Raport de adoptare din partea Comisiei pentru buget. Suntem Camer„ decizional„.

Rog ini˛iatorul, domnul secretar de stat Cioc„nea.

## **Domnul Adrian Cioc„nea** — _secretar de stat_

_Ón Ministerul Integr„rii Europene_ **:**

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Acest proiect de lege vine s„ solu˛ioneze o problem„ rezultat„ prin aceea c„, prin Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar, republicat„, Camera Auditorilor Financiari a primit un spa˛iu Ón bulevardul Libert„˛ii, spa˛iu trecut explicit Ón ordonan˛„. Deoarece Óntre timp Camera Auditorilor a primit un alt spa˛iu adecvat, respectiv Ón strada Sirenelor, acest spa˛iu trebuie s„ revin„, prin contractul de comodat Óncheiat Óntre Camer„ ∫i Ministerul Integr„rii Europene, ministerului nostru, pe motivul c„ exist„ un deficit major de spa˛ii pentru dezvoltarea ulterioar„ pe care to˛i o cunoa∫tem, Ón context european.

Pentru aceasta am elaborat acest proiect de lege pe care-l supunem aten˛iei ∫i votului dumneavoastr„. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Comisia?

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Vreau s„-l felicit pe domnul senator Marinescu, pentru c„ a mai Ónchis un robinet. Acel robinet era deschis p‚n„ acum, dar prin acea îconduct„“ — Ón ghilimele spun —

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Comisia v„ propune aprobarea proiectului Ón forma adoptat„ de Senat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/20.X.2006

## V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt.

Nu exist„ amendamente admise sau respinse.

Proiectul r„m‚ne la vot final.

La punctul 20, propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea ∫i func˛ionarea cabinetelor medicale.

Legea are caracter ordinar.

Proiectul a fost respins de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru s„n„tate.

Suntem Camer„ decizional„.

Œl rog pe ini˛iator dac„ dore∫te s„ sus˛in„ proiectul. V„ rog, domnule deputat Bonis.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Œnaintea apari˛iei Ordonan˛ei Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea ∫i func˛ionarea cabinetelor medicale, asisten˛a medical„ Ón cabinetele privat„ era prestat„ Ón cadrul unor societ„˛i comerciale prev„zute de Legea nr. 31/1990.

Prin intrarea Ón vigoare a Ordonan˛ei Guvernului nr. 124 s-a ivit posibilitatea Ónfiin˛„rii cabinetelor medicale Óntr-o nou„ form„ de organizare, dar, Ón acela∫i timp, s-a creat ∫i o discriminare. Investi˛iile f„cute Ón ceea ce prive∫te achizi˛ionarea cabinetelor, cump„rarea aparatelor medicale ∫i a instrumentelor pentru o bun„ dotare a cabinetelor la standardele cerute au fost efectuate Ón conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990, neexist‚nd o reglementare de transferare a dreptului de proprietate a bunurilor Ón mod corect ∫i echitabil.

Prezentul proiect de lege acoper„ aceast„ lacun„ legislativ„ ∫i inechitatea.

Stima˛i colegi, pentru acest fapt ∫i pentru sprijinul cabinetelor ∫i asisten˛ei medicale, v„ rog s„ sus˛ine˛i aceast„ ini˛iativ„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Din partea comisiei?

Domnul pre∫edinte Ifrim.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn leg„tur„ cu aceast„ propunere legislativ„, comisia a apreciat c„ este o propunere foarte bun„, care duce la realizarea unei echit„˛i ∫i a unei motiva˛ii pentru cei care au cabinete, a∫a Ónc‚t comisia v„ roag„ s„ vota˛i Ón forma propus„ de comisie.

V„ mul˛umesc. Din partea Guvernului? Domnul secretar de stat Székely.

## **Domnul Székely Ervin Zoltán** — _secretar de stat_

_Ón Ministerul S„n„t„˛ii Publice_ :

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn prezent sunt dou„ categorii de medici cu practic„ privat„, unii care func˛ioneaz„ potrivit Ordonan˛ei Guvernului nr. 124 ∫i al˛ii care func˛ioneaz„ Ón condi˛ii diferite, reglementate de Legea nr. 31.

Consider„m c„ acest lucru creeaz„ o inechitate ∫i o discriminare Óntre medici.

Ini˛iativa legislativ„ elimin„ aceast„ discriminare, pentru care Guvernul sus˛ine aceast„ ini˛iativ„. V„ mul˛umesc.

Da.

V„ mul˛umesc. Dezbateri generale? V„ rog, domnule deputat Cr„ciunescu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Am s„ Óncerc s„ explic un pic mai Ón detaliu despre ce este vorba.

Deci, societ„˛ile comerciale cu activitate unic„, activitate medical„, au fost Ónfiin˛ate de medici ∫i ∫i-au adunat Ón decursul anilor un patrimoniu: aparatur„, mobilier, chiar cl„dirile. Œn momentul Ón care trebuie s„ Ónchizi societatea comercial„, ∫i acest lucru trebuie f„cut conform legii, ∫i vrei s„ treci Óntreg patrimoniul pe cabinetul medical, pentru trecerea acestui patrimoniu trebuie s„ pl„te∫ti. Eu personal am pl„tit 300 de milioane la vremea anului 1997, c‚nd am trecut de pe societate comercial„ pe cabinet medical. La vremea respectiv„ nu se putea face nimic ∫i consider c„ acest proiect de lege ajut„ pe acei colegi care vor s„ se transforme din societ„˛i comerciale Ón forma de organizare cabinet medical, pentru c„ este un specific al acestei profesii ∫i este mult mai corect ∫i mai bine s„-˛i desf„∫ori activitatea Ón cabinetul medical.

Noi vom vota acest proiect de lege ∫i sus˛inem acest lucru.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Alte interven˛ii? Nu sunt alte interven˛ii.

Œn˛eleg c„ m‚na domnului deputat Vl„doiu era ridicat„ Ón alte scopuri. Nu dori˛i cuv‚ntul? Nu.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Exist„ doar amendamente admise.

Pe anexa cu amendamente admise, dac„ la punctul 1 exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptat.

Punctul 2? Adoptat. Punctul 3? Adoptat. Punctul 4? Adoptat. Punctul 5? Adoptat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/20.X.2006 Punctul 6? Adoptat. Punctul 7? Adoptat. Punctul 8? Adoptat. Punctul 9? Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Proiectul r„m‚ne la vot final.

La punctul 21, proiectul de Lege privind prevenirea accidentelor din mediul subteran speologic ∫i organizarea activit„˛ii de salvare din mediul subteran speologic.

Legea are caracter ordinar.

Proiectul a fost adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru s„n„tate.

Suntem Camer„ decizional„.

Ini˛iatorul dore∫te s„ intervin„? Dore∫te, Ól a∫tept„m. V„ rog, domnule deputat Cornel Popa.

## **Domnul Cornel Popa:**

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Rom‚nia se afl„ printre ˛„rile cu o bogat„ ∫i Óndelungat„ activitate speologic„ ∫i se num„r„ printre pu˛inele ˛„ri europene cu peste 10 mii de pe∫teri cunoscute. Revenindu-se la reparti˛ia pe mari unit„˛i geografice subliniem c„ peste 95% dintre pe∫teri se afl„ Ón Mun˛ii Carpa˛i ∫i sunt dezvoltate Ón calcare sau dolomite.

La nivel na˛ional exist„ un num„r de peste 1.000 de speologi, legitima˛i la diverse cluburi de speologie, care practic„ acest sport Óntr-un cadru organizat, respect‚nd normele minime de protec˛ie ∫i posed‚nd un echipament adecvat pentru deplasarea Óntr-un mediu at‚t de ostil cum este pe∫tera. Pe l‚ng„ ace∫tia Óns„ exist„ turi∫ti, fie ei rom‚ni sau str„ini, care an de an Ó∫i petrec concediile ∫i vacan˛ele Ón diferite zone din ˛ar„. Fiind atra∫i de necunoscut, de nevoia de a descoperi ∫i de a se aventura Ón zone de risc, ace∫tia Ó∫i pun via˛a Ón pericol. De cele mai multe ori, ace∫ti turi∫ti nu respect„ regulile elementare de protec˛ie, nu posed„ echipamentul minim de protec˛ie corespunz„tor ∫i se expun accidentelor. La nivel na˛ional, num„rul estimativ al acestor persoane este de peste 20 de mii anual.

Mai exist„ o a treia categorie de oameni care p„trund Ón mediul subteran Ón cadrul unor programe organizate ∫i coordonate de diver∫i turoperatori de turism de aventur„ sau de agen˛iile de turism care v‚nd astfel de programe.

Din p„cate, aceste agen˛ii nu respect„ de multe ori regulile de deplasare Ón subteran ∫i nu posed„ ghizi specializa˛i pentru speologie.

Acest fenomen a luat o amploare foarte mare Ón ultima perioad„. O serie de firme v‚nd programe de aventur„ cu specificul speologie Ón care sunt incluse ∫i vizite Ón cavit„˛i cu grad ridicat de dificultate.

Pe l‚ng„ cluburile de speologie exist„ ∫i alte cluburi de turism montan sau ecologie care practic„ un turism speologic, ei nefiind ini˛ia˛i pentru a p„trunde Ón acest mediu ∫i nu sunt Ónso˛i˛i de persoane specializate.

Studiile neoficiale arat„ c„ exist„ o categorie de persoane care practic„ speologia ca pe un sport extrem, Ón mod neorganizat, f„r„ respectarea normelor minime de protec˛ie, expun‚ndu-se accidentelor. Œn Rom‚nia, la ora actual„, nu exist„ legisla˛ie necesar„ privind normele de

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dup„ aplauzele grupurilor parlamentare, comisia. Domnule pre∫edinte Ifrim, v„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Referitor la proiectul de Lege privind prevenirea accidentelor din mediul subteran speologic ∫i organizarea activit„˛ii de salvare, comisia a analizat acest proiect legislativ. El aduce o serie de reglement„ri privind protec˛ia vie˛ii ∫i s„n„t„˛ii celor care au contact cu acest mediu. De asemenea, aceast„ problem„ este reglementat„ Ón Uniunea European„, iar proiectul de lege este Ón acord cu reglement„rile din Uniunea European„, a∫a Ónc‚t comisia v„ roag„ s„ acorda˛i votul dumneavoastr„, Ón forma pe care v-am propus-o. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Din partea Guvernului?

V„ rog, domnul secretar de stat Székely.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Guvernul sus˛ine adoptarea ini˛iativei legislative, cu amendamentele adoptate Ón comisie.

V„ mul˛umesc.

Da.

V„ mul˛umesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

64 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/20.X.2006

Trecem la dezbaterile pe articole.

Nu exist„ amendamente respinse, ci doar amendamente admise.

Dac„ de la punctul 1 la punctul 10 exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptate.

De la punctul 11 la punctul 20 sunt obiec˛ii, observa˛ii, comentarii?

Adoptate.

De la punctul 21 la punctul 30?

Adoptate.

De la punctul 31 la punctul 40, obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptate.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Proiectul r„m‚ne la vot final la ora 12,30.

La punctul 22, propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Autorit„˛ii Rom‚ne pentru Mediul de Afaceri.

Legea are caracter ordinar.

Proiectul a fost respins de Senat.

Raport de adoptare ∫i raport suplimentar de men˛inere

- a raportului ini˛ial, din partea Comisiei economice. Suntem camer„ decizional„.

