Stenogramă plen

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Da, se confirmă cvorumul de ședință.

Suntem 80 de senatori prezenți în acest moment, după verificarea nominală. Cu domnul senator Onofrei suntem 82.

Stimați colegi, rog, atenția dumneavoastră.

Avem în față o propunere de ordine de zi pentru dezbaterea noastră de astăzi și am să vă rog să acordați votul cu privire la ordinea de zi propusă.

Programul de lucru.

Programul obișnuit pentru o zi de miercuri.

Înainte de a intra în ordinea de zi propriu-zisă, domnul senator Ilie Sârbu, liderul Grupului parlamentar al PSD, dorește să facă un anunț.

Microfonul central.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Prin plecarea domnului Ion Toma din grupul nostru, în comisiile permanente apar unele modificări pe care aș dori să le supun plenului: domnul senator Mutu Gabriel va intra în Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului în locul domnului senator Ion Toma, iar domnul senator Mitrea Miron îl va înlocui pe domnul senator Toma în Comisia pentru afaceri europene.

Totodată, la Comisia pentru egalitate de șanse, în locul domnului senator Mang Ioan ar putea să intre domnul senator Ion Toma, ca independent.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Conform Regulamentului Senatului, am să vă

Și, de asemenea, domnul senator Mitrea în Comisia pentru afaceri europene.

Votul dumneavoastră, vă rog.

Cu 74 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 3 abțineri, și această modificare a fost aprobată.

Dați-mi voie, foarte succint, să vă informez cu privire la exercitarea dreptului de sesizare a Curții Constituționale pentru următoarele legi:

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2010 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 106/2010 pentru modificarea anexei nr. 4 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2002 privind înființarea Administrației Naționale „Apele Române”;

– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2010 privind unele măsuri de ocupare a posturilor din sectorul bugetar;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2009 pentru modificarea art. 13 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Administrației și Internelor și pentru reorganizarea unor unități din subordinea Ministerului Administrației și Internelor;

– Lege privind ratificarea Actelor Finale ale Conferinței Mondiale pentru Radiocomunicații (WRC-07) din cadrul Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT), semnate la Geneva la 16 noiembrie 2007;

– Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 3/2011 pentru modificarea art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2005 privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 28 ianuarie 2005, pentru finanțarea Proiectului de restructurare a transporturilor;

– Lege pentru ratificarea Protocolului dintre România și Bosnia și Herțegovina, semnat la Sarajevo la 18 iunie 2010, privind amendamentele la Acordul dintre România și Bosnia și Herțegovina privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la Sarajevo la 20 februarie 2001; – Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) privind participarea României în calitate de membru cu drepturi depline la Grupul de Lucru pentru Construcții Navale din cadrul OCDE, convenit prin schimbul de scrisori semnate la Paris la 6 septembrie 2007, respectiv 6 iulie 2009.

În urma votului dumneavoastră cu privire la programul de lucru pentru săptămâna viitoare, vă reamintesc faptul că liderii grupurilor parlamentare și Biroul permanent au aprobat pentru luni un program de lucru în care Biroul permanent se va derula la ora 14.00, grupurile parlamentare vor începe la ora 15.00 și ne întâlnim în plen la ora 16.30, ceea ce înseamnă că programul de luni va fi decalat cu o oră către seară, dacă aceasta este înțelegerea mea. Aș vrea să fim cu toții înțeleși cu privire la acest nou aranjament orar.

Domnule senator Rădulescu, vă rog.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

De ce așa?

## **Domnul Cristian Rădulescu:**

De ce așa? Fiindcă așa s-a convenit, domnule Hașotti. Erați în Biroul permanent.

Așa este, cum a spus domnul președinte, cu mențiunea că ne revedem la ora 16.30 în plen pentru legiferare, nu pentru...

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Dar de ce?

Păi, așa s-a convenit, domnule Hașotti, n-ați fost atent. Cu această condiție a fost pusă ședința de Birou permanent la ora 14.00, ținându-se seama că partidele, majoritatea, au ședințe la structurile de nivel național până la ora 13.00–14.00 și, atunci, s-a decalat cu o oră, s-a pus la ora 14.00 Biroul permanent al Senatului, la 15.00 grupurile parlamentare, de la 15 la 16.30 se fac declarațiile politice, și la 16.30 se intră în plen pe programul vechi, pe care-l știm, cu legiferarea, și toată lumea a fost de acord.

Nu, îmi pare rău, nu aceasta este interpretarea deciziei pe care am luat-o. Nu a existat niciun fel de discuție și eu unul, personal, nu sunt de acord – puteți decide cum considerați – ca segmentul de declarații politice să fie făcut în absența unui cvorum al Senatului.

Dacă decidem că decalăm programul nostru, îl decalăm cu toate consecințele. Începem la 16.30 cu declarații politice și lungim programul cu încă o oră seara, niciun fel de problemă, dar eu unul nu sunt confortabil... față de dumneavoastră. Eu nu fac declarații politice de la acest microfon, e munca colegilor. Eu cred că este o chestiune de

respect și de obligație politică să avem totuși cvorumul constituit și ordinea de zi aprobată pentru acest lucru.

Domnule senator Rădulescu, dacă doriți un comentariu. Haideți să găsim o formulă care să fie acceptată de către noi toți.

Eu am crezut că există acceptul unanim pe o formulă înțeleasă la fel de către toți. Dacă a fost înțeleasă în feluri diferite atunci retrag această... De fapt, a fost o propunere în contrapartidă cu ce propusese domnul lider Sârbu, să fie marți Biroul permanent. Atunci rămâne luni, la ora 13.00, cu fuga respectivă, la 14.00 ședința grupurilor parlamentare și la ora 15.00 începem cu declarațiile politice. La ora 15.00 vom fi aici și se face, eventual, apelul nominal, încep declarațiile, ca la 16.30 să putem legifera.

Perfect de acord.

Dacă vom constata că există dificultăți din punct de vedere al programului, vom putea să revenim în Biroul permanent cu alte propuneri.

Domnule senator Sârbu, vă rog.

Propunerea pe care eu am făcut-o, să revenim la programul vechi, ca ședința Biroului permanent al Senatului să aibă loc marți, la ora 13.00, nu am făcut-o întâmplător, ci din cauza presiunilor pe care le avem, liderii grupurilor parlamentare, de a participa la Biroul permanent, la Biroul Uniunii Social Liberale, la grup, și toate acestea nu ai cum să le faci în jumătate de oră, plus că transportul, aglomerația din oraș nu ne permite să venim în 5 minute din Kiseleff până la Palatul Parlamentului. Era o propunere rațională. După aceea, s-a convenit să decalăm cu o oră tot și asta am acceptat, în ideea în care, sigur, declarațiile politice – dincolo de ceea ce spunem noi și chiar ceea ce spune domnul președinte – se cam desfășoară în absența colegilor noștri. La Camera Deputaților, ele se fac chiar într-o zi de marți, dimineața, fără niciun fel de prezență.

Putem hotărî la Biroul permanent o altă variantă, dar o variantă care să fie și practică, să nu fie doar pe hârtie. De multe ori noi decidem, ea rămâne în programul pe care-l aprobăm, dar în realitate în sală știți și dumneavoastră ce se întâmplă.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Haideți să rămânem pe programul obișnuit atunci. Liderii de grup vor avea tot timpul, până luni, să se mai consulte.

Revin cu aprobarea programului de lucru pentru săptămâna viitoare, pe varianta clasică. Sunt deschis pentru orice formulă constructivă.

Punctul 2 din ordinea de zi – aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarelor inițiative legislative:

1. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România.

Domnule ministru Iliescu, vă rog să susțineți necesitatea procedurii de urgență.

## Bună dimineața, domnule președinte!

Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori! Bună dimineața, stimați invitați!

Vă rog să-mi permiteți, foarte pe scurt, să vă prezint argumentele pentru care Guvernul vă solicită aprobarea procedurii de urgență.

Prin prezentul proiect de act normativ, un proiect eminamente tehnic, se are în vedere crearea cadrului juridic necesar pentru aplicarea actelor Uniunii Europene din domeniul străinilor, cu relevanță la acest moment, dar și după aderarea la Spațiul Shengen. Este vorba despre patru directive importante: Codul comunitar de vize, Directiva privind returnarea resortisanților țărilor terțe, Directiva privind ocuparea locurilor de muncă înalt calificate și Directiva privind sancțiunile adresate angajatorilor de străini aflați în situația de ședere ilegală.

Aș vrea din toată inima să vă rog să fiți de acord cu aprobarea în procedură de urgență a acestui act normativ. Neadoptarea lui în regim de urgență va conduce la implicații financiare asupra României declanșate de către Comisia Europeană.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Votul dumneavoastră pentru această propunere. E vorba de regimul străinilor în România.

Cu 38 de voturi pentru, 29 de voturi împotrivă și o abținere, procedura de urgență a fost aprobată.

## Ba da, domnule președinte.

Am făcut precizarea – și mă simt obligat să o fac și în fața membrilor Senatului – că această lege nu aduce completări în privința adopțiilor internaționale. Este doar o încercare a Guvernului de a armoniza o serie de deficiențe în aplicarea actualului cadru legislativ, și acest lucru se face și nu va aduce niciun fel de atingere imaginii României în străinătate.

Vă rog din toată inima, ținând cont de reglementările din proiectul de lege. Guvernul, repet, vine cu un proiect de lege care poate suferi îmbunătățiri, iar eu aștept și vă rog, doamnelor și domnilor senatori, să amendați acest text pentru a avea o lege cât mai bună, dar vă rog din toată inima să o facem în procedură de urgență.

Vă mulțumesc.

## Domnule ministru,

Am stabilit la Biroul permanent, cu dumneavoastră de față, un termen suficient de strâns cu privire la acest text. A fost o conversație destul de robustă în jurul acestei teme. Termenul pe care l-a stabilit Biroul permanent de acord cu dumneavoastră nu mai este valabil? De ce aveți nevoie de procedură de urgență, ca să înțelegem și noi?

Microfonul 8.

Dacă-mi permiteți, domnule președinte...

Eu, în calitate de reprezentant al Guvernului, am un mandat explicit pe care trebuie să-l susțin și la Biroul permanent, și vă mulțumesc dumneavoastră și membrilor Biroului permanent că mi-ați oferit întotdeauna această posibilitate. Evident, ajungând în plenul Senatului..., cu amendamentul pe care dumneavoastră corect l-ați formulat, termenul propus în Biroul permanent este unul acoperitor, dar asta nu mă absolvă de obligația de a veni în fața plenului Senatului și a susține necesitatea adoptării și discutării în procedură de urgență.

Eu îmi fac datoria procedural față de Guvernul pe care-l reprezint și, cu tot respectul – și vă mulțumesc încă o dată public, în fața colegilor senatori, pentru colaborarea deosebită de care beneficiez în Biroul permanent –, vă rog totuși să-mi permiteți să cer plenului Senatului acest lucru. Vă mulțumesc foarte mult.

## Mulțumesc.

Domnul senator Rădulescu.

Termenul stabilit în Biroul permanent nu este chiar foarte scurt, este cam de 5 săptămâni, în timp ce Guvernul ar fi dorit un termen cam de 3 săptămâni. Acolo s-au ridicat însă niște semne de întrebare referitoare la sensibilitatea subiectului, în ceea ce privește eventualele adopții internaționale. Chiar domnul președinte Mihăilescu a ridicat această problemă și a zis că trebuie bine cântărite lucrurile în ceea ce privește eventualele adopții internaționale și asta se poate face într-un termen mai lung.

Pe moment, nu s-a făcut foarte clar specificarea, dar acum reprezentantul Guvernului vine și ne spune încă o dată că nu este vorba despre adopții internaționale. Dacă ar fi vorba despre adopții efectuate de către românii care muncesc în străinătate, aceasta nu intră la capitolul internațional. Este vorba despre o adopție internă aici și despre proceduri pe care le șlefuiește Guvernul în urma experienței strânse din adopțiile interne și, atunci, dispare și acea obiecție referitoare la sensibilitatea acestui subiect, dacă ar fi vorba despre adopții internaționale. De aceea, și noi susținem un termen mai scurt.

Doamna senator Silistru, microfonul 3.

## **Doamna Doina Silistru:**

Aș vrea să fac o remarcă referitoare la termen.

Cele cinci săptămâni, dacă sunt adevărate cele spuse de domnul senator Rădulescu, se încadrează foarte bine – ceea ce a stabilit Biroul permanent – în procedura de urgență. Procedura de urgență spune maximum 30 de zile. Cinci săptămâni reprezintă 20 de zile, deci se încadrează în ceea ce a stabilit Biroul permanent.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Da, sunt 35 de zile.

