M‡rton çrp‡d-Francisc

Eu spun încã o datã, domnule preºedinte, cã existã un articol 28 care vorbeºte despre dreptul femeii de a hotãrî dacã sã aibã sau nu copii. Deci este dreptul femeii.

Aici, într-adevãr, existã excepþia cazurilor prevãzute la art. 26. Dar, dacã eliminãm aceastã parte, atunci rãmânem cu dreptul femeii de a hotãrî ºi am rezolvat problema.

Deci, prima tezã în art. 26, care prevede prioritatea sãnãtãþii ºi vieþii femeii, evident, în cazul în care femeia nu poate sã-ºi expunã punctul de vedere; pe urmã, avem la art. 28 prevederea care spune cã dreptul femeii de a hotãrî dacã sã aibã sau nu copii este garantat. ªi, dacã punem punct aici, am rezolvat problema.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Din pãcate, trebuie sã remarc cã vorbim de pe poziþii diferite. Membrii comisiei vorbesc de pe poziþia medicului, care trebuie apãrat în momentul în care este într-o situaþie dificilã.

Eu, personal, vorbesc de pe poziþia, dacã vreþi, a pacientului care cred cã rãspunderea trebuie sã meargã pânã la capãt. Atunci când ia o decizie, sã fie responsabil ºi sã poatã rãspunde, iar pacientul, care în urma acestei decizii a suferit o pierdere, sã poatã sã-l tragã la rãspundere. Despre asta discutãm. Discutãm despre drepturile pacientului, nu despre drepturile medicului.

Eu nu sunt de acord sã uºurezi medicului actul de decizie, sã i-l lãrgesc în aºa fel încât sã poatã lua o decizie cu liniºte ºi fãrã nici un fel de reflecþie. Nu sunt împotriva faptului cã sunt cazuri grave în care medicul trebuie sã ia o decizie de genul ãsta, dar s-o ia ºtiind bine ce urmeazã, cu responsabilitate.

Despre aceasta vorbim atunci când discutãm despre risc ºi, vorbind, toate exemplele au fost despre un risc care implicã viaþa ºi atunci nu înþeleg de ce trebuie sã dãm la o parte ”risc de naturã a-i pune viaþa în pericolÒ ºi de ce, în condiþiile astea, toatã chestiunea o punem în modul acesta.

Eu sunt de acord cu ceea ce spuneþi, domnule preºedinte, ºi anume ca acest text sã fie rediscutat la comisie, pentru cã domnul çrp‡d a pus o problemã cu care, de exemplu, eu, personal, nu sunt de acord. ªi anume, ca trecând chiar ºi peste viaþa pacientului, acesta sã ia o decizie. Dar este un punct de vedere personal. ªi cred cã acest lucru trebuie discutat astfel încât, aºa cum spuneaþi, sã fie un text clar din care sã rezulte toate aceste lucruri ºi sã fie o soluþie foarte clarã.

Spun lucrul acesta pentru cã mai departe, cel puþin din punctul meu de vedere, nu este nici o problemã la legea respectivã, putem discuta; toate lucrurile celelalte nu sunt neapãrat legate de chestiunea asta ºi putem avea acest articol pe care sã-l putem lãmuri într-un termen foarte scurt.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.