Stenogramă plen

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Daþi-mi voie sã începem lucrãrile deoarece, potrivit evaluãrii noastre, suntem în cvorumul de lucru.

Pentru început vã fac cunoscut cã în acest moment, la lucrãrile ºedinþei Senatului din totalul de 140 de senatori participã 73. Sunt absenþi urmãtorii colegi Ñ doamna Angela Mihaela Bãlan, domnul ministru Octav Cozmâncã, domnul senator Ion Seche, doamna ministru Mihaela Rodica Stãnoiu, domnul ministru Rãzvan Theodorescu ºi, din pãcate, în continuare, domnul senator Ilie Ilaºcu.

La primul punct al ordinii de zi vã supun spre aprobare ordinea de zi a ºedinþei noastre de astãzi. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra ordinii de zi pe care aþi primit-o.

Vã rog sã votãm!

Rugãm insistent colegii sã se aºeze în bãnci! Vã rog, mai procedãm o datã la vot.

## Cvorumul nu este încã îndeplinit.

Stimaþi colegi,

Reiterãm procedurile. Vã rog sã votaþi!

Cu 74 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, a fost aprobatã ordinea de zi. Constatãm cã ne aflãm în cvorum.

Vã

La punctul urmãtor din ordinea de zi urmeazã sã constituim câteva comisii de mediere pentru soluþionarea textelor aflate în divergenþã la diverse proiecte de lege.

Prima comisie de mediere se constituie pentru soluþionarea textelor aflate în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 42/2000 privind îmbunãtãþirea finanþãrii unor programe de dezvoltare sectorialã, iniþiatã de Ministerul Culturii.

Comisia de mediere din partea Senatului este formatã din 7 senatori, în raport cu configuraþia politicã a Senatului, dupã cum urmeazã:

Grupul parlamentar P.D.S.R. Ñ social democrat ºi umanist Ñ 3 senatori.

Rugãm sã se prezinte numele persoanelor nominalizate.

Pentru comisie sunt propuºi urmãtorii: doamna senator Nora Rebreanu ºi domnii senatori Hoha Gheorghe ºi Zanc Grigore.

Da. Vã mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare Ñ 2 nominalizãri.

Domnul senator Constantinescu Eugen Marius ºi domnul senator Ungheanu Mihai.

## Da, mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal Ñ o nominalizare.

Domnul senator Radu Feldman Alexandru.

## Da, mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar a Uniunii Democrate Maghiare din România Ñ o nominalizare.

Domnul senator Alexandru Kereskenyi.

Mulþumim.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra componenþei comisiei de mediere.

Cu 79 de voturi pentru, dintr-un total de 79 de voturi exprimate, a fost votatã componenþa comisiei de mediere.

A doua comisie de mediere se constituie la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 93/2000 pentru declararea municipiului Alba Iulia ºi zonei înconjurãtoare ca obiectiv de interes naþional.

La mediere participã 7 senatori din partea Senatului, în urmãtoarea configuraþie: 4 senatori din partea Grupului P.D.S.R. Ñ social-democrat ºi umanist.

Rog nominalizãrile din partea grupului.

Domnii senatori Hriþcu Florin, Balcan Viorel, Bucur Dionisie, Pricop Mihai Radu.

## Da, mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar România Mare Ñ o nominalizare.

Din partea Partidului România Mare, domnul senator Alexandru Ionel.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Ð o nominalizare.

Doamna senator Petre Maria.

Da, mulþumim.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot!

Din partea Grupului parlamentar U.D.M.R. Ñ o nominalizare.

Domnul senator Seres DŽnes.

Da, mulþumim.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra componenþei comisiei de mediere.

Cu 72 de voturi pentru ºi o abþinere, din totalul de 73 de voturi exprimate, a fost votatã componenþa comisiei de mediere.

Mulþumim.

Comisia de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 125/2000 privind declararea oraºului Sulina, judeþul Tulcea, ºi a zonei înconjurãtoare ca obiectiv de interes naþional.

Din partea Grupului parlamentar P.D.S.R. Ð socialdemocrat ºi umanist Ñ 3 nominalizãri.

Domnii senatori Hriþcu Florin, Sin Niculae ºi Balcan Viorel.

Cu 87 de voturi pentru ºi o abþinere, dintr-un total de 88 de voturi exprimate, a fost aprobatã componenþa comisiei de mediere.

Comisia de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 201/2000 pentru crearea cadrului instituþional necesar în vederea funcþionãrii Centrului Regional al Iniþiativei de Cooperare în sud-estul Europei pentru combaterea infracþionalitãþii transfrontaliere.

Din partea Grupului parlamentar P.D.S.R. social-democrat ºi umanist Ð 3 nominalizãri.

Domnii senatori Rahãu Dan Nicolae, Plãticã VidoviciIlie, Munteanu Tudor Marius.

## Mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare Ñ douã nominalizãri.

Domnii senatori Dumitru Badea ºi Ioan Paºtiu.

## Mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L. Ñ o nominalizare.

Doamna senator Norica Nicolai.

## Mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare Ñ douã nominalizãri.

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R. Ñ o nominalizare.

Domnii senatori Ionel Alexandru ºi Bunduc Gheorghe.

Domnul senator Szab— K‡roly.

Mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Doamna senator Petre Maria.

## Mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal Ñ o nominalizare.

Domnul senator Hermann Armeniu Fabini.

## Da, mulþumim.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra componenþei comisiei de mediere.

Cu 81 de voturi pentru ºi douã abþineri, dintr-un total de 83 de voturi exprimate, a fost aprobatã componenþa comisiei.

Ultima comisie de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 299/2000 privind unele mãsuri pentru accelerarea procesului de privatizare a societãþilor comerciale din domeniul lucrãrilor publice, transporturilor ºi locuinþei.

Din partea Grupului parlamentar P.D.S.R. social-democrat ºi umanist Ñ 3 nominalizãri.

Vã rog!

Domnii senatori Bãdulescu Doru, Novolan Traian ºi Dinu Marin.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare Ñ douã nominalizãri.

Domnii senatori Constantin Bîciu ºi Ioan Belu.

Da, vã mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Ñ o nominalizare.

Domnul senator Romeo Hanganu.

Mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R. Ñ o nominalizare.

Doamna senator Vajda Borbala.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Da, mulþumim.

Vã rog sã votaþi!

Cu 96 de voturi pentru, dintr-un total de 96 de voturi exprimate, ºi componenþa acestei comisii a fost aprobatã. Stimaþi colegi,

Intrãm acum, în examinarea, dezbaterea ºi votarea proiectelor de lege aflate pe ordinea de zi a ºedinþei noastre de astãzi.

Primul proiect de lege priveºte Ordonanþa de urgenþã nr. 133 din 2000 privind învãþãmântul universitar ºi postuniversitar de stat cu taxã. Vã reamintesc Ð nu pentru cã aþi uitat Ð pentru cã e util dezbaterii noastre, noi am avut o dezbatere generalã la acest proiect. La acea datã rãmãsese sã se intre chiar la vot. Dupã aceea a fost cerutã scoaterea de pe ordinea de zi, retrimiterea la comisie. Comisia permanentã de specialitate a Senatului a întocmit un raport suplimentar, pe care toþi colegii l-au primit, care nu se modificã în raport cu primul raport al comisiei, dar dat fiind situaþia particularã a dezbaterii acestui proiect ni s-a fãcut solicitarea, din partea doamnei ministru Ecaterina Andronescu, de a face o prezentare ºi cred cã nu trebuie sã supunem la vot acest lucru ºi sã fim de acord ca doamna ministru sã aducã un supliment de motivare în susþinerea proiectului, dupã care, sigur, vom decide dacã vom mai continua dezbateri generale sau vom intra, practic, în examinarea pe articole

a proiectului de lege. Dacã colegii sunt de acord cu aceastã formulã?!

Da, vã rog. Aveþi o observaþie de ordin procedural?

## **Domnul Radu Alexandru Feldman**

**:**

Cei din partea stângã a sãlii nu vãd pe ecranul acela!

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Nu vãdÉ Se poate face o reunire momentanã a Parlamentului, trecând lângã România Mare, lângã grupul parlamentar, pentru a avea o imagine mai directãÉ cã nu avem cum sã-l ducem.

Dacã sunteþi de acord sã dãm cuvântul doamnei ministru? Da.

Doamna ministru, vã rog, aveþi cuvântul!

## **Doamna Ecaterina Andronescu Ñ** _ministrul educaþiei ºi cercetãrii:_

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Sigur cã eu aº vrea sã vã prezint realitatea aºa cum este ea Ñ ºi în învãþãmântul de stat, ºi în învãþãmântul particular Ñ ºi vã mãrturisesc, din start, intenþia cu care fac acest lucru ºi anume, aceea de a fi dumneavoastrã extrem de informaþi atunci când luaþi o decizie ºi când vã daþi votul. ªi, cu aceeaºi sinceritate, vã mãrturisesc, de asemenea, din start, dorinþa mea de a încerca sã aplicãm aceeaºi unitate de mãsurã celor douã forme de învãþãmânt ale sistemului naþional, respectiv învãþãmântul de stat ºi învãþãmântul particular. Pentru aceia dintre dumneavoastrã care sunteþi mai puþin obiºnuiþi cu mãrimile cu care noi operãm ºi care reprezintã pentru mulþi dintre noi pâinea cea de toate zilele, cifrele de ºcolarizare se stabilesc în mod distinct pentru învãþãmântul particular ºi pentru învãþãmântul de stat.

Învãþãmântului de stat i se repartizeazã de cãtre Ministerul Educaþiei cifrele bugetare. Anul acesta cifra care se va împãrþi pe universitãþi este de 60.000, iar pentru învãþãmântul cu taxã din universitãþile de stat existã propuneri ale Senatului care sunt validate de Ministerul Educaþiei Naþionale. Pentru învãþãmântul particular cifrele sunt stabilite de cãtre Consiliul Naþional de Evaluare ºi Acreditare Academicã, pe baza capacitãþii de ºcolarizare pe care C.N.E.A.A.-ul o apreciazã din criteriile specifice: dupã numãr de profesori, spaþii, biblioteci etc.

În prima imagine pe care vreau sã v-o prezint o sã vedeþi situaþia evoluþiei numãrului de studenþi cu taxã în învãþãmântul superior ºi aº vrea sã constataþi cã în anii de când a apãrut aceastã formã, ea a evoluat. În Õ97 cifra era micã. Ea a crescut ulterior. Cele douã culori au semnificaþia înscrisã în grafic ºi anume, se referã la învãþãmântul de zi sau la alte forme de învãþãmânt cum este învãþãmântul la distanþã, învãþãmântul cu frecvenþã redusã sau învãþãmântul seral. Imaginea din acest grafic aratã care sunt aceste evoluþii pe forme de învãþãmânt: tehnic, economic, juridic, sociouman ºi aºa mai departe Ñ aºa cum vedeþi în grafic. Aveþi aici imaginea pentru învãþãmântul de zi ºi în graficul urmãtor evoluþia pentru celelalte forme de învãþãmânt pe care le-am precizat. Pentru cã spuneam cã dorim sã privim formele de învãþãmânt cu aceeaºi unitate de mãsurã vã prezint în aceastã imagine care este evoluþia depãºirii cifrei de ºcolarizare din universitãþile particulare care sunt supuse procesului de acreditare. Deci, din cele aproape 60 de universitãþi particulare nu am ales în prezentarea pe care o fac în faþa dumneavoastrã decât pe cele 18 care sunt acum în proces de acreditare la Comisia de învãþãmânt a Camerei Deputaþilor. Cifrele din acest grafic reprezintã procentele de depãºire faþã de cifra maximã stabilitã de C.N.E.A.A.

ªi noi vã mulþumim, doamna ministru.

Am omis sã îi rog pe reprezentanþii comisiei de specialitate sã ia loc ºi, de asemenea, dacã sunt observaþii sau comentarii pe marginea documentului prezentat suplimentar de doamna ministru.

Vã rog, domnule senator Filipaº!

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Înainte de a continua, eu vreau sã vã întreb în legãturã cu procedura care urmeazã. Doamna ministru a adus date interesante în discuþie, repunând în temã discuþia cu privire la fond. Luarea mea de cuvânt acum o acceptaþi, sub ce formã? Pentru cã eu aº dori, ºi probabil cã ºi alþi colegi ai mei, apropo ºi de ceea ce spunea doamna ministru ºi de alte aspecte ale hotãrârii care ni se prezintã de cãtre preºedintele Comisiei de învãþãmânt, sã ne spunem opinia. Dacã acceptaþi aceasta, ºi vã propun sã o acceptaþi, pentru cã mi se pare temeinicã ºi legalã aceastã procedurã.

De acord.

Consultãm plenul Senatului. Dat fiind faptul cã data trecutã noi epuizasem dezbaterile generale, dupã cum vã amintiþi, dar astãzi, prin consens, am apreciat ca necesar un supliment de motivare din partea doamnei ministru, v-aº propune, dacã sunteþi de acord, evident, cu aceastã prezentare suplimentarã a situaþiei din învãþãmântul privat, sã putem continua dezbaterile generale în raport cu datele noi oferite.

V-aº ruga sã vã pronunþaþi prin vot, potrivit regulamentului, dacã continuãm sau nu dezbaterile generale, încheiate la momentul când s-a dezbãtut prima datã proiectul. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot!

