Avram Filipaº

Eu, de fapt am douã probleme care în realitate sunt de procedurã. Nu mã mai refer la fond. Deci sunt douã chestiuni de procedurã.

Amândouã au fost ridicate de cãtre domnul senator, distinsul nostru coleg, domnul senator Predescu. Vreau sã-l asigur, ºi se poate confirma de cãtre comisia care este aici, cã amendamentul respectiv, care dãdea posibilitate ministrului educaþiei ºi cercetãrii sã ridice nelimitat locurile, deci fãrã vreun plafon în funcþie de baza materialã ºi aºa mai departe, a fost discutat temeinic în comisie. Deci, n-a fost omis. A fost discutat ºi respins. Chiar de la primaÉ, ºi nici n-a mai intrat în discuþie. Comisia venind în urma acelor dezbateri cu propunerea, pe care o cunoaºteþi, de mãrire cu 100% posibilitatea plafonului de 100% a locurilor cu taxã în raport cu locurile fãrã taxã. ªi cu asta am încheiat primul aspect de procedurã. Al doilea aspect de procedurã a fost ridicat tot de domnul Predescu. Dacã n-ar avea un caracter general, care iese din sfera asta, dar care este extraordinar de important, n-aº fi luat cuvântul în legãturã cu el.

Stimaþi senatori,

Este o chestiune foarte importantã care þine de munca noastrã pe întreaga legislaturã. Aceea de a þine seama de concordanþa actualitãþii legilor cu relaþiile sociale pe care ele le reglementeazã ºi tot de datoria noastrã este ca atunci când constatãm cã o lege, cum bine spunea domnul senator Predescu, este depãºitã de calitatea ºi nivelul relaþiilor sociale pe care ea le reglementeazã sã fie adaptatã, ridicatã la acest nivel.

Ei bine, lucrurile acestea însã au o legendã separatã, diferitã.

Într-un fel are loc aceastã actualizare la nivelul legilor ordinare, ºi în alt fel are loc o actualizare între legea ordinarã ºi Constituþie, ºi, în sfârºit, altfel are loc actualizarea Constituþiei însãºi cu nivelul relaþiilor sociale pe care ºi ea le reglementeazã. O lege ordinarã þine pasul cu relaþiile sociale pânã când se izbeºte de plafonul principiului constituþional, care în materia noastrã este gratuitatea învãþãmântului de stat. Dacã noi constatãm cã ºi plafonul, principiul constituþional este depãºit în raport cu relaþiile sociale, n-avem decât sã revizuim Constituþia, pentru cã procedeul de adaptare al Constituþiei la relaþiile sociale pe care ea le reglementeazã este revizuirea Constituþiei. Deci, nu putem, pe principiul cã o lege ordinarã trebuie sã þinã pasul cu relaþiile sociale pe care le reglementeazã, sã depãºeascã însuºi principiul constituþional. Repet, dacã este necesar aºa ceva, atunci revizuim Constituþia, dar nu avem noi ca obiect o asemenea situaþie.

ªi, încã o chestiune care este tot de procedurã ºi am încheiat. Procentul acesta despre care discutãm noi Ñ 25%, 50%, 100%, de ce nu 101%, pânã la urmã, de ce nu 102%? Aceastã chestiune noi am mai discutat-o în comisie. Problema este lãmuritã de un distins profesor de la Facultatea de matematicã Ñ Solomon Marcus Ñ care a publicat o carte intitulatã ”ParadoxulÒ.