Au fost exprimate punctele de vedere. Mi-am făcut datoria să vă spun că Biroul permanent a fost sensibil la argumentele Guvernului.

Pe procedură. Întrerupem votul. Procedură, domnul senator Mihăilescu.

Vă cer scuze, domnul senator Mihăilescu era cu mâna ridicată, nu este un capăt de țară!

Iertați-mă! Termenele acestea în Biroul permanent sunt la propunerea comisiilor, în funcție de programul pe care-l au. Dacă Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări apreciază că poate oferi și un alt termen, ca să votăm o singură dată, adică, dacă anulăm votul din data de 28, să spunem data de 20 sau când se va putea.

Deci vă rog frumos să întrebați și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări despre acest termen.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Nu, vom reveni cu proiectul de lege în Biroul permanent de luni, 28 martie 2011. Dacă astăzi se decide procedură de urgență, vom stabili un termen precis în Biroul permanent. Plenul nu este cel chemat să dea termene pentru situații excepționale. Biroul permanent este cel chemat să dea termene.

Oricum, mulțumesc.

Vă cer scuze.

Reluăm votul pentru dezbatere în procedură de urgență cu privire la acest proiect de lege.

Dacă Propunerea legislativă pentru abrogarea alin. (6[1] ) al art. 37 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat are susținere pentru dezbatere în procedură de urgență?

Nu are susținere.

Rămânem cu aceste două decizii de dezbatere în procedură de urgență.

Domnul senator Liviu Câmpanu dorește să vină la microfonul 2.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Înainte de a trece la acest punct, vă rog să-mi permiteți să fac un anunț procedural.

Vă rog.

## **Domnul Liviu Câmpanu:**

Din data de 23 februarie 2011 sunt membru al UNPR și voi activa în Parlamentul României în cadrul Grupului parlamentar al senatorilor independenți.

Vă mulțumesc.

Reluăm, la punctul 3 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului Adițional, semnat la București la 27 septembrie 2010, la Acordul privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Orientale a Uruguayului, semnat la Montevideo la 23 noiembrie 1990.

Domnul senator Rușanu a avut săptămâna aceasta o întrebare adresată Guvernului.

Este vorba despre garantarea și promovarea reciprocă a investițiilor.

Reluăm procedura de dezbatere, de fapt. Am întrerupt dezbaterea pe acest proiect de lege.

Domnul senator Rușanu este nerăbdător să afle volumul schimburilor comerciale cu Republica Orientală a Uruguayului.

Domnul secretar de stat Iliescu dorește să prezinte elementele pe care le-a pregătit de la microfonul 8?

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sunt foarte bucuros că este prezent în sală și domnul senator Rușanu. Doresc să vă comunic faptul că de la Comisia economică, industrii și servicii ni s-a solicitat în scris răspunsul la întrebarea adresată în plen de domnul senator Rușanu. Acest răspuns a fost primit în cursul zilei de ieri, 22 martie 2011.

Cu permisiunea dumneavoastră, o să vă răspund și Domniilor Voastre, pentru a putea judeca în cunoștință de cauză punctul de vedere și, implicit, votul pentru ratificarea acestui protocol adițional.

Valoarea schimburilor comerciale cu Uruguay se prezintă astfel: România a importat din Uruguay în anul 2009 bunuri în valoare de aproximativ 2 milioane de euro, iar în anul 2010 a importat bunuri în valoare de 2,7 milioane de euro.

Exportul în Uruguay este foarte redus, respectiv 61.000 de euro în anul 2009 și 111.000 de euro în anul 2010.

Importul din Uruguay este aproape în totalitate format din produse de origine animală.

Investițiile Uruguayului în România sunt, de asemenea, reduse, în prezent existând doar șapte societăți cu capital uruguayan, în valoare totală de 81.000 de euro.

Fac precizarea și vă rog, stimate doamne și stimați domni senatori, să țineți cont de faptul că, în susținerea argumentelor și, eventual, pentru alte întrebări pe care doriți să le formulați, este prezent și domnul Ghizdeanu, secretar de stat în cadrul Ministerului Finanțelor Publice.

Vă rog, pe această cale, în urma informațiilor pe care vi le-am furnizat, să adoptați Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului Adițional, semnat la București la 27 septembrie 2010, la Acordul privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Orientale a Uruguayului, semnat la Montevideo la 23 noiembrie 1990.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Dacă avem și ambasadă, este bine. Alte comentarii?

Este, de fapt, continuarea dezbaterilor cu privire la acest proiect de lege.

Dacă nu sunt alte comentarii și răspunsul este satisfăcător pentru colegi,

La punctul 4 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 133/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, pentru eficientizarea unor instituții și activități în acest domeniu.

Domnul secretar de stat Cristian Irimie, microfonul 10. ## **Domnul Cristian Anton Irimie** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne și stimați domni senatori,

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 133/2010 reglementează:

– crearea cadrului legal pentru aprobarea programelor naționale de sănătate prin hotărâre de guvern, pe mai mulți ani;

– clarificarea faptului că unitățile sanitare cu paturi care nu pot asigura continuitatea asistenței medicale, conform dispozițiilor legale în vigoare, nu sunt considerate spitale;

– diminuarea indemnizației membrilor comisiilor de experți de la 10% la 1% din indemnizația președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate;

– diminuarea numărului membrilor Consiliului de administrație al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate de la 17 la 7 membri;

– crearea posibilității de acordare de stimulente în natură și în bani de către consiliile locale, Ministerul Sănătății în teritoriile neacoperite cu medici sau personal sanitar.

Având în vedere cele menționate, Ministerul Sănătății vă adresează rugămintea de a adopta proiectul de lege împreună cu raportul de admitere al Comisiei pentru sănătate publică, cu amendamente.

Mulțumesc.

Președintele comisiei, domnul senator Rotaru.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru sănătate publică a luat în discuție Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 133/2010 și a hotărât să adopte un raport de admitere cu amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc. Sunt intervenții, dezbateri pe fond? Nu sunt.

Ba da. Domnule senator Oprea, vă cer scuze! Microfonul 2.

Un aspect tehnic legat de proiectarea bazelor de date și de structura CIP-urilor. În CIP-ul component al cardului național de asigurări sociale sunt incluse corect mai multe elemente, dar un al patrulea din lista aceea – a) diagnostice medicale, b) grupă sanguină și așa mai departe, c) acceptul exprimat privind prelevarea de organe –, punctul d), nu ține de persoană și este foarte volatil. Medicul de familie se poate schimba de trei ori pe lună.

În condițiile acestea, a-i pune în CIP și trimiterea la medicul de familie este o neinspirată proiectare, iar la CIP, prin CNP, se poate ajunge și la lista medicilor de familie. Deci doar o chestiune tehnică, prin a face CIP-ul funcțional, de lungă durată, nu schimbabil la fiecare reorientare spre medicul de familie.

Domnule senator Rotaru, microfonul central, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În legătură cu această ordonanță de urgență a Guvernului aș avea de făcut câteva observații. Sigur că, pe fond, vine cu niște lucruri bune și necesare sistemului sanitar. Aș vrea însă să subliniez câteva lacune, care ar fi trebuit să fie rezolvate prin această Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 133/2010, și mă refer la faptul că, în continuare, modul în care se reglementează contractul-cadru cu prestatorii de servicii se face doar pe baza consultării, și nu pe baza negocierii, ceea ce generează o nemulțumire continuă a medicilor de familie și a celorlalți furnizori de servicii medicale.

Din această perspectivă, se creează pentru medicii de familie și pentru ceilalți furnizori de servicii medicale o obligație care înseamnă costuri suplimentare pentru bugetul acestora, care este de la an la an mai mic, referitoare la faptul că aceștia sunt obligați să asigure fundamentul implementării proiectelor informatice, în sensul de a avea, știu eu, tehnica de calcul, cititorul de card și, nu în ultimul rând, mentenanța sistemului. De asemenea, posibilitatea de a se accesa într-o bandă largă, și lucrul acesta nu prea este posibil în multe zone ale țării. Din această perspectivă, repet, medicii de familie sunt împovărați cu încă o cheltuială, cu încă un cost care vine și grevează în continuare bugetul acestora.

Mai mult decât atât, costuri suplimentare vin și pentru asigurat, în condițiile în care acesta trebuie să plătească costul cardului și, de asemenea, distribuția acestuia.

Aș vrea să subliniez ideea că în Legea nr. 95/2006 se prevedea că aceste costuri vor fi suportate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate și trebuie să spunem că nu putem fi de acord, până la urmă, cu acest lucru, pentru că bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate este și așa mic. Bugetul de stat ar fi trebuit să vină să completeze această nevoie de cheltuială și să se facă pe bugetul statului, prin contribuția statului care, oricum, este total nesemnificativă la nevoile pe care le are sănătatea.

Aș vrea să mai subliniez un lucru. Cardul de sănătate se acordă doar celor care au peste 18 ani. Or, în expunerea de motive se arată că unul dintre motivele pentru care se elaborează cardul este acela de a introduce o posibilitate suplimentară de a avea un control privind evidența asiguraților, privind decontarea și toate celelalte lucruri care țin de bani.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Domnul senator Petru Filip dorește să intervină. Microfonul central, vă rog.

## **Domnul Petru Filip:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Suntem în fața uneia dintre cele mai importante legi, legat de impactul pe care ea îl va avea în decursul timpului, pentru că, probabil, rezultatele pozitive sau negative ale aplicării ei nu le vom vedea în următoarele șase luni sau un an, ci le vom vedea peste doi ani, trei ani, patru ani, când, probabil, efectele pozitive – să dea Dumnezeu să fie pozitive!... –, dar cele negative, corectarea lor în timp se va face foarte greu.

Îmi pare rău că în această discuție, pe acest subiect, partea cealaltă a contractului – pentru că este vorba de un contract până la urmă –, respectiv administrațiile publice locale, nu este. Pentru că discutăm, și este foarte bine să discutăm despre ceea ce se va întâmpla cu aceste spitale, dar nu discutăm din punctul de vedere al celui care devine, mă rog, mai mult sau mai puțin conștient, mai mult sau mai puțin voit, răspunzător pentru modul de desfășurare a serviciului de sănătate publică în spitale, în primul rând.

Mi-aș permite să pun câteva întrebări, poate unele dintre ele cu răspuns, poate altele retorice. O primă întrebare: ce se va întâmpla – poate că domnul secretar de stat o să-mi poată răspunde, sunt convins că o să-mi poată răspunde – cu acoperirea valorii dintre serviciile medicale realizate fizic de către unitățile spitalicești și cele aprobate prin contracte cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, pentru că știm că, în acest moment, există o diferență relativ mare, importantă între serviciile realizate de aceste spitale, obligatoriu, pentru că omul se duce la spital, și cele pe care casa le aprobă?

Desigur, până acum exista acest debușeu, subiectiv, rău, prost, în care bugetul statului, o dată la doi ani sau la trei ani, acoperea acele arierate. Întrebarea mea justă este: în condițiile în care aceste diferențe vor exista, pentru că până la urmă nu poți să planifici câți bolnavi ai, le vor suporta administrațiile locale? Nu le vor suporta administrațiile locale. Atunci, probabil că nu am înțeles eu foarte bine și poate că este bine de explicat, pentru că în baza Legii finanțelor publice locale eu am înțeles că, oricum, transferul de responsabilitate de la nivel național la nivel local sau invers – mă rog, se poate și așa – se face și cu sursă de finanțare, pentru că la art. 189, modificat, se introduce art. 189[1] alin. (1), care spune: „Veniturile realizate de unitățile sanitare publice în baza contractelor de servicii medicale încheiate cu casele de asigurări de sănătate nu pot fi utilizate pentru:

Mulțumesc.

Domnule secretar de stat Irimie, vă rog să prezentați precizările dumneavoastră, de la microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate domnule senator,

În ceea ce privește celelalte surse care acoperă necesarul pentru investiții și dotare cu aparatură, din nefericire, s-a uitat

când s-a scris acest lucru – aparatură de înaltă performanță –, dar în amendamentul prezentat la Comisia pentru sănătate publică s-a trecut acest lucru, sunt de la bugetul de stat. Se dă posibilitatea Ministerului Sănătății ca, de la bugetul de stat, să contribuie la finanțarea unităților aflate în administrația autorităților publice locale.

În ceea ce înseamnă valoarea dintre serviciile contractate și realizate, diferența de până la 5% este finanțată de CNAS, spitalele având obligația să se încadreze în serviciile contractate folosind și alte tipuri de spitalizare: spitalizarea de zi, spitalizarea discontinuă, ambulatoriu de specialitate și așa mai departe, surse de venit pentru spitalul respectiv. Mulțumesc.