Cine este de acord cu continuarea dezbaterilor va vota ”daÒ, cine nu, va vota ”nuÒ.

Da, poftiþi, domnule senator!

Doresc sã vã reamintesc dumneavoastrã ºi colegilor un lucru Ñ retrimiterea la comisie s-a fãcut, în primul rând, la cererea liderului Grupului P.D.S.R. care a spus: ”Suntem în situaþia de a observa cã între poziþia grupului ºi poziþia doamnei ministru este o diferenþãÒ. La prezentarea proiectului de lege doamna ministru ºi-a exprimat sprijinul total faþã de acest proiect. Ne-a fãcut astãzi o prezentare; eu personal, doresc sã ºtiu poziþia Domniei sale, ca iniþiator. Susþine la fel acest proiect de lege? Are rezerve? Sau nu îl susþine? Dupã aceea, votãm dacã revenim, într-adevãr, la discuþii generale sau nu. Este foarte important. Eu nu ºtiu, astãzi, care este poziþia iniþiatorului faþã de acest proiect de lege.

Domnule preºedinte,

O chestiune de procedurã, înainte de vot.

Înainte de a da cuvântul doamnei ministru, vã amintesc, domnule senator, cã poziþia doamnei ministru este cunoscutã plenului Senatului din prezentarea ºi susþinerea proiectului de lege ºi, mai exact, din susþinerea Ñ ºi aici, vã rog sã fiþi foarte atent Ñ nu a ordonanþei în forma originalã, ci a raportului comisiei noastre de la Senat care a modificat la art. 2, textul care a creat la dezbateri generale cele mai multe controverse.

Doamna ministru a susþinut data trecutã când au avut loc dezbaterile generale Ñ ºi nu am înþeles astãzi deloc cã ºi-a schimbat punctul de vedere Ñ formula de amendare a ordonanþei aºa cum este propusã în cuprinsul raportului întocmit de comisia Senatului, nu punctul de vedere de la Camera Deputaþilor ºi în nici un caz formula din ordonanþã.

Lucrurile aici sunt limpezi, nu asta era problema.

Domnule preºedinte,

Tot ce aþi spus dumneavoastrã eu aº fi vrut sã aud din gura doamnei ministru.

Îngãduiþi-i doamnei ministruÉ

Doamna ministru cred cã n-a fãcut decât sã susþinã acelaºi lucru ºi astãzi.

Doamna ministru,

Pentru lãmurirea colegilorÉ

Vã mulþumesc, domnule preºedinte, cã îmi daþi cuvântul.

Eu, la dezbaterile generale v-am adresat dumneavoastrã rugãmintea de a privi ºi de a decide cu aceeaºi unitate de mãsurã ºi pentru învãþãmântul de stat ºi pentru învãþãmântul privat, pentru cã este singura soluþie ca noi sã facem în continuare o politicã echilibratã faþã de aceste douã forme de învãþãmânt. Dacã în învãþãmântul privat cifra de ºcolarizare este stabilitã pe baza capacitãþii pe care universitatea o are de ºcolarizare, aceeaºi unitate de mãsurã sã o aplicãm ºi în învãþãmântul de stat.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumim.

Este foarte limpede: astãzi aþi întãrit ceea ce aþi spus data trecutã. Urma sã votãm dacãÉ

Dacã este de procedurã Ñ procedurã!

Este eminamente de procedurã.

Doresc sã spun ceva în completarea a ceea ce a spus domnul senator Radu Alexandru aici.

Revenind la modul în care s-a terminat ºedinþa precedentã. Ultimii care au luat cuvântul au fost, domnul senator Iorgovan, domnul senator Predescu ºi subsemnatul, pentru cã toþi trei am observat o chestiune care ºi ea a contribuit, alãturi de ceea ce s-a spus foarte bine aici, la retrimiterea deciziei Comisiei de învãþãmânt pentru reexaminare ºi anume, s-a afirmat cã aceastã ordonanþã vine în contradicþie cu dispoziþii constituþionale ºi cã, în acest sens, comisia este bine sã mai reflecteze ºi aºa mai departe. Aºa s-a terminat, cu aceste cuvinte.

S-a întors ordonanþa, ºi acum v-am ruga sã daþi posibilitatea, în continuare, sã ne pronunþãm asupra acestui aspect foarte important.

Dacã ne lãsaþi ºi nu mai ridicaþi incidente procedurale, sã votãm.

Cã numai prin vot vom putea decide continuarea dezbaterilor sau oprirea lor.

Vã rog, pe toþi colegii, sã procedãm la vot.

Cu 34 de voturi pentru, 62 voturi împotrivã ºi 11 abþineri, cu majoritate de voturi s-a decis încheierea dezbaterilor generale, deci necontinuarea dezbaterilor generale.

În aceste condiþii, vom proceda la examinarea raportului comisiei, aºa cum este prezentat.

Punctul 1 din raport, text nemodificat. Vã rog sã votaþi titlul!

Cu 104 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã ºi nici o abþinere, titlul a fost adoptat.

Punctul 2 din raport. Este vorba de art. 1 din proiectul de lege. Nu sunt amendamente. Vã rog sã votaþi!

Cu 97 de voturi pentru, 9 voturi împotrivã ºi nici o abþinere, textul a fost adoptat.

Art. 2 la poziþia 3 din raport, articolul cu pricina. Aici sunt amendamente respinse.

Întreb pe cei care au iniþiat amendamente dacã doresc sã ºi le susþinã. Da.

Vã rog, în ordine alfabeticã, ca sã nu fie probleme. Domnul profesor Avram Filipaº.

Amendamentul îmi aparþine ºi aº dori sã-mi permiteþi sã-l explic. Dupã cum vã aduceþi aminte, propunerea comisiei a fost ca locurile cu taxã în învãþãmântul superior sã poatã fi scoase pânã la limita a încã o datã numãrul locurilor fãrã platã aprobate de cãtre minister.

Noi, aici, am discutat, pe fondul unei negaþii a Comisiei de învãþãmânt a Camerei Deputaþilor care a propus o limitare la 25%.

Apropo de toatã aceastã problemã: noi ne-am gândit, ca sã venim ºi în sprijinul ministerului ºi pentru ca sã urnim lucrurile dintr-un punct care pãrea destul de greu de rezolvat, ºi la propunerea unui numãr de senatori, care se aflã în salã, din întregul arc politic reprezentat în Parlament, am propus ca limita locurilor cu taxã care pot fi scoase de o instituþie de învãþãmânt superior sã fie pânã la 50% din numãrul locurilor aprobate fãrã taxã de cãtre minister.

Ni s-a pãrut cã o asemenea propunere este rezonabilã ºi ea slujeºte inclusiv scopului pe care doamna ministru l-a afirmat aici. Aceasta pe de o parte.

Pe de altã parte, noi am discutat foarte temeinic ºi problema concordanþei acestei ordonanþe cu Constituþia. În acest sens, vreau sã vã informez cã a venit de la Comisia juridicã a Senatului domnul senator Antonie Iorgovan care, împreunã cu mine, am încercat fiecare sã explicãm comisiei cã o asemenea prevedere este nelegalã chiar în raport cu Constituþia.

Sigur, nu jucãm noi rolul aici, Curþii Constituþionale, nici vorbã de aºa ceva, dar când este vorba de dispoziþiuni de lege care vin în contradicþie flagrantã ºi evidentã cu Constituþia, putem spune acest lucru ºi cam în sensul acesta, terminându-se lucrãrile la Senatul precedent, am fãcut ºi noi discuþia respectivã în Comisia de învãþãmânt.

Am arãtat cã dacã acceptãm dublarea Ñ practic Ñ a locurilor din învãþãmântul superior prin acest învãþãmânt cu taxã, se aduce atingere principiului constituþional al învãþãmântului de stat gratuit.

În acest sens, am prezentat o concordanþã evidentã. Art. 32 alin. (4) din Constituþie spune foarte clar cã învãþãmântul de stat este gratuit, adãugând în continuare ”potrivit legiiÒ, ceea ce înseamnã, cum fãceau ºi constituþiile precedente Ñ ºi cea din 1923 ºi cea din 1938 Ñ cã legea constituþionalã trimite la legea specialã.

ªi eu vã mulþumesc. Domnul senator Iorgovan.

Rugãmintea, pe care o adresez ºi domnului senator ºi celor care mai doresc sã ia cuvântul, este sã nu repetãm ceea ce am votat a nu continua, sã nu repetãm dezbaterile generale ºi sã încercãm sã fim foarte sintetici în argumentele pe care le aducem.

Vã rog, domnule senator!

Domnule preºedinte, Onorat prezidiu, Stimatã doamnã ministru, Stimaþi colegi,

Aº începe prin a aminti cã este pentru prima datã, în aceste luni, când eu vin la aceastã tribunã ºi îmi îngãdui, îmi iau acest risc sã vorbesc, constat, într-un moment nefavorabil.

Sunt unul dintre cei care vorbeºte mereu ºi am forþa de a percepe sala. Deci, este o salã nefavorabilã pentru un orator, indiferent care ar fi acela.

Cu toate acestea, consider cã este de datoria mea ºi a altora care suntem aici, din sfera dreptului, a ºtiinþei dreptului, sã reþinem atenþia asupra problemelor de drept. Atât ºi nimic mai mult, fãcând abstracþie de cine este ministru, cum se cheamã acest ministru, ce partid este în spate, ce partid ºi-a asumat sarcina guvernãrii pentru cã, daþi-mi voie sã spun, un lucru este constituþional sau neconstituþional nu pentru cã problema respectivã este susþinutã de X sau de Y, ci dacã acea problemã intrã sau nu intrã în conflict cu legea fundamentalã a þãrii.

Îmi îngãdui sã spun, cu tot respectul faþã de doamna ministru, cu toatã stima faþã de mari oameni de culturã, de carte, care formeazã Comisia de învãþãmânt Ñ ºi am avut ºansa, este o ºansã, nu o au foarte mulþi oameni aceastã ºansã în viaþã, sã particip la o discuþie unde sunt asemenea monºtri sacri, o spun cu toatã rãspunderea pentru cuvintele pe care le rostesc Ñ dar aceºti oameni admirabili de carte, îndrãznesc sã spun, sunt un pic interesaþi în aceastã problemã ºi, fiind rectori în învãþãmântul de stat, riscã sã vadã lucrurile printr-o prismã a interesului de acolo.

Noi, aici, avem misiunea, este rostul nostru sã privim lucrurile prin litera ºi, dacã nu ne ajutã litera Ñ am sã insist pe aceastã idee cât îmi este îngãduit Ñ prin spiritul Constituþiei.

Stimaþi membri ai Senatului României,

Constituþia României, chiar în primul titlu ºi în primul articol din primul titlu, ne lãmureºte cu privire la ce este statul român, pentru cã România a fost stat de mult. Nu aceastã Constituþie face România stat, nu aceastã Constituþie face România stat unitar, nu aceastã Constituþie vorbeºte despre suveranitate. Au vorbit ºi altele. Dar e prima Constituþie care spune urmãtorul lucru Ñ ºi îmi îngãdui sã încep de aici Ñ e vorba de art. 1 alin. 3: ”România este stat de drept, democratic ºi socialÒ. ªi mã opresc aici.

ªi eu vã mulþumesc. Domnul senator Gherman.

Domnule preºedinte, Stimate colege, Stimaþi colegi,

Suntem într-o sãptãmânã cu o anumitã semnificaþie creºtinã ºi, de aceea, vreau sã vã spun cã am început sã devin liniºtit, deoarece dacã va trebui ca cineva sã facã, în momentul suprem al existenþei mele, o pledoarie pentru mine în faþa Creatorului, voi apela la distinsul coleg Filipaº.

Domnia sa m-a convins ca ºi cum cred cã îl va convinge pe Creator cã am fost, totuºi, un om de omenie.

Întorcându-mã la argumentaþia Domniei sale, vreau sã fac douã remarci: Domnia sa vorbea de lege specialã. Eu am început sã nu înþeleg. Ceea ce facem noi acum, aici, nu sunt legi? ªi ceea ce facem în acest moment, facem o lege specialã?

Deci, în realitate, noi nu facem altceva decât sã ne înscriem în principiul constituþional, conform legii, fãcând o lege specialã care este adaptatã problemei care este ridicatã în aceastã ordonanþã de urgenþã.

Nu vãd de ce legea la care Domnia sa fãcea referinþã este o lege specialã, în timp ce aceea pe care o discutãm acum nu este cu acelaºi drept, o lege specialã. Prima observaþie.

Mai ales cã ni s-a spus foarte clar, este o lege organicã, deci cu exact aceeaºi pondere în faþa Divinitãþii cu legea la care se fãcea referinþã.

În al doilea rând, e o micã neînþelegere aici. Este vorba de pondere. Eu vreau sã parafrazez pe distinsul coleg Iorgovan ºi, de altfel, ºi pe distinsul coleg Filipaº, vorbindu-se de cât. Eu aº zice cã pentru a nu se depãºi spiritul la care se fãcea referinþã, nu este vorba de 50%, ci cu un loc mai puþin decât numãrul locurilor care este fãrã taxã. Atunci suntem în situaþia în care sã nu excedem o prevedere.

Dupã mintea mea, chiar ºi conceptul de majoritate este legat de ceva care uneori se spune jumãtate plus unu. Ei bine ºi în cazul respectiv este vorba de jumãtate plus unu.

