Stenogramă plen

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi, bunã dimineaþa!

Daþi-mi voie sã declar deschisã ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor cu anunþul tradiþional privind prezenþa. Din cei 344 de deputaþi s-au înregistrat 221, absenþi fiind 123, din care 38 participã la alte acþiuni parlamentare.

Începem dezbaterile cu proiectul amânat, cel de la punctul 29, privind transmiterea cu titlu gratuit a unui imobil proprietate privatã a statului în proprietatea Comitetului Olimpic Român.

Domnule secretar de stat, nu se poate! Ne bulversaþi întreg programul de lucru.

Amânãm atunci pentru sãptãmâna viitoare.

Proiectul de Lege privind prevenirea ºi combaterea pornografiei. Domnul Antonescu este aici. Suntem în procedurã obiºnuitã. Aveþi cuvântul sã vã prezentaþi proiectul, domnule ministru Antonescu!

## **Domnul Ion Antonescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Culturii ºi Cultelor_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Sunt convins cã toatã lumea a auzit despre Legea pornografiei, sunt convins cã toatã lumea este de acord sã aparã o asemenea lege. Ce sã vã spun, cã atunci când am fãcut-o am studiat mai multe legi din mai multe þãri din Europa ºi, eu zic, aºa cum a ieºit de la Comisia juridicã ºi Comisia de culturã este foarte bine ºi v-aº ruga sã fiþi de acord sã o votãm în forma în care a apãrut de la cele douã comisii.

Domnule Mihai Mãlaimare, vã rog sã prezentaþi raportul comisiei.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Cele douã comisii s-au întrunit, am cãzut de acord asupra unor lucruri comune, eu cred cã formula pe care au ales-o în final cele douã comisii, Comisia juridicã ºi

Comisia pentru culturã, este una acceptabilã ºi noi v-am ruga sã votaþi raportul aºa cum a fost el redactat. Vã mulþumesc.

Domnul M‡rton çrp‡d, poftiþi!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Cunoaºtem aceastã istorie destul de zbuciumatã a acestei legi care a început cu scandal de presã ºi continuã în foarte multe domenii. Într-adevãr, existã, ca în orice democraþie nouã, niºte excese, mai ales în modul în care sunt comercializate anumite publicaþii, ca atare este nevoie de aceastã lege. Este adevãrat, în forma în care a venit de la Senat, însãºi legea a fost puþin tributarã acestui spirit justiþiar câteodatã prea excesiv. Noi, în Comisia de culturã, ºi pe urmã în discuþiile comune cu cealaltã comisie avizatã în fond, Comisia juridicã, am încercat sã gãsim o formulã cât mai acceptabilã. Aceastã formulã nu este perfectã, trebuie sã spun cã eu însumi am în foarte multe puncte rezerve. Au mai rãmas câteva elemente care eu zic cã sunt excesive, câteva formulãri. În alte locuri am fost prea blânzi. De exemplu, nu vor dispãrea de pe tarabe acele femei goale care sunt pe majoritatea copertelor acelor produse care se comercializeazã pe aceste tarabe unde ar trebui sã fie comercializate în primul rând ziare. Deci asta din pãcate nu va dispãrea. Este însã o lege nouã, perfectibilã ºi zic eu sã încercãm cu forma pe care o avem, pe urmã ne dumirim ºi noi unde am greºit ºi, cum s-a procedat la mai toate legile noi într-un domeniu, sã o modificãm ulterior conform experienþei cãpãtate pe parcursul aplicãrii ei.

Vã mulþumesc.

Propun sã se voteze în forma în care este conþinutã în raport.

Mai doreºte cineva sã intervinã la dezbateri generale? Domnul deputat Boc.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat a susþinut ºi susþine acest proiect de lege, pornind de la premisa cã acolo unde nu existã o reglementare este mai rãu decât acolo unde existã o reglementare care încearcã sã punã unele bariere. În acest domeniu, practic nu aveam reglementãri explicite ºi de aceea în practicã aveam tot felul de situaþii care au trezit, pe de o parte, deliciul presei, dar, pe de altã parte, au provocat multiple abuzuri.

Aceastã lege, fãrã a fi perfectã, totuºi pregãteºte niºte cadre juridice cu privire la controlul unei activitãþi pe care, vrem sau nu vrem, o avem în viaþa de zi cu zi. Avantajele acestei legi sunt acelea cã se referã la condiþiile exprese în care, de exemplu, persoanele juridice care presteazã activitãþi fie de striptease sau programe de noapte trebuie sã îndeplineascã niºte rigori cerute de lege, rigori care se regãsesc ºi în legislaþia altor state, aºa cum iniþiatorul a prezentat în comisii, pe baza unei documentãri foarte serioase.