Mulțumesc. Mai sunt alte intervenții? Doamna senator Minerva Boitan. Microfonul 2, doamnă senator.

Mulțumesc, domnule președinte. De fapt, această ordonanță vizează câteva aspecte esențiale.

În primul rând, o reducere drastică a Consiliului de administrație al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, de la 17 membri, câți au fost până la emiterea ordonanței, la 7 membri, din care 4 membri sunt numiți de Guvern. Deci, dacă vreți, este o subordonare foarte clară a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate față de Guvern.

În al doilea rând, introduce aceste contracte multianuale, un aspect bun, mai ales în ceea ce privește funcționarea programelor de sănătate. Face câteva corecturi vizavi de contractare, dar, de fapt, tot ce se întâmplă acum în sistem nu sunt contracte, sunt, de fapt, niște convenții în care Casa Națională de Asigurări de Sănătate spune: acesta este bugetul și acestea sunt serviciile pe care noi vi le acceptăm. Deci termenul – și juriștii cred că știu mai bine – de contract nu-și prea are sensul aici.

Pe urmă, această ordonanță vine cu o noutate absolută în sistem, introducerea cardului de sănătate. Din păcate, este foarte generoasă cu sarcinile asupra medicului de familie și asupra asiguratului și își asumă mai puține atribuții, mai ales financiare, față de emiterea acestui card. Noi am solicitat, și cred că este foarte normal ca cheltuielile pentru introducerea acestui card, fiind o problemă de interes național, să fie susținute de Casa Națională de Asigurări de Sănătate sau de bugetul de stat, dar nicidecum de către asigurat.

Deci sunt câteva chestiuni foarte esențiale abordate prin această ordonanță și aș ruga să se voteze cu foarte mare atenție, pentru că ea va avea consecințe bune sau mai puțin bune asupra sectorului.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc mult, doamnă senator.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, rog, atenția dumneavoastră și rog colegii și colegele să se aplece asupra acestui proiect de lege. Înțeleg că amendamentele respinse în comisie nu sunt susținute în plen.

În aceste condiții,

Listă pentru liderii de grup.

La punctul 5 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2011 pentru modificarea Legii nr. 277/2010 privind alocația pentru susținerea familiei.

Vă reamintesc faptul că este vorba despre reluarea votului final.

Vă reamintesc că luni, 21 martie 2011, am dezbătut acest proiect de lege în cadrul ședinței de plen. S-au supus la vot atât proiectul de lege privind aprobarea ordonanței, cât și proiectul de lege privind respingerea ordonanței, în obișnuita noastră dilemă în astfel de situații.

Avem obligația de a repune pe ordinea de zi a ședinței plenului Senatului acest proiect de lege înainte ca termenul de adoptare tacită să se fi împlinit.

( _Domnul senator Cristian Rădulescu solicită cuvântul.)_ Domnule lider Rădulescu, doriți să interveniți? Vă rog, de la microfonul central.

Așa este, domnule președinte.

Aceste ordonanțe care nu au întrunit nici vot pentru, nici vot împotrivă pot fi supuse votului de câte ori avem ocazia, până la expirarea termenului de adoptare tacită.

Rugămintea mea este să procedăm așa cum am convenit și așa cum am făcut săptămâna trecută, și anume la ora stabilită, când vom vota. La ora 12.00 să dăm votul pe legile organice.

E o convenție la care au achiesat toți membrii Biroului permanent și toți liderii.

Dacă nu sunt obiecții, nu am nicio dificultate ca votul pe legile organice să-l acordăm...

La punctul 5 din ordinea de zi, da?

Pentru că nu sunt obiecții la punctul 5 din ordinea de zi, vă propun să reluăm votul la ora 12.00 și vom proceda în consecință și cu alte inițiative legislative cu caracter organic.

La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 117/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal si reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

Este vorba de reluarea votului final și suntem în situație identică. Vom relua votul la ora 12.00.

Punctul 7 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 121/2010 pentru modificarea si completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea si utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului si pentru modificarea Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice – este în aceeași situație.

Da?

Rog și colegii să fie siguri că mă susțin pentru a nu face vreo eroare.

Punctul 8 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 125/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație

agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului, precum și pentru prorogarea unor termene, aceeași situație.

Punctul 9 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, aceeași situație.

Inițiativa legislativă are caracter de lege organică. Vom relua votul final.

La punctul 10 din ordinea de zi, revenim la procedura de dezbatere a Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2011 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului și pentru executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Prezentul proiect de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2011 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului își propune reglementarea câtorva aspecte.

Foarte succint, voi încerca să argumentez cele ce prezintă proiectul de lege, astfel: creanțele proprii rezultate din activitatea AVAS, așa cum sunt creanțele definite la art. 2 lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2004, nu sunt cuprinse în sfera creanțelor supuse modificărilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/1998, iar această situație a dus la interpretări diferite cu privire la regimul de executare, dând posibilitatea instanțelor judecătorești să considere că aceste creanțe urmează regimul prevăzut de dreptul comun.

Clarificarea regimului juridic al acestor creanțe va determina încasarea mai rapidă și cu costuri mai mici a lor, cu efecte pozitive asupra veniturilor bugetului de stat.

Un alt aspect se referă la faptul că până în acest moment Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) funcționa pe două bugete, unul asigurat prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, pentru cheltuielile de personal și funcționarea AVAS, iar pe de altă parte, cheltuielile aferente activității de privatizare și funcționare a AVAS erau prevăzute într-un buget distinct. Această chestiune trebuie reglementată, iar prezenta ordonanță vine să clarifice și acest aspect, AVAS redevenind instituție cu autofinanțare.

Un al treilea considerent, foarte important, este acela că Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului s-a subrogat în toate drepturile și obligațiile aferente litigiilor aflate pe rolul Curții Internaționale de Arbitraj a Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții. În condițiile în care conturile AVAS sunt blocate ca urmare a executării silite declanșată în temeiul unor titluri executorii, se impune asigurarea de la bugetul statului a resurselor bănești necesare pentru acoperirea cheltuielilor necesare reprezentării României în fața Curții Internaționale de Arbitraj.

Mulțumesc, doamnă vicepreședinte. Domnule senator Trifon Belacurencu, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 1 martie 2011, membrii comisiei au dezbătut și analizat proiectul de lege și au hotărât să adopte un raport de admitere.

Prin conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este primă Cameră sesizată.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Dacă sunt intervenții sau dezbateri pe fondul acestui proiect de lege?

Nu.

În aceste condiții,

Trecem la punctul 11 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 526/2003 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare a turismului „Schi în România”.

Inițiatorii doresc să susțină propunerea legislativă? Domnul senator Sorin Fodoreanu. Microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Propunerea legislativă care, după cum vedeți, este semnată de toate grupurile parlamentare, se referă la o modificare care, de fapt, va elimina niște omisiuni din Legea inițială, 526/2010. În mod concret, se referă la a fi scutite de plata obligațiilor bănești comunitățile locale care au aceste proiecte și pentru terenurile aferente pârtiilor de schi. Este vorba despre terenurile necesare pentru utilități, parcări și așa mai departe. Rugămintea mea este să fiți de acord cu propunerea legislativă și cu raportul de admitere al comisiei așa cum v-au fost prezentate.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul secretar de stat Eugen Curteanu, de la microfonul 8, să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Eugen Dicones Curteanu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Punctul de vedere al Guvernului, din păcate, a ajuns pe masa comisiei de specialitate prea târziu, adică după adoptarea raportului. Prin urmare, principala rugăminte sau solicitare ar fi să se retrimită spre consultare și pentru discuții în cadrul comisiei toate amendamentele propuse de Guvern de această dată. Amendamentele sunt extrem de pertinente și vizează, în primul rând, asigurarea echilibrului just între finalitatea reglementării propuse și principiul asigurării integrității fondului forestier. Se întind pe patru pagini. Cu voia

dumneavoastră, nu le voi da citire și vă rog să fiți de acord cu retrimiterea la comisie a acestui proiect de act normativ. Vă mulțumesc mult de tot.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Domnul senator Belacurencu.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Dezbaterile asupra acestei propuneri legislative au fost destul de ample în comisie și eu achiesez la solicitarea de a retrimite la comisie această propunere legislativă, astfel încât să-i dăm un raport corect.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Bun.

Dacă acesta pare să fie sentimentul general și dacă inițiatorul este de acord,

Domnule senator Belacurencu, puteți propune un termen, ținând cont că are termen de adoptare tacită pe 11 aprilie? Microfonul 7.

Două săptămâni. A, pe 11 aprilie!

11 aprilie 2011 este termenul de adoptare tacită.

Ei, o săptămână atunci.

Atunci, o săptămână răgaz pentru raport suplimentar. Trecem la punctul 12 din ordinea de zi – Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar. Domnule președinte Ghizdeanu, microfonul 9.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Ne aflăm în fața unui proiect cu relative dificultăți.

În primul rând, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, nu mai susține amendamentele, astfel încât personalul din cadrul autorităților și instituțiilor publice finanțate integral din bugetul de stat să mai beneficieze lunar de drepturi bănești suplimentare. Prin urmare, cererea de reexaminare a domnului Președinte al României este corectă și Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, este de acord cu eliminarea art. 5 alin. (1), respectiv a alin. (2) de la art. 1 din proiectul de lege adoptat de Parlamentul României.

Este menționat însă că prin Legea-cadru nr. 284/2010, care era valabilă până la 31 decembrie 2010, prin dispoziția art. 39 lit. x) din această lege prevederile care aveau valabilitate și în 2011 prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010 sunt abrogate. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010, prin urmare, a avut valabilitate și aplicabilitate și a fost circumscrisă doar anului 2010.

În consecință, Ministerul Finanțelor Publice susține eliminarea alin. (2) al art. 1 din legea adoptată. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Belacurencu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În decembrie, Guvernul, după cum se știe, și-a asumat răspunderea pentru Legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, care a intrat în vigoare în 12 decembrie 2010. Pe cale de consecință, cererea de reexaminare a rămas fără obiect, drept pentru care Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a adoptat un raport de respingere a cererii de reexaminare.

Vă mulțumesc. Nu cred că sunt intervenții... Ba da. Doamna senator Lia Olguța Vasilescu. Microfonul 4.

Da, domnule președinte, la punctul 13 sigur că nu ar fi foarte multe de comentat, pentru că trusoul pentru nou-născuți s-a scos încă de anul trecut, pentru că domnul președinte Traian Băsescu a remarcat faptul că în România se consumă prea mulți pamperși, deși, dacă ne uităm la cât se consumă în celelalte țări civilizate, vom vedea că la noi se consumă de 10 ori mai puțin.

Aș avea de făcut aici niște referiri și niște remarci.

De un an de zile acest Guvern tot taie și de cele mai multe ori taie fără să gândească. Ieri am mai avut o surpriză neplăcută din partea Guvernului Boc, și anume 20.000 de bebeluși orfani din centrele de plasament sau provenind din familii foarte, foarte sărace au fost lipsiți de ajutorul pentru lapte praf. Pentru cei care nu aveți copii mici în familie...

Doamnă senator, o singură rugăminte, suntem încă la punctul 12.

Am spus că intervin la punctul 13, deoarece ați spus că nu mai sunt...

A, nu, o secundă. Vă las la microfon. Nu. Rămâneți acolo. La punctul 12 nu au fost observații, este lege organică, vom vota la ora 12.00.

Trecem la punctul 13 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 5/2010 pentru modificarea art. III alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 3/2007 privind unele măsuri financiar-fiscale din domeniul protecției sociale.

Intrăm în dezbaterea punctului 13, rugând Guvernul să prezinte, prin domnul secretar de stat Ivășchescu, punctul de vedere asupra ordonanței de la punctul 13.

O rog pe doamna senator să reia intervenția după ce avem punctul de vedere al Guvernului.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 5/2010 și-a produs efectele până la intrarea în vigoare a Legii nr. 118/2010, respectiv la 3 iulie 2010. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 5/2010 a fost abrogată de art. 15 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, astfel încât prezentul act normativ a rămas fără obiect.

Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale susține raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, de respingere a proiectului de lege. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Cordoș. Microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 21 septembrie 2010, membrii comisiei au reexaminat acest proiect de lege și au hotărât să adopte un raport de respingere a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2010 referitoare la prelungirea termenului de acordare a contravalorii trusoului.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este primă Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Doamnă senator Lia Olguța Vasilescu, vă rog să reluați intervenția dumneavoastră.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu mai am foarte multe de spus. Voiam să reamintesc colegilor faptul că, de ieri, 20.000 de bebeluși orfani care sunt în centrele de plasament, care sunt adoptați sau sunt în familii foarte sărace nu mai beneficiază de acest ajutor pentru lapte praf.