Eu nu voi face o pledoarie pentru jumãtate minus unu, ca sã avem, totuºi, un aspect majoritar în privinþa locurilor fãrã taxã, dar vreau sã vã spun cã argumentaþia pentru mine nu mi s-a pãrut convingãtoare.

În ceea ce priveºte universitãþile private care au fost enumerate aici, am senzaþia cã existã ºi aici un fel de competiþie internã în cadrul universitãþilor private. Mie nu-mi place sã spun particulare pentru cã este, de fapt, o denumire nepotrivitã.

ªi eu vã mulþumesc. Vã rog!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi.

Este foarte greu sã vorbesc dupã trei distinºi juriºti. Însã, daþi-mi voie, în calitatea mea de inginer, sã vã citesc ºi eu un articol din lege privind legalitatea.

Legea nr. 88 art. 58 spune: Alin. 1: ”Învãþãmântul universitar de stat este gratuit pentru cifra de ºcolarizare aprobatã anual de Guvern, ºi cu taxã, conform legiiÒ.

Mã întreb: se respectã legea? Cred cã este necesar sã anulãm aceastã lege ºi, dupã aceea sã punem în discuþie problema respectãrii Constituþiei.

Referitor la cifra de ºcolarizare: 25%, 50%, 100%.

Care sunt, conform Constituþiei?

Dupã cum spun dânºii, nu este nici una. Atunci, de ce acceptãm 25%, 50% sau 100%?

Ori, aceste amendamente nu au nici un criteriu, nici o logicã. Nici un criteriu de calitate, de competenþã, ci doar simpla apreciere ºi interesele unora sau altora.

Pentru a lãmuri aceastã problemã, eu cred cã trebuie sã facem apel tot la legislaþie. Legea nr. 88 lãmureºte aceastã problemã ºi dã ºanse egale ºi pune la acelaºi nivel atât învãþãmântul de stat, cât ºi învãþãmântul particular sau privat.

Legea nr. 88 art. 2 spune: ”Instituþiile de învãþãmânt superior funcþioneazã pe principiul nonprofit, în conformitate cu criteriile ºi standardele de evaluare academicã ºi acreditare prevãzute în prezenta legeÒ.

Standarde de evaluare ºi acreditare.

Într-adevãr, criterii de calitate ºi competenþã.

Vreau sã vã spun cã tot Legea nr. 88 art. 19 alin. 5 spune: ”Pentru ca o instituþie de învãþãmânt superior sã poatã funcþiona, trebuie ca posturile didactice existente, care sunt în funcþie de cifra de ºcolarizare, sã fie 50% ocupate de cadre didactice cu funcþie de bazã, iar dintre acestea 30% sã fie profesori ºi conferenþiariÒ.

Într-adevãr, criterii de calitate ºi de competenþã.

Ori, aceastã variantã este varianta prezentatã de cãtre doamna ministru, prin ordonanþã.

Felicitãri pentru Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, care susþine tot ordonanþa. ªi aº vrea sã vã spun cã aceastã ordonanþã corespunde ºi solicitãrii Consiliului Naþional al Rectorilor, din 16 martie de la Academia Românã, unde solicitau sã se respecte Legea nr. 88.

ªi eu vã mulþumesc. Domnul senator Lupoi.

Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

Eu nu sunt jurist ºi nu am sã mã exprim atât de tehnic. Totuºi, nu pot sã îmi reprim mirarea. Noi am retrimis la comisie aceastã ordonanþã. Comisia se pare cã totuºi a nesocotit opinia întregului Senat. ªi, în legãturã cu argumentaþiile doamnei ministru, vreau sã vã reamintesc cã, în **Adevãrul** din 5 februarie, doamna ministru spunea, într-un interviu: ”În acest moment, susþin învãþãmântul universitar de stat, în limita locurilor pe care pot sã le bugetezÒ. Tot dânsa spunea, într-un interviu din **Adevãrul** din 31 ianuarie, cã noul act normativ va limita numãrul de locuri cu taxã la 25% din totalul locurilor. În cazuri excepþionale, cu o argumentaþie serioasã, universitãþile pot depãºi aceastã limitã, nu înainte de a primi aprobarea Ministerului Educaþiei Naþionale.

Rãmân surprins de intenþia de a analiza învãþãmântul de stat, vizavi de cel privat, cu aceleaºi criterii. ªi vã dau un singur exemplu de bun-simþ: învãþãmântul de stat acordã burse, ceea ce nu se întâmplã în învãþãmântul privat.

Ca atare, scopul acestui învãþãmânt este, în principal, de a sprijini ºi pe cei cu posibilitãþi materiale mai reduse. Ori, s-au schimbat, între timp, datele de pe ecran. Sunt universitãþi, de exemplu, dacã îmi aduc bine aminte, cea de la Bacãu, care are deja 68% din locuri cu taxã. Aºa, pe principiul majoritãþii simple, pentru cei care sunteþi juriºti, dacã s-ar depãºi jumãtate plus unu, parcã devine învãþãmânt privat de stat, ceea ce este o contradicþie prin definiþie.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Domnul senator Predescu.

Amintesc aici, dacã nu mã înºel, cã în raportul comisiei al cãrui secretar sunteþi, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a avut chiar amendament. Susþineþi amendamentul comisiei, sau un punct de vedere personal, domnule senator? Pentru cã existã ºi amendamentul Comisiei juridice.

Da. Iau cuvântul în nume personal.

Bine.

Domnule preºedinte,

Domnilor colegi,

Îngãduiþi-mi ºi mie sã mã refer la problema constituþionalitãþii.

Domnul senator Iorgovan a fãcut referire la art. 1 alin. (3) din Constituþie, potrivit cãruia România este un stat de drept, democratic ºi social. Foarte exact! Are mare legãturã. Aceastã tezã a alin. 3 din art. 1 este chintesenþierea regimului constituþional român.

ªi pentru mine, ca pentru oricare, art. 32 privitor la învãþãmânt, alin. (4) pe care îl discutãm, este o consecinþã, dar aceasta nu înseamnã cã susþin acelaºi punct de vedere pe care l-a susþinut dânsul. Am un alt punct de vedere, care este contradictoriu, dar nu antinomic. ªi iatã de ce.

Principiul constituþional, ca atare, fundamenteazã legile dezvoltãtoare ale reglementãrii sectoarelor principale ale relaþiilor sociale din þara noastrã. Legea organicã ce a reglementat sectorul relaþiilor sociale în învãþãmânt este cea cãreia îi aducem astãzi o modificare ºi o completare.

## Domnilor senatori,

Doresc sã reþineþi un lucru esenþial în materie de legiferare: când este instituitã ºi adoptatã reglementarea unei instituþii, se are în vedere stadiul relaþiilor sociale de la acea datã ºi sensul dezvoltãrii acelor relaþii cãtre finalitatea preconstituitã, cãtre finalitatea avutã în vedere de legiuitor. Nu întotdeauna confruntarea normei juridice cu viaþa confirmã teza legiuitorului. Acest aspect de profundã înþelepciune l-au sesizat toate naþiunile, toate colectivitãþile umane, motiv pentru care toate constituþiile au reglementãri generale.

Doresc sã spun, prin aceasta, cã dacã în art. 32 alin. (4) s-a adãugat ”învãþãmântul de stat este gratuitÒ ºi s-a mai adãugat ”potrivit legiiÒ, este efectul înþelepciunii determinate de paractica potrivit cãreia norma de drept nu rãmâne aceeaºi, ca interpretare ºi ca aplicare, pe toatã durata existenþei sale, adicã atâta vreme cât este în vigoare. De ce? Pentru cã, în confruntarea cu viaþa, ea trebuie sã suporte permanent adaptarea la nevoile vieþii.

Dacã facem aplicaþiunea acestei reguli fundamentale la situaþia învãþãmântului, constatãm cã statul nu poate susþine ºi nu poate acoperi toate cheltuielile necesare învãþãmântului de stat, motive pentru care învãþãmântul are nevoie ºi de alte surse materiale ºi financiare de existenþã. În decursul timpului, în raport cu etapele ºi cu posibilitãþile, legea care reglementeazã sectorul relaþiilor sociale este adaptabilã, obligatoriu adaptabilã, prin modificãri ºi completãri. Ordonanþa aceasta nu a fãcut altceva decât sã aducã Ñ ºi noi astãzi, legiferând, nu facem altceva decât sã adaptãm la nevoile de la stadiul la care ne aflãm, reglementarea învãþãmântului, adicã: de stat Ñ este gratuit ºi în ce condiþii.

De acord. Vã mulþumim. Domnul senator Feldman.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi.

Trebuie, de la început, sã fac precizarea cã nu vorbesc ºi nu exprim o poziþie a Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, ci tot ceea ce spun exprimã o opinie strict personalã. ªi, dacã am fãcut aceastã precizare, am sã încep prin a vã mãrturisi convingerea cã în noua limbã de lemn pe care, cu o nefericitã grabã, am inventat-o dupã 1990, sintagma: ”Nimeni nu este mai presus de legeÒ ocupã un loc central. În fapt, nu vreau sã spun cã chiar zi de zi, dar mult prea frecvent asistãm cu seninãtate la încãlcarea legii sau, dacã este nevoie, o practicãm ºi noi. Eu nu am sã intru într-o dezbatere juridicã cu eminentele personalitãþi ale ºtiinþei juridice, dar nu pot sã nu observ cã încãlcãm o prevedere a Constituþiei, pentru a da satisfacþie unor cercuri de interese. Trebuie sã vã mãrturisesc convingerea cã aceastã ordonanþã de urgenþã nu face decât sã exprime, sigur, într-o formã cât se poate de elevatã ºi de obiectivã, anumite interese. ªi aceste interese nu servesc exact ceea ce se încearcã sã se invoce astãzi, stãrii reale ºi posibilitãþilor oamenilor, astãzi, în România. Nu ajutãm pe nimeni, nu-i ajutãm decât pe acei cãrturari care, de la înãlþimea catedrei ºi graþie titlurilor pe care, cu siguranþã, le-au dobândit prin muncã, încearcã sã îºi completeze veniturile, cu siguranþã nesatisfãcãtoare, cu siguranþã mult sub ceea ce ar merita pentru o viaþã confortabilã, cu aceastã formã de învãþãmânt.

Am sã vã pun o întrebare, la care eu nu am reuºit Ñ ºi, fireºte, m-ar bucura dacã dumneavoastrã, doamnã ministru, mi-aþi da un rãspuns Ñ sã rãspund: de ce un student sau, mai bine-zis, un absolvent de liceu, are posibilitatea sã aleagã între învãþãmântul privat ºi învãþãmântul de stat cu taxã, ºi opteazã pentru învãþãmântul de stat cu taxã? Pentru cã el îºi cumpãrã onorabilitatea, pentru cã el îºi cumpãrã un titlu universitar de la o universitate care înseamnã ceva. ªi noi ºtim foarte bine cã atât în vechiul regim, care s-a prãbuºit în 1989, ºi încã ºi astãzi, învãþãmântul românesc a fost una dintre cetãþile care a rezistat ºi care s-a impus cu fruntea sus în orice fel de confruntare internaþionalã, fie cã era vorba de învãþãmântul mediu, fie cã era vorba de învãþãmântul superior. Un tânãr ai cãror pãrinþi îºi pot permite sã cumpere un titlu universitar, sigur cã preferã între o universitate privatã, care astãzi existã, dar mâine nu mai existã, între o universitate privatã despre care se descoperã cã nu face altceva decât sã comercializeze titlurile ºi examenele, ºi titlul unei universitãþi româneºti care, pe orice meridian al lumii, este privit cu respect.

Da. ªi eu vã mulþumesc. Domnul senator Pruteanu.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnã ministru, Doamnelor senator,

## Domnilor senatori,

Aþi ascultat aici ºi rechizitorii la adresa ordonanþei, ºi pledoarii la adresa ei. Sunt profesori ºi la facultãþi private, dar vã jur, cu conºtiinþa pe acest pupitru, cã, în ceea ce spun, voi exprima numai idei ºi deloc interese. Pentru cã trebuie sã vã spun clar: sub aspectul unor stilouri aurite ”ParkerÒ se ascundeau, în unele din luãrile de cuvânt de aici, stiletele de fapt ale unor interese financiare foarte clare. Se înfruntã aici Ñ nu în toate luãrile de cuvânt, nu în toate, nu generalizez Ñ în mod clar, interese financiare ale universitãþilor de stat cu cele ale universitãþilor particulare, reprezentate aici de oameni inteligenþi, în carne ºi în oase. Sã nu vã fie cu supãrare, cã o spun pe ºleau!

În al doilea rând, dar tot în primul, de fapt, admiteþi acest paradox, dacã însuºi pãrintele Constituþiei, aici de faþã, unul din ei, _pater semper incertus,_ dacã însuºi pãrintele Constituþiei admite cã putem avea, conform Constituþiei, cu respectarea ei, locuri cu taxã în învãþãmânt de stat, fie ºi unul singur, atunci discuþia este inutilã ºi comisia are dreptate. 99,99, cum spunea, foarte ghiduº ºi foarte înþelept, domnul senator Gherman, reluat cu argumente juridice de domnul senator Predescu.

