Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·3 aprilie 2000
procedural · adoptat
Ionel Aichimoaie
Aprobarea programului de lucru al ºedinþei
Discurs
Este în acest material, domnule, dacã chiar vã intereseazã.
Este, cred, dreptul unui senator sã aibã puncte de vedere ºi poziþii faþã de anumite legi, nu? Chiar dacã face parte dintr-un partid care este la conducere acum.
În loc sã fie preocupat de necesitatea creãrii ºi implementãrii unei politici fiscale armonioase, Ministerul de Finanþe se mulþumeºte sã-ºi consume energia prin inventare de biruri ºi gãsire de soluþii la marginea legii pentru recompensarea, de multe ori, a clientelei.
Investitorul mic, anonim trebuie sã suporte 95 de taxe ºi dãri, inventate special sã le pãleascã cheful de afaceri ºi sã-l sature oarecum, iar aceasta fãrã ca sã se intervinã de cãtre factorii rãspunzãtori.
Nu conteazã pentru cei care gândesc aºa-zisa reformã fiscalã cã, totuºi, acest chinuit sector privat particular a contribuit cu 61% la formarea P.I.B.-ului, fiind principalul investitor intern ºi titular a douã treimi din exportul României.
Ce-i mai rãmâne micului investitor decât sã spere în apariþia unor mãsuri legislative care sã relanseze economia?
Numai cã toate aceste speranþe în scurt timp devin istoria unui optimism nejustificat, deoarece materializarea în practicã pare aproape imposibilã.
Eu am sã dau câteva exemplificãri: recenta reformã fiscalã care a fost amânatã cu aproape 3 luni de cãtre Ministerul de Finanþe nu a elaborat normele metodologice de aplicare ºi poate ar trebui sã ne întrebãm de ce actele normative emise trebuie aplicate prin ordine, circulare, norme care, de multe ori, degenereazã spiritul legii.
Trebuia emise în timp ºi sã se elaboreze norme, deºi, în lipsa lor, activitatea de export a României este blocatã.
Operatorii economici sunt în imposibilitate sã emitã ºi sã întocmeascã facturi, nu pot sã-ºi calculeze obligaþiile fiscale, fiind astfel clienþi siguri ai sancþiunilor aplicate de acelaºi minister.
Cu toate acestea, nu cred cã este vorba numai de o delãsare birocraticã a funcþionarilor din acest minister, ºi fac aceastã afirmaþie punând la socotealã faptul cã aceiaºi funcþionari sunt, de multe ori Ñ ºi dumneavoastrã cunoaºteþi Ñ, firmele la care ei sunt receptivi, firme care nu-ºi plãtesc nici un fel de taxã ºi impozit, dar care sunt suficient de potenþate economic.
Este suficientã o analizã economicã a actelor normative emise de Ministerul de Finanþe, de Guvern, prin hotãrâri sau ordonanþe, numai în legãturã cu tariful vamal. ªi, vã rog, aici, spre exemplificare, trebuie sã vã spun cã în 1998 ºi 1999, deci în condiþii în care vorbim de taxe ºi impozite, au fost elaborate aproape 40 de hotãrâri de guvern ºi ordonanþe pentru scutiri ºi reduceri de taxe vamale pentru diferite mãrfuri. Cine a analizat oportunitatea acestor scutiri ºi reduceri de taxe? Cine a profitat de aceste acte ºi cum au contribuit ele la îmbunãtãþirea unui sector sau altul din economia româneascã?