Celor care nu aveți sugari în familie vreau să vă spun că până la vârsta de un an un bebeluș nu are voie să consume altceva decât lapte praf – laptele de vacă este total interzis –, iar până la vârsta de doi ani este nerecomandat laptele de vacă. Practic, li se ia principala resursă de hrană acestor copii, de către acest Guvern criminal.

Un pușcăriaș în România este plătit de stat cu 2.400 de lei lunar. Un copil cu 42 de lei lunar. Și iată că am ajuns în situația în care un bebeluș nu mai beneficiază de absolut nimic din partea Guvernului.

Am o rugăminte la colegii din coaliție care susțin acest Guvern. Să se gândească mai bine și să le transmită, poate, colegilor lor că este un gest care va costa generațiile viitoare. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc foarte mult. Mai sunt alte intervenții? Nu. Senatul este primă Cameră sesizată. Este o lege ordinară.

**:**

Este de respingere.

Raport de admitere, așa figurează în dosarul meu. Vom relua votul. Microfonul 7. Domnul senator Cordoș.

La noi este raport de respingere. Mă scuzați.

Comisia a adoptat un raport de respingere a ordonanței Guvernului.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Este o cerere de reexaminare.

Domnule senator Rădulescu, dacă doriți să interveniți... Microfonul central.

Ca să fim foarte corecți, procedural, raportul trebuie să se adreseze etapei în care a ajuns legea, deci cererii de reexaminare a Președintelui României.

Președintele cere o lege de anulare, de respingere a ordonanței de urgență respective.

Raportul comisiei este de aprobare a cererii de reexaminare și, implicit, de respingere a ordonanței respective.

Printr-un singur vot, dacă trece, rezolvăm ambele chestiuni.

Este deja altceva. Domnul senator Cordoș, microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Așa este.

Cred că a fost o eroare materială și s-a trecut greșit în acest document.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

Trecem la punctul 14 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind regimul infrastructurii rețelelor de comunicații electronice.

De asemenea, o reexaminare.

Domnule secretar de stat Iosif Moldovan, microfonul 8.

## **Domnul Iosif Moldovan** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale_ _**:**_

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Am primit o cerere de reexaminare și Guvernul este de acord cu raportul elaborat de Comisia economică, industrii și servicii.

Deci susținem punctele de vedere din acest raport.

Mulțumesc. Domnul senator Borza.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia economică, industrii și servicii a luat în discuție cererea de reexaminare a Președintelui României. Președintele a solicitat reexaminarea din motive care privesc domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale și, prin amendamentul propus de comisie, au fost preluate aceste propuneri ale președintelui. Deci membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, întocmirea unui raport de admitere, cu un amendament.

Menționăm că există avizul favorabil al Consiliului Legislativ, iar Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a transmis un aviz favorabil.

Este lege ordinară, Senatul fiind primă Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc. Intervenții?

## Nu sunt intervenții.

Am să vă

Pe procedură, da?

Așteptam această intervenție.

Domnule președinte Constantin Dumitru, microfonul 3.

## **Domnul Constantin Dumitru:**

Era de așteptat, domnule președinte, pentru că luni am votat modificările la Regulamentul Senatului și astăzi ne aflăm în situația de a-l încălca.

Noi am stabilit acolo că sesiunea de voturi finale va fi începând cu ora 12.00. Nu am stabilit că este vorba de legi ordinare sau organice. Am spus „vot final”. În aceste condiții, dezbatem toate proiectele de lege și propunerile legislative...

După ce vorbesc, puteți să veniți la microfon, domnule senator.

Dezbatem, iar la ora 12.00 dăm votul final. Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul lider Hașotti, microfonul 2.

Domnule președinte,

Ar însemna să complicăm enorm lucrurile și să nu ne ajungă o oră pentru voturi finale.

Eu vreau să vă spun că grupurile parlamentare își pot exprima punctul de vedere și pot exprima motivul pentru care au votat într-un fel sau altul. Dacă vreți să facem așa... Și îl avem aici pe domnul senator Vosganian, îi avem și pe alții. Dăm vreo două voturi finale de la ora 12.00 la ora 13.00 și plecăm acasă. Vreți așa?

Eu vă propun să mergem în continuare așa cum am făcut până acum, dăm votul final pe legile organice, așa cum am stabilit: luni, de la ora 17.00 la ora 18.00, și miercuri, de la ora 12.00 la ora 13.00. Pentru legile ordinare se dă vot pe loc. Asta e situația.

Domnul lider Rădulescu.

## **Domnul Cristian Rădulescu:**

## Două chestiuni.

Prima, referitoare la ce spunea domnul lider Hașotti.

Discuția a fost pe o sesiune de vot final, după ora 12.00, când veți socoti dumneavoastră, oricând după ora 12.00, așa a fost înțelegerea, și pe legi organice, și pe legi ordinare, cum se va considera, dar, sigur, asta nu ca o regulă, pentru că nu este cuprins nicăieri în regulament. Văzând și făcând, cum considerați, ca să meargă și procesul de legiferare, în rest, și cum se înțeleg și liderii grupurilor parlamentare.

Sigur că aici, deși nu mă avantajează, înclin să-i dau dreptate, dintr-o oarecare perspectivă, domnului senator Hașotti. Dacă e vorba de legi ordinare și noi suntem la guvernare, atunci ar trebui să fim aici, să ne votăm aceste legi.

Acest lucru este valabil pentru orice putere.

Revenind la procedura referitoare la acest proiect de lege, raport de admitere, cu un amendament, asta sigur că sună puțin incitant și credeam că domnul senator Dumitru Constantin pe această temă...

Și eu am crezut că la asta se va referi.

Deci este un text nou, care vine tocmai în întâmpinarea cererii de reexaminare a președintelui. Mulțumesc.

Deci interpretarea comisiei este că acest amendament admis este în interiorul cererii de reexaminare, ceea ce îl face să fie acceptabil pentru a fi supus votului dumneavoastră, împreună cu raportul de admitere a cererii de reexaminare, cu amendamentul admis, care v-a fost prezentat de către domnul senator Borza.

Asupra acestui raport, cu amendamentul admis, am să vă rog să vă pronunțați.

Cu 34 de voturi pentru, 37 de voturi împotrivă, nicio abținere, raportul de admitere a fost respins. Listă pentru liderii de grup.

- Cererea de reexaminare nu a fost aprobată.

- La punctul 15 din ordinea de zi este înscris Proiectul de

- lege privind modificarea părții introductive a alin. (2[1] ) al

- art. 140 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Este tot o cerere de reexaminare.

- Domnule președinte Ghizdeanu, microfonul 9.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Fiind președintele Comisiei Naționale de Prognoză, încerc să privesc și să adresez rugămintea de a vota cu optimism acest proiect de lege.

Doresc să amintesc că această inițiativă legislativă, acest proiect de lege se referă la reducerea la 5% a TVA-ului la alimentele de bază.

Guvernul României, prin Ministerul Finanțelor Publice, pe tot parcursul procesului legislativ, nu a susținut adoptarea propunerii legislative. Ca urmare a argumentelor aduse, comisia Senatului a emis la vremea aceea raport de respingere a propunerii legislative și Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, continuă să nu susțină această inițiativă legislativă și, prin urmare, susține cererea și, evident, este de acord cu cererea Președintelui României de reexaminare și de respingere a propunerii legislative.

...va interveni. Dar se pare că amendamentele respective nu exced solicitărilor din cererea de reexaminare a Președintelui României. Acolo sunt vreo șapte puncte care sunt cerute, dintre care unele sunt adoptate, altele nu, și aș dori, dacă se poate, ca reprezentantul comisiei să ne explice puțin mai mult această chestiune ca să ne lămurească dacă, într-adevăr, suntem înăuntrul conținutului cererii de reexaminare, și atunci putem vota raportul cum a fost făcut. Altminteri, știm deja foarte bine că sunt decizii consecutive ale Curții Constituționale care arată că legea poate fi reexaminată numai pe conținutul pe care președintele l-a trimis înapoi.

Justă observație!

Domnule senator Borza, dacă doriți să faceți o precizare cu privire la acest subiect. Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Amendamentul propus a preluat tocmai propunerile din cererea de reexaminare a Președintelui României de la punctele 2, 6 și 7. El sună în felul următor: „Dispozițiile prezentei legi nu se aplică rețelelor de comunicații electronice și elementelor de infrastructură deținute de instituțiile sau autoritățile publice din cadrul sistemului național de apărare, ordine publică și siguranță națională”.

Mulțumesc.

Domnul președinte Ovidiu Marian.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă a fost în dezbaterea Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, care a întocmit un raport negativ la data de 9 martie 2010. Ulterior, a fost respinsă de Senat, iar pe 19 octombrie 2010 a fost adoptată de Camera Deputaților.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a cererii de reexaminare.

Mulțumesc. Sunt intervenții? Da. Domnul senator Adrian Țuțuianu. În ordinea vitezei de exprimare a intenției.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Anunț că Grupul parlamentar al PSD nu va susține cererea de reexaminare, pentru că sunt câteva lucruri pe care trebuie să le punctăm foarte clar astăzi. Mai întâi de toate că discutăm de foarte mulți ani de un TVA diferențiat pentru alimentele de bază și vorbim aici de pâine, carne, lapte, ulei și zahăr. În al doilea rând, sunt câteva lucruri care ne arată că această lege este absolut necesară pentru categorii largi de populație din România. Și am să vă aduc aminte doar că valoarea punctului de pensie, de exemplu, pentru pensionari a fost diminuată drastic prin Legea nr. 119/2010, că prețurile la produsele alimentare au crescut dramatic în ultima perioadă și afectează pensionarii și familiile sărace, că TVA-ul redus la alimente există în multe state membre ale Uniunii Europene și avem niveluri de 5%, 7%, 8%, 9% sau 11% în foarte multe state, ceea ce arată că nu inventăm noi o practică nouă, ci nu facem decât să ne așezăm pe ceea ce înseamnă practica europeană în materie.

De asemenea, trebuie să aducem în atenția opiniei publice că România are astăzi cel mai mare TVA din Europa, după Danemarca. Danemarca are 25% și este maximum, România are un TVA de 24%. Este a doua țară din Uniunea Europeană ca mărime a TVA-ului.

De asemenea, rata sărăciei în România este dublă față de statele membre ale Uniunii Europene. Și ultimul lucru care trebuie spus este că, dacă actuala guvernare s-ar ocupa de colectarea TVA-ului din zona evaziunii fiscale, apreciată la 40 de miliarde de euro... Calculați 25% și colectați TVA, stimați colegi de la putere, din evaziunea la produse petroliere, la legume, la fructe, la țigări sau la alte produse de acest tip.

Deci toate aceste considerente ne conduc pe noi la concluzia de a nu susține cererea de reexaminare a Președintelui României.

Vă mulțumesc mult.

Mulțumesc. Domnul președinte Ovidiu Marian.

Domnule senator, dacă doriți să interveniți de la microfonul central.

## **Domnul Ovidiu Marian:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că, la prima vedere, este foarte tentant acest proiect de lege, doar că el are foarte multe dezavantaje și ar crea foarte multă dezordine în sistem. Este regretabil, de asemenea, faptul că a fost votat la Camera Deputaților din cauza unei neatenții, nu datorită unor convingeri pe care le-ar fi avut cineva.

Mulțumesc, domnule senator Crin Antonescu, că participați la ședința noastră.

Am remarcat prezența dumneavoastră.

Ce ager sunteți!

Deci... Dacă-mi permiteți să continui.

Deci creșterea sarcinilor administrative pentru operatorii economici, cât și pentru administrația fiscală..., administrarea cotelor reduse de TVA este dificilă din cauza posibilităților multiple de interpretare a taxelor legale în ceea ce privește încadrarea produselor derivate din produsele alimentare, iar din practică s-a dovedit că agenții economici fac eforturi pentru a interpreta _in extenso_ cotele reduse, ceea ce determină frecvente dispute.

De asemenea, creșterea presiunii exercitate de mediul de afaceri pentru introducerea cotei reduse și în alte sectoare ale economiei, creșterea numărului cazurilor de evitare sau fraudă prin declararea incorectă a livrărilor efectuate, pentru a beneficia de cota redusă de TVA, crearea de distorsiuni concurențiale între agenții economici cu obiect de activitate

similar. Introducerea unei cote reduse de TVA ar avea ca efect o reducere semnificativă a veniturilor bugetului de stat, întrucât produsele alimentare pentru care se propune aplicarea unei cote reduse a TVA de 5% reprezintă un segment de piață important, impactul bugetar pentru anul 2010 fiind de 1.953 de milioane de lei.