Spunea aici domnul senator Filipaº cã nu discutãm învãþãmântul privat. Ba îl discutãm, pentru cã ele sunt într-o corelaþie, sunt vase comunicante, sunt acelaºi sistem de învãþãmânt. ªi la urma urmelor, din cauza acestor abuzuri, prezentate aici foarte grãitor de doamna ministru, cã unele universitãþi care merg pânã la de 5 ori cât li s-a aprobat, din aceastã cauzã, universitãþile de stat rãmân fãrã tineri care ar putea da rezultate. Acele universitãþi private care iau mai mult decât li s-a aprobat, conform unor standarde, conform unor logici, cât spaþiu ai, câþi profesori ai, câte laboratoare ºi aºa mai departe, absorb tineretul studios care, în felul acesta, este într-un fel tras pe sfoarã.

Eu nu sunt foarte bucuros, nu sunt foarte convins cã doamna ministru a fãcut bine nominalizând anumite universitãþi, pentru cã riscã sã îºi aprindã paie în cap. Este o femeie foarte curajoasã, foarte de treabã, foarte plinã de râvnã în ceea ce face pentru învãþãmânt, ºi încã nici nu ºtiþi câte face, dar aici ºi-a aprins paie în cap, pentru cã cifrele generale erau mai bune ºi erau foarte grãitoare. Aºa nominalizând una Ñ da ºi alta Ñ nu, riscã sã aibã discuþii, deºi avea perfectã dreptate. Ei bine, tocmai fiindcã unele universitãþi absorb mult mai mult decât pot, de aceea Ñ iatã! Ñ riscã sã scadã catastrofal calitatea învãþãmântului. Deci, este în corelaþie.

Mulþumim.

Este foarte corect ce a propus domnul senator Solcanu. Asta era ºi intenþia mea. Aici sunt deja înscriºi o serie de colegi, nu putem sã sistãm dupã ce vorbeºte cineva. Ori se sisteazã complet, ori îi lãsãm pe toþi colegii sã se exprime. Deci, vã rog sã citiþi!

## **Domnul Adrian Sorin Vornicu:**

Sunt înscriºi urmãtorii colegi: domnul senator Otiman; domnul senator Filipaº; domnul senator Gãucan; domnul senator Quintus; domnul senator Athanasiu ºi domnul senator Constantinescu.

O problemã de procedurã, domnule preºedinte.

Domnul senator Badea, aveþi o problemã de procedurã?

Da, domnule preºedinte.

Vã rog!

Noi propunem, pentru cã am vãzut cã domnul senator Quintus a ridicat mâna ºi probabil intenþionaþi sã-i daþi cuvântul, ca dupã ce ia dânsul cuvântul sã sistãm discuþiile, pentru cã ne-am clarificat în legãturã cu dezbaterile acestui articol.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Da. Aº face un comentariu. Vã mãrturisesc cã ºi eu vreau sã iau cuvântul cum orice senator areÉ

Nu, nu sistareaÉ Dumneavoastrã aþi cerut sistareaÉ Nu, nu, sistareaÉ Sunt foarte mulþi înscriºi la cuvânt.

Da, vã rog, domnul senator!

Domnule preºedinte,

Dacã-mi îngãduiþi. Ca sã ieºim dintr-o asemenea situaþie. Solicitaþi toate înscrierile la cuvântÉ

Sunt aici înscriºi toþi.

## **Domnul Ion Solcanu:**

Exact! ªi în momentul în care, deci, avem lista celor doritori sã vorbeascã, putem supune votului plenului Senatului sistarea înscrierilor la cuvânt. Daþi citireÉ, secretarul sã dea citire celor înscriºi, întrebaþi cine se mai înscrie, nu se mai înscrie nimeni, se voteazã sistarea ºi cu aceasta este absolut regulamentar ºi corect.

Da, domnul Buzatu ºi domnul ªtefan Iuliu.

Deci, s-a finalizat lista. Vã propun sistarea înscrierilor pe listã, da? Vã rog sã votaþi!

Nu, dar s-a sistat cvorumul. Cred cã trebuie sã repetãm. Plenul e vrãjit încã de argumentãri ºi argumentaþii, da.

Cu 84 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, s-a hotãrât sistarea înscrierilor pe lista vorbitorilor la art. 2 al proiectului de lege.

Vã rog, domnul senator Otiman, preºedintele comisiei. Vorbiþi în numele comisiei, acum, sau în nume personal?

În nume personal.

Îmi daþi cuvântul la final ºi atunci nu mai vorbesc acum.

La final, la final! Dacã aþi fi de acord la final, dupã ce va lua cuvântul încã o datã doamna ministru, din partea comisiei. Da, de acord.

Domnul senator Filipaº, aþi mai luat cuvântul ºi existã obiecþia de procedurã din partea colegilor cã aþi mai vorbit. Vroiaþi sã daþi un drept de replicã?

Eu, de fapt am douã probleme care în realitate sunt de procedurã. Nu mã mai refer la fond. Deci sunt douã chestiuni de procedurã.

Amândouã au fost ridicate de cãtre domnul senator, distinsul nostru coleg, domnul senator Predescu. Vreau sã-l asigur, ºi se poate confirma de cãtre comisia care este aici, cã amendamentul respectiv, care dãdea posibilitate ministrului educaþiei ºi cercetãrii sã ridice nelimitat locurile, deci fãrã vreun plafon în funcþie de baza materialã ºi aºa mai departe, a fost discutat temeinic în comisie. Deci, n-a fost omis. A fost discutat ºi respins. Chiar de la primaÉ, ºi nici n-a mai intrat în discuþie. Comisia venind în urma acelor dezbateri cu propunerea, pe care o cunoaºteþi, de mãrire cu 100% posibilitatea plafonului de 100% a locurilor cu taxã în raport cu locurile fãrã taxã. ªi cu asta am încheiat primul aspect de procedurã. Al doilea aspect de procedurã a fost ridicat tot de domnul Predescu. Dacã n-ar avea un caracter general, care iese din sfera asta, dar care este extraordinar de important, n-aº fi luat cuvântul în legãturã cu el.

Stimaþi senatori,

Este o chestiune foarte importantã care þine de munca noastrã pe întreaga legislaturã. Aceea de a þine seama de concordanþa actualitãþii legilor cu relaþiile sociale pe care ele le reglementeazã ºi tot de datoria noastrã este ca atunci când constatãm cã o lege, cum bine spunea domnul senator Predescu, este depãºitã de calitatea ºi nivelul relaþiilor sociale pe care ea le reglementeazã sã fie adaptatã, ridicatã la acest nivel.

Ei bine, lucrurile acestea însã au o legendã separatã, diferitã.

Într-un fel are loc aceastã actualizare la nivelul legilor ordinare, ºi în alt fel are loc o actualizare între legea ordinarã ºi Constituþie, ºi, în sfârºit, altfel are loc actualizarea Constituþiei însãºi cu nivelul relaþiilor sociale pe care ºi ea le reglementeazã. O lege ordinarã þine pasul cu relaþiile sociale pânã când se izbeºte de plafonul principiului constituþional, care în materia noastrã este gratuitatea învãþãmântului de stat. Dacã noi constatãm cã ºi plafonul, principiul constituþional este depãºit în raport cu relaþiile sociale, n-avem decât sã revizuim Constituþia, pentru cã procedeul de adaptare al Constituþiei la relaþiile sociale pe care ea le reglementeazã este revizuirea Constituþiei. Deci, nu putem, pe principiul cã o lege ordinarã trebuie sã þinã pasul cu relaþiile sociale pe care le reglementeazã, sã depãºeascã însuºi principiul constituþional. Repet, dacã este necesar aºa ceva, atunci revizuim Constituþia, dar nu avem noi ca obiect o asemenea situaþie.

Da, vã mulþumesc. Domnul senator Gãucan.

ªi eu vorbesc în nume personal.

Am o experienþã de 18 ani în învãþãmântul postuniversitar, pânã în Õ90 ºi dupã 10 ani de învãþãmânt particular conducând un Colegiu de tehnicã dentarã. Evident, cã în ultima posturã am bãtut, sã spunem, lumea în lung ºi în lat pentru a vedea care sunt sistemele de învãþãmânt occidentale ºi care sunt tendinþele, mai ales europene în legãturã cu învãþãmântul superior. Nu ne-am învârti atâta în jurul acestor probleme dacã am analiza altfel, am pune altfel lucrurile. Noi scoatem un produs pe piaþã. Cui i-l vindem? Scoatem zeci de mii de diplome universitare ºi ºomeri. Sigur, am putea spune e un beneficiu: copiii ãºtia se instruiesc câþiva ani ºi nu-i scoatem pe piaþã ºomeri. Este un mare avantaj, este adevãrat. Dar produsul final, cine-l cumpãrã? Are România capacitatea în anii aceºtia ºi în anii urmãtori sã cumpere absolvenþi de patru ori mai mulþi decât pânã în Õ89, când erau bine distribuiþi, redistribuiþi ºi exista, într-adevãr, o eficienþã a absolventului universitar? Tendinþele occidentale ºi europene, cã la ele facem, în primul rând, referinþe sunt un pic schimbate ºi anume creºterea eficienþei produsului final prin reducerea numericã, asta înseamnã cel mai ieftin învãþãmânt, este perfecþionarea produsului pe care-l avem pe piaþã în vederea creºterii eficienþei ºi atunci nu ne-am mai învârti foarte mult în jurul acestor probleme. Alt lucru pe care vi l-aº supune atenþiei este acela legat de observaþiile la ce s-a întâmplat în România.

Pânã în Õ89 am avut 120.000 de absolvenþi, acum avem deja aproape 400.000Ñ500.000 de absolvenþi de învãþãmânt superior. Ce se întâmplã cu ei, asistãm cu toþii la acest lucru. Ce s-a întâmplat cu învãþãmântul de stat, chiar dacã au fost bani câþi au fost sau au fost bine administraþi, totuºi, n-am asistat la o îmbunãtãþire a condiþiei materiale, a bazei materiale a universitãþilor, ci din contrã o proliferare a numãrului facultãþilor de stat? Iar îmi veþi spune: ”Foarte bine, are ºi Baia Mare, are ºi oricare orãºel din þarã o universitate sau o facultate pentru creºterea prestigiuluiÒ. Sigur cã acelaºi buget prin înfiinþarea, triplarea universitãþilor ºi a facultãþilor particulare, evident, cã a fãcut ca banii pentru baza materialã a universitãþilor cu tradiþie ºi care ºi-au validat pe plan internaþional ºi mondial produsul au fãcut sã se subþieze. Aceiaºi bani împãrþiþi la 20, în loc de 5 universitãþi mari, evident, cã a dus la altceva. A dus la înfiinþarea de discipline, disciplinuþe cu toatã linia de la profesor pânã la ultimii asistenþi, banii s-au dus în salarii ºi mai puþin, de fapt, în pregãtirea în sine ºi a îmbunãtãþirii modernizãrii bazei materiale în învãþãmântul de stat, încât discuþiile astea care se poartã ºi care s-au mai purtat, fãrã a þine cont, mie mi se pare cã nu vedem pãdurea din cauza copacilor, dar noi trebuie sã ne referim... Tot vrem sã umflãm, sã ridicãm, sã înmulþim învãþãmântul, ºi de stat ºi particular, dar produsul cine ni-l cumpãrã?! Bun, învãþãmântul este o instituþie cu bãtaie mare, ca ºi cultura, cu zeci de ani, ca ºi sãnãtatea. Putem sã facem niºte anticipãri pe un termen de 5 ani, de 10 ani, dar s-a încercat vreun studiu, vreo corelare între produsul finit ºi puterea de absorbþie, între numãrul absolvenþilor ºi piaþã? Pentru cã dacã s-ar proceda în acest fel, atunci am vedea cã nu trebuie sã umflãm ci sã reducem, aºa cum tot Occidentul a redus universitãþile ºi cifra de ºcolarizare ºi au pus accent pe instituþiile care scot un produs final pe piaþã ieftin, mã refer la colegii, în cazul acesta, care se pot susþine, dacã vor sã urmeze învãþãmânt de lungã duratã, au o meserie cu care se pot susþine.

Da ºi eu vã mulþumesc. Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus. Vã rog!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimatã doamnã ministru, Stimate ºi stimaþi colegi,

Mãrturisesc cã în primul rând, satisfacþia cã mã pot adresa unei doamne aflate în fruntea Ministerului Educaþiei, de la înãlþimea vârstei mele pot sã fac aprecierea cã femeile sunt foarte bune, foarte bine aºezate în toate locurile publice sau mai puþin publice în þara noastrã ºi cu ani ºi ani în urmã, când am fost pentru scurt timp ministru al justiþiei, am instalat foarte multe femei judecãtor ºi cred cã a fost anul în care justiþia a funcþionat cel mai bine. Sunt sigur, cunoscând ºi activitatea parlamentarã a doamnei ministru, îmi permit s-o laud, cã nu este din partidul meu ºi deci sunt absolut obiectiv. Sunt sigur cã Ministerul Educaþiei, atât de important în procesul acesta social pe care-l parcurgem, aºezatã în fruntea acestui minister se va resimþi ºi capacitatea ºi conºtiinciozitatea ºi toate meritele pe care, daþi-mi voie sã le exprim ºi sã le recunosc femeilor noastre ºi colegelor noastre. Am un dublu avantaj: sunt neutru pentru cã în învãþãmânt am fost numai ca elev ºi ca student, ºi printr-o întâmplare, 1 Ð 2 ani câteva cursuri la o universitate particularã, ºi am al doilea avantaj cã am trãit ºi am avut ºansa sã fac parte din Adunarea Constituantã.