Ini˛iatorul, domnul senator Marius Marinescu.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

La 6 iunie 2006, Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare a hot„r‚t adoptarea propunerii legislative, cu amendamentele admise. La ∫edin˛a noastr„, a Camerei Deputa˛ilor, din 27 iunie 2006, la propunerea ini˛iatorului s-a aprobat retrimiterea la comisie a propunerii legislative, Ón vederea complet„rii cu observa˛iile ∫i propunerile f„cute de Ministerul Finan˛elor Publice. Proiectul de Lege vizeaz„ Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Autorit„˛ii Rom‚ne pentru Mediul de Afaceri. La dezbaterea care a avut loc din nou Ón cadrul comisiei au participat ∫i ini˛iatorii. Potrivit prevederilor art. 61 din Regulamentul Camerei, membrii comisiei au examinat acest proiect de lege Ón ∫edin˛a din 3 octombrie 2006 ∫i au hot„r‚t cu 23 de voturi men˛inerea punctului de vedere ini˛ial, respectiv a propunerii de aprobare, Ón forma Ón care am admis-o data trecut„.

V„ rug„m ∫i pe dumneavoastr„ s„ fi˛i de acord. V„ mul˛umesc.

Da. V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Guvernului, Ónt‚i, punctul de vedere, ∫i dup„ aceea dezbateri generale.

V„ rog.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Suntem Ómpreun„ ini˛iatori: eu, dumneavoastr„, domnul Bogdan Pascu ∫i domnul Verestóy Attila. Este o propunere foarte bun„. Are Ón vedere comasarea celor trei institu˛ii pe mediul de afaceri Óntr-una singur„, cu oficii Ón toat„ ˛ara. Este vorba despre Agen˛ia I.M.M.-urilor, este vorba despre Agen˛ia de Investi˛ii Str„ine ∫i Departamentul pentru mediul de afaceri.

De la 1 ianuarie intr„m Ón Uniunea European„, ∫i atunci mediul de afaceri este unul singur, este un mediu european, ∫i trebuie s„ avem un tratament egal de ∫anse Óntre investitorii str„ini ∫i investitorii rom‚ni. Pe de alt„ parte, toate fondurile de finan˛are destinate mediului de afaceri s„ mearg„ direct la oficiile jude˛ene ale acestei agen˛ii, pentru a fi implementate ∫i puse la dispozi˛ia Óntreprinz„torilor.

V-a∫ ruga s„ vota˛i aceast„ ini˛iativ„ legislativ„. P„rerea mea este c„ este un lucru extraordinar de bun pe care putem s„-l facem acum pentru mediul de afaceri, s„ preg„tim I.M.M.-urile, s„ preg„tim investitorii pentru aderarea la 1 ianuarie 2007. S„ nu se mai Ónt‚mple cum s-a Ónt‚mplat Ón Ungaria ∫i nu numai, unde o dat„ cu aderarea Óntreprinz„torii au suferit foarte mult, Ón propor˛ie de 60% au dat faliment. Ne-am inspirat, f„c‚nd aceast„ ini˛iativ„, din experien˛a ˛„rilor care au avut eficien˛„ foarte mare c‚nd au aderat, unde mediul de afaceri este foarte puternic, este vorba de Marea Britanie, Belgia, Danemarca, Cehia... ∫i nu numai ele.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule senator. Comisia? Domnul deputat Lakatos.

O s„ v„ rog s„ v„ ∫i prezenta˛i la microfon.

## **Domnul Bogdan Mircea Dumitrache** — _secretar_

_general la Agen˛ia Na˛ional„ pentru Œntreprinderi Mici ∫i Mijlocii ∫i Coopera˛ie_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

M„ numesc Bogdan Dumitrache, sunt secretar general la Agen˛ia Na˛ional„ de Œntreprinderi Private Mici ∫i Mijlocii.

Œnc„ din aprilie anul acesta, c‚nd s-a pus problema realiz„rii acestui act normativ, conducerea agen˛iei, Ón spe˛„ domnul pre∫edinte Eugen Ovidiu Chirovici, a sus˛inut aceast„ unificare. Deci punctul nostru de vedere, punctul de vedere al agen˛iei este pentru realizarea acestei unific„ri ∫i pentru adoptarea acestei ini˛iative legislative.

V„ mul˛umesc.

Da.

V„ mul˛umesc. Dezbateri generale?

Domnul deputat Marian S„niu˛„.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn condi˛iile Ón care dumneavoastr„ sunte˛i unul dintre ini˛iatori, am rug„mintea s„ lua˛i m„surile ce se impun pentru obiectivitatea acestei dezbateri.

P‚n„ la decizia dumneavoastr„, domnule pre∫edinte, da˛i-mi voie s„-mi expun punctul de vedere privind aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ a distinsului nostru coleg,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/20.X.2006 domnul senator Marinescu, care Óntre timp a mai c„p„tat aderen˛i.

Œn primul r‚nd, a∫ pune Óntrebarea, stima˛i colegi, arma cui se dore∫te aceast„ agen˛ie pentru mediul de afaceri, pentru c„ nu poate fi vorba ∫i nu este adev„rat c„ investitorii au Ón acest moment Ón Rom‚nia un tratament diferen˛iat. Dac„ era acest lucru nu se Ónchidea Capitolul 6 — îConcuren˛„“, iar Codul fiscal prevedea tratament diferen˛iat. Tratamentul este egal, iar dac„ mai sunt la acest moment solduri, ca s„ le numesc a∫a, Ón legisla˛ia Ón vigoare, ele nu sunt aplicabile, pentru c„ la acest moment Codul fiscal este foarte clar. Cum a fost Ónfiin˛at„ A.R.I.S., pentru c„ din acest punct de vedere, nu ∫tiu ce caut„ aici s„-∫i expun„ punctul de vedere secretarul general al Agen˛iei Na˛ionale pentru Œntreprinderi Mici ∫i Mijlocii, care nu exprim„ punctul de vedere al Guvernului.

Guvernul, stima˛i colegi, nu a exprimat..., iar Ministerul de Finan˛e nu este Guvernul, nu a exprimat un punct de vedere. Se a∫tept„ noua Lege a investi˛iilor ∫i atunci, evident, vom dezbate ∫i acest punct. Agen˛ia Rom‚n„ pentru Investi˛ii Str„ine a fost Ónfiin˛at„ Ón 2002 prin contribu˛ia B„ncii Mondiale, la ini˛iativa acesteia, prin ini˛iativa B„ncii Europene pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare ∫i cu sprijinul direct al Ambasadei Americane la Bucure∫ti.

Din acest punct de vedere am beneficiat Ón perioada respectiv„ de investi˛ii Ón dotare pe banii B„ncii Mondiale ∫i investi˛ii Ón calificarea personalului din partea Guvernului Statelor Unite ale Americii.

Rezultatele dintre 2002—2004—2005 sunt elocvente. Aceast„ agen˛ie a reu∫it s„ creasc„ atractivitatea ˛„rii de la 1,1 miliarde de euro investi˛ii str„ine directe Ón 2002, anul de Ónfiin˛are, p‚n„ la peste 5 miliarde Ón 2005. Sunt tineri sub 35 de ani angaja˛i Ón aceast„ agen˛ie, care cunosc dou„ limbi str„ine, computer, n-au avut nici o problem„ cu carnetul de partid ∫i care au la acest moment expertiza necesar„. A-i concedia sau a-i pune Óntr-o situa˛ie de inferioritate nu constituie altceva, dup„ p„rerea mea, dec‚t o gre∫eal„.

Da.

V„ mul˛umesc.

Alte interven˛ii la dezbateri generale?

Domnul deputat Valeriu Gheorghe ∫i domnul deputat Petru C„lian.

## **Domnul Valeriu Gheorghe:**

Domnule pre∫edinte,

Eu am venit la microfon pentru o problem„ de procedur„. A∫ vrea s„ ∫tiu dac„ domnul care a vorbit Ónainte... din partea cui spunea c„ a venit, dumneavoastr„ a˛i intervenit s„ vin„, este reprezentantul Guvernului. Pozi˛ia Guvernului eu ∫tiu c„ este de respingere a acestui proiect de lege. Domnul care a venit la microfon spunea c„ Guvernul sus˛ine ini˛iative legislativ„. A∫ vrea s„ vin„ din nou la microfon, s„ ne spun„ dac„ a vorbit Ón numele Guvernului ∫i, dac„ a vorbit Ón numele Guvernului, de ce nu sus˛ine punctul de vedere al Guvernului.

Da.

V„ mul˛umesc.

Domni∫oara secretar de stat Pocora, punctul de vedere al Guvernului, totu∫i...?

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Atunci c‚nd a fost depus acest proiect de lege ∫i a fost solicitat punctul de vedere de la Guvern, propunerea legislativ„ a primit punct negativ de vedere. Este adev„rat c„, Óntre timp, la comisie s-a dezb„tut, de dou„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/20.X.2006 ori s-a Óntors la comisie, s-au depus o serie de amendamente care au schimbat pe fond prevederile acestei propuneri legislative, Óns„ nu a fost solicitat un nou punct de vedere. Prin urmare, Guvernul Ó∫i men˛ine punctul de vedere negativ dat ini˛ial.

V„ mul˛umesc. Domnul deputat Petru C„lian.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Se Ónt‚mpl„ lucruri ciudate, sincer! Ini˛iatorul acestui proiect de lege, domnul senator Marinescu, a f„cut precizarea Ón cuv‚ntul Domniei Sale c„ printre ini˛iatori se afl„ ∫i Bogdan Pascu. Nu rezult„ din documente acest lucru ∫i totu∫i cred eu c„ suntem pu˛in deruta˛i. Œn numele Grupului parlamentar al Partidul Conservator solicit o pauz„ de consult„ri de 15 minute, pentru a clarifica aceast„ situa˛ie.

V„ mul˛umesc.

Domnule deputat, sigur, dac„ o cere˛i eu v-o dau, dar cu cine dori˛i s„ v„ consulta˛i?

agen˛ii ∫i institu˛ii ale statului, Ón primul r‚nd pentru c„ ele vizeaz„ restructurarea Guvernului. Este o problem„ pe care trebuie s-o decid„ neap„rat Guvernul, Óntruc‚t el prezint„ structura de organizare ∫i func˛ionare a Guvernului ∫i a institu˛iilor sale.

Œn al doilea r‚nd, vreau s„ depun o m„rturie, c‚t de important„ este sau c‚t de important este s„ avem o agen˛ie, o institu˛ie a statului care s„ promoveze investi˛iile str„ine. Œn nici un caz nu neg importan˛a Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii, importan˛a dezvolt„rii mediului de afaceri, dar ˛„rile emergente s-au zb„tut teribil s„-∫i promoveze poten˛ialul de investi˛ii Ón str„in„tate. Este drept, Ón ultimii 2—3 ani se observ„ o cre∫tere mare a investi˛iilor de capital str„in Ón Rom‚nia, dar Ón bun„ parte Ón urma privatiz„rilor. Or, b„t„lia mare este de a atrage capital str„in pentru investi˛ii noi de tip Greenfield ∫i nu numai.

De aceea, eu consider c„ a pune la un loc sub aceea∫i umbrel„, sub acela∫i acoperi∫ activit„˛i distincte poate Óncetini procesul de dezvoltare a Rom‚niei. Este o opinie personal„, dar ∫i din constat„ri, din activitate mea anterioar„ la Camera de Comer˛ ∫i Industrie, unde am v„zut c‚t de important este s„ ie∫i Ón lume cu o institu˛ie care Ó∫i promoveaz„ poten˛ialul de investi˛ii ∫i de afaceri Ón Rom‚nia.

V„ mul˛umesc.

Ca atare, eu voi vota Ómpotriva acestei propuneri.

Cu colegii de grup.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

F„r„ Óndoial„ 15 minute pauz„ de consult„ri cerut„ de Grupul parlamentar al Partidul Conservator. La ora 11,20 relu„m lucr„rile.

PAUZ√

## DUP√ PAUZ√

Stima˛i colegi, Relu„m lucr„rile.

V„ rog s„ v„ relua˛i locurile Ón sal„ pentru a reÓncepe lucr„rile dup„ aceast„ pauz„ de consult„ri.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Relu„m lucr„rile.