Pentru aceste motive, Grupul parlamentar al PDL nu va susține respingerea cererii de reexaminare, ci va susține o admitere a cererii de reexaminare. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul senator Daea era înscris la cuvânt, urmat de domnul senator Puiu Hașotti și domnul senator Orest Onofrei.

Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor senatori,

Ne aflăm în fața luării unei decizii importante pentru economia țării, pentru viață, în general, pentru cei pe care îi reprezentăm și uneori uităm să-i guvernăm. Și vreau să apreciez aici modul corect în care comisia a putut prelucra în interiorul ei o cerere de reexaminare, aducând în plenul Senatului un raport de respingere.

Este și logic, este și important, dar, mai mult decât atât, este necesar. Este necesar pentru că vedem zi de zi, ceas de ceas, pe oriunde ne ducem, oameni care își pun întrebări: cine ne guvernează și în ce fel? Răspunsul este dat alternativ: niciunul, toți ne-au uitat...

Iată că Parlamentul României nu a uitat populația țării și se îndreaptă cu un act normativ pentru a răspunde la cerințele ei. Noi vom vota raportul de respingere a cererii de reexaminare.

Mulțumesc. Domnul lider Puiu Hașotti. Microfonul 2.

Vă mulțumesc. Domnule președinte, foarte pe scurt.

Și domnul senator Ovidiu Marian, și, cu alte ocazii, colegi distinși de la Partidul Democrat Liberal au remarcat prezența sau absența senatorului Crin Antonescu.

Domnule, în loc să se bucure că, fiind prins cu alte chestiuni, vine mai rar pe aici, dânșii deplâng acest lucru!

Eu cred că au început să sufere de un fel de sado-masochism politic.

Chiar vreți să vină Crin Antonescu mai des pe aici? Credeți că v-ar conveni?

Mulțumesc. Domnul senator...

O secundă, drept la replică domnul senator Ovidiu Marian.

Microfonul central.

## **Domnul Ovidiu Marian:**

Mulțumesc.

Domnule senator Hașotti, făceam această remarcă referitoare la domnul senator Crin Antonescu pentru că îl văd foarte rar. Eu mă bucur când îl văd. Eu vreau să vină în Senat, nu să nu vină, pentru că, întotdeauna, studiile Institutului de Politici Publice spun că noi avem o foarte slabă prezență, și domnul Crin Antonescu ne duce în jos cu absențele dânsului.

Să vină, domnule, la Senat! Să vină la lucru!

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Domnul senator Onofrei.

## **Domnul Orest Onofrei:**

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Sigur că, totdeauna, subiecte de asemenea anvergură, care pot – aparent sau nu – veni în sprijinul populației, suscită foarte mare interes și e normal ca noi, senatorii, să dezbatem acest subiect.

Sigur că reducerea TVA-ului la alimentele de bază, la prima vedere, sau poate nu, are o logică. Are o logică în sensul că, într-o situație mai dificilă în care trăiește foarte multă lume din această țară, ar putea veni în sprijinul acestei populații, ca alimentele de bază să le cumpere mai ieftin.

Întrebarea este dacă, într-adevăr, le cumpără mai ieftin, dacă această reglementare sau această inițiativă legislativă poate aduce omul nevoiaș să cumpere mai ieftin ulei, zahăr, făină și așa mai departe.

Pentru că nimeni nu poate garanta, nimeni, absolut nimeni, nu poate garanta, după reducerea cotei de TVA la asemenea alimente, la ce preț se vor vinde aceste produse pe raft. Nimeni nu poate garanta, pentru că orice comerciant poate să-și regleze cota de adaos în funcție de prețul la care se vinde acel produs.

Or, eu cred foarte mult că asemenea reglementare ar putea intra în vigoare, dar eu cred că ar trebui să ia o altă formă, și anume poate o deducere de TVA pentru oamenii care cumpără alimente de bază. Și, chiar dacă suntem în zona de protecție socială clamată așa de mult, poate că pentru o anumită categorie a populației să se deducă TVA-ul la anumite alimente de bază.

Deci, indiferent de cât de atractivă pare o asemenea problemă, indiferent de cât de bine ar da la televizor să o susținem, eu cred că, în această formă, nu poate... Sigur că nu putem face experimente la nivel național, dar eu sunt absolut convins că, printr-o asemenea măsură, în două-trei luni prețurile alimentelor vor fi aceleași. Cu atât mai mult cu cât ar introduce în sistem o inechitate flagrantă pentru că produsele de bază nu le consumă doar oamenii săraci. Produsele de bază – ulei, făină, zahăr – sunt folosite de agenții economici, intră în industria prelucrătoare, aducătoare de mari profituri, așa că eu nu cred – sau cred – că o asemenea măsură i-ar avantaja mai mult pe cei care nu sunt nevoiași decât pe cei care sunt nevoiași.

Domnule senator Ilie Sârbu, vă rog. Microfonul central.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Am asistat la o adevărată mărturisire de credință a domnului coleg Onofrei, care ne-a tot spus că el crede. Nu știu dacă și în economie putem să operăm cu atâta credință.

Eu știu că în altă parte se operează pe bază de credință. Sunt țări în Europa care au cotă zero la alimentele de bază.

Experiența pe care dumneavoastră ați făcut-o, sigur, impusă de Banca Mondială, de Fondul Monetar Internațional, de nu mai știm cine, nu a dat rezultatele pe care le-am fi așteptat cu toții.

Constatăm că alimentele sunt tot mai scumpe, dar, încet-încet, constatăm că vor fi și tot mai rare. Și aceasta este o problemă la care ar trebui să ne gândim.

La fel, consumatorul, oricât și-ar dori el, se duce în fața rafturilor – e abundență la ora actuală de produse –, dar, dacă în buzunar nu există și suma necesară ca să le poată achiziționa, rămâne doar un vis frumos. Un vis de vitrină. Or, noi nu aceasta dorim și nici dumneavoastră nu doriți aceasta.

Prin Programul de guvernare, pe care l-ați lucrat la o vreme împreună cu noi, spuneați cu totul altceva referitor la pensie, referitor la salarii, referitor la nivelul de trai. Toate erau bune și frumoase. Acum constatăm reversul medaliei, dar măcar să nu mai fim politicianiști astăzi și să le mai și explicăm celor care nu au cum să trăiască cât pot să trăiască de bine și cât e de bine să aibă un TVA la cota pe care o au astăzi.

Nu cred că noi putem inventa ceva la ora actuală în Europa. Mă îndoiesc. Cei care au stabilit cotă zero au stabilit-o pe baza unor cercetări și pe baza unor experiențe pe care le-au avut.

De aceea, câteodată, ne întrebăm de ce nu merge și la noi agricultura cum merge în alte țări, de ce nu merg alte segmente, cum ar fi producția agroindustrială și celelalte.

Dacă noi venim cu un TVA care sugrumă din start și creează un handicap producătorului român față de cel din Uniunea Europeană, e normal că cei care se duc la piață vor cumpăra produsele care vin cu un TVA mai mic, mai ieftine.

Mulțumesc. Domnul senator Rușanu. Acum, crezul în varianta economică.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Vizavi de argumentele aduse vizând tehnica fiscală la o cotă diferențiată – ca fiind mai complicată și că ar fi greu de aplicat –, stimați colegi, și astăzi avem cotă diferențiată, pentru că avem cotă diferențiată de 24% și de 9%.

Deci cotă diferențiată a mai fost, este și va fi în continuare. Că se aplică încă o cotă, o cotă diferențiată de 5% sau de 7%, față de 9% și 24%, pe care le avem astăzi, nu este nicio complicație pentru administrarea acestui impozit.

În al doilea rând, se spunea că avem o problemă cu alimentele care vor beneficia de această cotă diferențiată, pentru că vor fi comercianți care vor solicita și derivatele din aceste alimente.

S-a stabilit foarte clar că sunt alimentele de bază, și anume ulei, zahăr, carne și toate celelalte. Sunt nouă alimente care au mai fost – subliniez acest lucru –, am mai avut nouă alimente de bază care au beneficiat de cotă diferențiată până în anul 2003.

Ultimul lucru pe care vreau să-l precizez. Diminuarea veniturilor la buget prin aplicarea cotei diferențiate de 5% față de 24%, cât există astăzi, nu este un argument. Și vă spun de ce.

În Acordul cu Fondul Monetar Internațional, pe care l-ați semnat, aveți acolo o principală condiționalitate, și anume lărgirea bazei de impozitare. Lărgirea bazei de impozitare o faci diminuând prețul și mărind consumul. Dacă astăzi ai un preț mai mare, consumul va fi mai mic. Cu un preț mai mic vei majora consumul și atunci, practic, venitul la bugetul de stat, prin creșterea volumului de vânzare, va fi același.

Deci toate argumentele pe care le-ați spus nu stau în picioare vizavi de opoziția dumneavoastră față de reducerea cotei de TVA la alimentele de bază.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc domnului senator.

Am văzut din partea Grupului parlamentar al PSD că își exprimaseră intenția de a interveni... Nu.

Domnul senator Varujan Vosganian.

## **Domnul Varujan Vosganian:**

Mulțumesc foarte mult. Stimați colegi,

Această cerere de reexaminare pornește de la o evaluare pe care o face Președintele României, împreună cu expertiza Domniei Sale și împreună cu Guvernul României.

Primul motiv pentru care am decis să iau cuvântul este că-mi manifest deschis rezerva față de acest tip de expertiză care stă la baza deciziilor guvernamentale și opțiunilor prezidențiale.

Să fie clar. Eu nu contest cifrele oficiale. Contest însă modul în care ele se interpretează.

De exemplu, anul trecut, rata șomajului s-a stabilizat și a început să scadă. Este o informație corectă. Numai că, dată în acest fel, ea este parțială și deformează crunt realitatea. Realitatea este că, anul trecut, numărul salariaților din economie a scăzut cu 300.000. În acest fel, rata șomajului, pe lângă faptul că este nerelevantă, exprimă unele carențe de fond structurale ale pieței muncii, și anume șomajul de lungă durată este deja cronic, o parte dintre oameni nu mai au încredere în sistemele de recalibrare profesională și poate că alții caută aiurea un loc de muncă în Europa. Tot așa și în legătură cu creșterea economică din trimestrul IV.

## Stimați colegi,

Cine a dat această informație – mă refer la Institutul Național de Statistică – trebuia să ne spună și care este marja de eroare a acestei cifre, pentru că avem trei aproximări foarte mari.

Prima. Se estimează produsul intern brut în prețuri curente.

Trebuie să știți că în estimarea produsului intern brut se utilizează evaluarea economiei naturale și a economiei subterane pe bază de intuiție și pe bază de analize sociologice care, fiecare, au o marjă de eroare de cel puțin 3%.

Urmează apoi procesul de ajustare sezonieră, care are la bază o modalitate de calcul care, și ea, dat fiind că estimează evoluția sezonieră, are din nou o marjă de eroare de cel puțin 3%.

Urmează apoi datele oferite de direcțiile agricole prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale privind indicele de prețuri, care se bazează, iarăși, pe o analiză sociologică a circa 3.000 de puncte.

Mulțumesc foarte mult. Stimați colegi... Domnul senator Oprea. Microfonul 2.

Este un subiect destul de interesant, mai ales când este abordat din toate punctele de vedere ale celor care compun Parlamentul.

Mă surprind afirmațiile unor oameni care, cândva, au fost la guvernare și au fost de acord cu soluția creșterii TVA-ului pentru o perioadă de scurtă durată.

„Niet”!

„Niet” ați spus când ați plecat de la guvernare.

Un punct de vedere liberal nu am auzit pentru că aș fi vrut să aud de ce cresc impozitele, pe când noi cerem să le scădem, de ce crește prețul combustibilului și noi nu reușim să-l stopăm, de ce crește prețul produselor alimentare, și nu scade, cum a spus un antevorbitor.

Trendul mondial, din păcate, din octombrie 2010 până acum este de creștere a prețului produselor alimentare cu 30 și ceva la sută. Închipuiți-vă că astfel de creștere nu este din cauza TVA-ului din România. Procesul inflaționist este generat de trenduri mondiale. Uitați-vă pe piața grâului, uitați-vă la fenomenele naturale din lume și găsiți explicația unor astfel de comportamente.