Regret cã distinºii mei colegi, ºi în special mã gândesc la domnul Iorgovan Ñ nu mai este în salã Ñ dezbaterea e aºa de importantã, încât eu m-am simþit lipit de scaunul pe care-l ocup, sã spun cã nu se poate pune problema neconstituþionalitãþii acestei iniþiative legislative, acestei ordonanþe care trebuie sã fie aprobatã prin lege. Constituþia, aºa cum spunea, absolut distinsul jurist, domnul Iorgovan, se interpreteazã nu numai în litera, ci ºi în spiritul ei, pentru cã legea aceasta fundamentalã nu poate sã intre în amãnuntele reglementãrilor ºi atunci creeazã stadiul, spaþiul spiritual în care legile organice sau de altã naturã urmeazã s-o completeze, încât cred cã suplimentar unui numãr de locuri cu taxe în învãþãmântul de stat, care trebuie sã fie gratuit, nu încalcã spiritul legii. Dar nu aceasta este problema.

Problema este cum se desfãºoarã procesul educaþional. Cu foarte multe zeci de ani în urmã, mi-e ºi jenã sã spun câte, când m-am înscris la Facultatea de drept din Bucureºti, fãrã taxe ºi fãrã examen, erau aproape 3.000 de candidaþi ºi dupã 4 ani de zile am terminat aceastã facultate ceva mai puþini de 300. M-a impresionat cifra aceasta, nu spun la care facultate, cã are dreptate colegul Pruteanu sã nu nominalizãm, dar am înþeles cã la o facultate sunt 4.000 de înscriºi în anul I. Bun, n-ar fi un necaz, dar mi-e teamã cã dupã patru ani sau cinci, ies 4.100 de absolvenþi. Aceasta e problema!

Da, vã mulþumesc. Doamnelor ºi domnilor senatori, Doamnã ministru,

De la acest microfon, astãzi, aþi avut, sper, plãcerea de a vedea cum se poate desfãºura un curs de drept

constituþional în prezenþa unor distinºi colegi ai mei, nu numai colegi senatori, dar ºi colegi de catedrã universitarã. Nu îndrãznesc sã plictisesc în continuare pe o temã juridicã, deºi temele juridice sunt perenitatea judecãþilor de duratã. V-aº supune atenþiei, însã, un alt aspect mult mai aproape de înþelegerea de zi cu zi a intereselor unui domeniu esenþial cum este învãþãmântul.

Provin din învãþãmânt. Toþi provenim, suntem copiii mai mult sau mai puþin recunoscãtori ai învãþãmântului ºi atunci aº vrea sã judecãm lucrurile altfel. Vedeþi, aici s-au adus argumente interesante care vizeazã legea fundamentalã, care vizeazã adaptarea legii la timpuri ºi la timp. Adaptarea legii la moravuri e un vechi dicton al lui Cicero care spunea cã: ”În lege e nu numai regula cârmuitorului, dar e ºi inima unui popor ºi mai ales echitateaÒ; dar ce valoare au aceste citate, dacã nu þinem seama de principiile care trebuie sã guverneze aceastã problemã: învãþãmânt de stat Ñ versus învãþãmânt privat? De fapt, noi asta discutãm. Asta este adevãrata temã a discuþiei de astãzi ºi cu riscul de a nu epuiza cum îmi propusesem ordinea de zi de astãzi, preferând sã epuizãm subiectul pe care-l discutãm acum, aº spune cã, de fapt, tot ce se întâmplã din Õ90 ºi aceastã ultimã ordonanþã a unui Cabinet din care nu fãcea parte distinsa doamnã ministru, nu face decât sã reitereze la etape oarecare de timp confruntarea învãþãmânt de stat Ñ învãþãmânt privat. Din frustrãrile trecutului, din neînþelegerea prezentului ºi din ignorarea faptului cã viitorul va trebui sã le gãseascã pe amândouã ca alternativã una Ñ celeilalte, într-un singur scop: dezvoltarea învãþãmântului ºi pregãtirea oamenilor care sã poatã cãpãta prin învãþãmânt capabilitãþi, abilitãþi ºi standarde profesionale.

De ce spun cã de fapt discuþia noastrã ocoleºte problema fundamentalã? De fapt, aici e o înfruntare: învãþãmântul public a privit iniþial cu neîncredere chiar cu anumitã aroganþã învãþãmântul privat, motivat sau nu, are mai puþinã importanþã, învãþãmântul privat s-a dezvoltat ca o ciupercãrie, dar care încet-încet s-a selecþionat, lucrurile n-au rãmas aºa cum erau în anii Õ90. Realitatea de astãzi spune aºa: spune cã învãþãmântul privat are succese în anumite locuri ºi insuccese în altele, cã învãþãmântul de stat îºi pãstreazã doza de excelenþã de care se vorbea aici de un distins coleg liberal, care-ºi poartã ºi deficitele de susþinere materialã ºi atunci, iatã problema. Problema cã învãþãmântul de stat nu ºi-a pus problema locurilor cu taxe pânã acum vreo 5Ð6 ani, sã fim realiºti, nu ºi-a pus-o, a început sã ºi-o punã în momentul în care a constatat cã devine foarte grea povara financiarã, cã devine foarte grea povara susþinerii ºi menþinerii corpului didactic de elitã în universitãþi de stat care plãtesc foarte mediocru, dacã nu altfel spus, profesorii, ºi atunci a gãsit ºi aceastã sursã ca un potenþial element de susþinere a învãþãmântului de stat. Deci, problema este mult mai simplã decât pare. Ea vine dintr-un deficit de resurse în privinþa învãþãmântului de stat, dintr-o concurenþã care se vrea sã se ducã pe acest plan cu învãþãmântul privat, ceea ce este fundamental fals, **fundamental fals** . Învãþãmântul privat, dacã existã ºi cât va exista trebuie sã fie o alternativã la învãþãmântul de stat. Ideea cã trebuie sã egalizãm condiþiile este fundamental eronatã. Noi vorbim de douã tipuri de învãþãmânt care servesc ºi trebuie sã serveascã deopotrivã învãþãmântului public românesc, cã ambele fac parte din învãþãmânt public, dar ele sunt alternative una la cealaltã. A spune sã egalizãm condiþiile, sã le omogenizãm modurile de funcþionare, este din punct de vedere nu constituþional, nu juridic, ci al logicii formale elementare, o eroare de judecatã. Ele nu s-au nãscut sã fie gemeni, s-au nãscut sã fie fraþi, ceea ce-i cu totul altceva. Aºadar, ºi de aici pornind, nu neapãrat de la Constituþie, care ne este dragã, dar pornind de la acest principiu cã una din formele de învãþãmânt este alternativã la cealaltã.

Purul esteÉ

Ei, sigur, am auzit, dar în general eticheta nu coincide cu conþinutul decât la negustorii foarte cinstiþi.

ªi atunci, revenind la problemã, cred cã soluþia înþeleaptã, care ar face cinste membrilor Senatului, pentru cã ar împãca ceea ce domnul senator Predescu spunea atât de frumos: ”exigenþele vieþii ºi textul juridicÒ, ar fi aceea cã sã pãstrãm un numãr de locuri cu taxã în învãþãmântul de stat, care însã sã arate cã numãrul nu este predominant sau, cel puþin, egal cu cel pentru care existã bugetare. Mãcar acest principiu sã joace ºi anume cã totuºi predominantã este dimensiunea gratuitã a învãþãmântului, predominantã, ºi putem sã acceptãm, deºi, sigur, se poate spune ºi aici cã trebuie sã fie gratuit în totalitate. Nu, dar în orice caz, a pune un numãr egal cu cel de locuri bugetare ar însemna un prim pas într-o direcþie foarte greºitã, în direcþia în care am spune cã nu e nici o diferenþã între învãþãmântul de stat ºi cel privat decât prin aceea cã mai existã acolo ºi câteva locuri care sunt bugetare. Ar fi o eroare, noi nu trebuie sã distrugem învãþãmântul privat, trebuie sã-l ameliorãm, cum foarte bine ar fi sã ameliorãm ºi învãþãmântul de stat, pentru cã mai existã ºi persistã aceastã prejudecatã pe care am auzit-o aici chiar astãzi, cã învãþãmântul de stat este, peste tot, excepþional. Nu este peste tot excepþional, nu este, ºi nu întotdeauna universitãþi de stat sunt mai bune decât cele private. Doamna ministru vã poate confirma, sunt universitãþi de stat pe care le cunosc ºi eu, recent înfiinþate, care sunt mult sub nivelul unor universitãþi private. Trebuie sã depãºim aceste prejudecãþi. Soluþia, nu corectã, dar rezonabilã, este aceea ca sã ne oprim deocamdatã la acest procent de 50%.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Constantinescu.

Dacã-mi permiteþi ºi mie câteva cuvinte.

S-a închis lista, ne pare rãu, înainte de a veni, s-a votat, ne pare rãu.

Vã rog!

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Doamnã ministru,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Ceea ce se întâmplã de mai bine de douã ore ºi jumãtate este un fapt care, cel puþin, mie personal, îmi trezeºte un deosebit interes. Dezbaterea aceasta îmi spune cã existã un foarte mare ºi foarte aplecat interes pentru învãþãmântul românesc.

În Senat, esenþa dezbaterii Ñ ºi sunt de acord, de data aceasta, cu cei care au spus-o înaintea mea Ñ este însã concurenþa dintre învãþãmântul de stat ºi învãþãmântul privat.

De unde porneºte preocuparea, care sunt mecanismele mai intime ale acestei preocupãri? S-a observat cã existã o plajã largã, pe care aº putea sã o numesc ofertã, o masã dispusã sã-ºi plãteascã învãþãmântul universitar. Aceastã ofertã ar putea sugera într-un alt plan

cã des clamata sãrãcire a peste 90% din populaþia þãrii nu mai este valabilã. O asemenea constatare este, însã, împotriva evidenþei pentru cã dacã vom cãuta sã vedem câþi copii de þãrani sau din alte categorii defavorizate, cum le numim astãzi cu un eufemism, intrã la facultate, cum ne place sã denumim învãþãmântul universitar, vom constata lucruri triste: la Bihor Ñ nici unul; la Cluj Ñ sub 1%; la Bucureºti Ñ nu se ºtie dacã existã; la Iaºi Ñ circa 2%. Mã opresc cu exemplele aici, deºi aº putea continua pânã la epuizarea listei universitãþilor pe care ni le-a adus aici doamna ministru ca sã-ºi susþinã argumentaþia. Sãrãcia este, deci, o realitate cruntã, neînscrisã în Constituþie, dar foarte realã.

În aceste condiþii ne aflãm în faþa unei dileme: încãlcãm Constituþia sau o respectãm în calitatea de parlamentari, de senatori? Aceastã dilemã naºte imediat o întrebare: avem capacitatea de a susþine învãþãmântul universitar gratuit? Rãspunsul este scurt, clar ºi precis: **nu** . ªi atunci ne aflãm în faþa unei alte întrebãri: este învãþãmântul universitar obligatoriu? Rãspunsul este, din nou, destul de clar: **nu.** Atunci mai acoperã Constituþia întreaga gamã de probleme ale învãþãmântului românesc? Problema rãmâne deschisã, pentru cã ar trebui un timp mult prea îndelungat pentru a argumenta pro sau contra. De fapt, ce dorim prin amendarea Legii învãþãmântului? ªi încerc sã scurtez foarte mult ca sã închei. Dorim sã acoperim anumite interese: pe de o parte, interese foarte largi, între care intrã ºi menþinerea învãþãmântului universitar de stat, iar pe de altã parte, interese foarte înguste, între altele, ºi poziþia celor care sug la douã oi: ºi la învãþãmântul de stat ºi la învãþãmântul privat.

ªi eu vã mulþumesc. Domnul senator Bunduc.

S-a retras.

Nu, nu, este, vã rog, vã rog! Cineva spunea cã v-aþi retras de la cuvânt.

Nu m-am retras ºi nici nu am de gând. Domnule preºedinte, Stimatã doamnã ministru,

## Stimaþi colegi,

Nu mi-am pregãtit un cuvânt anume, dar cele pe care le voi relata provin din experienþa pe care o am în învãþãmânt.

Nu voi apãra nici învãþãmântul particular, nici pe cel de stat, voi încerca sã vorbesc _sine ira et studio_ . Ne aflãm în faþa unui moment deosebit în învãþãmântul superior. Noi, cei din Comisia de învãþãmânt de la Senat ºi de la Camera Deputaþilor, obiºnuim sã spunem cã toþi facem parte dintr-un partid, al învãþãmântului ºi, într-adevãr, trebuie sã sprijinim învãþãmântul, întrucât învãþãmântul este cel care trebuie sã asigure generaþiile viitoare cu o pregãtire deosebitã.

Simion Mehedinþi spunea cã nivelul de culturã al unui popor depinde de nivelul ºcolii, ºi cred cã nu greºea, de aceea vin ºi eu astãzi ºi sprijin aceastã idee, ca sã avem un învãþãmânt cât mai competitiv, un învãþãmânt care sã fie capabil sã ne asigure specialiºti în cele mai importante ºi cele mai deosebite ramuri în ceea ce priveºte gradul de tehnicitate.