Rãspunzând oarecum colegial colegului meu cu privire la faptul cã nu vor fi înlãturate de pe tarabe acele publicaþii care prezintã femei goale, totuºi avem în textul legii o formulã care spune cã publicaþiile care redau explicit pe coperte acte sexuale trebuie comercializate în spaþii special amenajate, conform legii, iar legea impune acelora care distribuie imposibilitatea rãsfoirii la stand a publicaþiei. Sã fie comercializatã într-un ambalaj care sã nu permitã rãsfoirea la stand a unei asemenea publicaþii. Din acest punct de vedere credem cã se rezolvã, iar, pe de altã parte, se introduce o sursã suplimentarã de venit la bugetul de stat prin faptul cã se taxeazã accesul pe internet pe baza unei parole ºi în urma plãþii unei taxe minime pe care o va face fiecare persoanã ce acceseazã un anumit site, iar cel care este proprietarul site-ului este obligat sã se înscrie la finanþe ºi, în consecinþã, sã plãteascã impozit. Este un avantaj, dacã ne putem exprima ºi din acest punct de vedere, al legii. În rest, sunt convins cã în urma medierii, eventualele divergenþe ºi neclaritãþi vor putea fi rezolvate, dar astãzi cred cã trebuie sã mergem mai departe ºi sã adoptãm proiectul de lege cu amendamentele propuse de cãtre cele douã comisii ale Camerelor.

Trecem la dezbaterea pe texte a acestui proiect de lege.

La titlul acesteia dacã aveþi obiecþiuni, stimaþi colegi? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate, în formula Senatului.

La titlul capitolului I nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea Senatului.

Art. 1, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în formularea Senatului.

La art. 2 alin. 1 ºi 2 vã rog sã urmãriþi... 1, 2 ºi 3, sã urmãriþi amendamentul 1 în raportul comisiei de fond. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 1? Nu aveþi.

Adoptat amendamentul. Art. 2 se modificã în întregime potrivit acestui amendament.

La art. 3 dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 2? Comisia ne propune amendarea celor douã alineate ale art. 3. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Adoptat amendamentul 2, se modificã în mod corespunzãtor art. 3.

Titlul capitolului II. Nu sunt obiecþiuni, votat în formularea Senatului.

La art. 4 vã rog sã urmãriþi amendamentul 3, potrivit cãruia întreg textul se modificã uºor, inclusiv se eliminã lit. d). Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 3? Nu aveþi.

Domnul Boc, poftiþi!

## Domnule preºedinte,

Aici este vorba de o corelare tehnico-lingvisticã ºi din partea comisiei avem rugãmintea sã realizãm acest lucru. Deci, la alin. 2 de la art. 4 se menþioneazã condiþiile pe care trebuie sã le îndeplineascã localurile unde se desfãºoarã acele activitãþi sau programe de noapte ºi, la lit. f), se face menþiunea ”sã fie amplasate la o distanþã mai mare de 200 de metri faþã de ºcoli, internate sau de lãcaºuri religioaseÒ.

Cu permisiunea dumneavoastrã am dori sã vã propunem pentru unificarea terminologiei ca în loc de ”lãcaºuri religioaseÒ, aºa cum avem ºi la art. 12, sã avem ”lãcaºuri de cultÒ. Cred cã este o eroare materialã ºi ar trebui sã fie modificatã, sã fie completatã, sã fie corectatã aici în plen, pornind de la premisa cã în comisie s-a impus punctul de vedere potrivit cãruia trebuie sã vorbim nu de ”lãcaºuri religioaseÒ într-un sens restrâns, ci de ”lãcaºuri de cultÒ, în sens larg, pentru a cuprinde toate cultele, inclusiv cel mozaic, într-o asemenea abordare a legii. De aceea, vã solicitãm sã înlocuim sintagma ”lãcaºuri religioaseÒ cu ”lãcaºuri de cultÒ, pentru a respecta unitatea terminologicã a legii, aºa cum v-am menþionat dumneavoastrã.

Mulþumesc.

Domnule coleg, s-a înþeles, ºi pe fond este mai cuprinzãtoare, ºi din punct de vedere al unitãþii de exprimare pe tot cuprinsul legii.

Stimaþi colegi,

La art. 4 vã rog sã examinaþi încã o datã amendamentul 3 cu modificarea pe care domnul deputat Boc o propune la lit. f), ”lãcaºuri de cultÒ.

Cine este pentru acest amendament, având în vedere cã s-a corectat? Mulþumesc.

Sunt voturi împotrivã? Abþineri?

În unanimitate, s-a adoptat amendamentul 3, astfel cum a fost reformulat aici, ºi art. 4 s-a modificat în mod corespunzãtor.

La art. 5, urmãriþi amendamentul 4.

Aveþi obiecþiuni la amendamentul 4? Domnul M‡rton. Poftiþi!