Nu trăim izolați ca țară. România face parte dintr-un circuit global. Crizele sunt globale fie economice, fie financiare, fie sociale.

În astfel de condiții, cred eu că a aborda problema numai prin prisma unor declarații care prind bine studenților noștri care participă la eveniment... Am prezentat expozeul, studenții au părăsit cursul și merg mai departe prin Parlament. Cred că lucrurile acestea sunt foarte păguboase pentru crearea gândirii unor tineri care, indiferent de apartenența politică, ar trebui să priceapă astfel de fenomene financiare, economice mondiale. Și asta este, de fapt, misiunea Parlamentului României.

Domnul senator Rușanu dorea să comenteze această intervenție. Microfonul 1.

Un scurt drept la replică.

Susținerea acestei inițiative legislative de către Partidul Național Liberal este un punct de vedere liberal pentru că orice doctrină liberală militează pentru scăderea impozitelor și taxelor. Noi vedem că foștii colegi liberali, care acum sunt în Partidul Democrat Liberal, nu mai susțin acest lucru, ci în continuare au votat pentru creșterea TVA-ului, pentru creșterea accizelor sau pentru celelalte majorări de impozite și taxe. Nu știu atunci care sunt de dreapta: cei care susțin reducerea impozitelor și taxelor, ca orice doctrină liberală, sau cei care solicită majorarea impozitelor și taxelor și care spun că sunt liberali?

Noi suntem consecvenți și susținem în continuare reducerea impozitelor și taxelor directe și indirecte și la alimente, și, implicit, la prețul carburanților, care, prin reducerea accizelor, ar putea să ajungă la un cost rezonabil. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Vă propun să încheiem aici dezbaterea asupra acestei inițiative legislative. Suntem în fața...

Mă iertați. Domnul lider Rădulescu. Microfonul 2.

Și Guvernul, un comentariu la sfârșit, bineînțeles.

peste câteva minute, de la ora 12.00, la rând cu toate celelalte legi, pentru ca ambele tabere să-și poată mobiliza la maximum efectivele.

E ușor contradictoriu, domnule senator. Acum 5 minute erați de acord cu domnul Hașotti.

Suntem primă Cameră sesizată cu privire la această inițiativă legislativă.

Înainte de decizie, am să-l rog pe domnul președinte Ghizdeanu să aproximeze, de la microfonul 9, un răspuns din partea Guvernului.

Mulțumesc foarte mult.

Nu voiam să fac decât 2-3 precizări de natură tehnică. Atunci când și Guvernul, și comisia au discutat despre administrarea cotei reduse la TVA la produsele alimentare, doresc să precizez că aici este vorba de specificul produselor alimentare, faptul că atât produsul de bază, cât și produsele derivate din carne – mezeluri, de exemplu – se fac de către aceeași unitate economică și, prin urmare, acolo poate exista... Având procese tehnologice cu TVA diferit, pot interveni multiple disfuncționalități.

Al doilea element precizat este cel legat de șomaj și de salariați, menționând doar faptul că există o importantă categorie de persoane ocupate pe cont propriu, persoane autorizate, deci care trebuie luate în analiză.

Și al treilea element, pentru că totuși s-a discutat despre Comisia Națională de Prognoză și despre prognoze. Prognozele pot fi mai multe într-un an sau mai puține și în funcție de incertitudinile din economie.

Aceasta a fost doar o intervenție legată de instituția pe care o coordonez.

Incertitudinile din economie evident că duc și la incertitudini în prognoză. Vă mulțumesc.

Vot, vot, vot!

Vă mulțumesc și eu. Domnule senator Günthner,

Un foarte scurt comentariu, vă rog. Grupul parlamentar al dumneavoastră nu a intervenit cu privire la acest subiect.

Mulțumesc, domnule președinte. Foarte scurt o să fiu.

Vreau să vă atrag atenția că printre aceste produse alimentare de bază, pâine, carne, lapte și ouă, sunt trecute și locuințe și terenuri aferente. N-am înțeles de ce nu s-a discutat și de partea aceasta. Sigur, reducerea taxelor este bine-venită la toate produsele, dar să fim atenți că printre aceste produse sunt trecute totuși și locuințe, și terenuri, deci inițiativa este puțin mai complicată decât ce se discută...

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc mult.

## Domnule președinte,

Tocmai au fost exprimate niște puncte de vedere, unele foarte bine susținute, dar care sunt de pe poziții total contrarii în privința subiectului acestei legi. De aceea, propunerea pe care v-o fac, dându-mi seama că este un subiect extrem de interesant și de grav pentru economie, este să dăm votul pe această cerere de reexaminare în sesiunea care va începe

## Domnule președinte,

Din cauză că mi-ați dat cuvântul numai pe procedură, nu pot să vorbesc despre cele 19 miliarde cheltuite aiurea până în 2008 și nu vreau să reiau ceea ce a spus domnul Vosganian.

Noi spunem una, dânsul spune alta. Așa că vă cer frumos dreptul la o pauză de consultări de 5 minute ca să ne dumirim cu această chestiune. Este dreptul nostru.

Vă mulțumesc foarte mult.

De acord. Pauză.

Ne revedem la 11.55. Un drept la replică, domnul Vosganian. Microfonul 2.

Domnule Mihăilescu, Stimați colegi,

Potrivit datelor Uniunii Europene, în 2008 datoria publică a României a scăzut, față de 2004, de la 18,8% la 13%. Am avut cea mai mică datorie publică din Uniunea Europeană, așa că terminați cu prostiile astea cu risipa. Dacă risipești, se vede în datoria publică.

Mulțumim pentru această precizare. Pauză de consultări. Ne revedem în 5 minute.

Pauza de consultări s-a terminat.

Vă rog să reveniți în sală, stimați colegi.

Îl rog pe domnul senator Șerban Mihăilescu să informeze plenul cu privire la rezultatul consultărilor solicitate.

Microfonul 3.

Rog colegii să revină în sala de plen, pentru a putea să continuăm dezbaterea noastră.

Vă rog să vă ocupați locurile în sală. Reluăm lucrările ședinței noastre de astăzi. Pauza de consultări s-a încheiat.

Îi ofer cuvântul liderului Grupului parlamentar al senatorilor independenți, care a solicitat această pauză de consultări.

## **Domnul Petru Șerban Mihăilescu:**

Domnule președinte,

Consultarea nu a dus la un rezultat clar. Am rămas pe poziții diferențiate, ca să nu spun antagonice.

Oricum, grupul nostru parlamentar nu susține raportul adoptat, dintr-un singur motiv: o asemenea lege – și avem o vastă experiență...

Dacă se face liniște, pot să vorbesc.

Vă rog, liniște în sală. Vă rog să continuați.

O asemenea reglementare nu poate face obiectul unui singur articol. Avem o vastă experiență legislativă, în care asemenea reglementări au creat prejudicii mult mai mari decât avantajele pe care le-au adus, unele pe care chiar le-am susținut. Dau exemplu majorarea cu 50% a salariului într-un anumit moment, care a creat numai belele. Sau alte asemenea chestiuni.

Din păcate, totdeauna am avut rețineri la aceste propuneri legislative care nu cuprind un sens clar. Este foarte simplu să spui o chestiune pentru presă, dar ai nevoie de un număr important de articole care să pună în aplicare o asemenea chestiune.

În principiu, se poate face orice din punct de vedere al taxei de TVA, nu este o problemă, dar nimeni nu vorbește, eventual, de creșterea producției de produse de bază pentru populație, ca să nu mai fie prețurile așa de mari. Ne-am cantonat toți în zona fiscală.

Nu cred că este cazul.

Din acest punct de vedere, nu vom vota această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult.

Domnul senator Nistor dorește să facă un anunț de la microfonul central al Senatului României. Domnule senator, vă rog.

## **Domnul Vasile Nistor:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Începând de astăzi, mi-am dat demisia din Partidul Democrat Liberal și voi activa...

...de astăzi devin membru al Partidului Conservator. Mulțumesc.

Mulțumesc. Luăm notă de acest anunț.

Continuăm dezbaterea noastră, invitându-vă să vă pronunțați...

Domnule președinte Ghizdeanu, microfonul 9, o ultimă intervenție înainte de vot.

Ultima intervenție și vă mulțumesc foarte mult pentru înțelegere, domnule președinte.

Referitor la susținerea Guvernului a cererii de reexaminare, aș mai dori să aduc în discuție un element. Și mulțumesc domnului senator Mihăilescu pentru precizare, într-adevăr, în general, toate actele legislative din acest domeniu, inclusiv în Uniunea Europeană, sunt foarte detaliate. În acest caz, un exemplu: atunci când vorbim despre ulei vegetal, vom avea cotă redusă la foarte multe produse de import alimentare, de exemplu ulei de măsline, care nu este un produs de bază și este tot ulei vegetal.

Al doilea element în susținerea cererii de reexaminare de către Guvern îl reprezintă și faptul că directiva Comisiei Europene, în general, interzice, cu anumite excepții, foarte multe taxe. Există directiva europeană care spune că maximum două niveluri de taxe reduse pot fi adoptate de către țările membre, și nu trei, patru.

În acest moment, există deja cota zero pentru export și cea de 9 pentru turism și alte câteva activități. Vă mulțumesc foarte, foarte mult.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Vă mulțumesc și eu.

Doar cu titlu de comentariu personal: toate țările care au majorat TVA-ul pe motiv de criză și pe motiv de completare de resurse la buget au anunțat că sunt măsuri excepționale și guvernele respective au făcut și un calendar de revenire la o cotă suportabilă, în funcție de o anumită prognoză economică, în funcție de relansarea economică. Cred că acest lucru este, de fapt, reproșul pe care îndrăznesc să-l fac, dincolo de poziția partizană, cu privire la acest subiect.

Atunci când iei o măsură excepțională, anunți și un anumit grafic de revenire la normal. Nu cred că ne putem propune să stăm cu 24% pe un termen nedefinit. Este un handicap pentru economia românească.

Suntem în faza raportului de respingere a cererii de reexaminare.

## **Din sală:**

Pe procedură!

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Suntem deja în procedură de vot.

Cu 53 de voturi pentru, 46 de voturi împotrivă și o abținere, cererea de reexaminare a fost respinsă.

Pe procedură, domnul senator Mihăilescu.

Domnule președinte, vă rog să mă iertați.

Procedura era legată de faptul că nu este președintele comisiei în sală. Puteți s-o acceptați sau nu, dar vă cer imediat reluarea votului, pentru că noi nu am votat. Vă rog frumos.

Este în spatele dumneavoastră domnul președinte.

Reluarea votului în acest moment nu este nicio problemă.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Procedura de vot s-a încheiat.

Listă pentru liderii grupurilor parlamentare.

Vă rog să fie distribuită.

Revenim la votul final.

Revenim la legile organice, asupra cărora am convenit că vom acorda un vot final.

Punctul 5 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2011 pentru modificarea Legii nr. 277/2010 privind alocația pentru susținerea familiei.

Reamintesc faptul că proiectul de lege a fost dezbătut în data de 21 martie 2011.

Raportul comisiei este de admitere fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Suntem în situația în care termenul de adoptare tacită este data de 24 martie 2011, ceea ce, evident, va face ca la nivelul Camerei Deputaților să se ia o decizie cu privire la acest proiect de lege.

Proiect de lege de respingere, mă iertați.

Mulțumesc pentru corectare.

Vot pentru transformarea într-un proiect de lege de respingere a ordonanței de urgență a Guvernului.

Cu 50 de voturi pentru, 52 de voturi împotrivă și nicio abținere, nici această variantă nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Punctul 6 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 117/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

Am dezbătut acest proiect de lege în data de 16 martie 2011. Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise și respinse.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Adoptare tacită pe data de 24 martie 2011 și la acest proiect de lege.

Punctul 7 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 121/2010 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea și utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului și pentru modificarea Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice.

Proiectul de lege a fost dezbătut în data de 21 martie 2011. Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise și respinse.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Pe procedură?

Nu, am data de 24 martie 2011 în inventarul meu. Data de 24 martie 2011 este la toate proiectele de lege pe care vi le supun atenției.

Vă rog să votați proiectul de lege.

Cu 49 de voturi pentru, 52 de voturi împotrivă și nicio abținere, proiectul de lege nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Termenul de adoptare tacită este tot data de 24 martie 2011.

Punctul 8 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 125/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului, precum și pentru prorogarea unor termene.

Am dezbătut proiectul de lege în data de 21 martie 2011. Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Votul dumneavoastră asupra proiectului de lege.

Termenul de adoptare tacită este data de 24 martie 2011.

Punctul 9 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională.