Dacã astãzi sistemul de învãþãmânt superior este alcãtuit din cele douã categorii de universitãþi, particulare ºi de stat, noi, cei care suntem puºi astãzi sã votãm un anume procent de locuri cu taxã la învãþãmântul de stat, trebuie sã avem în vedere cã avem de votat, mai întâi, cu inima.

ªtim cã învãþãmântul superior trece prin momente deosebit de grele ºi are nevoie de un sprijin material. În acelaºi timp, însã, trebuie sã votãm ºi cu mintea, întrucât învãþãmântul de stat trebuie sã aibã studenþi foarte buni, studenþi care sã se deosebeascã prin pregãtirea pe care o au, dar, în acelaºi timp, probabil, astãzi se va vota ºi cu acel atribut al majoritãþii, majoritate care trebuie astãzi sã hotãrascã câte locuri trebuie acordate învãþãmântului de stat cu taxã.

Eu aº vrea sã supun spre atenþie doamnei ministru, ºi nu neapãrat numai Domniei sale, ci ºi celorlalþi foºti miniºtri care, datoritã situaþiei grele prin care a trecut þara, n-au fãcut mai nimic pentru învãþãmântul superior. Cerem mai multe locuri, dar nu ºtiu dacã dumneavoastrã ºtiþi, poate, ºtiþi, însã nu toþi, în ce condiþii locuiesc studenþii în cãminele studenþeºti. Nu se cunoaºte cã toamna este o adevãratã bursã a locurilor în cãminele studenþeºti, nu se cunoaºte faptul cã toþi studenþii, aproape toþi, vin cu sacoºele cu mâncare de la Tulcea, de la Vaslui, de la Botoºani sau din altã parte. Ce le vom asigura acestor studenþi când la aceastã datã noi nu avem locuri în cãmine? Avem aceeaºi bazã materialã ca ºi anul trecut, ca ºi acum doi ani. Ce investiþii a fãcut învãþãmântul sau a fãcut statul în ultimii ani? Este adevãrat cã în învãþãmântul particular s-au fãcut investiþii. Comisia de învãþãmânt din vechea legislaturã a vizitat aproape toate

ªi eu vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Buzatu.

Domnule preºedinte,

Doamnã ministru,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Voi fi cât se poate de scurt pentru cã discuþiile s-au lungit deja destul de mult.

Eu vã vorbesc în postura de profesor ºi la universitãþi particulare ºi la o universitate de stat.

N-aº putea spune cã aº fi pãrtinitor pentru cã meseria mea de bazã rãmâne totuºi legatã de cea de cercetare la Academia Românã. Cred, însã, în baza experienþei pe care o am, cã nu se poate pierde din vedere calitatea care trebuie asiguratã învãþãmântului. Din acest punct de vedere înclin, sunt sigur, nu înclin sã cred, sunt sigur cã universitãþile de stat prezintã un avantaj deosebit, fãrã a avea în vedere competiþia care se naºte în orice moment când abordãm asemenea probleme. De ce? Am mai spus-o ºi cu alte prilejuri ºi repet ºi acum: nu se poate învãþãmânt fãrã cercetare. La universitãþile de stat baza cercetãrii a fost, rãmâne ºi va rãmâne pentru mulþi ani cea adevãratã, temeinicã, în orice domeniu.

Sã nu uitãm cã acest minister se cheamã ºi al cercetãrii, de câteva luni încoace. Pentru mine este un argument foarte serios pentru cã, sã fim serioºi, un curs care n-are la bazã cercetãri proprii în orice domeniu: fizicã, chimie, istorie, matematicã, nu este totuºi un curs, este un manual, ceva preluat din alte pãrþi, copiat ºi avem în vedere cã din momentul în care pãrinþii trimit studenþii, copiii, la universitate o fac ºi în virtutea sporului de calitate. În aceastã situaþie nu cred cã universitãþile private, mã rog, pot fi aduse acum la nivelul universitãþilor de stat, dar nici invers, ca universitãþile de stat sã fie decãzute la nivelul majoritãþii universitãþilor private.

La Iaºi avem o universitate privatã care este excelentã, mã refer la Universitatea **Petre Andrei** , ºi care funcþioneazã foarte bine, are proiecte extraordinare în perspectivã ºi, deci, aici aº putea sã insist pentru egalitate de tratament; dar asta este o chestiune subiectivã.

O altã problemã este sã avem în vedere ceea ce avem în momentul de faþã. Una este o universitate care dispune de un corp de profesori care atrage publicul, atrage studenþii, ºi mã gândesc, cu deosebitã plãcere cã, de exemplu, la Cluj este bine reprezentatã istoria, arheologia, la Bucureºti Ñ dreptul, medicina, ºi la Bucureºti ºi la Cluj ºi la Iaºi, matematica Ñ la Bucureºti sau la Iaºi, ºi nu putem sã îi privãm pe copiii noºtri sã nu se orienteze, dacã sunt mai mulþi, la Bucureºti sau la Cluj, pentru o anumitã specializare, pentru cã acolo este corpulÉ, în multe privinþe corpul de profesori este compus în proporþie de 60Ð70% din academicieni ºi, mã gândesc cu multã plãcere, iacãtã, la o universitate americanã, la Standford, vin acolo studenþi pentru cã în anumite discipline, medicinã sau cutremure, aceia care terminã la Standford au, în orice an, dreptul prim la repartiþie ºi, deci, copiii noºtri trebuie sã fie mãcar protejaþi prin acest aspect.

ªi eu vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator ªtefan Viorel.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor,

Am þinut sã iau cuvântul pentru a mulþumi, în primul rând, în numele Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, domnului coleg care ne-a felicitat pentru faptul cã am susþinut textul iniþial din ordonanþã ºi, cu aceastã ocazie, aº vrea sã vã spun, foarte pe scurt, ºi cum am gândit noi ºi ce am avut în vedere la dezbaterea în comisii atunci când am decis astfel.

Spre satisfacþia mea, toþi colegii din comisie au avut în vedere un singur lucru: îmbunãtãþirea calitãþii cheltuirii banului public. Participând la ºedinþa de plen sau la ºedinþele de plen, am constatat cu mâhnire, aº putea sã spun, cã grija în legãturã cu impactul pe care aceastã ordonanþã ar putea sã-l aibã asupra veniturilor realizabile în învãþãmântul privat, a constituit o motivaþie serioasã pentru niºte discursuri mult mai elaborate decât discursurile celor care s-au exprimat cu grijã pentru modul în care cheltuim banul public.

Raþionamentul nostru în dezbaterea de la comisie a fost de naturã economicã, bazat pe calcul matematic care, dupã pãrerea mea, se încadreazã totuºi în conþinutul unui calcul intelectual Ñ ºi nu cred cã putem exclude calculul matematic din noþiunea de calcul intelectual Ñ ºi a avut în vedere urmãtorul lucru: în ultimii ani, dupã 1990, pe mãsurã ce posibilitãþile bugetului de stat, de a finanþa învãþãmântul de stat gratuit, în baza alocaþiilor bugetare corelate cu numãrul de locuri finanþate ºi nu corelate cu necesitãþile de întreþinere ºi exploatare a capacitãþilor bazei materiale din învãþãmântul de stat s-a creat o discrepanþã care face ca banii care se alocã de la buget sã nu fie suficienþi pentru a susþine un învãþãmânt de stat de calitate. ªi atunci, o legislaþie economicã ne obligã sã punem de acord capacitãþile pe care le avem la dispoziþie cu modul în care le folosim. Sau altfel spus, sã îmbunãtãþim indicele de utilizare a acestor capacitãþi. Fie cã de mâine, prin aceastã ordonanþã, se vor accepta ºi locuri cu taxã în învãþãmântul de stat, fie cã nu se vor accepta locuri cu taxã, banii alocaþi de la buget vor fi aceiaºi, numãrul de locuri fãrã taxe va fi acelaºi, iar aceºti bani puþini vor trebui în continuare împãrþiþi la niºte necesitãþi mai mari. În momentul în care suplimentãm capacitatea financiarã a unitãþilor de învãþãmânt, permiþând ca acesta sã încaseze ºi bani în regim extrabugetar ºi sã-i cheltuiascã ca atare, nu facem decât sã creãm un avantaj clar în folosul învãþãmântului românesc, chiar ºi în folosul beneficiarilor locurilor din învãþãmântul gratuit, care de fapt este impropriu spus, întrucât nu este nimic gratuit. Nu discutãm de un învãþãmânt gratuit, ci de unul care se plãteºte din banul public. Discutãm de un învãþãmânt care se plãteºte din buzunarul nostru, al tuturor. ªi atunci, calculul economic ne obligã ca sã acceptãm propunerea iniþiatorului Ñ care coincide cu opinia noastrã din Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci Ñ ca, în limita în care suplimentarea numãrului de locuri în unitãþile de învãþãmânt de stat, pe bazã de taxã, nu intrã în conflict cu calitatea actului de învãþãmânt, deci cu respectarea standardelor necesare, în aceastã limitã trebuie sã acceptãm aceastã sursã suplimentarã de finanþare a instituþiilor de învãþãmânt de stat.

ªi eu vã mulþumesc, domnule senator.

Dau cuvântul, din partea comisiei, domnului senator Otiman.

## **Domnul Pãun-Ion Otiman:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnã ministru,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Mai întâi doresc sã încep prin a-mi declara cu precizie calitatea pe care o am, înainte de a fi senator, pentru ca sã cunoaºtem cu exactitate din ce poziþie vorbim, alta decât cea de senator al României. Sunt rector al unei universitãþi de stat care are la aceastã datã un procent de studenþi cu taxã de 23%. Deci, nu se pune problema de a pleda pentru o universitate care îºi asigurã un anumit nivel de finanþare, în exclusivitate sau în majoritate, din regimul taxelor.

Am fãcut aceastã precizare pentru cã, doamnelor ºi domnilor, aproape toate discuþiile care s-au purtat aici cu privire la sistemul naþional de învãþãmânt superior Ñ în ultimã instanþã s-a încercat a se face o separaþie, ca sã nu spun chiar o competiþie Ñ pe alþi termeni decât cei ai calitãþii Ñ între cele douã sisteme: învãþãmânt de stat, învãþãmânt privat.

Aº vrea sã-mi permiteþi sã aduc la cunoºtinþa celor care nu sunt legaþi direct de sistemul naþional de învãþãmânt care sunt tendinþele europene ºi mondiale cu privire la învãþãmântul superior. Mã voi referi la început la tendinþa europeanã, deoarece este mai apropiatã de noi.

România a semnat Declaraþia de la Bologna cu privire la **Magna Carta Universitatum** , care precizeazã noþiunea de ”convergenþã a sistemelor de învãþãmântÒ ºi care aduce în dezbatere un sistem de învãþãmânt bazat pe competiþie, pe calitate, pe concurenþã ºi care are în vedere, în primul rând, finalitatea actului educaþional, ºi anume a acelui produs uman de înaltã calitate ºi înaltã

competiþie, ºi nu are, în primul rând, la bazã sursa de finanþare.

S-au fãcut aici nenumãrate referiri la caracterul de stat social al României. Domnul Iorgovan Ñ care, evident, acoperã mult mai bine decât mine aceastã problematicã a statutului juridic Ñ a fãcut-o excelent. Vreau sã vã reamintesc tuturor cã în Europa constituþiile diverselor state consfinþesc, de asemenea, caracterul social al unor state foarte dezvoltate economic, incomparabil faþã de þara noastrã; ºi aici m-aº referi la Germania.

**:**

Consiliul Naþional al Rectorilor de la Stat, cã nici unul de la particulari nu este inclus.

Consiliul Rectorilor de Stat, care este recunoscut de Legea învãþãmântului ºi organizat în baza acesteia, îºi exprimã punctul de vedere, conform textului ordonanþei, inclusiv art. 5 care vizeazã ca în fiecare an Ñ acesta fiind încã un element al competiþiei în cadrul învãþãmântului Ñ sã se schimbe statutul de la cu taxã la fãrã taxã, în funcþie de clasificaþia anualã. Deoarece nu înseamnã cã un student care ºi-a dobândit calitatea de student prin admitere sau pe baza rezultatelor de la liceu Ñ în cazul în care nu se dã examen de admitere ºi se recunoaºte calitatea de student prin rezultatele la bacalaureat ºi media multianualã Ñ sã-ºi menþinã perpetuu statutul de student bugetar, ci în funcþie de rezultatele concrete anuale.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Cred cã propunerea fãcutã de domnul profesor Buzatu cu privire la acea precizare cã ”poate sã fie pânã la numãrul fãrã taxãÒ poate fi acceptatã ºi, în consecinþã, sper cã votul pe care noi toþi îl vom da azi va fi nu în slujba interesului, ci în slujba principiului **calitate maximã, competiþie, concurenþã ºi valoare în învãþãmântul superior românesc.**

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Doamna ministru, dacã vreþi sã adãugaþi ceva.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte, cã mi-aþi dat cuvântul. Mai întâi vã rog sã-mi permiteþi sã mulþumesc Senatului cã, iatã, s-a aplecat un numãr important de ore asupra acestei probleme, aº spune de maximã importanþã pentru învãþãmânt. De asemenea, aº vrea sã mulþumesc domnilor senatori care m-au asigurat de sprijin ºi au vorbit atât de frumos încât cred cã este mult mai frumos decât merit eu.