Aici Comisia de culturã a avut o altã propunere, ºi anume ca aceste publicaþii sã fie împachetate în foi opace, ca atare, am fi adoptat o altã formulare ºi tot în aceastã formulare am introdus ºi o definiþie care deocamdatã lipseºte din lege, ºi anume ”publicaþiile având caracter pornografic sunt destinate exclusiv persoanelor majore...Ò ºi continua textul cu opacitatea înveliºului. S-a rãmas la cealaltã formulã care prevede marcarea cu culoare roºie, dar a dispãrut definiþia datã acestor publicaþii ºi astfel avem: ”publicaþiile destinate persoanelor majore vor fi marcateÒ, numai cã nu avem definite nicãieri ce înþelegem prin ”publicaþii destinate persoanelor majoreÒ.

Ca atare, propun o reformulare care sã sune astfel: ”publicaþiile având caracter pornografic sunt destinate exclusiv persoanelor majore ºi vor fi marcate...Ò, deci textul care va apãrea în acest raport.

Prima parte apare la amendamente respinse.

Am înþeles discutând cu colegii mei din Comisia de culturã cã ºi ei agreeazã aceastã formulã.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Comisia am înþeles cã este de acord cu aceastã reformulare, domnul ministru la fel.

Stimaþi colegi, deci la amendamentul 4, pentru art. 5 alin. 1, prima parte se va reformula potrivit amendamentului propus de domnul M‡rton ºi, în consecinþã,

damentul, se modificã actualul art. 12 ºi se renumeroteazã în 10.

Art. 13, urmãriþi amendamentul 12, practic acesta urmeazã sã-ºi pãstreze conþinutul, dar va fi renumerotat în 11. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Se adoptã actualul text al art. 13 cu renumerotarea lui corespunzãtoare cu art. 11.

Art. 14, urmãriþi amendamentul 13. Comisia modificã textul ºi îl renumeroteazã în art. 12. Domnul deputat Boc.

Domnule preºedinte, pe aceleaºi considerente de unificare teminologicã la articolul pe care noi l-am aprobat deja la art. 6, vorbeam de ºcoli, internate sau de lãcaºuri de cult. În vederea folosirii ºi la art. 12 a aceleiaºi unitãþi terminologice, vã propunem ca la lit. b), unde se sancþioneazã amenajarea de spaþii destinate vânzãrii de materiale cu caracter obscen la o distanþã mai micã de 200 de metri faþã de instituþii de învãþãmânt ºi de internate preuniversitare, precum ºi de lãcaºurile de cult, sã folosim aceeaºi terminologie ca ºi la art. 6, unde se precizau condiþiile, ºi anume: sã se vorbeascã de ºcoli, internate sau lãcaºuri de cult. Deci formula pe care v-o propunem este sã înlocuim ”instituþii de învãþãmânt, de internate preuniversitareÒ, care existã la art. 12 lit. b), cu formula ”faþã de ºcoli, de internate sau de lãcaºuri de cultÒ, exact cum este la art. 6 pe care noi l-am adoptat. Nu putem impune la condiþii o formulã, iar la sancþiuni o altã formulã.

Domnule coleg, se pare cã nu este vorba de formule aici. Într-un loc se referã la ºcoli, aici se referã ºi la instituþii de învãþãmânt care cuprind ºi instituþii de învãþãmânt superior.

Într-un loc se referã la internate în general, ºi aici doar internate...

Domnule preºedinte, comisia, ºi colegii mei pot confirma, a ajuns prin majoritate de voturi la impunerea formulei pe care v-am precizat-o dumneavoastrã ”ºcoli, internate sau lãcaºuri de cultÒ, în locul formulei ”instituþii de învãþãmânt, internate preuniversitare, precum ºi lãcaºuri religioaseÒ. Între cele douã formule, dupã dezbateri în comisie, s-a ajuns la o formulã unitarã care sã sune aºa: ”ºcoli, internate sau lãcaºuri de cultÒ. Aºa s-a votat în comisie. Noi ne facem datoria doar sã prezentãm punctul de vedere al comisiei. Dacã dumneavoastrã în plen veþi decide o altã soluþie, asta rãmâne de vãzut, dar în comisie am abordat aceastã formulã într-o manierã unitarã atât la 6, cât ºi la 12. Dumneavoastrã decideþi eventual dacã doriþi sã schimbaþi aceastã formulã acceptatã, dar, din câte înþeleg, ºi iniþiatorul este de acord cu aceastã formulã: ”ºcoli, internate sau lãcaºuri de cultÒ.

Mulþumesc.