V„ reamintesc, eram la dezbaterile generale pe tema proiectului de la punctul 22 de pe ordinea de zi, propunere legislativ„ pentru Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Autorit„˛ii Rom‚ne pentru Mediul de Afaceri. Interven˛ii la dezbateri generale? Domnul deputat Vainer, v„ rog.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œn leg„tur„ cu aceast„ propunere legislativ„, da˛i-mi voie s„ am un punct de vedere personal fa˛„ de ceea ce a votat comisia din care fac parte, ∫i anume consider c„ nu este oportun acest lucru, comasarea acestor

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Alte interven˛ii? Domnul deputat Petru C„lian.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Conservator nu sus˛ine acest proiect de lege Ón aceast„ form„. Mai mult de at‚t, consider„m c„ este imperios necesar s„ avem un punct de vedere scris al Guvernului, pentru c„ sunt foarte multe proiecte de lege care a∫teapt„ puncte de vedere care s„ vin„ de la Guvern, astfel Ónc‚t ele zac foarte mult timp pe la comisii.

Este oarecum surprinz„tor acest proiect de lege, Óns„ repet, f„r„ un punct de vedere scris al Guvernului, ∫i nici atunci nu e sigur c„ vom vota acest proiect de lege. V„ mul˛umesc.

Am Ón˛eles. V„ mul˛umesc.

Alte interven˛ii la dezbateri generale? Domnul deputat Bivolaru.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Œn primul r‚nd trebuie clarificat„ aceast„ problem„, exist„ sau nu exist„ un punct de vedere oficial al Guvernului, c„ s-a discutat aici, inclusiv Ón pauz„, v„ m„rturisesc, domnule pre∫edinte, unii dintre colegi au r„mas convin∫i c„ nu exist„ un punct de vedere al Guvernului, pentru c„ un reprezentant al comisiei de fond

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/20.X.2006 a spus ceva Ón sensul acesta, reprezentantul Guvernului, c‚nd i-a˛i dat cuv‚ntul, a spus c„ a trimis un punct de vedere ∫i a∫ vrea, Ón calitatea de pre∫edinte al Comisiei de regulament, s„ Ónvederez urm„torul lucru: se discut„ foarte mult Ón leg„tur„ cu punctele de vedere intermediare ale Guvernului. Nu avem reglementat Ón regulament... am observat c„ acest lucru, pe undeva, se mai practic„ ∫i pe la Senat.

Nu avem Ón reglement„rile noastre puncte de vedere ale Guvernului Ón momentul c‚nd se introduc rapoartele Ón plen. Guvernul poate s„-∫i exprime punctele de vedere la nivelul comisiei c‚nd se Óntocmesc aceste rapoarte. Poate s„ vin„ Guvernul aici s„ spun„ c„ are un punct de vedere Ón leg„tur„ cu proiectul respectiv care se dezbate, dar nu exist„ puncte de vedere regulamentar stabilite ale Guvernului care s„ Ónso˛easc„ aceste rapoarte. Asta a fost o parantez„.

Œn ceea ce prive∫te acest proiect, domnule pre∫edinte, mie mi se pare c„ se abordeaz„ o discriminare Ón r‚ndul oamenilor de afaceri, pentru c„ dac„ se dore∫te ca aceast„ agen˛ie s„ fie afiliat„ la agen˛ia cu I.M.M.-urile, Ónseamn„ c„ efectiv vom avea dou„ categorii de oameni de afaceri, oameni de afaceri din I.M.M.-uri care au ∫i o agen˛ie care se ocup„ de afaceri ∫i oameni de afaceri care nu sunt din I.M.M.-uri ∫i care trebuie s„ bat„ la u∫a Agen˛iei I.M.M.

Merit„ s„ respingem un astfel de proiect.

## V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Marian S„niu˛„, Ón˛eleg, un drept la replic„.

Nu un drept la replic„, o completare.

A, o completare... Œmi cer scuze, atunci!

Mul˛umesc foarte mult.

Doar o simpl„ completare, domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi.

Ce vreau eu s„ spun Ón acest moment este c„ sigur orice ini˛iativ„ legislativ„ merit„ a fi salutat„ ∫i i-am spus distinsului nostru coleg, domnul Marinescu, c„ aceast„ ini˛iativ„ este perfectibil„.

Un lucru este Óns„ cert. At‚t Ón domeniul I.M.M.-urilor, c‚t ∫i Ón domeniul atragerii de investi˛ii str„ine directe ∫i Ón special cele de tip Greenfield, cum spunea distinsul nostru coleg, domnul Vainer, avem nevoie de strategii separate, avem nevoie de dezvoltarea acestor domenii ∫i mai ales de sus˛inerea lor. A le pune la acest moment Óntr-o singur„ oal„ numit„ Agen˛ia Rom‚n„ pentru Mediul de Afaceri sau... autoritatea, uit‚nd zonele defavorizate, uit‚nd zonele libere care mai exist„ ∫i Codul fiscal Ónc„ le mai sus˛ine o perioad„ de timp, cu problemele lor, nu putem s„ discut„m Ónc„ despre o astfel de autoritate care s„ r„spund„ tuturor exigen˛elor ∫i problemelor pe care le ridic„ mediul de afaceri din Rom‚nia.

De aceea, sus˛inerea Ón continuare a celor dou„ agen˛ii separate mi se pare o solu˛ie foarte bun„, dar

cred c„ aici Guvernul, ∫i-mi pare r„u c„ nu este reprezentat, ar trebui s„ Ómbog„˛easc„, dimpotriv„, paleta de activit„˛i la nivelul A.R.I.S.-ului, pentru c„ discut„m de parcuri industriale care nu sunt reprezentate, putem Ón continuare discuta, a∫a cum am spus, de zone libere ∫i alte reglement„ri vizavi de ajutorul de stat.

Mul˛umesc foarte mult.

De aceea, stima˛i colegi, Ónc„ o dat„ sus˛in respingerea acestei ini˛iative ∫i-mi ofer serviciile, at‚ta c‚t m„ pricep, s„ facem Ómpreun„ o ini˛iativ„ care s„ r„spund„ tuturor acestor comandamente.

Mul˛umesc foarte mult.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Árpád Márton.

Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor,

Œn primul r‚nd, permite˛i-mi s„-mi exprim p„rerea despre aceast„ disput„ Ón leg„tur„ cu punctul de vedere al Guvernului. Pentru mine, punctul de vedere al Guvernului se realizeaz„ printr-o hot„r‚re de guvern care se trimite Ón form„ scris„ Parlamentului.

Din p„cate, avem astfel de semiproceduri, s„ zic a∫a, Ón care vine cineva de la vreun minister ∫i Ó∫i d„ cu p„rerea Ón comisie, c‚teodat„ chiar fa˛„ de un proiect de lege trimis de c„tre Guvern, ∫i exist„ deputa˛i care Óncearc„ s„ arate c„ punctul de vedere prezentat de cineva dintr-un minister ar fi, de fapt, punctul de vedere al Guvernului, ∫i nu proiectul de lege Ónsu∫i.

Deci pentru mine punctul de vedere al Guvernului are o form„ scris„ pe care scrie: îpunctul de vedere al Guvernului“. Toate celelalte sunt puncte de vedere ale unui minister sau altul sau ale unui reprezentant al unui minister la diferite niveluri.

Dat„ fiind Óns„ situa˛ia Ón care ne g„sim, mul˛i oratori au spus c„ exist„ ∫i lucruri bune Ón aceast„ lege, dar exist„ ∫i ni∫te pericole. ™i n-am reu∫it s„ clarific„m care este punctul de vedere al Guvernului. Fiind Camer„ decizional„, nu ne pa∫te pericolul aprob„rii tacite. Eu propun s„ retrimitem legea la comisie, s„ vedem, s„ clarific„m toate aceste probleme pe care le-am discutat aici ∫i s„ se vin„ cu un alt raport, av‚nd Ón vedere toate acele elemente pe care n-am reu∫it s„ le elucid„m. Pentru c„ pentru asta sunt comisiile! Nu plenul trebuie s„ elucideze care sunt pericolele, care e punctul de vedere sau exist„ sau nu exist„ punctul de vedere al Guvernului.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Mai exist„ alte interven˛ii pe chestiunea retrimiterii la comisie?

V„ rog, domnule deputat Lakatos. Din partea comisiei, Ón˛eleg.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/20.X.2006

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

™i data trecut„ am avut aceast„ discu˛ie ∫i, din p„cate, din partea Guvernului, la comisie, a venit doar o adres„ din partea Ministerului Finan˛elor.

Sunt de acord cu retrimiterea la comisie, cu rug„mintea c„tre domnul pre∫edinte ca printr-o adres„ s„ solicite, ∫i d‚nsul s„ stabileasc„ termenul Ón care aceast„ adres„, acest punct de vedere al Guvernului poate s„ soseasc„ la comisie, pentru c„ toat„ lumea simte c„ trebuie f„cute ni∫te modific„ri. Ce modific„ri? Care este inten˛ia Guvernului este, bineÓn˛eles, important s„ ∫tie ∫i Parlamentul.

Dac„ tot suntem de acord cu faptul c„ activitatea Ón acest domeniu trebuie Ómbun„t„˛it„, atunci v„ rog s„ fi˛i de acord ∫i cu retrimiterea la comisie.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

R„m‚nem atunci pe chestiunea procedural„ a retrimiterii la comisie.

V„ rog s„ vota˛i atunci propunerea de retrimitere la comisie a acestui proiect.

Cine este pentru?

## **Domnul Marian Florian S„niu˛„**

**:**

Supune˛i la vot dou„ propuneri, una de retrimitere la comisie ∫i una de respingere.

P„i da, dar Ónt‚i votez retrimiterea la comisie, c„ e propunere de procedur„, ∫i dup„ aceea discut„m respingerea, domnule deputat.

Domnule deputat, crede˛i-m„ c„ pe procedur„ se discut„ Ónt‚i retrimiterea ∫i dup„ aceea propunerea de respingere. Aceea e la votul final.

Da.

V„ mul˛umesc.

Propunerea de retrimitere la comisie a fost respins„ cu 67 de voturi Ómpotriv„, 41 pentru ∫i dou„ ab˛ineri.

Procedural, evident c„ discut„m mai Ónt‚i propunerea de retrimitere la comisie.

Œn ce prive∫te propunerea de respingere, ea se va lua Ón considerare Ón momentul Ón care se d„ votul asupra proiectului.

Dat fiind c„ propunerea de retrimitere la comisie a fost respins„, dac„ nu mai exist„ alte interven˛ii la dezbateri generale, dac„ ini˛iatorul va dori s„ ia cuv‚ntul Ón Óncheiere, dup„ care vom trece la dezbaterea pe articole.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Ini˛iativa vizeaz„ comasarea celor trei institu˛ii pe mediul de afaceri, deci nu dispare absolut nimic. Œn plus, aceast„ nou„ agen˛ie a Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii ∫i mediului de afaceri ∫i investitorilor va avea oficii Ón toate jude˛ele. La ora actual„, nu exist„ acest oficiu Ón toate jude˛ele.

Am luat modelul statelor din Uniunea European„ unde aceast„ agen˛ie a avut eficien˛„ maxim„.

Vreau s„ v„ spun c„ Ón Cehia, unde e o singur„ agen˛ie pe mediul de afaceri, îCzeck Invest“, investi˛iile str„ine sunt de aproximativ de cinci ori mai mari pe cap de locuitor dec‚t Ón Rom‚nia. Iar I.M.M.-urile, Ón momentul Ón care Cehia a aderat la Uniunea European„, nu au dat faliment dec‚t Ón propor˛ie de 20%. Œn Ungaria, unde au existat dou„ agen˛ii, de fapt, o agen˛ie mare pentru I.M.M.-uri ∫i un mic departament pentru investi˛ii str„ine, I.M.M.-urile au dat faliment Ón propor˛ie de 60%.