Sigur cã tot ce s-a spus aici nu cred cã a fost o pierdere de vreme, întrucât problema calitãþii învãþãmântului superior cred cã este azi de maximã importanþã ºi nu poate sã fie indiferentã unei instituþii de importanþa Senatului României.

S-a vorbit aici de interese ºi fãrã îndoialã cã aºa este. ªi ca sã ies dintr-o asemenea situaþie încurcatã în care aº putea sã fiu pusã, trebuie sã declar de la acest microfon cã nu am fost niciodatã ºi nu sunt nici acum profesoarã în vreo universitate particularã, iar în Universitatea Politehnicã unde îmi desfãºor activitatea didacticã numãrul studenþilor cu taxã este de aproximativ 1.100, din 22.000 de studenþi cât are Universitatea Politehnicã; deci nu aº vrea sã credeþi cã pledoaria mea este legatã de susþinerea unui interes particular pe care l-aº putea avea.

Sigur cã abordarea acestei probleme de învãþãmânt superior în acest mod în Senat trece dincolo de susþinerea pe care trebuia sã o facem acestui proiect de lege pe care îl aveam în discuþie ºi mã bucur foarte mult cã a ieºit aºa, deoarece realmente cred cã este momentul sã recunoaºtem care este realitatea învãþãmântului, fiind ºi singura noastrã ºansã de a încerca sã abordãm demersuri care sã corecteze ºi sã readucã învãþãmântul superior românesc cel puþin la calitatea pe care el a avut-o ºi de care ne-am bucurat cei mai mulþi dintre noi. De aceea, daþi-mi voie sã mai fac câteva precizãri în legãturã cu cele douã forme de învãþãmânt.

Iatã cã dupã 1990 s-au dezvoltat aproximativ 60 de instituþii de învãþãmânt privat, 18 se aflã pe masa Comisiei pentru învãþãmânt de la Camerã pentru acreditare. Alte 10 au primit avizul C.N.E.A.A.-ului pentru acreditare. Sigur cã în faþa acestui fenomen ministerul a fost pus în situaþia de a argumenta susþinerea avizului pe care îl dã. Acesta a fost motivul pentru care am fost obligaþi sã realizãm baza de date din care o parte a fost prezentatã în faþa dumneavoastrã.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

ªi eu vã mulþumesc, doamna ministru, ºi vã asigur cã Ñ aºa cum se zice în Biblie Ñ ”cu rãbdarea se trece mareaÒ; aºa cã vom trece ºi noi de acest art. 2.

Întrucât s-au încheiat luãrile de cuvânt ºi cum s-a fãcut un amendament,

## **Domnul Ion Cârciumaru**

**:**

Propunerea comisiei întâi.

Mã iertaþi! Aºa este: Urmeazã sã votãm textul comisiei. Da. Vã rog! Da.

## Domnule preºedinte,

Fireºte cã aºa este corect; textul comisiei trebuie supus votului plenului Senatului, dar din discuþii au reieºit douã lucruri sau, cel puþin un lucru important ºi anume: un amendament adus de domnul Predescu care face referire la includerea în textul comisiei a sintagmei ”în funcþie de capacitatea bazei materiale de studiuÒ, pe care o gãsim în textul iniþial al ordonanþei...

A fost însuºit de comisie.

...ºi însuºit de comisie.

Îl supuneam pe acesta. A fost însuºit de comisie. Domnul preºedinte Otiman în luarea de cuvânt ºi l-a însuºit, aºa încât vom supune textulÉ

Numai puþin, domnule preºedinte. Îmi permiteþi puþin? Domnul senator Predescu a dorit sã adãugãm ºi textul ”cu condiþia înscrierii în capacitatea de ºcolarizareÒ, dacã aºa am reþinut.

Mai repetaþi, domnule senator!

Adicã aºa cum este textul în ordonanþã. Cu cele douã criterii materiale: baza materialã de studiu ºi standardele naþionale.

”În funcþie de capacitatea bazei materiale de studiu.Ò Da. Suntem de acord cu textul.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Este în textul original al ordonanþei. E limpede! Da, da. Bun.

Mai citiþi o datã. Întrerupem. Mai citiþi o datã textul, cã unii colegi nu-l cunosc.

”Numãrul de locuri de studiu cu taxã se stabileºte de cãtre Senatul fiecãrei instituþii de învãþãmânt superior de stat, cu respectareaÉ sau în funcþie de capacitatea bazei materiale de studiu, cu respectarea standardelor naþionale pentru evaluare ºi acreditare academicã. Acest numãr de locuri nu poate depãºi pentru fiecare facultate sau colegiu numãrul locurilor fãrã taxã. Fac excepþieÉÒ ºi aºa mai departe.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

”Écele din învãþãmântul exclusiv cu taxãÒ. Da. Textul este clar.

Vã rog, votul dumneavoastrã. Vã rog sã votaþi!

**Din salã**

**:**

Nu... nu...

Pãi cum nu, domnilor colegi?! Se poate?!

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Cu 65 de voturi pentru, 40 împotrivã ºi 9 abþineri, din totalul de 114 voturi exprimate, textul din raport a fost adoptat.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman**

**:**

Lege organicã! Cvorumul!

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Nu. Nu! Existã o decizie a Curþii Constituþionale care a prevãzut foarte clar cã doar la votul final se are în vedere cvorumul necesar pentru adoptarea unei legi organice, nu la articole, ci la textul legii în ansamblu. Bun.

Trecem la punctul 4 din raport Ñ art. 3. Nu existã modificãri în varianta Camerei Deputaþilor. Vã rog sã votaþi! Cu 91 voturi pentru, 18 împotrivã ºi 3 abþineri, din totalul de 112 voturi exprimate, textul a fost aprobat.

Punctul 5 din raport referitor la art. 4. Existã un text modificat de comisia noastrã. Dacã sunteþi de acord, vã rog sã votaþi!

87 de voturi pentru, 14 împotrivã, 7 abþineri, dintr-un total de 108 voturi exprimate. Textul a fost adoptat.

Punctul 6 din raport referitor la art. 5.

Aveþi amendament?

Nu am un amendament, dar vreau...

Nu. Deci, eu vã întreb precis: aveþi un amendament, domnule senator?

Nu.

Atunci obiectul intervenþiei la ce se referã?

La acest articol, la o propunere de modificare.

Potrivit regulamentului, nu se pot face propuneri de modificare a textelor în timpul dezbaterii în plen.

Deci, potrivit regulamentului, nu se pot face amendamente asupra textelor care se dezbat în plen, domnule senator.

Deci, potrivit regulamentului. Dacã a existat... De aceea v-am întrebat dacã este un amendament formulat în comisie.

Nu, nu este formulat în comisie.

Nu. Ne pare rãu, regulamentul este suveran... La art. 5...

Domnule preºedinte,

Înainte de a supune la vot, Comisia de buget, finanþe ºi bãnci, la punctul 6, art. 5 Ñ sunt dator sã spun acest lucru Ñ a fãcut un amendament...

Nu îl susþine.

Poftim?

Domnule preºedinte, nu îl susþine.

Deci, dacã... Eu am întrebat dacã sunt amendamente la acest text care sã fie susþinute. Înþeleg cã nu s-a susþinut.

Nu, dar nu aþi sesizat cã domnul preºedinte era cu mâna sus. De aceea, eu mi-am permis sã...

Îmi cer scuze, atunci! Sigur, dacã existã amendament...

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Deci, la art. 5, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune sã fie menþinut textul iniþial din ordonanþã, în ideea cã numai o astfel de reglementare poate sã contribuie la întreþinerea unei competiþii pe timpul ºcolarizãrii ºi eliminã varianta în care un copil care Ñ ºtiu eu? Ñ printr-un efort deosebit susþinut de pãrinþi, prin meditaþii cu nenumãrate ore ºi aºa mai departe, poate sã obþinã rezultate foarte bune la admitere ºi, dupã aceea, 4 ani, el poate fi un copil neperformant, dar care beneficiazã în continuare de alocaþie de la buget.

Pentru a evita o astfel de situaþie, iniþiatorul a gândit bine când a gândit ca aceastã judecatã, aceastã realocare a locurilor finanþate de la buget sã se facã anual, în funcþie de rezultatele la învãþãturã din anul expirat. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº ruga pe doamna ministru sã spunã punctul de vedere ºi apoi comisia.

Deci, doamna ministru, dacã sunteþi de acord sau ce punct de vedere aveþi în legãturã cu propunerea Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, care solicitã ca Senatul sã adopte textul în varianta ordonanþei, care permitea, de la un an de studiu la altul, trecerea studenþilor pe un loc bugetat sau, dimpotrivã, pe un loc cu taxã?

N-am sã susþin acest punct de vedere ºi am sã încerc sã argumentez în faþa dumneavoastrã de ce.

În momentul în care un candidat, prin cerere personalã, s-a angajat sã fie student în regimul cu taxã, înseamnã cã el ºtie cã îºi poate acoperi taxa pe perioada studiilor. Altfel, riscãm ca un student ajuns în anul IV sã se trezeascã din regimul fãrã taxã, în regimul cu taxã, sã nu aibã aceastã posibilitate ºi sã fie obligat, dupã 4 ani, dupã ce am cheltuit 4 ani cu el, sã fie obligat sã pãrãseascã facultatea.

Acesta este un argument pe care l-aº aduce în faþa dumneavoastrã. ªi al doilea: mã tem, mã tem de modul în care s-ar putea stabili ierarhia, dacã miza ar fi taxa.

De aceea, cred cã este mai simplu sã rezolvãm aceastã problemã aºa cum a rezolvat comisia la un articol mai jos, ºi anume prin acordarea de burse studenþilor din regimul cu taxã care sunt merituoºi prin rezultatele profesionale pe care le obþin, burse care sunt pânã la acoperirea taxelor. Cred cã este mai corect sã procedãm aºa.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumim.

Din partea comisiei, legat de acest amendamentÉ Comisia s-a exprimat prin raport, dar, dacã doriþi, suplimentar, sã formulaþi ºi în plenul Senatului punctul de vedere.

## Domnule preºedinte,

Stimate colege,

## Stimaþi colegi,

Vreau sã comentez ºi eu. Este foarte bine venitã propunerea Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci. Exact în acelaºi spirit vroiam sã vorbesc ºi eu.

Vã atrag atenþia Ñ ºi vã rog sã fiþi atenþi, Ñ cã s-ar crea o situaþie absurdã. Cu toatã preþuirea pe care o am faþã de doamna ministru, trebuie s-o contrazic categoric. Se creeazã o situaþie absurdã. Avem 100 de locuri cu taxã, 100 de locuri fãrã taxã, bugetate. În acea facultate sunt deci 200 de studenþi. Bãtãlia se dã pentru prima sutã de locuri, care este pe gratis, ca sã spunem aºa. Bineînþeles cã s-a spus aici foarte bine, de fapt, sunt plãtite din banii publici.

Ei bine, gândiþi-vã la situaþia absurdã: intrã cineva fãrã taxã. În anul urmãtor este repetent. El rãmâne în continuare fãrã taxã, în timp ce cineva care a intrat cu taxã are nota 10 sau 9. Deci, este între fruntaºi, intrã în primele 10Ð15 locuri. ªi totuºi, acela continuã sã plãteascã taxã, pe când repetentul este fãrã taxã, adicã el este perpetuu fãrã taxã. Nu! Eu cred cã soluþia cu taxã este pentru admitere, pentru planul iniþial, intrarea în facultate. Dupã aceea, competiþia este deschisã pentru numãrul de locuri bugetate, pentru 100 de locuri, ºi numai ierarhia o stabileºte, numai rezultatele.

Doamna ministru a exprimat aici o temere foarte balcanicã, foarte româneascã.

Cum sã le complicãm?! Pentru ca sã evitãm situaþia absurdãÉ

NuÉ V-aº ruga foarte mult, pentru ordinea ºedinþeiÉ Vã rog! Domnule senator,É

Evitãm situaþia absurdã în care un individ, un cetãþean, un student care a intrat fãrã taxã rãmâne repetent, dar el beneficiazã în continuare de statutul fãrã taxã. Este un fel de privilegiat. ªi viceversa. Studentul cu taxã nu trebuie transformat într-un student de rangul II. Atenþie! El nu eÉ Are absolut aceleaºi drepturi ca ºi ceilalþi, nu este de rangul IIÉ

DaÉ Haideþi sã nu dialogãmÉ

Éare dreptul la bursã ºi, în funcþie de rezultatele sale, el promoveazã în acea sutã de locuri bugetatã.

De acord.

Acesta este punctul meu de vedere.

Vã mulþumim.

Domnul senator Radu F. Alexandru.

Iar începe!

Nu terminasem, de aceea iar începÉ Nu se terminase, da.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Mi se pare cã intervenþia colegului nostru, preºedintele Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, este întru totul fondatã ºi mã mirã nespus cã un distins cadru didactic, care ne-a fãcut o pledoarie atât de frumoasã, induce, dintr-o datã, un motiv de confuzie.

Deci, criteriul de departajare nu poate fi, sub nici o formã, ”cu taxãÒ sau ”fãrã taxãÒ, ”de valoareÒ sau ”fãrã valoareÒ ºi este bine cã în finalul textului se face referire atât la studenþii care au intrat cu taxã, cât ºi la cei fãrã taxã.