Întreb încã o datã comisia nu numai dacã este vorba de o unitate de exprimare, dar ºi de faptul cã se doreºte explicit sã se excludã din aceastã interdicþie instituþiile de învãþãmânt superior _. (Domnul ministru Acsinte Gaspar se consultã cu prezidiul.)_

Domnule M‡rton, poftiþi!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Într-adevãr, dacã este o interdicþie în prima parte a legii, sancþiunea trebuie sã se refere la interdicþia din prima parte, încãlcarea prevederilor din prima parte, pe de o parte. Pe de altã parte, noi am avut, într-adevãr, o discuþie pe aceastã temã. Noi încercãm sã protejãm minorul, deci persoana sub 18 ani, or, în universitate învaþã majorii. Ca atare, acele prevederi care se impun pentru ºcoli nu se impun pentru universitate, unde sunt persoane majore. Evident cã nu se vor comercializa în incinta universitãþii, dar aceastã distanþã de 200 de metri faþã de universitate nu se mai impune.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

S-a înþeles. De fapt, universitãþile au ºi o autonomie universitarã ºi...

Stimaþi colegi,

ilor, valorilor ºi protecþia persoanelor. Domnul general Abraham.

## **Domnul Pavel Abraham Ñ** _secretar de stat în Ministerul de Interne_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Elaborarea prezentului proiect al Legii privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor ºi protecþia persoanelor, supus aprobãrii dumneavoastrã, s-a datorat necesitãþii perfecþionãrii reglementãrii unor relaþii sociale deosebit de importante care vizeazã drepturi fundamentale ale omului, aºa cum sunt dreptul la viaþã, sãnãtate, integritate fizicã, precum ºi dreptul la proprietate.

Prin acest nou act normativ se va abroga Legea nr. 18 din 1996 privind paza obiectivelor, bunurilor ºi valorilor, modificatã ºi completatã prin Legea nr. 190, ºi Ordonanþa Guvernului nr. 161 din 2000, a cãrei aplicare a fost grevatã, de la data intrãrii în vigoare ºi pânã în prezent, de unele impedimente datorate fie unor lacune ale legii, aºa cum este cazul protecþiei persoanelor sau funcþionãrii societãþilor specializate de pazã, fie existenþei unor norme redactate confuz, ale cãror efecte exced voinþei reale a legiuitorului.

Proiectul de lege în forma prezentatã þine seama de exigenþele armonizãrii legislative ºi a sistemului instituþional românesc cu cerinþele _acquis_ -ului comunitar de aderare a României la Uniunea Europeanã, precum ºi de standardele în domeniu din unele state membre ale Uniunii Europene.

Acest proiect de act normativ propune în principal reglementarea urmãtoarelor aspecte: competenþele privind coordonarea ºi controlul în domeniu, atribuþiile ºi obligaþiile factorilor implicaþi pentru a evita eventualele acþiuni arbitrare, formele de pazã admise de lege ºi relaþiile funcþionale dintre acestea, sistemul de acordare a licenþelor de funcþionare a societãþilor specializate, respectiv de avizare ºi atestare a personalului care exercitã atribuþiuni de pazã ºi protecþie, de proiectare, realizarea sistemelor de alarmã împotriva efracþiei ori monitorizarea acestora, paza transporturilor unor bunuri ºi valori importante cu caracter special, atribuþii ale personalului de pazã ºi de gardã de corp, regimul juridic al proiectãrii, realizãrii ºi instalãrii sistemelor tehnice de protecþie ºi de alarmare împotriva efracþiei.

Rog reprezentanþii Comisiei de apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã sau care este comisia sesizatã în fond sã prezinte raportul. Comisia de apãrare?

Vã rog sã prezentaþi raportul, domnul deputat Oltei.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia de apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a luat în dezbatere proiectul de Lege privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor ºi protecþia persoanelor ºi propunerea legislativã privind organizarea ºi funcþionarea serviciilor de pazã, transporturilor speciale ºi investigaþii.

În conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei Deputaþilor ºi potrivit aceluiaºi articol din regulament, cu adresa PL nr. 182/17 iunie 2000, Comisia de apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a examinat aceste proiecte de lege ºi a hotãrât în majoritatea voturilor ca aceasta sã fie supusã dezbaterii Camerei Deputaþilor ºi votatã în forma prezentatã de iniþiator. Menþionez cã s-au fãcut foarte multe amendamente care se gãsesc în raportul prezentat în caseta dumneavoastrã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Domnul deputat Radu Stroe, din partea P.N.L.

## Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

Toatã lumea a fost de acord cã acest proiect de lege este necesar, este util. Eu nu vreau la aceastã etapã a dezbaterilor generale decât sã fac douã referiri concrete.