Este un subiect care a generat interes pentru opinia publică și salutăm și invitații noștri de la tribuna publicului.

Vă reamintesc că acest proiect de lege a fost dezbătut în ședința plenului Senatului din data de 21 martie 2011.

Raportul comun al comisiilor este de respingere.

Are amendamente admise de comisii.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Liderii grupurilor parlamentare solicită deja în avans liste, pentru a putea să evidențieze maniera de vot.

Listă pentru liderii grupurilor parlamentare.

Camera Deputaților va tranșa acest proiect de lege.

Punctul 12 din ordinea de zi – Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar.

Este o cerere de reexaminare venită din partea Președintelui României.

Vă reamintesc că raportul comisiei este de respingere a cererii de reexaminare privind Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

## Cererea, iertați-mă.

Domnule senator Rădulescu, microfonul 2, pentru a putea să clarificăm aici.

Votul care a fost dat duce la respingerea raportului și putem să socotim de acum înainte, implicit sau explicit, care sunt efectele. Fiind respins raportul de respingere, avem în continuare în vigoare o cerere de reexaminare. Putem să-i dăm un vot explicit acum și să vedem ce se întâmplă prin voința plenului Senatului cu cererea de reexaminare. Dar

altminteri rămâne o situație netranșată. Este un raport care a fost respins și atât.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Opinia staffului nostru juridic?

În mod normal ar trebui să acordăm și un vot asupra cererii de reexaminare propriu-zisă, dacă raportul nu a întrunit numărul necesar de voturi, nu?

Pe cale de consecință față de alte situații similare, de acord?

La punctul 16 din ordinea de zi este înscrisă o altă cerere de reexaminare – Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Reexaminare la solicitarea Președintelui României.

Raportul comisiei este de respingere a cererii de reexaminare.

Proiectul de lege are caracter de lege ordinară, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

La punctul 17 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea art. 64 din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000.

Doamnă președinte Doina Melinte, vă rog, microfonul 8.

Vă mulțumesc.

În ceea ce privește observațiile domnului președinte, astfel cum au fost formulate prin cererea de reexaminare, le găsim ca având suport real, impunându-se luarea lor în considerare.

Deficiențele semnalate de către domnul președinte sunt reale și vor trebui soluționate printr-o modificare care să vizeze, eventual, pragul de vârstă de acordare a drepturilor de rentă viageră _. (Discuții în sală.)_

În situația de față, prin prisma rolului instituțional pe care îl avem, acela de a susține sportul și sportivii, ar fi incorect să ne opunem unei măsuri reparatorii propusă pentru medaliile de argint obținute la Jocurile Olimpice.

Adică aici sunt 504 sportivi care beneficiază de rentă viageră, iar în ceea ce privește modificarea acestui articol din Legea sportului, aceasta prevede, drept cumul, să se introducă și medalia de argint obținută la Jocurile Olimpice. Ar fi, în continuare, tot din cei 504 sportivi, încă 19 sportivi care să beneficieze de 50% cumul pentru următoarea medalie obținută la Jocurile Olimpice, medalia de argint.

Mulțumesc. Domnul președinte Hărdău.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În cadrul comisiei, pentru cererea de reexaminare avem un raport de respingere, adoptat cu 5 voturi pentru și 4 voturi împotrivă, cu un amendament cuprins în anexă. Aș vrea să vă informez că din totalul de 507 sportivi beneficiari de rentă viageră doar 19 sportivi ar beneficia de prevederile acestei legi, deci ar fi un efort bugetar relativ redus, de 273.000 de lei.

Avem un aviz favorabil din partea Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. În raport cu obiectul de reglementare, legea face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc, domnule președinte. Intervenții? Domnule senator Ioan Mang, microfonul 4.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Eu aș face un apel pe această cale la colegii de la PDL să nu repete ceea ce s-a întâmplat în comisie, unde datorită faptului că era vorba despre o cerere de reexaminare a Președintelui României, dânșii, chiar dacă sunt conștienți sau au fost conștienți de faptul că este vorba despre 200.000 de lei suplimentari, care s-ar cheltui în plus pentru cei 19 sportivi care au primit pe lângă medalii de aur și medalii de argint...

Nu cred că reprezintă o sumă care să creeze probleme Guvernului României și României, în general. Cred că trebuie să ne omagiem sportivii, să le recunoaștem meritele și la cele câteva milioane pe care le primesc lunar drept rentă viageră să mai adăugăm încă 2-3 milioane de lei vechi, ceea ce în total, repet, pe un an ar însemna 200.000 de lei.

Eu, în numele Grupului parlamentar al PSD, cred că îmi pot permite să spun că vom vota împotriva cererii de reexaminare, deci pentru raportul de respingere, și îi rog și pe colegii de la PDL să facă același lucru.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Cred că și doamna președinte Melinte este pusă într-o situație ingrată.

Dacă nu mai sunt alte intervenții,

La punctul 18 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie.

Din partea Guvernului, președintele Agenției... Inițiatorii.

Vă cer mii de scuze.

## **Domnul Günthner Tiberiu**

**:**

Punctul 16!

Suntem la punctul 18. Domnul senator Bîgiu este inițiator. Microfonul 2, domnule senator Bîgiu, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Termenul de adoptare tacită este la data de 11 aprilie 2011. Am un raport negativ de la Comisia economică, industrii și servicii, din multe puncte de vedere justificat, sunt în proces de documentare și vă rog să îmi aprobați

retrimiterea la comisie, pentru că aș dori să aduc anumite modificări.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Fără îndoială, inițiatorul solicită acest lucru.

Rog comisia să sugereze un termen, ca să putem fi în interiorul termenului de 11 aprilie 2011. Domnule senator Borza, microfonul 7.

Pentru miercurea viitoare, 30 martie 2011.

Miercurea viitoare. Perfect.

Domnule senator Mihăilescu, microfonul 3.

## **Domnul Petru Șerban Mihăilescu:**

Domnule președinte,

Nu vreau să perturb lucrările, dar ați folosit termenul „colegial” și vreau, pentru stenogramă, să comunic că eu personal consider total necolegial că, imediat după un moment în care nu am putut să-mi exprim votul, nu contează rezultatul, ați refuzat să acceptați reluarea votului.

Pe procedură, ați făcut acest lucru tot timpul.

Eu îl consider, cu multă părere de rău, una din nenumăratele chestiuni de neluare în seamă a solicitărilor grupului nostru parlamentar.

Vă mulțumesc.

Bun. Vă rog.

Mă duceam supărat eu cu mine, da?

Am să-l folosesc întotdeauna. Face parte din firea mea.

Nu ați făcut-o și rămân totuși cu această durere. Mulțumesc.

Sper să putem să depășim această sensibilitate. Deci termenul pentru raportul suplimentar la propunerea legislativă de la punctul 18 din ordinea de zi este miercuri.

La punctul 19 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 4/2011 pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile.

Domnule secretar de stat Pistru, vă rog, microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de ordonanță are ca obiect modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile, în sensul atribuirii Ministerului Transporturilor și Infrastructurii a exercițiului funcției de autoritate de management în sectorul transporturilor pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile acordate României prin extinderea responsabilității activității de atragere a fondurilor structurale.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul senator Borza.

Mulțumesc, domnule președinte. Suntem în fața unui raport de admitere. Proiectul de lege are caracter de lege ordinară, iar Senatul este primă Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Intervenții? Dezbateri? Nu.

Practic, nu a fost adoptat. Acesta este rezultatul. Transformăm, evident...

Este lege ordinară.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Am supus votului raportul comisiei și proiectul de lege.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Dacă s-a dat un singur vot, proiectul a căzut.

Înseamnă că și proiectul de lege a căzut.

Este lege ordinară.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Lege ordinară, da. Acesta este votul.

Dar este vorba despre un proiect de lege pentru aprobarea unei ordonanțe. Aici cred că domnul senator David are dreptate. Trebuie transformat pentru că este un proiect de lege de aprobare a unei ordonanțe. Dacă nu a întrunit numărul necesar de voturi, îl transformăm într-un proiect de lege de respingere a ordonanței. Aceasta este soluția corectă.

Aceeași situație indecisă. Vom reprograma acest vot pentru prima ședință în plen a Senatului. Iată echilibrul perfect, pe un fond de sensibilitate.

Guvernul ne roagă să amânăm dezbaterea inițiativei legislative de la punctul 20 din ordinea de zi pentru săptămâna viitoare, din motive obiective, deci îl reprogramăm.

La punctul 21 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 1/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile.

Domnule secretar de stat Cristian Irimie, microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate doamne și stimați domni senatori,

Modificarea și completarea Legii nr. 458/2002 prin această ordonanță de urgență presupune:

– reformularea frazei de la paragraful 2.2 al Capitolului 2, anexa nr. 2, prin care direcțiile de sănătate publică vor renunța la analizarea anumitor parametri;

– adăugarea unei note la parametrul clor rezidual liber, prin care este stabilită valoarea minimă obligatorie;

– corectarea unei erori de formulă, corespunzătoare cu directivele europene. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul președinte Rotaru.

Mulțumesc, domnule președinte. Raport de admitere.

Proiectul de lege are caracter de lege ordinară, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Aș avea și o scurtă intervenție, dacă se poate.

Vă rog.

Pe acest text de lege, România ar fi putut să fie pusă în situația de infringement și aș vrea să atrag atenția asupra unui aspect care ține de modul în care sunt traduse sau preluate texte din legislația europeană, pentru că sunt termeni traduși în mod eronat: „nitriți” în loc de „nitrați” sau invers, „fluor” în loc de „fluoruri”, „tetracloretan” în loc de „tetracloretenă” și așa mai departe, sunt lucruri care pot genera consecințe extrem de dăunătoare în ceea ce privește aplicarea textului de lege în formula în care el a fost emis.

Îmi pun întrebarea dacă nu cumva acest lucru se întâmplă și în alte texte de lege și, până la urmă, cine o face, cine răspunde și dacă cineva ia vreo măsură când se întâmplă asemenea lucruri.

Noi vom vota acest proiect de lege, dar atrag atenția asupra acestui aspect.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Am o rugăminte, pentru că subiectul este cu adevărat important. Deși pare un detaliu, am rugămintea să solicităm în mod oficial Guvernului o precizare cu privire la serviciile de traducere profesionistă cu privire la legislația de tip european și traducere în limba română, pentru a fi siguri că nu mai avem astfel de situații.

Într-adevăr, dintr-o traducere...

De obicei, este o problemă de specialitate. Am rugămintea să avem această precizare, pentru a fi siguri că nu legiferăm în contradicție cu intenția reală pe care am putut să o avem.

Trecem la punctul 22 din ordinea de zi – Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2011 privind stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1005/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 octombrie 2009 privind substanțele care diminuează stratul de ozon și de abrogare a Ordonanței Guvernului nr. 89/1999 privind regimul comercial și introducerea unor restricții la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Marin Anton.

Microfonul 9.

## **Domnul Marin Anton** – _secretar de stat în Ministerul Mediului și Pădurilor_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Ordonanța Guvernului nr. 9/2011 stabilește măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1005/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind substanțele care diminuează stratul de ozon.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Și bănuiesc că îl susțineți, nu?

Bănuiesc că susțineți acest text.

Da.

Domnul senator Belacurencu.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Comisia a hotărât întocmirea unui raport de admitere. Legea face parte din categoria celor ordinare. Senatul este primă Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Intervenții? Dezbateri pe fond? Nu.

Trecem la punctul 23 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 958 din 28.12.2002.

Inițiatorii doresc să susțină propunerea legislativă? Domnul senator Staicu, microfonul 6.

Două secunde.

Sigur, sigur. Cu colegialitate.

Punctul 23 – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Inițiator, domnul senator Staicu Dumitru Florian.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Se cunoaște faptul că astăzi avertismentele acordate de agenții de circulație se dau pe criterii subiective. Mai știm, de asemenea, că în momentul în care un agent de circulație oprește un conducător auto șansele acestuia să scape neamendat sunt foarte mici. Prin urmare, eu consider că doar un sistem coercitiv nu este suficient pentru a corecta o stare de fapt, de aceea am propus, prin această inițiativă legislativă, introducerea unui sistem de avertismente.

Mai exact, în momentul în care un conducător auto are portofoliul contravențional gol, prima dată când săvârșește o contravenție minoră – pe care le-am descris în această propunere legislativă – agentul este obligat să-i dea avertisment, care va fi contabilizat la fel ca și punctele amendă. Dacă timp de șase luni acel conducător nu mai săvârșește nicio contravenție, avertismentul respectiv se șterge. În caz contrar, el va fi amendat conform actualului Cod rutier în vigoare.

