Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz

## Este o cerere justificatã.

În aceste condiþii ºi în condiþiile de cvorum în care ne desfãºurãm în acest moment activitate, având în vedere cã reprezentantul Guvernului este prezent, dacã vrea sã ne spunã câteva cuvinte privind aceastã lege. Vã rog, domnule secretar de stat!

## **Domnul Eckstein-Kov‡cs PŽter** _Ñ ministru-delegat pe lângã primul-ministru pentru problemele minoritãþilor naþionale_ **:**

## Domnule preºedinte, Onoratã Camerã,

Sunt PŽter Eckstein-Kov‡cs, ministru-delegat pe lângã primul-ministru pentru problemele minoritãþilor naþionale.

Ordonanþa care vi se prezintã a fost redactatã ºi adoptatã de Guvernul României din dorinþa de a repara anumite prejudicii morale ºi materiale suferite de o anumitã categorie de populaþie: cetãþeni, foºti cetãþeni ºi actuali cetãþeni ai României. Este vorba de acei cetãþeni care în perioada celui de-al doilea rãzboi mondial au avut de suferit deportare ºi alte restrângeri ale drepturilor cetãþeneºti din cauza apartenenþei lor etnice sau rasiale.

La redactarea acestui act normativ am avut în vedere ºi legislaþia, desigur legislaþia internã în care s-au acordat drepturi unor categorii de persoane care au fost subiectul unor acte de restrângere ale drepturilor cetãþeneºti, ale drepturilor politice; în speþã, pe de altã parte ºi practica altor þãri din jurul României ºi care s-au aflat într-o anumitã perioadã istoricã tot sub jugul comunist ºi care, printr-o singurã lege reparatorie, au acordat anumite drepturi ºi facilitãþi unor categorii defavorizate într-un anumit moment al istoriei.

Filozofia de la care a pornit iniþiatorul, respectiv Guvernul, a fost cã cei care au avut de suferit pe nedrept au dreptul la o reparaþie moralã ºi una materialã, indiferent dacã au fost victimele, pe criterii politice sau etnice, ale unui anumit regim. Aceste drepturi care au fost stabilite prin Decretul-lege nr. 118 din 1990 sunt drepturi care, desigur, nu constituie o reparaþie totalã a celor suferite, sunt drepturi care sunt în concordanþã cu starea economicã ºi materialã a þãrii noastre.

Ne-am gândit, în primul rând, cei care am redactat textul acestei ordonanþe, la populaþia evreiascã, o parte din populaþia evreiascã, ºi la romi, care în perioada 1940-1944 au avut de suportat deportare în lagãrele din Transnistria. Noi am discutat îndelung în comisia de specialitate a Camerei Deputaþilor aceastã ordonanþã, comisia de specialitate a formulat numeroase amendamente cu care, în calitate de iniþiator, am fost de acord; este vorba de niºte persoane foarte în vârstã, supravieþuitori, respectiv soþiile sau soþul supravieþuitor al celor persecutaþi sau deportaþi. Guvernul României, ca urmare a modificãrilor apãrute în comisia din Camerã, a solicitat precizarea numãrului în plus al posibililor beneficiari ai acestei ordonanþe, sens în care ne-am adresat organizaþiilor minoritãþilor naþionale care pot avea interes în aceastã cauzã ºi ne-au comunicat un numãr foarte restrâns de posibili beneficiari. Astfel, Cvorumul Democrat al Germanilor a înaintat cifra de 50 posibili subiecþi ai acestei ordonanþe, Federaþia Evreilor un numãr de 250-300 de persoane. Deci efortul bugetar este unul suportabil, unul minimal. Eu solicit onoraþilor membri ai Camerei Deputaþilor sã sprijine cu votul lor acest demers legislativ, întrucât este unul de raparaþie pentru persoane în vârstã sau foarte în vârstã, care nu se pot bucura prea mult timp de aceste drepturi pe care sper cã le vom acorda.