Prima: din nefericire, în legãturã cu modul de evoluþie a discuþiilor în comisie, partea guvernamentalã ºi reprezentanþii puterii au încercat în mai multe rânduri sã facã din Ministerul de Interne o instituþie de rangul II, iar din S.R.I. o instituþie de rangul I. Acest fapt ne scoate puþin din canoanele internaþionale ºi eu cred cã în dezbaterile de astãzi ar trebui sã luãm în consideraþiune aceastã eroare ºi, eventual, sã o corectãm. La momentul potrivit vom vedea despre ce este vorba.

Al doilea element, vreau sã informez, cu scuzele de rigoare pentru colegii mei din Comisia de apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã ºi, în primul rând, pentru preºedintele Rãzvan Ionescu... sunt convins cã nu existã nici un fel de rea-credinþã în întocmirea raportului comisiei, totuºi la art. 20 eu am avut un amendament care nu apare în raport ºi care se referea la faptul cã S.R.I.-ul nu trebuie sã fie chemat sã avizeze înfiinþarea societãþilor ºi nici chiar atestarea persoanelor fizice. Vã mulþumesc.

Dacã mai doreºte cineva sã ia cuvântul la dezbateri generale? Nu, atunci trecem la dezbaterea pe text.

La titlul legii, stimaþi colegi, dacã dumneavoastrã aveþi obiecþiuni, comisia n-a avut. Adoptatã în unanimitate în formularea Senatului.

Titlul capitolului I. Nu sunt obiecþiuni, votat în formularea Senatului.

La art. 1, pentru alin. 1 vã rog sã urmãriþi amendamentul 3. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat amendamentul 3 ºi se modificã art. 1 alin. 1 ºi 2. Amendamentul 3 vizeazã modificarea ambelor alineate de la art. 1. Fiind adoptat amendamentul se modificã deci art. 1.

Art. 2. Îmi cer scuze, aþi avut un amendament respins? Vã rog. Revenim, în aceste condiþii, la art. 1.

Îmi cer scuze, o sã fiu mai prompt data viitoare.

Deci faþã de formula iniþialã care a venit adoptatã de la Senat ºi care se referã la urmãtoarele elemente: ”Ministerele ºi celelalte organe de specialitate ale administraþiei publice centrale ºi locale, regiile autonome, companiile ºi societãþile naþionale, institutele naþionale de cercetare, dezvoltare, societãþile comerciale...Ò, atenþie, ”...indiferent de natura capitalului social, precum ºi alte organizaþii care deþin bunuri ori valori cu orice titlu, denumite în prezenta lege unitãþi, sunt obligateÒ, al doilea element, ”sã asigure paza acestoraÒ.

Amendamentul meu, în esenþã, se referea la faptul cã aceastã obligativitate trebuie sã revinã numai instituþiilor cu capital de stat ori majoritar de stat, indiferent cã e vorba de ministere, de companii naþionale, de societãþi comerciale. Am fãcut acest amendament ºi susþin cã nu este bine ca printr-o lege sã venim sã impunem unor agenþi privaþi, unor societãþi private un anumit mod de organizare ºi de apãrare a bunurilor ºi patrimoniului. Sunt convins cã existã alte modalitãþi tehnice pentru rezolvarea acestor chestiuni ºi vã propunem, domnule preºedinte, sã nu extindem aceastã obligativitate ºi la societãþile private.

Domnul general Abraham.

Aº dori sã arãt faptul cã este vorba de o obligaþie cu caracter general, este o practicã nu numai la noi, ci în toatã lumea, de a stabili prin actele normative, în scop preventiv, cã fiecare persoanã fizicã sau juridicã care deþine un bun este obligatã sã-i asigure protecþia ºi numai pentru faptul de a nu crea probleme altor persoane. Deci, în acest context, obligaþia are caracter general ºi nu are sancþiuni pentru neîndeplinirea acesteia în mod expres, ci numai în mãsura în care anumite reglementãri pentru aplicarea legii vor consacra în mod concret, în raport de valoarea bunurilor pe care unele le au, de natura acestora, ºi aº da doar un exemplu. Dacã este vorba de un agent economic care comercializeazã bunuri toxice care pun în pericol ºi alte persoane, în aceste situaþii se vor aplica ºi sancþiuni contravenþionale sau penale, dupã caz. Deci consider cã este bine venitã aceastã apreciere ºi obligaþia sã rãmânã pentru toate persoanele sã-ºi protejeze bunurile.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã mulþumesc, domnule general.

Legea prevede ºi structuri obligatorii sau prevede doar obligaþia generalã. Pentru cã distinsul nostru coleg se referea la faptul cã legea ar obliga o societate privatã sã-ºi organizeze munca într-un anumit fel, activitatea ºi structura sa organizatoricã, ceea ce nu se regãseºte în cuprinsul legii.

Domnule Ionescu, lãsaþi-l totuºi cã poate rãspundeþi la urmã la totul.

Poftiþi, domnule Stroe!