Eu cred că asta ar reface relația dintre agentul de circulație și conducătorul auto, ceea ce ar fi un lucru benefic pentru toată lumea.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Punctul de vedere al Guvernului, doamna Irina Alexe. Microfonul 8.

## **Doamna Irina Alexe** – _secretar de stat_

_în Ministerul Administrației și Internelor_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative.

Comisia? Domnul senator Belacurencu. Microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor, propunerea legislativă a primit din partea comisiei raport de admitere, cu 9 amendamente admise, cuprinse în anexa la raport.

Senatul este primă Cameră sesizată.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Intervenții? Nu sunt.

Începe să mă îngrijoreze această atmosferă atât de armonioasă. Să nu ascundă ceva...

Trecem la punctul 24 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea actelor normative care reglementează regimul juridic al actelor de identitate.

Deputații inițiatori nu sunt prezenți în plenul nostru. Doamnă Irina Alexe, vă rog, microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative. Suntem de acord cu raportul de respingere formulat de comisie.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Belacurencu.

Comisia a adoptat un raport de respingere cu 5 voturi pentru și 4 voturi împotrivă.

Legea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este primă Cameră sesizată.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Intervenții? Nu.

Trecem la punctul 25 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor în străinătate.

Inițiatorul nu este prezent. Doamna Irina Alexe, microfonul 8.

## **Doamna Irina Alexe:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative. Suntem de acord cu raportul de respingere formulat de comisie.

De ce?

Introducem o birocrație excesivă în a solicita documente la ieșirea din țară. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Belacurencu.

Comisia noastră a primit un aviz negativ la această propunere legislativă de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Guvernul nu susține această propunere legislativă, după cum a precizat. Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a adoptat un raport de respingere.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Intervenții? Nu sunt.

Trecem la punctul 26 din ordinea de zi – Propunerea legislativă privind instituirea Zilei Naționale a Ambulanței din România.

Inițiatorii?

Nu sunt prezenți. Domnul secretar de stat Irimie, microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Belacurencu.

Comisia pentru sănătate publică ne-a trimis un aviz negativ la această propunere legislativă.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a dezbătut, a analizat propunerea legislativă și a hotărât respingerea acesteia. Deci raport de respingere.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Intervenții? Nu sunt.

Trecem la punctul 27 din ordinea de zi – Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 196/2003 privind prevenirea și combaterea pornografiei.

Domnule secretar de stat Moldovan, microfonul 9. Mă scuzați, domnule secretar de stat Marius Fecioru. Microfonul 9.

## **Domnul Marius Constantin Fecioru** – _secretar de stat_

_în Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Guvernul susține inițiativa legislativă.

## **Din sală:**

Guvernul nu susține! Guvernul susține?

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Comisia?

Domnul președinte Sergiu Nicolaescu, microfonul 7, punctul de vedere al comisiei.

Guvernul susține, dacă am înțeles bine de la domnul secretar de stat.

## **Din sală:**

Nu susține... așa a spus...

Domnule Frumosu, microfonul 9.

Mai spuneți o dată, ca să fie clar pentru toată lumea, care este poziția Guvernului.

## **Din sală:**

Fecioru!

Frumosu?!

Guvernul susține inițiativa legislativă.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

Domnul președinte Nicolaescu.

Microfonul 7.

## **Domnul Sergiu Florin Nicolaescu:**

Comisia a fost sesizată pentru dezbaterea și întocmirea raportului la Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 196/2003 privind prevenirea și combaterea pornografiei.

Comisia pentru egalitatea de șanse a Senatului ne-a transmis aviz favorabil, cu un amendament.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului ne-a transmis aviz favorabil, fără amendamente.

În cadrul comisiei noastre a fost adoptat avizul Comisiei pentru egalitatea de șanse.

Și a fost adoptat în unanimitate.

Domnul senator Mircea Diaconu a formulat un amendament acceptat de comisie.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a adoptat un raport de admitere cu amendamente.

Legea este organică.

Domnul senator Severin. Microfonul 3.

Recunosc că subiectul este mai delicat și a făcut deliciul presei, dar vreau să explic un lucru, după cum am discutat și în comisie.

Acest proiect de lege este complet inutil. El nu se referă la pornografie în sensul presei scrise, ci numai și numai la controlul pe internet. Trebuie să facem această precizare.

Și, de fapt, ce dorește Guvernul? Să introducă filtre pe internet, deci un control, pe care îl putem înțelege și ca o cenzură, al internetului. Astăzi cenzurăm, în mod inutil, anumite lucruri – și o să explic de ce inutil –, mâine poate cenzurăm cuvântul „libertate” și mai știu eu ce.

Și să explic de ce este inutil. Pentru că se referă numai la domeniul „ro”, știm foarte bine, domnule secretar de stat, și știm la fel de bine că site-urile pornografice, de fapt, se

găsesc pe domeniile internaționale, asupra cărora dumneavoastră nu puteți să exercitați niciun control.

Este deci o formulă prin care Guvernul încearcă să introducă filtrarea conținuturilor pe domeniul „ro”. Creăm un precedent extrem de periculos și, din păcate, fără nicio eficiență în combaterea pornografiei, pe care o găsim pe cu totul alte domenii. De aceea am votat în comisie împotriva raportului și mențin acest lucru și acum.

Consider că dacă vom da un vot în favoare, sub explicația luptei contra pornografiei, care este ireală, de fapt dăm posibilitatea Guvernului să creeze precedentul filtrării internetului.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Doamna senator Lia Olguța Vasilescu, microfonul 4.

Eu am cu totul alte argumente pentru respingere.

În primul rând, este ineficientă legea. Se spune acolo că trebuie să te autentifici ca să poți intra pe anumite site-uri și să-ți declari vârsta. Vreau să vă spun că am surprins-o pe nepoata mea când își dădea vârsta de 22 de ani pe un site, am întrebat-o de ce și mi-a spus că dacă nu are 18 ani nu o lasă să intre. Deci asta nu rezolvă absolut nimic. E făcută ca să fie, pur și simplu.

În al doilea rând, vreau să vă spun că noi avem în lucru o inițiativă legislativă – mai multe doamne parlamentar de la toate partidele politice – și vrem să reglementăm _grooming_ -ul.

_Grooming_ -ul, care este reglementat peste tot în lume – cea mai bună legislație o au americanii și pe asta încercăm și noi să o aplicăm în România –, se referă la pedofilii care agață copii prin intermediul internetului și infracțiunea respectivă va putea să fie, în sfârșit, pedepsită.

Dar proiectul acesta de lege, așa cum este prezentat de Guvern, vă spun sincer, nu are niciun fel de relevanță și nu se va întâmpla nimic senzațional dacă s-ar aplica. Vă mulțumesc.

Alte intervenții? Domnul senator Dumitru Oprea.

Cred că formulările colegilor sunt corecte, dar dacă fiecare dintre noi ar avea curiozitatea și ar căuta în legislația ce reglementează pornografia pe internet, ar vedea că de la început internetul a constituit o problemă prin prisma aceasta și că există legi, care se numesc Legea pornografiei, Legea pornografiei infantile și așa mai departe, chiar în state precum Statele Unite ale Americii, Marea Britanie și multe, multe altele.

Deci aici este vorba despre o lege care a existat din 2003 și, pentru asta, România a fost în trend. Ce se propune acum este o încercare de a-i obliga pe providerii de servicii internet să controleze accesul, și cazurile de genul declarării unei vârste – aceasta fiind o informație falsă – cad în obligația providerului de serviciu, fiindcă sistemul este vechi de 15 ani, un copil de 10 ani își declară vârsta de peste 18 sau 21 de ani, vârstă de la care ei ar avea acces la site-uri cu conținut pornografic.

M-am uitat cu atenție și pe Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 196/2003 și cred că nu pot fi acuzați cei care se află în spatele materialului de vreun interes de a stopa internetul. Și așa se discută pe plan mondial ca aceste site-uri cu conținut pornografic să aibă un domeniu – cei trei de „x” și așa mai departe – al cărui conținut din start să fie cunoscut, iar cine declară un alt domeniu și oferă conținut pornografic să răspundă conform legii. Deci, practic, providerii de servicii sunt cei care au obligația să-i protejeze pe cei care au vârste sub 18 ani, de exemplu, iar părinții, cei care au un minimum de cunoștințe în spațiul acesta, pot să-și protejeze calculatoarele de acasă, chiar punând filtre pe propriul calculator. Există o mulțime de modalități.

Eu cred că modificările propuse la lege sunt bine-venite și oricând putem să venim și cu alte variante, așa cum s-au auzit mai înainte.

Mulțumesc.

Domnule senator Severin, dacă doriți să mai faceți un comentariu.

Aș vrea să fac o completare de natură tehnică.

În ceea ce a spus, domnul senator Dumitru Oprea a folosit de mai multe ori termenul „provider”. Din câte cunosc textul legii – și domnul secretar de stat poate confirma – vorbim despre deținătorii de site-uri pornografice, și nu de provideri. Providerul este cel care asigură internetul din rețea, rețeaua de internet. Să nu confundăm, pentru că acum o să începem să-i obligăm pe providerii de internet să filtreze ei.

Deci vorbim despre acei deținători de site-uri porno, 10, 20, 30, care au înregistrate asemenea site-uri pe domeniul „ro” – nimic altceva – și care să fie obligați să ceară aceste forme de acces. Deci, din punct de vedere practic, rezultatul este zero.

## Stimați colegi, am o sugestie.

Subiectul este extraordinar de important și de sensibil. Împreună cu un număr de colegi senatori, am participat la o întâlnire cu una dintre cele mai puternice organizații internaționale, bazată în America, care este dedicată acestui efort de luptă împotriva pornografiei și violenței pe internet, mai ales la nivelul adolescenților, al minorilor.

Există pe plan internațional colaborări cu mari firme, gen Microsoft, și cu alte firme, inclusiv provideri, prin intermediul cărora, atunci când o fotografie, de exemplu, este postată în scopuri pornografice pe internet, există, cu acceptul acestor mari firme, o posibilitate de a identifica codul și pe cel care a inițiat astfel de situații.

Deci rugămintea mea este – dacă există contribuții suplimentare și modalități de a găsi o formulă care să fie respectuoasă și pe libertatea de exprimare, dar și pe metode de filtrare a acestui conținut – de a încuraja, poate, un termen de gândire suplimentar, pentru a încerca să venim cu un răspuns.

Dacă există soluții care să ne permită să păstrăm și caracterul de libertate de exprimare, pe care internetul o

personifică, dar și modalități de protejare a copiilor noștri, eu aș încuraja un timp suplimentar de analiză. Domnul lider Hașotti, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Asta voiam să propun și eu. Termenul de adoptare tacită este în luna mai. Mai avem aproape o lună și jumătate. Haideți să retrimitem inițiativa legislativă la comisie pentru o săptămână, două, pentru că nu ne presează timpul.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

V-aș supune votului această formulă. Nu cred că putem expedia atât de ușor un subiect sensibil. Mai bine ne luăm un răgaz suplimentar, pentru a cumpăni toate variantele posibile, și rog și Guvernul să fie alături de Senat pentru a putea să găsim o formulă agreată.

Vot pentru retrimiterea la comisie, vă rog.

Cu 84 de voturi pentru, două voturi împotrivă, două abțineri, propunerea de retrimitere la comisie a fost aprobată.

Aș sugera un termen suplimentar, domnule președinte, de trei săptămâni, pentru a putea să avem timpul necesar să ne aplecăm asupra acestei legi, da? În trei săptămâni așteptăm un raport suplimentar.

Vă rog să ne implicăm cu toții în acest subiect. Stimați colegi,

Dați-mi voie să închei aici suita dezbaterilor noastre, cu o rugăminte înainte să plecați.

Am omis la punctul 4 din ordinea de zi, la Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 133/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, pentru eficientizarea unor instituții și activități în acest domeniu, să vă

Dar, într-adevăr, trebuie să avem și un vot pentru transformarea într-un proiect de lege pentru respingerea ordonanței. Din punct de vedere strict formal, trebuie să facem acest lucru.

De aceea vă rog să vă pronunțați cu privire la proiectul de lege pentru respingerea ordonanței.

30 de voturi pentru, 47 de voturi împotrivă, nicio abținere. Nici această variantă nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Va fi reprogramat înainte de termenul de adoptare tacită. Mulțumesc.

O după-amiază plăcută!

Ne revedem în cursul săptămânii viitoare.

## _Ședința s-a încheiat la ora 13.00._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|590267]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 30/1.IV.2011 conține 28 de pagini.**

Prețul: 8,40 lei