Deci ∫i din acest motiv v-a∫ ruga s„ vota˛i aceast„ ini˛iativ„ legislativ„. Este solu˛ia, consider eu, cea mai bun„ pentru mediul de afaceri la ora actual„. Dac„ ve˛i vota, ve˛i vota pentru oamenii de afaceri.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule senator. Am finalizat dezbaterile generale.

Trecem la dezbaterile pe articole. Discut„m pe raportul comisiei. Constat c„ exist„ numeroase amendamente sau voluminoase, Ón orice caz, amendamente admise.

Nu exist„ amendamente respinse.

Dac„ la punctul 1 din raport, din anexa cu amendamente admise, exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptat.

Punctul 2? Adoptat. Punctul 3? Adoptat. Punctul 4? Adoptat. De la punctul 5 la 10? Adoptate. De la punctul 11 la 15? Adoptate. Punctul 16, anexa. Adoptat„. Am finalizat dezbaterea pe articole.

R„m‚ne la vot final pentru ora 12,30.

Punctul 23, proiectul de Lege privind acordarea unui sprijin financiar la constituirea familiei.

- Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat.

- Raport de adoptare ∫i raport suplimentar de men˛inere

- a raportului ini˛ial, din partea Comisiei pentru munc„. Suntem Camer„ decizional„. Ini˛iatorul.

- V„ rog, domni∫oara secretar de stat Pocora.

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Prin prezentul proiect de lege, prin m„surile propuse se recunoa∫te importan˛a familiei ∫i a rolului acesteia pentru men˛inerea coeziunii sociale ∫i pentru cre∫terea natalit„˛ii.

Œn acest sens, se propune acordarea unui sprijin financiar de 200 de euro la Óntemeierea familiei tinerilor domicilia˛i ∫i reziden˛ilor de pe teritoriul Rom‚niei la prima c„s„torie a so˛ilor, f„r„ stabilirea unor limite de venit.

Fa˛„ de cele prezentate mai sus, Guvernul sus˛ine adoptarea prezentului proiect de lege ∫i, de asemenea, v„ roag„ s„-l vota˛i Ón forma adoptat„ de raportul comisiei. Mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/20.X.2006

V„ mul˛umesc foarte mult. Din partea comisiei? Domnul deputat Mocanu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

A∫a cum s-a spus, suntem Ón fa˛a unui raport suplimentar, ca urmare a deciziei noastre de la precedenta dezbatere a acestui proiect de lege de a-l retrimite pentru reexaminare comisiei.

Œn urma reexamin„rii, Ón 5 octombrie, comisia a hot„r‚t, cu unanimitate de voturi, s„ men˛in„ solu˛ia ini˛ial„ de admitere a proiectului de lege Ón forma Ón care a fost prezentat. Nu sunt amendamente admise. Exist„ un singur amendament respins ∫i, ca atare, v„ propunem s„ adopt„m acest proiect de lege Ón forma Ón care-l ave˛i Ón raport.

V„ mul˛umesc.

sim˛ de r„spundere. De ce? Pentru c„ noi ceream ca tinerelor familii s„ li se dea 60 de milioane de lei la Ónceputul c„s„toriei, ∫i nu 8 milioane, c‚t a dat p‚n„ la urm„ Guvernul.

De ce 60 de milioane? Pentru c„ a sc„zut dramatic num„rul de c„s„torii, practic s-a Ónjum„t„˛it din 1990 Óncoace, iar toate sondajele care s-au f„cut p‚n„ acum Ón r‚ndul tinerilor relev„ faptul c„ ace∫tia nu se mai c„s„toresc pentru c„ nu mai au unde s„ locuiasc„ ∫i atunci ceream noi Ón expunerea de motive ca ace∫ti bani s„ poat„ fi folosi˛i pentru plata primei rate la achizi˛ionarea unui apartament sau pentru bunuri de folosin˛„ Óndelungat„.

A∫adar, vom sus˛ine proiectul respectiv, dar cu amendamentul c„ 8 milioane este aproape nimic. N-ajunge nici m„car pentru o rochie de mireas„. Haide˛i s„ fim serio∫i!

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, doamna deputat.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Interven˛ii la dezbateri generale? Domnul deputat Petru C„lian.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Tinerii c„s„tori˛i se bucur„ de drepturi, Ón sf‚r∫it, Ón Rom‚nia. Dec‚t deloc, mai bine 200 de euro, pentru c„ le ajunge de c‚teva butelii de vin. Dac„ este s„ reproduc ceea ce a spus ini˛iatorul, care nu are perfect„ dreptate, ini˛iatorul a spus c„ va Óncuraja natalitatea.

Consider c„ este doar un prim pas ∫i Óncurajeaz„ c„s„toriile. Œns„ recomand„m ini˛iatorului s„ fac„ ∫i al˛i pa∫i, astfel Ónc‚t s„ Óncurajeze Óntr-adev„r natalitatea ∫i pentru fiecare na∫tere s„ asigure ajutoare suplimentare de cel pu˛in 200 de euro, astfel Ónc‚t pe bun„ dreptate s„ Óncuraj„m natalitatea ∫i s„ nu ne trezim peste 50 de ani c„ ajungem la o popula˛ie de 15—16 milioane de locuitori. Aici este solu˛ia ∫i cred eu c„ Guvernul trebuie s„ fac„ ∫i pasul decisiv ∫i Óntr-adev„r s„ Óncurajeze natalitatea. Iar cu vinul... facem noi cinste, nu e nici o problem„!

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Interven˛ii? Doamna deputat Olgu˛a Vasilescu.

## Domnule pre∫edinte,

Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare va sus˛ine acest proiect de lege dintr-un motiv c‚t se poate de simplu: ne apar˛ine. Mai precis, a fost plagiat dup„ un proiect de lege al nostru pe care l-am introdus Ón anul 2002 ∫i care era semnat atunci de actualul lider de grup Ioan MÓnzÓn„, de mine, de domnul deputat Gelil Eserghep ∫i de domnul deputat Marius Iriza.

Ne-am fi a∫teptat Óns„ la acest Guvern, dac„ tot a plagiat un proiect de lege, s-o fac„ p‚n„ la cap„t ∫i cu

Alte interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt alte interven˛ii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Se sus˛ine amendamentul respins? Nu se sus˛ine amendamentul respins.

Am finalizat dezbaterile pe articole.

Proiectul r„m‚ne la vot final.

La punctul 24, proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 206/2004 privind buna conduit„ Ón cercetarea ∫tiin˛ific„, dezvoltarea tehnologic„ ∫i inovare. Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare ∫i raport suplimentar de adoptare din partea Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt.

Suntem Camer„ decizional„.

Rog ini˛iatorul....

V„ rog, domnule senator.

## **Domnul Aurel Ardelean** — _senator_ **:**

Ini˛iatorii sunt de acord cu cele propuse la nivelul Comisiei de Ónv„˛„m‚nt prin amendamentul domnului Gabriel BÓrsan.

V„ mul˛umesc. Comisia? Doamna pre∫edinte.

Proiectul de lege porne∫te de la premisa Ónl„tur„rii ambiguit„˛ii legate de finan˛area Consiliului Na˛ional de Etic„ al Cercet„rii ™tiin˛ifice, Dezvolt„rii Tehnologice ∫i Inov„rii, precum ∫i a comisiilor acestuia.

Œn conformitate cu legea, membrii comisiilor nu sunt retribui˛i pentru activitatea depus„, iar activitatea membrilor consiliului este dificil a fi cuantificat„. Œn plus, cheltuielile de func˛ionare, ca ∫i deplasarea membrilor consiliului ∫i comisiilor trebuie decontate de Autoritatea de Stat pentru Cercetare, ceea ce nu se prevede Ón lege. Astfel, se d„ greutate activit„˛ii deosebite a acestora, care este una de mare responsabilitate moral„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/20.X.2006 Face parte din categoria legilor ordinare. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat ∫i a fost, de asemenea, adoptat de comisia noastr„, cu unele amendamente.

Voiam doar s„ mai atrag aten˛ia c„ este vorba despre un raport suplimentar.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Dac„ exist„ un punct de vedere al Guvernului? Da, v„ rog, pofti˛i.

## **Doamna Gabriella Pasztor** — _secretar de stat_

_Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii_ **:**

Punctul de vedere al Guvernului este c„ nu sus˛ine adoptarea propunerii legislative Ón forma prezentat„, deoarece activitatea desf„∫urat„ Ón comisii se realizeaz„ Ón cadrul atribu˛iilor de serviciu ∫i prin urmare se consider„ c„ nu se justific„ acordarea unor drepturi salariale suplimentare din bugetul altui ordonator de credite.

Iar propunerea de acordare a unei indemniza˛ii lunare membrilor Consiliului Na˛ional de Etic„, indiferent de timpul efectiv lucrat pentru realizarea atribu˛iilor specifice, nu se justific„, Óntruc‚t nu corespunde principiilor stabilite de Codul muncii, care prevede la art. 154 alin. 1 c„ îsalariul reprezint„ contrapresta˛ia muncii depuse“.

V„ mul˛umesc foarte mult. Dezbateri generale.

Domnul deputat Asztalos, domnul deputat Andea.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Grupul parlamentar al U.D.M.R. sus˛ine proiectul de lege ∫i noi am dori ca dumneavoastr„ s„ vota˛i textul Comisiei de Ónv„˛„m‚nt a Camerei Deputa˛ilor, fiindc„ acest text, fa˛„ de textul adoptat de Senat, difer„ Ón mod esen˛ial.

Concret, iat„ despre ce este vorba. Œn textul Senatului se spune c„ pentru activitatea desf„∫urat„, membrii Consiliului Na˛ional de Etic„ ∫i membrii comisiilor de etic„ primesc o indemniza˛ie lunar„, ∫i valoarea acestei indemniza˛ii lunare este nivelul maxim al gradului profesional cel mai mare din activitatea de cercetaredezvoltare.

Fa˛„ de acest text, noi propunem ca membrii Consiliului Na˛ional de Etic„ ∫i membrii comisiilor de etic„ s„ primeasc„ o indemniza˛ie, deci nu se vorbe∫te de obligativitatea unei indemniza˛ii lunare, iar valoarea acestei indemniza˛ii este Ón raport cu activitatea depus„.

Noi credem c„, Ón acest fel, aceast„ problematic„ prime∫te o rezolvare echitabil„ ∫i etic„. Pentru acest lucru noi sus˛inem proiectul de lege. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Andea ∫i doamna deputat Vasilescu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Œn urm„ cu circa trei ani de zile, Ón aceast„ Camer„, noi am aprobat o lege privind buna conduit„ Ón cercetarea ∫tiin˛ific„, lege considerat„ ∫i atunci, ca ∫i acum, indispensabil„ pentru a integra cercetarea rom‚neasc„ Ón spa˛iul european al cercet„rii.

Din p„cate, aplicarea acestei legi a suferit din considerente care sunt prezentate Ón aceast„ completare a legii respective, referitor la modul Ón care func˛ioneaz„ Comisia Na˛ional„ de Etic„ Ón cercetarea ∫tiin˛ific„.

Noi consider„m, ∫i vorbesc Ón numele Grupului parlamentar al P.S.D., c„ ini˛iativa legislativ„ este bine-venit„, completeaz„ Ón mod oportun o lacun„ Ón modul Ón care a fost Óntocmit„ ∫i aprobat„ legea acum trei ani de zile, ∫i indemniza˛iile care sunt propuse pentru membrii Consiliului Na˛ional de Etic„ sunt Ón conformitate cu toate celelalte practici Ón domeniu, Ón ceea ce Ónseamn„ structurile care activeaz„ pe l‚ng„ Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii.