## Domnule preºedinte,

Îmi vine tare greu sã cred când în textul unei legi scrie _expressis verbis_ cã ”cineva este obligat sãÒ, putem discuta despre obligaþii cu caracter general, tocmai de aceea trebuie sã lãmurim lucrurile ºi sunt convins cã existã modalitãþi comerciale, administrative ºi de altã naturã care sã oblige pe cei indisciplinaþi ºi nu prin acest text de lege.

Vã mulþumesc.

Domnul preºedinte Ionescu Rãzvan.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Cred cã varianta de început a acestei legi nu face altceva decât creeazã o construcþie ºi logicã a legii pe parcurs, astfel încât definirea art. 1 privind paza ºi protecþia ca activitãþi desfãºurate prin forþe ºi mijloace specifice Ð ºi puteþi parcurge cu uºurinþã textul mai departe Ð nu face altceva decât ne introduce în definirea obiectului ºi a scopului acestei legi. Amendamentul susþinut de domnul Radu Stroe, este adevãrat, are mai departe o susþinere în cadrul legii, existând un capitol aparte privind paza

proprie. Deci eu cred cã atunci când vom ajunge la dezbaterea acestui capitol, Domnia sa îºi poate susþine amendamentul.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã mulþumesc.

Aþi auzit toate argumentele ºi pro ºi contra.

Aº avea ceva de spus, domnule preºedinte.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

V-am dat cuvântul de trei ori, stimate coleg. Stimaþi colegi, nu putem continua dezbaterile la fiecare text pânã ajungem de acord cu toþii. Se fac dezbateri pe text ascultând pãrerile pro ºi contra ºi la urmã

Da, domnule preºedinte.

Domnule Stroe, pentru cã ºtiþi bine cã vã stimez, vã dau cuvântul a treia, dar ultima datã, aici, la textul acesta.

Domnule preºedinte, cu tot respectul pentru colegul ºi prietenul meu, domnul Rãzvan Ionescu, tocmai argumentul Domniei sale ne-ar putea face sã înþelegem urmãtorul fapt: cã la acest prim articol de la alin. 1 ar trebui sã lãsãm textul curat, limpede, fãrã complicaþii ºi atunci când vom ajunge la celãlalt text o vom regla tehnic chestiunea acestei obligativitãþi. Este un argument în plus pentru a lua în considerare amendamentul propus de mine.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

La art. 2 vã rog sã urmãriþi amendamentul 4. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 4? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate. Se modificã art. 2.

Art. 3, urmãriþi amendamentul 5. Rog aparatul tehnic sã monteze un aparat de amplificare în zona dreaptã a sãlii pentru a putea urmãri ºi colegii de la liberali... Deci la amendamentul 5 dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Admis amendamentul ºi se modificã în mod corespunzãtor art. 3. La art. 4 pentru alin. 1 urmãriþi amendamentul 6 care propune modificarea alin. 1 ºi eliminarea alin. 2. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 6? Nu aveþi. Este admis amendamentul, modificat corespunzãtor.

Art. 5, urmãriþi amendamentul 7. Nu sunt obiecþiuni, votat amendamentul, se modificã art. 5.

Titlul capitolului II, nu sunt obiecþiuni, votat în unanimitate.

La art. 6 urmãriþi amendamentul 10. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art. 7, urmãriþi amendamentul 11. Nu aveþi obiecþiuni, a fost admis amendamentul ºi se modificã art. 7.

Art. 8, urmãriþi amendamentul 12. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu, admis amendamentul, modificat art. 8.

Art. 9, urmãriþi amendamentul 13. Nu sunt obiecþiuni. Admis amendamentul. Modificat art. 9.

Titlul secþiunii a II-a. Nu sunt obiecþiuni, votat în formularea iniþialã.

Art. 10, 11 comisia nu a avut amendamente. Dacã aveþi dumneavoastrã? Adoptat în formularea iniþialã.

Art. 12, poziþia 17, nu sunt amendamente, dacã aveþi obiecþiuni? Adoptat în formularea iniþialã.

Art. 13, 14, dacã aveþi obiecþiuni? Comisia n-a avut. Votat în formularea iniþialã.

Titlul secþiunii a III-a. Nu sunt obiecþiuni, votat în formularea iniþialã.

Art. 15, nu sunt obiecþiuni, votat în formularea iniþialã. Art. 16, urmãriþi amendamentul 22, dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt. Admis amendamentul 22 ºi se modificã ºi aici în mod corespunzãtor.

Art. 17, comisia nu a avut obiecþiuni, dacã aveþi dumneavoastrã? Nu sunt. Votat în formularea iniþialã.

La art. 18 urmãriþi amendamentul 24, dacã aveþi obiecþiuni? Admis amendamentul, modificat art. 18.

Art. 19, comisia n-a avut amendamente. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu sunt. Votat în formularea iniþialã.

