Valeriu Tab„r„

Este o Óntrebare pe care mi-o pun mereu Ón ultimii ani. ™i v„ m„rturisesc c„ o fac nu din cauza produselor rezultate din aceste tehnici de v‚rf, o fac pentru c„ Ón Rom‚nia, dup„ 1990, Ón facult„˛ile de biologie ∫i apoi Ón universit„˛ile de ∫tiin˛e agricole s-au Ónfiin˛at sec˛ii ∫i apoi facult„˛i de inginerie genetic„ la care Ónc„ din primele momente a fost Óntotdeauna o concuren˛„ acerb„ pentru ocuparea locurilor repartizate de c„tre Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii.

Acest lucru s-a repetat an de an, cei mai buni elevi s-au Óndreptat spre aceste loca∫uri unde, credeau ei, vor Ónv„˛a s„ fac„ ceea ce natura nu reu∫ise Óndeajuns: s„ perfec˛ioneze via˛a, pentru c„, dincolo de tot ceea ce se

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/17.II.2006 spune, tehnicile de inginerie genetic„ nu sunt altceva dec‚t mijloace de a crea diversitate ∫i perfec˛iune.

Dincolo de ce a f„cut ∫i face natura Ón mersul ei etern (crearea vie˛ii, modelarea mediului — sunt specii care dispar, sunt multe care apar; sunt mun˛i tineri, sunt mun˛i b„tr‚ni, sunt regiuni Óntregi Ón care locul vegeta˛iei este luat de nisip — toate, Ón timp de milioane de ani), apare ∫i for˛a creatoare a omului, care prin tot ceea ce a dob‚ndit de-a lungul existen˛ei sale, cu mijloacele tehnice evoluate, este capabil s„ accelereze unele procese naturale, care Ón cadrul natural se desf„∫oar„ Ón milioane de ani, timpii de realizare a acestor procese Ón laborator se m„soar„ Ón ani, luni, s„pt„m‚ni sau chiar zile... Rezultatul activit„˛ii ∫tiin˛ifice la nivel Ónalt, folosirea tehnicilor moderne de investiga˛ie duc inevitabil la crea˛ii noi, cele mai multe fiind puse Ón slujba ∫i folosul omului.

Œmi amintesc, fiind Ón primii ani de ∫coal„ general„, Ón anii ’50 ai secolului trecut, cum profesorii ne vorbeau cu o oarecare re˛inere despre marile realiz„ri ale lui Miciurin ∫i, mai t‚rziu, la disciplinele de botanic„ ∫i zoologie, despre marile descoperiri ale lui Lasenko, Ón biologie, acolo unde-∫i g„sise loc politica bol∫evic„.

Niciodat„ Ón acei ani aproape nici un profesor nu Óndr„znea s„ ne spun„ ceva despre morganism, despre ceea ce Ónseamn„ genetica molecular„, prin care mari cercet„tori americani — Wattson, E.Crik, Morgan — prin cercet„rile lor ar„taser„ ∫i demonstraser„, Óncep‚nd cu anul 1941, care este baza dezvolt„rii vie˛ii — ADN ∫i ARN ∫i ARI — alc„tuite din gene, care stau la baza cercet„rilor precum c„r„mizile dintr-o construc˛ie, c„r„mizi care Ónc„ de pe atunci se spunea c„ ar putea fi schimbate din la˛ul genetic, determin‚nd alte caracteristici organismului.

™i, ceea ce era important, se spunea ∫i apoi s-a demonstrat c„ aceste descoperiri epocale vor revolu˛iona via˛a uman„, Ómbun„t„˛ind-o, c„ se va putea ajunge s„ se trateze boli incurabile prin interven˛ii pe celule, pe nucleu, gene ∫i frac˛iuni de gene.

Din anii ’40 ai secolului trecut lumea ∫tiin˛ific„ este Óntr-o curs„ contra cronometru pentru cunoa∫terea macrouniversului ∫i pentru cea a microuniversului, atomul ∫i celula, ambele extrem de importante pentru ceea ce va Ónsemna via˛a pe p„m‚nt.