Dar de ce complicãm lucrurile?! Este aberant ca un student care a intrat fãrã taxã ºi pierde anul sã fie în continuare stipendiat de la stat ºi este nedrept ca un student care a fost obligat sã-ºi asume efortul de a plãti taxa, în momentul în care se dovedeºte absolut competitiv, cu rezultate absolut meritorii, sã nu intre în categoria celor pentru care statul face efortul sã-i asigure ºcolarizarea.

Deci, este dincolo de orice îndoialã, de o minimã moralitate care totuºi trebuie sã stea la baza oricãrui demers legislativ pe care îl facem. Acest text mi se pare cã trebuie luat în considerare.

Deci, susþin amendamentul propus de domnulÉ

Domnul senator Sergiu Nicolaescu ºi, dupã aceea, domnul senator Gherman.

În aceste condiþii, permiteþi-mi sã fac o altã propunere, dacãÉ ªtiu cã nu este legalã, nu este dreaptã, dar ar veni o propunere absurdã. Sã zicem, cei care au între 7 ºi 10 intrã pe locurile fãrã taxã, iar cei care au sub 7 intrã pe locurile cu taxã.

Nu se poate, domnilor! Intrãm într-un haos deplin! Iar dacã permitem celor careÉ Deci, dacã facem acest lucru cu cei care sunt intraþi fãrã taxã, trebuie sã le permitem ºi celorlalþi sã treacã dincoace, cã nu se poate, trebuie sã facem dreptate. Deci, intrãm într-un sistem de învãþãmânt universitar unic în lume. Nici în Africa nu existã aºa ceva!

Vã mulþumim.

Domnul senator Gherman; dupã aceea, domnul senator Zanc.

Domnule preºedinte, un rãspuns domnului senator. Domnule preºedinte, fiþi amabil. O precizare din partea comisiei, pentru domnul senator.

Ceea ce vã spun, stimaþi colegiÉ dacã legalizãm punctul de vedere care a fost propus de Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, vom face ca examenele sã fie promovate pe bani.

Dacã se doreºte acest lucu, O.K.! Atunci, sã spunem cã fraþii care au intrat cu taxã îºi vor plãti, plãtind examenele, ºi, cu acestea, vor obþine note de la 20 în sus. Va trebui sã înfiinþãm 15 sau 78 pentru cei care vor avea cât mai mulþi bani.

În al doilea rând, vreau sã vã întreb: În acest moment, nu facem un sandwich? Gândiþi-vã la urmãtorul lucru: în fiecare an schimbãm structura ºi omul care intrã pe merit, pentru cã trebuie sã presupunem cã existã un merit iniþial Ñ ºi asta, uneori, te plaseazã pe o orbitã sau pe alta Ñ ei bine, omul care intrã pe merit ajunge în situaþia ca în anul IV sau în anul III sã fie eliminat ºi apoi sã intre din nou.

Fraþilor, este o bulibãºealã cum nu s-a pomenit, dacã facem acest lucru!

Deci, o persoanã care a intrat cu taxe îºi cunoaºte statutul iniþial. Nimeni nu mã împiedicã sã-i dau burse, nimeni nu mã împiedicã sã-i dau toate drepturile corespunzãtoare rezultatelor, dar nu am dreptul moral ca, pe o persoanã care a intrat pe merit, sã mã trezesc cã în anulÉ fiul unui prãpãdit de muncitor necalificat a intrat fãrã taxã, a intrat pe merit ºi anul urmãtor îl dau afarã din universitate.

Dar dacã în anul IV nu mai este de merit?

Pentru cã, a introduce acest principiu înseamnã cã îl dau afarã.

Dar, în esenþã, Ñ mã întorc la primul principiu Ñ dacã se doreºte introducerea, ca principiu, a imoralitãþii examenelor, nu aveþi decât sã acceptaþi punctul de vedere care a fost expus aici!

Vã mulþumim, domnule senator.

O sã facem precizãrile, dar sã-i lãsãm ºi pe ceilalþi colegi sã-ºi exprime punctul de vedere.

Domnule preºedinte, Doamnã ministru,

## Doamnelor ºi domnilor,

Cred cã am un oarecare privilegiu. Cred cã sunt cu cea mai mare vechime în învãþãmântul superior, în aceastã salã, deoarece am 51 de ani în învãþãmântul superior.

Domnul senator Zanc.

## **Domnul Grigore Zanc:**

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

În esenþã, domnul profesor Gherman a menþionat ceea ce aº fi dorit sã spun.

V-aº ruga sã pãstraþi liniºtea, cât vorbesc colegii.

Eu cred cã este imoral sã punem problema în termenii în care vãd cã unii colegi o pun, uitând cã admiterile care le-au consfinþit un drept au fost, de altfel, foarte profitabile pentru profesia ºi afirmarea dumnealor în viaþa socialã ºi publicã.

Cred cã ºi în cazul de faþã, menþiunea fãcutã în propunerea comisiei, ca în mod excepþional celor cu rezultate foarte bune, chiar dacã sunt intraþi pe locurile cu taxã, sã li se poatã oferi bursã ulterior, este o chestiune care acoperã ºi partea moralã, ºi partea materialã, sã zicem, ºi profesionalã.

Dacã nu Ñ ceea ce spunea domnul senator Gherman Ñ vor fi presiuni de toate felurile, insistenþe, sacoºe, bani ºi alte treburi pentru a cumpãra examenele din prima sesiune, iar dupã a doua toate lucrurile se bulverseazã.

Deci, haideþi sã gândim totuºi lucrurile într-o manierã cât se poate de serioasã. Ceea ce nouã ne lipseºte pentru învãþãmântul superior este rigoarea, frecvenþa, seriozitatea la ore, seriozitatea la examene, exigenþa de care este nevoie pentru un nivel ridicat de asimilare a cunoºtinþelor.

Vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

La argumentele doamnei ministru cred cã trebuie sã mai avem în vedere încã unul. La ora actualã, în învãþãmântul superior noþiunea de repetent este, oarecum, caducã, pentru cã se practicã sistemul creditelor. Un student poate sã-ºi dea în anul IV examene din anul I. Atunci, ce relevanþã mai are aceastã noþiune? Existã însã niºte obligaþii ale studentului Ñ laboratoare, prezenþã, o anumitã participare Ñ care ar putea fi, eventual, invocate ca argumente în pãstrarea unui loc sau în pierderea unui asemenea loc, la rigoare, la excepþie. Dar nu mai putem sã folosim noþiunea de student repetent, în asemenea condiþii, ca reper pentru a regla o asemenea situaþie.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc.

Dacã-mi permiteþi, numai puþin,... Domnul Viorel ªtefan solicitã cuvântul.

Da.

ªi eu vã mulþumesc.

Mai doriþi sã luaþi cuvântul din partea iniþiatorului?

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Da, dacã-mi permiteþi, întrucât cred cã, pe nedrept, am fost apostrofatã de domnul senator Alexandru.

Problema repetenþilor, fãrã îndoialã, nu se pune aºa, pentru cã Legea învãþãmântului stabileºte foarte clar faptul cã ei plãtesc taxe dacã ajung într-o astfel de situaþie.

Cât despre aprobarea trecerii de la regimul cu taxe la regimul fãrã taxe, ne-ar pune într-o situaþie extrem de dificilã, pentru cã, la urma urmei, concursul de admitere este singurul care ne pune acum în situaþia de a nu accepta transferul între orice formã de învãþãmânt particular, unde nu a fost concurs de admitere, ºi învãþãmântul de stat.

De aceea pledez pentru soluþia...

...de la Camera Deputaþilor, da.

Da, vã mulþumesc.

Domnul senator Constantinescu.

Eu n-aº vrea sã intru în polemicã nici cu domnul senator Gherman,...

Nici nu este cazul.

...nici cu ceilalþi. S-a discutat aici despre aspecte morale sau imorale.

Eu aº vrea sã fac o singurã afirmaþie. Nu existã lucru mai imoral decât sã cheltuim 30 de milioane din banul cetãþeanului, din banul public, pentru a finanþa un student neperformant.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Domnul preºedinte al comisiei, domnul Otiman.

În legãturã cu problema ridicatã, privind creditele transferabile, un student poate sã rãmânã repetent Ñ ºi trebuie sã rãmânã repetent Ñ dacã el nu întruneºte numãrul minim de credite. Acesta este sistemul european de credite transferabile. În legãturã cu problema supusã în discuþie, desigur cã argumente sunt pro ºi contra. În calitate de preºedinte al comisiei, sigur cã am obligaþia, chiar dacã am altã pãrere, sã susþin textul comisiei, deºi am convingerea, în calitate de cadru didactic, cã trebuie sã fim de acord cu competiþia ºi sã nu punem în faþã ceea ce, din pãcate, sã întâmplã încã rãu în învãþãmântul superior.

Mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi...

69 de voturi pentru, 32 împotrivã, nici o abþinere, din 101 voturi exprimate.

Textul a fost adoptat cu majoritate de voturi. Punctul 7 din raport, art. 6.

Existã o modificare faþã de textul ordonanþei, la Senat. Deci, este un amendament pe care îl face comisia noastrã în textul iniþial al ordonanþei.

Dacã sunt amendamente respinse la acest text?

Nu au fost amendamente.

Dacã nu sunt, vã rog sã procedaþi la vot.

99 de voturi pentru, 14 împotrivã, 5 abþineri, dintr-un total de 118 voturi exprimate.

Vã mulþumesc.

Dar aþi mai luat cuvântul, domnule senator!

Aº vrea sã încheiem discuþiile pe acest subiect...

Dar de ce sã le încheiaþi cu mine, domnule preºedinte? Nu înþeleg.

Punctul 8 din raport, art. 7.

Textul a fost amendat la Camera Deputaþilor. Comisia noastrã pãstreazã textul din proiectul de lege, respectiv varianta Camerei Deputaþilor. Vã rog sã votaþi!

90 de voturi pentru, 12 împotrivã, 6 abþineri, dintr-un total de 108 voturi.

Vã rog, domnule senator!

## **Domnul Iuliu Pãcurariu:**

Bun. Atunci, o sã supunem la vot dacã sunteþi de acord cu sistarea discuþiilor pe acest subiect.

97 de voturi pentru, 13 împotrivã, 3 abþineri, din totalul de 113 voturi.

Aºa se întâmplã când un sistem porneºte fals, pentru cã toatã discuþia asta este o discuþie, din pãcate, falsã, pentru cã apariþia locurilor cu taxã, sigur, creeazã dupã aceea ideea de competiþie, dar premisa discuþiei este falsã. Deci, este un sistem fals ºi atunci se creeazã toatã aceastã problemã.

În consecinþã, vã

Amendamentul!

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Nu, nu, nu, nu!

Deci, aici nu este vorba de nici un amendament. Comisia nu are nici un amendament. Comisia are amendament ºi supunem la vot textul din raport, respectiv amendamentul comisiei la textul ordonanþei. Deci, este vorba de textul comisiei, care prevede modul în care se poate trece de la locuri cu taxe la locuri bugetate.

Din acest moment, votul nu este corect. Nu sunt în salã atâtea persoane cât iese totalul la voturi. ( _Proteste din salã.)_

Aþi formulat în numele grupului sau în nume personal?

Personal.

Se poate cere în numele unui grup parlamentar. ªi am impresia cã ºi de la dumneavoastrã cam lipsesc.

Da. Deci, continuãm votul.

Poziþia 9, referitoare la art. 8, text nemodificat la Camera Deputaþilor, nemodificat în comisie. Este textul ordonanþei.

Dacã sunteþi de acord sã votaþi? Vã rog!

95 de voturi pentru, 12 împotrivã, 8 abþineri, dintr-un total de 115 voturi exprimate.

Stimaþi colegi, urmeazã sã votãm legea în ansamblul ei.

V-aº ruga sã reþineþi cã este vorba de o lege cu caracter organic. Raportul s-a votat.

Deci, vã rog sã ne pronunþãm prin vot asupra proiectului de lege, cu amendãrile din raport, pe care le-am votat, þinând seama cã este vorba de o lege cu caracter organic. Vã rog sã vã exprimaþi votul!

32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 61/28.IV.2001

72 de voturi pentru, 40 împotrivã, douã abþineri.

Proiectul de lege de aprobare a ordonanþei a fost adoptat cu majoritatea organicã de vot.

Vã mulþumesc.

Trecem la urmãtorul...

Vã mulþumim, doamna ministru.

Dacã vreþi sã adresaþi Senatului câteva cuvinte, dupã aceastã zi.

Vã mulþumesc cã mi-aþi dat cuvântul, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Vã adresez ºi dumneavoastrã, din tot sufletul, mulþumiri pentru acest gest de a vã fi aplecat asupra unei probleme de învãþãmânt ºi de a o fi rezolvat în mod corespunzãtor.

Vã mulþumesc foarte mult.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

ªi noi vã mulþumim. ( _Aplauze.)_

Întrucât lucrãrile la acest proiect de lege au durat mai mult decât am prevãzut, dar cu efecte bune, închidem acum ºedinþa noastrã ºi vã dorim un bun sfârºit de sãptãmânã în circumscripþii.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 61/28.IV.2001 conþine 32 de pagini.**

Preþul 23.648 lei