Depinde de replica colegilor mei, domnule preºedinte. Este vorba de art. 20 alin. 1, acolo unde se spune aºa: ”Societãþile specializate de pazã se înfiinþeazã ºi funcþioneazã conform legii, pe baza licenþei eliberate de Inspectoratul General al Poliþiei ºi cu avizul prealabil al securitãþiiÒ. Textul are o modificare. Însã, în esenþã, problema pe care eu am ridicat-o în amendamentul meu a fost aceea cã nu este necesar ”avizul S.R.I.Ò ºi ”prealabilÒ.

Domnilor, aici o sã fac apel ºi la reprezentantul Ministerului de Interne pe care eu îl pot înþelege cã tre-

buie sã prezinte pentru un anume mod punctul de vedere aici, în Parlament, dar dânsul trebuie sã fie pânã la urmã corect ºi sã recunoascã faptul cã Ministerul de Interne nu este o instituþie de rangul II care trebuie avizatã în prealabil de cãtre Serviciul Român de Informaþii. Acesta este un aspect.

Al doilea aspect. Celor care spun cã Ministerul de Interne nu are calitãþile, atribuþiile ºi calificãrile necesare pe care le are S.R.I. din anumite puncte de vedere, astfel încât este necesar avizul prealabil al S.R.I., am sã le spun cã existã o sumedenie de modalitãþi de conlucrare între S.R.I. ºi Ministerul de Interne, astfel încât Ministerul de Interne în aceastã chestiune sã rãmânã un minister, ca sã zic aºa, tutelar al activitãþii.

Prin urmare, vã rog respectuos, domnule preºedinte ºi domnilor colegi din comisia de apãrare, precum ºi pe dumneavoastrã, domnule reprezentant al Ministerului de Interne, luaþi în considerare aceastã propunere a mea, pentru cã este ºi corectã ºi face ºi foarte bine în exterior. Vã mulþumesc.

Domnul general Abraham ºi apoi, dacã mai doreºte, ºi domnul preºedinte Rãzvan Ionescu.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Sigur, trebuie sã avem în vedere problemele pe care domnul deputat le-a ridicat aici ºi dacã avem în vedere câteva argumente referitoare la motivele care au determinat introducerea S.R.I., aº dori sã precizez faptul cã posibilitatea de a se implica S.R.I.-ul existã oricând, dar aceastã unitate se implicã numai atunci când sunt probleme care vizeazã siguranþa naþionalã. Or, sigur, în anumite condiþii ºi într-un anumit context, oricare instituþie ºi orice activitate poate sã capete asemenea conotaþii dacã vizeazã valorile fundamentale apãrate ºi care se circumscriu problemei securitãþii naþionale ºi siguranþei naþionale.

De aceea, sigur cã având în vedere ºi practica internaþionalã în acest domeniu am putea opina pentru a nu se introduce aceastã dispoziþie, avizarea prealabilã de cãtre S.R.I. ºi reînnoire la fiecare 3 ani în acest context ºi pe linia pe care Guvernul României a adoptat-o în ultima perioadã de a simplifica condiþiile de avizare a agenþilor economici, de reducere a numãrului avizelor la numãrul necesar ºi, sigur, eu cred cã în acest context am putea sã revedem textul ºi, aºa cum dumneavoastrã veþi aprecia, sã renunþãm sau nu la aceastã prevedere. Eu vã mulþumesc.

Domnul Rãzvan Ionescu.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

În primul rând, îmi cer scuze faþã de colegul meu, într-adevãr a fost o scãpare a staff-ului tehnic, amenda- mentul dânsului, din pãcate, nu a fost prins în raport, dar asta nu înseamnã cã nu trebuie sã luãm în considerare propunerea cu care Domnia sa a venit.

Discuþiile în timpul dezbaterilor în comisii pe acest subiect au fost... pe lângã faptul cã au fost deosebit de interesante, ele au avut ºi un anumit substrat, am purtat discuþii extrem de deschise ºi cred eu elocvente ºi cu membrii S.R.I.-ului ºi cu reprezentanþii Ministerului de Interne. Cred cã în ansamblul sãu textul propus urmãreºte ideea ca serviciile private de securitate sã nu devinã o activitate care poate fi monopolizatã de o singurã instituþie, în cazul de faþã, Ministerul de Interne, ci ideea este aceea de a promova dialogul ºi colaborarea dintre instituþiile de resort ale statului ºi, evident, prestatorii particulari de servicii de securitate.