Vreau s„ men˛ionez c„ toate celelalte comisii, C.N.C.S.I.S., C.N.S.I.S.-ul ∫i a∫a mai departe func˛ioneaz„ dup„ acelea∫i principii, inclusiv Ón ceea ce Ónseamn„ remunerarea membrilor.

Œn consecin˛„, sus˛inem aprobarea ini˛iativei legislative. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Doamna deputat Olgu˛a Vasilescu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Voiam s„ spun c„ Grupul P.R.M. va sus˛ine acest proiect de lege ∫i c„ este normal s„ se Ónt‚mple a∫a, pentru c„ ace∫ti oameni care depun o munc„ trebuie s„ fie retribui˛i. Nu Ón˛eleg pozi˛ia Guvernului exprimat„ aici de doamna secretar de stat. Probabil c„ Ón ˛ara pe care dumnealor o guverneaz„ se munce∫te gratis. Noi, Ón ˛ara pe care o reprezent„m Ón Parlament ∫i o cunoa∫tem, nu mai munce∫te nimeni gratis! Deci trebuie s„ fie o retribu˛ie ∫i, mai mult dec‚t at‚t, a∫a cum spunea ∫i colegul meu, domnul Asztalos de la U.D.M.R., se specific„ foarte clar Ón textul care a fost adoptat de comisie c„ aceast„ indemniza˛ie este Ón raport cu activitatea depus„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Pofti˛i, v„ rog.

Mai e ∫i domnul deputat Manta ∫i dac„ mai sunt alte solicit„ri. Da, ∫i domnul deputat Lakatos.

Domnule pre∫edinte, Dragi colegi,

Legea a fost trimis„ la comisie sau a fost retrimis„ la comisie Ón sesiunea trecut„, la solicitarea mea, tocmai pentru acest amendament. Œn forma Ón care a trecut prin comisie, av‚nd Ón vedere c„ activitatea va fi pl„tit„ doar Ón raport cu munca depus„ de c„tre membri, probabil Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/20.X.2006 regim de cumul sau plata cu ora, propun ca aceast„ lege s„ fie votat„ Ón forma aprobat„ de comisie.

Grupul parlamentar al P.D. va sus˛ine aceast„ form„.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Pantelimon Manta.

Doar un minut, o interven˛ie foarte scurt„!

N-a∫ fi venit aici dac„ n-a∫ fi auzit o replic„ care nu are nici un fundament din punct de vedere legal din partea celor care s-au opus aici, respectiv a celei care exprima punctul de vedere al Guvernului, anume c„ acest proiect de act normativ contravine art. 154 din Codul muncii. P„i s„ faci o asemenea afirma˛ie trebuie s„ fii departe de con˛inutul actului normativ!

Sigur c„ salariul reprezint„ munca prestat„, dar aici este vorba de o indemniza˛ie care se acord„ tocmai pentru munca prestat„. O indemniza˛ie care, a∫a cum spunea ∫i colegul BÓrsan, se acord„ Ón regim de plat„ cu ora ∫i cumul, ceea ce Ónseamn„ altceva dec‚t salariul ∫i se acord„ tocmai pe baza muncii efectiv prestate.

De aceea am ˛inut s„ fac aceast„ remarc„. Este departe de a contraveni art. 154 din Codul muncii. Ba dimpotriv„, Ól compline∫te ∫i se armonizeaz„ cu Óntreaga legisla˛ie incident„ Ón materie referitoare la Codul muncii, dar ∫i la alte acte normative.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Petru Lakatos.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

A∫ dori s„ v„ atrag aten˛ia asupra unui fapt care Óncepe ∫i Ón Camera Deputa˛ilor s„ apar„ din ce Ón ce mai des. Distinsa pre∫edint„ a Comisiei de Ónv„˛„m‚nt, c‚nd e vorba de o dezbatere absolut profesional„, insinueaz„ ni∫te lucruri pe care eu nu le pot trece cu vederea ∫i a∫ ruga ca d‚nsa s„-∫i cear„ scuze. Faptul c„ pre∫edinta comisiei este dintr-un partid, ∫i reprezentantul Guvernului este din alt partid nu este un motiv pentru care s„ fac„ insinuarea pe care a f„cut-o. Cu at‚t mai mult cu c‚t punctul de vedere al comisiei a fost sus˛inut de vicepre∫edintele comisiei care este, de exemplu, tot de la U.D.M.R.

Deci dezbaterile profesionale sunt dezbateri profesionale, iar insinu„rile trebuie l„sate Ón afara Parlamentului sau s„ nu se fac„ defel.

V„ mul˛umesc.

## Da.

V„ mul˛umesc.

Doamna deputat Andronescu.

## Mul˛umesc.

## Domnule pre∫edinte,

O interven˛ie de ordin profesional a∫ vrea s„ fac: Ómi pare r„u de cele exprimate aici de doamna secretar de

stat. Cred c„ dac„ ar fi fost prezent aici pre∫edintele Autorit„˛ii pentru Cercetare ar fi avut alte argumente Ón sus˛inerea acestei legi.

Œn cercetarea ∫tiin˛ific„ este nevoie de Consiliul Na˛ional de Etic„. Acest consiliu are reprezentare na˛ional„ ∫i nu poate s„ acopere toate domeniile Ón care este nevoie de un punct de vedere etic Ón cercetarea ∫tiin˛ific„. De aceea lucreaz„ prin comisii.

Oricum, comisiile nu-∫i vor putea desf„∫ura activitatea dec‚t Ón m„sura Ón care sunt motivate s„ desf„∫oare aceast„ activitate, a∫a Ónc‚t Ói adresez rug„mintea doamnei secretar de stat s„ ne cread„ pe noi, care suntem apropia˛i acestui domeniu, c„ este nevoie de aceast„ interven˛ie legislativ„ pentru a desf„∫ura normal activitatea Ón domeniul cercet„rii ∫tiin˛ifice Ón ceea ce prive∫te etica.

Mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc, doamna deputat.

Dac„ mai exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Nu mai sunt interven˛ii la dezbateri.

V„ rog, domnule deputat Purceld.

## Mul˛umesc.

## Domnule pre∫edinte,

Am s„ fiu foarte scurt. Eu cred c„ doamna secretar de stat a f„cut o glum„ cu noi aici ∫i nu cred c„ este locul cel mai nimerit s„ glumim.

Noi vorbim aici de o munc„ prestat„ ∫i cu siguran˛„ aceast„ munc„ prestat„ trebuie pl„tit„. Nu mai putem vorbi ast„zi despre munci patriotice. Nu cred c„ este dispus nici un cadru universitar s„ presteze munci patriotice, s„ se deplaseze din anumite zone ale ˛„rii, s„ vin„ Ónspre Bucure∫ti pe banii lui, pe costurile lui, f„r„ ca aceste cheltuieli s„ fie recuperate Óntr-un fel.

Aceast„ lege nu face altceva dec‚t s„ recupereze ni∫te cheltuieli ocazionate de deplasarea ∫i de prezen˛a distin∫ilor profesori aici.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Nu mai exist„, Ón˛eleg, alte interven˛ii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole. Nu avem amendamente respinse.

- Pe anexa cu amendamente admise, dac„ la punctul

- 1, titlul legii, exist„ obiec˛ii, observa˛ii? Nu exist„. A fost adoptat.

- Punctul 2. Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu exist„. Adoptat.

- Punctul 3?

- A fost adoptat.

- Punctul 4?

- A fost adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

R„m‚ne la vot final.

- La punctul 25, proiectul de Lege pentru modificarea

- Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 155/2001.

- Ini˛iatorul? Nu Ó∫i sus˛ine proiectul.

- Comisia? V„ rog, domnule deputat.

72 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/20.X.2006

Mul˛umesc. Domnule pre∫edinte,

Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic a fost sesizat„ Ón vederea dezbaterii ∫i aviz„rii Ón fond cu proiectul de Lege pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea Programului de gestionare a c‚inilor f„r„ st„p‚ni.

La Óntocmirea raportului s-a avut Ón vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ ∫i punctul de vedere al Guvernului.

Proiectul de lege a fost dezb„tut ∫i avizat Ón fond Ón procedur„ obi∫nuit„ Ón 3 octombrie 2006 ∫i este un raport favorabil.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt interven˛ii la dezbaterii generale.

Nu exist„ amendamente admise sau respinse.

Proiectul r„m‚ne la vot final.

Proiectul de Lege privind acordarea de compensa˛ii cet„˛enilor rom‚ni pentru bunurile trecute Ón proprietatea Uniunii Statelor Serbia-Muntenegru Ón urma aplic„rii Protocolului cu privire la frontiera dintre Regatul S‚rbilor, Croa˛ilor ∫i Slovenilor ∫i Regatul Rom‚niei, Óncheiat la 24 noiembrie 1923, completat prin Protocolul din 4 iunie 1927.

Legea are caracter ordinar.

Proiectul a fost adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Suntem Camer„ decizional„.

Dac„ din partea ini˛iatorului dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?

Domnul Slavomir Gvozdenovici.

Mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,

Rom‚nia a g„sit modalitatea juridic„, consider dreapt„ ∫i corect„, ca s„-i desp„gubeasc„ pe cet„˛enii proveni˛i din Cadrilater, cei din Bucovina.

Consider„m, ∫i v„ rog respectuos s„ sprijini˛i acest proiect legislativ, c„ prin acest gest Rom‚nia demonstreaz„ c„ are posibilitatea de a-i respecta pe to˛i cet„˛enii Ón egal„ m„sur„.

Doresc s„ amintesc numai c„ ∫i Consiliul Legislativ ∫i Guvernul Rom‚niei ∫i-au exprimat acordul. A˛i auzit, a trecut ∫i de Senat.

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a avut, sigur, mici interven˛ii de procedur„ juridic„ sau c‚nd este vorba despre limb„. V„ rog respectuos s„ lua˛i Ón considerare c„ prin acest gest, Ónc„ o dat„ dovedim c„ Rom‚nia Óntr-adev„r ∫tie s„-∫i respecte cet„˛enii. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Punctul de vedere al comisiei, v„ rog.

Mul˛umesc ∫i... cu scuze!

Domnule pre∫edinte,

Este vorba despre un proiect de lege Ón regimul legilor ordinare, adoptat de Senat Ón 26 iunie 2006. Deci suntem Camer„ decizional„.

Am dispus de avizul favorabil al Consiliului Legislativ ∫i de avizele prealabile ale Comisiei pentru politic„ extern„ ∫i al Comisiei pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice, toate avize favorabile.

Guvernul sus˛ine adoptarea proiectului de lege. Obiectul de reglementare este cel expus de ini˛iator. Noi l-am analizat Ón ∫edin˛a din 4 octombrie 2006. Cu unanimitate de voturi, membrii comisiei au hot„r‚t

s„ supun„ plenului Camerei propunerea de adoptare. Lege ordinar„, cum spuneam. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Remus Baciu.

**Domnul Remus Virgil Baciu** — _secretar de stat Ón Cancelaria Primului-Ministru_ **:**

## V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Punctul de vedere al Guvernului este favorabil.

Apreciem ∫i faptul c„ toate observa˛iile Guvernului au fost preluate prin amendamentele propuse ∫i adoptate. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.

La dezbateri generale, domnul deputat Florin Iordache.

Mul˛umesc. Domnule pre∫edinte,

Grupul parlamentar al P.S.D. va sus˛ine aceast„ ini˛iativ„.

Noi am sus˛inut ∫i celelalte ini˛iative care au vizat retroced„rile din Bulgaria sau din Moldova. De aceea, ni se pare c„ este o ini˛iativ„ bun„ ∫i Grupul parlamentar al P.S.D. va sus˛ine aceast„ ini˛iativ„.

