Varujan Vosganian

## **Domnul Varujan Vosganian:**

Mulțumesc foarte mult. Stimați colegi,

Această cerere de reexaminare pornește de la o evaluare pe care o face Președintele României, împreună cu expertiza Domniei Sale și împreună cu Guvernul României.

Primul motiv pentru care am decis să iau cuvântul este că-mi manifest deschis rezerva față de acest tip de expertiză care stă la baza deciziilor guvernamentale și opțiunilor prezidențiale.

Să fie clar. Eu nu contest cifrele oficiale. Contest însă modul în care ele se interpretează.

De exemplu, anul trecut, rata șomajului s-a stabilizat și a început să scadă. Este o informație corectă. Numai că, dată în acest fel, ea este parțială și deformează crunt realitatea. Realitatea este că, anul trecut, numărul salariaților din economie a scăzut cu 300.000. În acest fel, rata șomajului, pe lângă faptul că este nerelevantă, exprimă unele carențe de fond structurale ale pieței muncii, și anume șomajul de lungă durată este deja cronic, o parte dintre oameni nu mai au încredere în sistemele de recalibrare profesională și poate că alții caută aiurea un loc de muncă în Europa. Tot așa și în legătură cu creșterea economică din trimestrul IV.

## Stimați colegi,

Cine a dat această informație – mă refer la Institutul Național de Statistică – trebuia să ne spună și care este marja de eroare a acestei cifre, pentru că avem trei aproximări foarte mari.

Prima. Se estimează produsul intern brut în prețuri curente.

Trebuie să știți că în estimarea produsului intern brut se utilizează evaluarea economiei naturale și a economiei subterane pe bază de intuiție și pe bază de analize sociologice care, fiecare, au o marjă de eroare de cel puțin 3%.

Urmează apoi procesul de ajustare sezonieră, care are la bază o modalitate de calcul care, și ea, dat fiind că estimează evoluția sezonieră, are din nou o marjă de eroare de cel puțin 3%.

Urmează apoi datele oferite de direcțiile agricole prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale privind indicele de prețuri, care se bazează, iarăși, pe o analiză sociologică a circa 3.000 de puncte.

Cu alte cuvinte, datele oferite de Institutul Național de Statistică au o marjă de eroare de cel puțin 5%.

Dacă într-o marjă de eroare de 5% dumneavoastră aveți creștere de 0,1%, întrebarea este: aveți vreun drept să vă lăudați cu ea?

Dumneavoastră știți că, în această analiză, prețurile agricole au scăzut cu 11% în trimestrul IV?

## Stimate domnule Sârbu,

Nu știu dacă cunoșteați această informație pe care o oferă statistica! Prețul la cartofi, prețul la fasole în trimestrul IV au scăzut cu 10%. Aceasta este informația statisticii.

Deci cifrele acestea trebuie însoțite în primul rând de o analiză corectă și, în al doilea rând, trebuie să ne fie clar prezentată marja de eroare.