## V„ mul˛umesc.

Alte interven˛ii la dezbateri generale? V„ rog, domnule deputat Miron Ignat.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Acest proiect de lege este un act reparator. Se rezolv„ o situa˛ie ce a creat o nedreptate acum c‚˛iva ani de zile, ∫i prin acest proiect de lege nu facem altceva dec‚t s„ facem o dreptate, mai ales c„ num„rul persoanelor care beneficiaz„ de pe urma acestui proiect de lege este din ce Ón ce mai mic.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/20.X.2006 Av‚nd Ón vedere mai ales c„ acest proiect de lege a primit ∫i avizul favorabil din partea comisiei, Grupul parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale sus˛ine Ón totalitate acest proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Valeriu Tab„r„.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat sus˛ine aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, consider‚nd-o reparatorie. Eu cred c„ este un moment favorabil pentru a Óncheia, Ón acest an, cu crearea acestui cadru legislativ, pentru repara˛iile care se impun Ón urma rectific„rilor de frontier„ ∫i a problemelor de frontier„ care au fost Ón ultimii 60— 70 de ani.

Sus˛inem aceast„ ini˛iativ„ legislativ„. V„ mul˛umesc.

Au fost adoptate. De la punctul 6 la 10? Au fost adoptate. De la punctul 11 la 16? Au fost adoptate. Am finalizat dezbaterea pe articole. R„m‚ne la vot final.

Propunerea legislativ„ privind acordarea Ón anul 2006 a unui sprijin direct al statului de 300 lei/hectar produc„torilor agricoli pentru suprafe˛e de teren arabil p‚n„ la 5 hectare inclusiv.

Legea are caracter ordinar.

Proiectul a fost respins de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru politic„ extern„ ∫i a Comisiei pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice.

Procedur„ de urgen˛„.

Suntem Camer„ decizional„.

Rog ini˛iatorul.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Petru C„lian.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Conservator sus˛ine aceast„ ini˛iativ„ legislativ„. Categoric, este un act de dreptate. De altfel, am sus˛inut la dezbaterea pe fond Ón Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i cu toate voturile noastre aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.

Mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Alte interven˛ii la dezbateri generale? Nu exist„ alte interven˛ii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Nu avem amendamente respinse.

Lucr„m pe raportul de amendamente admise.

Dac„ de la punctul 1 la punctul 5 exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii?

V„ rog, domnul deputat ™tirbe˛.

## Domnule pre∫edinte,

Sunt dou„ probleme de corelare: una chiar Ón titlu, care se refer„ la un acord gramatical, ∫i anume Ón loc de îConven˛ia dintre Rom‚nia ∫i Regatul S‚rbilor“, este vorba de îConven˛iei“, pentru c„ Ón urma aplic„rii protocolului privitor la c‚teva insule... deci se acord„ îConven˛iei din Rom‚nia“, da? Este un acord gramatical.

™i la art. 5 alin. 2 trebuie eliminat„ sintagma îdin jude˛ele enumerate la art. 1“, pentru c„ nu exist„ jude˛e enumerate la art. 1. Este vorba despre persoane.

Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Comisia? Nu sunt.

Œn˛eleg c„ se Ónsu∫e∫te atunci acest amendament. Alte observa˛ii de la punctul 1 la 5? Nu sunt.

V„ rog, domnul deputat Munteanu.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ a fost depus„ Ónc„ din luna februarie a acestui an, din dorin˛a ca proprietarii de terenuri agricole s„ beneficieze de o subven˛ie egal„ cu 300 RON/hectar pentru toate culturile, ∫i subliniez, pentru toate culturile ce trebuiau s„ se Ónfiin˛eze Ón acest an.

Guvernul, sensibilizat de aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, scap„ printre degete, a∫ putea spune, doar pentru unele culturi, ∫i acelea cultivate pe suprafe˛e nesemnificative, sume foarte mici de bani.

De altfel, a∫ putea s„ cred c„ Ómpin∫i de aceast„ ini˛iativ„ au ajuns s„ strecoare ceva bani pentru produc„torii agricoli.

Se pune Óntrebarea dac„ este justificat„ suma de 300 RON/hectar. Cu siguran˛„, da. A∫ putea s„ spun, ∫i o spun f„r„ nicio rezerv„, c„ suma este foarte mic„ fa˛„ de nevoile proprietarilor de terenuri. A∫ avea Ón vedere doar faptul c„ terenurile nelucrate au dep„∫it suprafa˛a de 2,5 milioane de hectare, c„ terenurile sunt Ómburuienate, c„ procurarea semin˛elor de calitate se face cu sume foarte mari, c„ pesticidele ∫i Óngr„∫„mintele sunt, de asemenea, foarte scumpe.

Œn concluzie, decapitalizarea produc„torilor agricoli impunea subven˛ionarea tuturor culturilor acestea.

Sunt bucuros, Ón schimb, c„ printr-o mobilizare excelent„ a deputa˛ilor P.S.D. Ón Comisia pentru politic„ extern„ ∫i Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice, aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ a ob˛inut un vot favorabil.

Acesta este ∫i motivul pentru care Grupul parlamentar al P.S.D. va sus˛ine ini˛iativa ∫i Ón plenul Camerei Deputa˛ilor.

Nu fac nicio referire la culturile care se Óns„m‚n˛eaz„ Ón aceast„ toamn„, unde cred c„ tot aceast„ ini˛iativ„ i-a determinat pe cei de la guvernare s„ acorde 1.750.000 sau 175 RON/hectar pentru culturile care se Ónfiin˛eaz„ Ón aceast„ toamn„.

V„ mul˛umesc.

74 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/20.X.2006

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Comisia? Domnule pre∫edinte Kelemen, v„ rog.

Mul˛umesc. Domnule pre∫edinte,

Aceast„ lege ordinar„, Óntr-adev„r, cum a fost prezentat„ aici de ini˛iator, domnul coleg Munteanu, a st‚rnit discu˛ii destul de substan˛iale Ón comisie. Mobilizarea exemplar„ de care a vorbit aici colegul a Ónsemnat c„ aceast„ lege a trecut prin comisie cu 8 voturi pentru ∫i 7 voturi Ómpotriv„.

Deci eu, ca pre∫edinte al comisiei, a doua oar„, at‚t v„ spun: 8 voturi pentru, 7 voturi Ómpotriv„, deci ∫i din acest num„r de voturi, la acest raport de voturi, reiese c„ discu˛iile au fost destul de aprinse, dar este aici ∫i domnul secretar de stat To˝ke István, care, de asemenea, a participat la lucr„rile comisiei.

Deci doar at‚t: 8 voturi pentru ∫i 7 voturi Ómpotriv„.

V„ mul˛umesc. Punctul de vedere al Guvernului?

**Domnul To˝ke István** — _secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**

Domnule pre∫edinte, Stimat„ Camer„,

Legat de propunerea legislativ„ privind acordarea Ón anul 2006 a unui sprijin direct al statului de 300 RON/hectar produc„torilor agricoli pentru suprafe˛ele de teren arabil de p‚n„ la 5 hectare inclusiv, Guvernul nu sus˛ine adoptarea propunerii legislative.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Interven˛ii la dezbateri generale? Œncepem cu domnul deputat Strung„. Œnt‚i pe procedur„, domnul deputat Ujeniuc.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Citesc Ón raportul Comisiei pentru politic„ extern„ ∫i Comisiei pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice c„ 24 de deputa˛i din totalul de 25 membri ai acestei comisii au fost prezen˛i la lucr„rile comisiei.

Citesc mai jos c„ raportul comisiei a fost adoptat cu 8 voturi pentru ∫i 7 voturi Ómpotriv„, ceea ce Ónseamn„ un total de 15 deputa˛i.

Nici un cuvin˛el despre ceilal˛i 9, care fie c„ s-au ab˛inut... Normal este c„ s-au ab˛inut ∫i, atunci, raportul se pare c„ nu a trecut. Pentru c„ 8 voturi pentru ∫i 7 voturi Ómpotriv„, cu ab˛inerile cele 9, dau cu totul alt rezultat dec‚t cel consemnat Ón raportul comisiei.

Poate ne ofer„ vreo l„murire comisia. Dac„ nu, opinia mea este c„ ar trebui retrimis raportul la comisie pentru a l„muri acest aspect.

Mul˛umesc.

Da, v„ rog domnule pre∫edinte Kelemen.

Mul˛umesc.

## Domnule pre∫edinte,

Cu toat„ stima pentru colegul care a vorbit anterior, bineÓn˛eles dac„ a∫a citim raportul, se poate citi ∫i a∫a cum l-a citit colegul.

Dac„ au fost 24 de membri prezen˛i ∫i Ón momentul votului Ón sal„ erau numai 15, c„ au dreptul s„ ias„ din sal„, niciodat„ nu am trecut Ón raport, cel pu˛in cum ∫tiu eu, ie∫i˛i din sal„ 9 deputa˛i. Nu se trece Ón raport, domnule coleg.

Da, v„ mul˛umesc, domnule deputat. Alte interven˛ii la dezbateri generale? Era domnul deputat Strung„.

V„ mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œn afar„ de faptul c„ dimensiunea acestui sprijin, care se prevede prin proiectul de lege, este relativ mare, merg‚nd p‚n„ la 30—40% din costurile totale de produc˛ie, l„s‚nd la o parte ∫i faptul c„ suntem la sf‚r∫itul anului agricol 2006, punerea Ón practic„ a acestui proiect de lege este foarte greu de realizat. El probabil c„ ar trebui s„-∫i fac„ efectele Ón anul urm„tor. ™i, din punctul acesta de vedere, este cunoscut faptul c„, Óncep‚nd cu anul agricol 2007, produc„torii agricoli vor beneficia de un sprijin Ón ceea ce prive∫te costurile de produc˛ie at‚t prin fonduri de la stat, din bugetul statului, c‚t ∫i din fonduri de la Uniunea European„, care se vor ridica Óntre aproximativ 80—150—200 euro/hectar, fonduri care vor fi gestionate prin agen˛iile de pl„˛i.

Œn aceste condi˛ii, ˛in‚nd cont de ceea ce am spus Ón preambulul acestei interven˛ii, mi se pare destul de clar c„ proiectul de lege, a∫a cum este el formulat, nu mai poate fi sus˛inut acum.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Domnul deputat Timar, domnul deputat Miro∫eanu mai sunt Ónscri∫i la cuv‚nt. Mai a∫tept ∫i alte solicit„ri dac„ mai sunt. Domnul deputat Kelemen.

Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,

Consider c„, Óntr-adev„r, dac„ se ˛inea cont de situa˛ia Ón care se afl„ agricultura rom‚neasc„, acest proiect de lege trebuia dezb„tut atunci c‚nd a fost depus, fiindc„ nu se ajungea Ón situa˛ia Ón care este agricultura la aceast„ dat„.

Acest lucru nu-l spunem noi, Grupul P.S.D., ci Ól spun ∫i datele comunicate de Departamentul Agriculturii Statelor Unite ale Americii, serviciul de politic„ agricol„ extern„, care ne dau urm„toarele produc˛ii pe care le-a ob˛inut Rom‚nia Ón acest an. La produc˛ia de gr‚u

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/20.X.2006 Rom‚nia a ob˛inut 2.260 kg/ha; la orz de toamn„ a ob˛inut 2.080 kg/ha; la floarea-soarelui 1.250 kg/ha; la porumb urmeaz„ s„ ob˛inem 3.030 kg/ha.

Cu aceste produc˛ii, Rom‚nia se situeaz„ pe ultimul loc Ón Europa Ón ceea ce prive∫te produc˛iile medii pe hectar. S-a spus aici c„ o s„ primim de la Uniunea European„. Œntr-adev„r, a∫a este, o s„ primim, ∫i vom primi Ón jur de 40—50 de euro, dar cum poate s„ fac„ fa˛„ produc„torul agricol rom‚n concuren˛ei la care este expus de la 1 ianuarie 2007, c‚nd Ón Ungaria se primesc la aceast„ dat„ 87 de euro de la Uniunea European„ ∫i 84 de euro de la bugetul na˛ional, 171, deci 5.500.000; nu mai vorbesc de fermierii francezi ∫i germani care primesc Óntre 250 ∫i 300 euro/hectar.

Cum putem s„ facem fa˛„ noi de la 1 ianuarie 2007, Ón condi˛iile Ón care Ón acest an, c‚nd avea posibilitatea bugetul Rom‚niei s„ ajute Óntr-adev„r agricultura? Cred c„ este o situa˛ie... Ast„zi este 10 octombrie. Œn orice tratat de agrotehnic„ pe care Ól discut„m noi, data de 10 octombrie este perioada de Ónchidere, de Ónchidere a perioadei optime a Óns„m‚n˛„rilor de toamn„ pentru partea de nord.

Vreau s„ v„ informez c„ la aceast„ dat„, din 1.816 hectare, c‚t ∫i-a propus Rom‚nia s„ Óns„m‚n˛eze Ón aceast„ toamn„, s-a Óns„m‚n˛at 30—35% din suprafa˛„. Este clar c„ anul viitor Rom‚nia va ob˛ine la fel de mici produc˛ii ca ∫i Ón acest an ∫i va fi o situa˛ie foarte critic„ pentru agricultura rom‚neasc„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Miro∫eanu.

Mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

F„r„ Óndoial„ c„ subven˛ionarea agriculturii este unul dintre scopurile sau dintre lucrurile care pe noi ne intereseaz„ foarte tare. Œns„, plec‚nd de la aceast„ idee de a se subven˛iona agricultura, trebuie s„ accept„m c„ lucrul acesta nu se poate face dec‚t Óntr-un sistem cu o strategie foarte clar„.

Am parcurs cu aten˛ie acest proiect de lege, aceast„ propunere legislativ„ ∫i am putut constata cu u∫urin˛„ un u∫or iz demagogic, populist ∫i, de ce s„ nu spunem, electoral.

Trec‚nd peste aceste lucruri ∫i ˛in‚nd cont ∫i de faptul c„ Guvernul a dat un aviz negativ pentru aceast„ propunere legislativ„, de asemenea, Ón Senat a fost respins„, ∫i av‚nd Ón vedere ∫i o serie de alte elemente care Óntre timp au ap„rut, propun, Ón numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat, retrimiterea la comisie pentru o analiz„ mai ampl„ a acestei propuneri. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnul deputat Kelemen.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Adineauri am vorbit Ón calitatea mea de pre∫edinte al comisiei. Acum v„ vorbesc din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R.

Cred c„ cu to˛ii care st„m ast„zi Ón aceast„ sal„, Ón Parlamentul Rom‚niei, avem oameni care ne-au votat la alegeri ∫i to˛i am f„cut promisiuni spre agricultura rom‚neasc„. Cred c„ interesul nostru ar fi s„ d„m c‚t mai mult agricultorului rom‚n, agricultorilor din Rom‚nia, dar nu despre acest lucru este aici vorba.

Eu cred c„ aceast„ lege — ∫i aici chiar ∫i unul dintre ini˛iatori a spus c„ trebuia discutat„ Ón prim„var„ —, acest proiect vine tardiv s„ discute aceast„ problem„ ∫i eu trebuie s„ recunosc c„ mobilizarea aceea exemplar„ ∫i din partea opozi˛iei ∫i lipsa membrilor arcului guvernamental din comisie a dus la aceast„ cifr„ de 8 contra 7. Deci eu atunci c‚nd am luat cuv‚ntul, ca pre∫edinte al comisiei, am zis c„ este mai sportiv s„ dau numai aceste cifre.

Acum spun c„ Grupul parlamentar al U.D.M.R. va vota Ómpotriva acestei legi. Credem c„ este tardiv„ aceast„ lege, Óntr-adev„r, cu un iz electoral. Sper c„ nimeni nu se preg„te∫te de alegeri anticipate Ón Rom‚nia.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Tab„r„, apoi domnul deputat C„lian.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Eu v„ m„rturisesc c„ Ómi vine greu s„ discut probleme legate de subven˛ii atunci c‚nd este vorba de agricultur„. Dar m„ g‚ndesc pu˛in, Ón urm„ cu c‚˛iva ani, c‚nd s-a Ónceput acest sistem al subven˛iilor pentru hectare ∫i pentru produc˛ii, s„ spunem a∫a, neglij‚ndu-se Ón totalitate pia˛a.

Eu spun c„ indiferent c‚t de mari ar fi subven˛iile, sigur, p‚n„ la o anumit„ limit„, nu chiar s„ acoperim cheltuielile pe hectar, problema nu este cea a subven˛iilor la aceast„ dat„ pentru agricultori, ci este pia˛a.

™i un al doilea element care este necesar pentru agricultori este acela de reabilitare a acestor gospod„rii ˛„r„ne∫ti cu suprafa˛a p‚n„ la 50 hectare. Or, dac„ aceste surse financiare le dirij„m spre sistemele acestea de subven˛ionare care nu se r„sfr‚ng Ón situa˛ii economice favorabile ale acestor ferme, nu facem dec‚t s„ facem o mare ∫i grav„ eroare.

Acesta este motivul pentru care eu vreau s„-l completez pe colegul meu Liviu Miro∫eanu ∫i s„ spun c„ legea trebuie s„ r„m‚n„ la vot, dar ea trebuie respins„, pentru c„ aceste surse financiare cu care se vine aici trebuie dirijate spre alte sisteme ∫i, repet Ónc„ o dat„, ca o completare la ceea ce Ónseamn„ SAPARD-ul rom‚nesc la aceast„ dat„, dar ∫i la ceea ce va Ónsemna proiectul Uniunii Europene de a reabilita sistemul de ferme rom‚ne∫ti, fermele mici, fermele familiale, cele care au suprafe˛ele p‚n„ la 10 hectare. Nu facem altceva acum dec‚t s„ continu„m o procedur„ pe care sunt convins c„ ∫i reputatul specialist care este Ioan Munteanu, ∫i pe care eu Ól recunosc, o recunoa∫te Ón sinea lui, sigur, dincolo de a interveni ∫i factorul politic ∫i cel al apropierii de un vot Ón plus.

Eu cred c„ trebuie s„ fim rezonabili ∫i responsabili pentru ceea ce va trebui s„ facem pentru aceste ferme Ón viitorul apropiat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/20.X.2006 Acesta este motivul pentru care cred c„ trebuie s„ supunem la vot, nu o mai ducem la comisie ∫i s„ o vot„m negativ, pentru c„ vom g„si solu˛ii ca ace∫ti bani s„ ajung„ Óntr-adev„r la ace∫ti fermieri ∫i s„ poat„ s„ fac„ mult mai mult cu ei dec‚t fac p‚n„ acum ∫i au f„cut.

Domnul deputat Petru C„lian.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Nu vreau s„ intru Ón detalii tehnice, pentru c„ nu sunt atot∫tiutorul. Œns„ lucrurile sunt foarte, foarte simple.

Momentul Ón care se promoveaz„ acest proiect de lege este perfect, este potrivit din toate punctele de vedere. S„ nu intr„m Ón panic„, pentru c„ acest proiect de lege, ∫i dac„ va fi votat se va transforma Ón lege, el nu va fi pus Ón aplicare nici Ón acest an ∫i poate nici Ón 2007. ™i v„ spun de ce. Motivul este foarte simplu. Avem, la ora actual„, alte 20 de legi, legi care n-au fost atacate, sunt perfecte, Óns„ nu sunt puse Ón aplicare. Ba, mai mult de at‚t, nici m„car termenul de prelungire a punerii Ón aplicare nu a fost stabilit printr-o alt„ lege, a∫a cum prevede inclusiv Constitu˛ia.

A∫adar, este potrivit acest proiect de lege, este benefic. 300 RON reprezint„, practic, praf Ón ochii ˛„ranului, deoarece cheltuielile sunt mari, iar terenurile r„m‚n, pur ∫i simplu, nelucrate. Dac„ va trece acest proiect de lege, ini˛iatorul proiectului de buget pe 2007 va avea timpul suficient pentru a aloca bani pentru bugetul anului 2007. Este ceasul al doisprezecelea ∫i cred c„ trebuie votat acest proiect de lege, fapt pentru care Grupul P.C. va sus˛ine ∫i va vota acest proiect de lege. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

## V„ mul˛umesc.

Alte interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt alte interven˛ii la dezbateri generale.

Am o propunere de procedur„ care a fost ridicat„, privitor la retrimiterea proiectului la comisie.

Stima˛i colegi,

M„ preg„tesc s„

V„ mul˛umesc.

Propunerea de retrimitere a fost respins„.

Nu exist„ amendamente admise, sau respinse. Proiectul r„m‚ne la vot final.

V„ consult, dat fiind c„ mai sunt dou„ sau trei minute din timpul de dezbateri ∫i am ajuns la respingeri, dac„ sunte˛i de acord ca, dup„ o pauz„ de dou„ sau trei minute, s„ trecem la procedura de vot final, mai ales c„ avem dou„ chestiuni de procedur„ care se dore∫te a fi ridicate.

## Doamna deputat Andronescu.

Domnule pre∫edinte N„stase, ne permite˛i s-o deranj„m pe doamna Andronescu un minut?

Domnia Sa a cerut cuv‚ntul pe o chestiune personal„.

## **Doamna Ecaterina Andronescu:**

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi, nu este o chestiune personal„, dar, din p„cate, vreau s„ v„ dau o veste proast„. A Óncetat din via˛„ profesorul Avram Filipa∫, fost parlamentar, rector al Universit„˛ii îTitu Maiorescu“.

Dasc„l a numeroase genera˛ii de studen˛i, creator de ∫coal„, a fost unul dintre cei care, preocupa˛i de soarta Ónv„˛„m‚ntului superior privat, a redactat o parte din legea care ast„zi se afl„ sub votul dumneavoastr„.

De aceea, Ón memoria celui care a fost profesorul Avram Filipa∫, s„ p„str„m un moment de reculegere. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Avem, de asemenea, o solicitare de luare de cuv‚nt, din partea domnului deputat Vainer.

V„ rog, domnule deputat.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Da˛i-mi voie s„ v„ re˛in c‚teva momente. Ieri, 9 octombrie, s-a oficializat, s„ spunem a∫a, prin diferite manifest„ri, pentru a treia oar„ Ón Rom‚nia, Ziua Holocaustului. Este un moment important nu numai pentru evreii ∫i romii care au pierit Ón holocaustul din Rom‚nia, dar pentru noi to˛i, pentru c„ dorim ca ceea ce s-a Ónt‚mplat cu at‚˛ia ani Ón urm„ s„ nu se mai repete niciodat„, nu numai pentru evrei, romi, dar pentru nimeni Ón lume. S-au Ónt‚mplat lucruri monstruoase, ucideri Ón mas„, Ón diferite locuri, deport„ri, deport„ri Ón Transnistria, care au Ónsemnat un drum f„r„ Óntoarcere ∫i pierderea multor, multor, multor vie˛i omene∫ti.

Da˛i-mi voie s„ reamintesc acest lucru ∫i s„ mai spun Ón plus ceva. Mul˛umesc, Ón numele comunit„˛ilor evreie∫ti din Rom‚nia, Parlamentului Rom‚niei, care a adoptat legea care ini˛ial a fost Ordonan˛a nr. 31 din 2002, promovat„ de Guvernul Adrian N„stase, a devenit lege ∫i Ón Rom‚nia, potrivit legii sunt interzise organiza˛iile de tip fascist, care promoveaz„ xenofobia, rasismul ∫i antisemitismul ∫i, de asemenea, cultivarea ∫i propagarea ideilor expuse c‚ndva de persoane care au adus daune grave p„cii ∫i umanit„˛ii.

Mul˛umesc Parlamentului Rom‚niei ∫i a∫ dori ca autorit„˛ile statului care trebuie s„ vegheze la punerea Ón aplicare a acestei legi, s„-∫i fac„ datoria. M„ refer la procuratur„ ∫i la justi˛ie, Ón mod special.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat.

Rog colegii s„ vin„ Ón sal„. Rog liderii de grup s„-∫i invite colegii Ón sal„, pentru a putea s„ trecem la votul final.

V„ rog s„ lua˛i loc Ón b„nci.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/20.X.2006 Trecem la votul final.

Domnii lideri de grup mai solicit„ dou„ minute, Ón˛eleg? Un minut. Bine. Este o list„ lung„.

Stima˛i colegi,

Avem un num„r de 27 de propuneri legislative.

La punctul 1, propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii Ónv„˛„m‚ntului nr. 84/1995, republicat„.

Legea are caracter organic. Prim„ Camer„ sesizat„.

V„ rog s„ vota˛i.

- V„ mul˛umesc.

Propunerea a fost adoptat„ cu 239 de voturi pentru.

La punctul 2, proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Ón˛elegere dintre Rom‚nia ∫i Comunitatea European„ privind participarea Rom‚niei la programul comunitar pentru asigurarea interoperabilit„˛ii serviciilor paneuropene de guvernare pentru administra˛iile publice, mediul de afaceri ∫i cet„˛eni (IDABC), semnat la Bucure∫ti la 20 martie 2006 ∫i la Bruxelles la 20 aprilie 2006, ∫i pentru aprobarea pl„˛ii contribu˛iei financiare aferente particip„rii la acest program Ón anii 2006—2009.

Legea are caracter ordinar.

Prioritate de integrare.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Legea a fost adoptat„.

La punctul 3, proiectul de Lege pentru acceptarea Protocolului adoptat la Moscova la 30 noiembrie 1996 ∫i intrat Ón vigoare la 4 noiembrie 2002, privind amendamentele la Acordul cu privire la crearea sistemului interna˛ional ∫i a Organiza˛iei de Telecomunica˛ii Spa˛iale îIntersputnik“, Óncheiat la Moscova la 15 noiembrie 1971, ratificat prin Decretul nr. 307/1972.

Legea are caracter ordinar; prioritate legislativ„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Legea a fost adoptat„.

Punctul 4, proiectul de Lege pentru Ónfiin˛area satului Tang‚ru prin reorganizarea comunei Stoene∫ti, jude˛ul Giurgiu.

Legea are caracter organic.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Legea a fost adoptat„ cu 213 voturi pentru.

Punctul 5, propunere legislativ„ privind modificarea art. 50 alin. (3) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Legea are caracter organic. Procedur„ de urgen˛„. Suntem prim„ Camer„ sesizat„. V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Legea a fost adoptat„ cu 249 de voturi pentru.

La punctul 6, propunerea legislativ„ pentru modificarea

Legii Ónv„˛„m‚ntului nr. 84/1995, republicat„.

Legea are caracter organic.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

Propunerea comisiei, de respingere a proiectului de lege, nu a Óntrunit num„rul de voturi necesar.

Ca atare, potrivit art. 104 alin. (3), se supune votului dumneavoastr„ propunerea de adoptare.

-

Propunerea de adoptare nu a Óntrunit num„rul de voturi necesar. Ca atare, propunerea legislativ„ este respins„.

Punctul 7, propunerea legislativ„ pentru modificarea art. 55 din Legea nr. 215/2001 privind administra˛ia public„ local„.

- Legea are caracter organic.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

Ne afl„m Ón aceea∫i situa˛ie: propunerea comisiei, de respingere, nu a fost adoptat„ cu num„rul de voturi necesar.

- De aceea,

- Propunerea de adoptare a Óntrunit 43 de voturi.

- Insuficiente.

- Proiectul a fost respins.

- Punctul 8, propunerea legislativ„ de modificare ∫i

- completare a Legii nr. 84/1995, Legea Ónv„˛„m‚ntului. Legea are caracter organic.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

- Ne afl„m Ón aceea∫i situa˛ie: propunerea comisiei, de

- respingere, nu a Óntrunit num„rul de voturi necesar.

-

- V„ mul˛umesc.

- Propunerea legislativ„ a Óntrunit 84 de voturi,

- insuficiente pentru a fi adoptat„. Ca atare, a fost respins„.

Punctul 9, propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

- Legea are caracter organic.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

Comisia propune respingerea.

-

78 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/20.X.2006

Propunerea de respingere a Óntrunit 152 de voturi, insuficiente.

Dezbatem pe articole, Óntr-o ∫edin˛„ urm„toare.

Punctul 10, proiectul de Lege pentru abrogarea unor acte normative.

Legea are caracter ordinar; prioritate legislativ„. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Proiectul a fost adoptat.

Punctul 11, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 35/2006 pentru completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat, precum ∫i a societ„˛ilor comerciale ∫i regiilor autonome subordonate autorit„˛ilor administra˛iei publice locale.

Legea are caracter ordinar. Procedur„ de urgen˛„.

Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Legea a fost adoptat„.

Punctul 12, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile ∫i indemniza˛iile de asigur„ri sociale de s„n„tate.

Legea are caracter organic. Procedur„ de urgen˛„. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Cu 242 de voturi pentru, proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 13, proiectul de Lege pentru completarea Legii apiculturii nr. 89/1998.

Lege ordinar„.

Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Legea a fost adoptat„.

Chiar dac„ n-a putut s„ voteze domnul secretar Munteanu, legea a fost adoptat„.

Punctul 14, proiectul de Lege privind modificarea art. 1 din Legea nr. 476/2002 pentru aprobarea pl„˛ii contribu˛iei Rom‚niei la Fondul de Cooperare al Ini˛iativei Central-Europene.

Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Legea a fost adoptat„.

Punctul 15, proiectul de Lege privind cre∫terea siguran˛ei Ón unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt.

Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Legea a fost adoptat„.

Punctul 16, propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 408 din 29 decembrie 2005 privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 95/2005 pentru modificarea art. 4 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 86/2002 privind Ónfiin˛area Ghi∫eului unic Ón punctele de trecere a frontierei de stat a Rom‚niei.

Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Legea a fost adoptat„.

Punctul 17, proiectul de Lege pentru aprobarea pl„˛ii unor contribu˛ii voluntare anuale din partea Rom‚niei la bugetele Comitetului Interna˛ional al Crucii Ro∫ii, Œnaltului Comisariat al Na˛iunilor Unite pentru Refugia˛i ∫i Oficiului Œnaltului Comisar al Na˛iunilor Unite pentru Drepturile Omului.

Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

Legea a fost adoptat„.

V„ mul˛umesc.

Punctul 18, proiectul de Lege pentru completarea art. 3 al Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea. Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Legea a fost adoptat„.

Punctul 19, proiectul de Lege pentru modificarea art. 6 alin. (1) din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar, republicat„.

Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Legea a fost adoptat„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/20.X.2006 Punctul 20, propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea ∫i func˛ionarea cabinetelor medicale. Legea are caracter ordinar.

Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Legea a fost adoptat„.

Punctul 21, proiectul de Lege privind prevenirea accidentelor din mediul subteran speologic ∫i organizarea activit„˛ii de salvare din mediul subteran speologic.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Legea a fost adoptat„ cu 231 de voturi.

Punctul 22, propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Agen˛iei Na˛ionale pentru Dezvoltarea Œntreprinderilor Mici ∫i Mijlocii ∫i Coopera˛ie. Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„.

Procedur„.

V„ rog, domnule deputat, pe procedur„, Ónainte de vot.

V„ mul˛umesc frumos. Voi fi foarte scurt. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Am intrat Ón posesia punctului de vedere al Guvernului, care este negativ pentru aceast„ propunere legislativ„.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umim, domnule deputat.

Eram la propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Agen˛iei Na˛ionale pentru Dezvoltarea Œntreprinderilor Mici ∫i Mijlocii ∫i Coopera˛ie. Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Propunerea legislativ„ a fost respins„ cu 193 de voturi Ómpotriv„.

Punctul 23, proiectul de Lege privind acordarea unui sprijin financiar la constituirea familiei.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Legea a fost adoptat„.

Punctul 24, proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 206/2004 privind buna conduit„ Ón cercetarea ∫tiin˛ific„, dezvoltarea tehnologic„ ∫i inovare. Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Legea a fost adoptat„.

Punctul 25, proiectul de Lege pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a c‚inilor f„r„ st„p‚n.

Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Legea a fost adoptat„.

Punctul 26, proiectul de Lege privind acordarea de compensa˛ii cet„˛enilor rom‚ni pentru bunurile trecute Ón proprietatea fostului Regat al S‚rbilor, Croa˛ilor ∫i Slovenilor, Ón urma aplic„rii Protocolului privitor la c‚teva insule de pe Dun„re ∫i la un schimb de comune Óntre Rom‚nia ∫i Iugoslavia, Óncheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923 ∫i Conven˛iei dintre Rom‚nia ∫i Regatul S‚rbilor, Croa˛ilor ∫i Slovenilor, relativ„ la regimul propriet„˛ilor situate Ón zona de frontier„, semnat„ la Belgrad la 5 iulie 1924.

Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Legea a fost adoptat„.

Œn sf‚r∫it, la punctul 27, propunerea legislativ„ privind acordarea Ón anul 2006 a unui sprijin direct al statului de 300 lei (RON)/hectar produc„torilor agricoli pentru suprafe˛e de teren arabil de p‚n„ la 5 hectare inclusiv. Legea are caracter ordinar.

Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Legea a fost respins„ cu 120 de voturi Ómpotriv„, 107 pentru, 13 ab˛ineri.

Justificarea votului.

V„ rog, domnule deputat.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi, Am venit Ón fa˛a dumneavoastr„ s„ explic„m votul de sus˛inere a acestei propuneri legislative ∫i, mai ales, pentru stenogram„.

Am depus aceast„ propunere legislativ„ Ón februarie. ™tiu c„ nu este nici anul electoral, deci nu a fost cu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/20.X.2006 nicio inten˛ie. A fost numai pentru sus˛inerea ˛„ranilor, pentru produc˛ie. Œn ziua de ast„zi, nimic nu se face f„r„ bani.

Dumneavoastr„ nu a˛i vrut s„-i ajuta˛i. Noi o s„ lupt„m s„ aduce˛i la cuno∫tin˛„ ceea ce a˛i f„cut Ón Parlament.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Petru C„lian.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Tot pentru stenogram„ ∫i pentru opinia public„, Partidul Conservator a votat acest proiect de lege pentru c„ sus˛ine ˛„ranii.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

Domnul deputat Tab„r„. V„ rog.

Eu v„ mul˛umesc foarte mult pentru aceste mici vocifer„ri ∫i s„ ∫ti˛i c„ am curajul s„ m„ uit Ón ochii fiec„ruia pentru ceea ce am s„ spun acum.

Vreau s„ v„ spun, de aici, normal, pentru sus˛inerea ∫i a colegilor mei.

Stima˛i colegi,

Am intuit bine atunci c‚nd am spus c„ facem o propunere care s„ aib„ un efect electoral. Nu cred c„ agricultura mai are nevoie de astfel de efecte dup„ vreo 10 ani de politici electorale. Cred c„ avem nevoie de altceva ca s„ construim Ón agricultur„ real ∫i eu cred c„ atunci vor avea Óncredere ˛„ranii ∫i produc„torii agricoli Ón noi.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc. Mai exist„ alte explica˛ii ale votului? Nu. Declar Ónchis„ ∫edin˛a.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR**

> îMonitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti; C.U.I. 427282; Atribut fiscal R, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti

> ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: îMonitorul Oficial“ R.A.

&JUYDGY|124561]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 147/20.X.2006 con˛ine 80 de pagini.**

Pre˛ul: 16,8 lei