Ce s-a întâmplat pânã în momentul de faþã? ªi în momentul de faþã Ministerul de Interne elibereazã aviz pentru firmele de pazã ºi protecþie. ªi nu o datã aþi fost martorii, atât în presa scrisã, cât ºi în presa vizualã, a modului cum anume firme, anume companii, anumiþi reprezentanþi ai acestor companii au înþeles sã presteze aceste servicii faþã de cetãþean. De aceea, cred cã trebuie sã evitãm în primul rând abuzurile faþã de cetãþean ºi o introducere în plus, suplimentarã, a unui aviz pe care S.R.I.-ul îl dã numai în ceea ce priveºte acþionariatul unor firme, modul în care acestea îºi desfãºoarã activitatea, modul în care acestea acoperã o anumitã zonã, un anumit teritoriu, modul în care serviciile prestate cãtre cetãþean sunt din cele mai bune nu face altceva decât sã întãreascã ideea cã un aviz prealabil al S.R.I.-ului, în ceea ce priveºte înfiinþarea serviciilor de pazã ºi protecþie, este bine venit.

Vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

Domnilor colegi,

Dacã în cazul colegului meu, domnul Rãzvan Ionescu, mai tânãr, înþeleg eliberarea sa de tot felul de complexe ºi de amintiri vechi, nu înþeleg la colegul nostru, domnul secretar, aceastã eliberare, pentru cã Domnia sa a trãit vreo 25 de ani în plus decât Rãzvan Ionescu în vechea societate comunistã. Aº dori sã vã spun, în mod concret, la obiect, cã existã o modalitate tehnicã de rezolvare a acestor eventuale temeri fundamentate probabil în anumite situaþii, ºi aceastã modalitate tehnicã poate sã fie transpusã într-un protocol între Ministerul de Interne ºi S.R.I., dar care nu trebuie stabilitã prin lege, ci prin modalitãþile de lucru care oricum trebuie sã existe nu numai între acest minister de interne ºi S.R.I., eu sunt convins cã ºi cu S.I.E. vor avea probleme.

Sunt convins cã vor avea probleme ºi cu alte structuri.

Vã rog mult, nu faceþi o suprainstituþie din acest S.R.I. Nu vã supãraþi, n-am lucrat în viaþa mea în nici o structurã militarã ºi cu atât mai puþin în Ministerul de Interne ºi nu sunt eu cel mai abilitat sã apãr liniºtea ºi demnitatea Ministerului de Interne. Dar nu faceþi din acest minister o instituþie de rangul II. ªi ei sunt la fel de serioºi ºi de credibili în realizarea acestor obligaþii. Iar restul elementelor de dificultate, de mare complexitate, daþi-o, domnule, printr-un document care oricum va exista, un protocol între Ministerul de Interne ºi S.R.I., Ministerul de Interne ºi S.I.E., Ministerul de Interne ºi alte instituþii ale statului.

Vã mulþumesc.

Doreºte sã intervinã ºi domnul secretar Leonãchescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi,

Noi putem purta discuþia pe aceastã temã pe douã planuri: un plan structural, de subordonare, ºi aici identificãm ºi un anume orgoliu, care instituþie trebuie sã dea avizul, care se subordoneazã ºi cãrei instituþii se subordoneazã, dar putem purta discuþie ºi pe fond. ªi pânã la urmã obiectul conteazã. Pentru cã sunt foarte multe cazuri în care asemenea structuri pot sã aparã pe filiera unor rezidenþi strãini care au obþinut fie cetãþenie românã, fie dublã cetãþenie. ªi pot desfãºura sub firma acestei structuri de pazã ºi protecþie ºi alte activitãþi care scapã de sub control. De aceea, mi se pare util sã cãpãtãm ºi avizul unei structuri specializate a statului, cum este S.R.I.-ul, în asemenea situaþii.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnul Radu Stroe.

Stimaþi colegi,

Cu aceste explicaþii,

Mulþumesc, domnule preºedinte.

O singurã observaþie pentru corelarea exprimãrii în text. La art. 20 alin. 3 se vorbeºte despre obþinerea licenþei de funcþionare, iar la lit. e) a aceluiaºi alineat trebuie o corecþie în sensul ”...prezentarea dovezii de achitare a taxei pentru obþinerea licenþei de funcþionareÒ. Deci sã fie o corelaþie cu titlul alineatului ºi la lit. e). Înlocuirea cuvântului ”activitateÒ cu ”funcþionareaÒ.

Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Este corectã observaþia, îmi confirmã ºi iniþiatorul, ºi comisia.

S-a stins lumina ca sã se spunã cã este o intervenþie a S.R.I.-ului?!

Domnule preºedinte, cred cã este momentul ca arcul puterii sã mulþumeascã S.R.I.-ului. Tocmai când eram gata-gata sã punem Ministerul de Interne pe aceeaºi treaptã cu S.R.I.-ul, ni s-a luat lumina. Vi s-a luat lumina am vrut sã spun!

Stimaþi colegi, haideþi sã nu speculãm lucrurile pentru a naºte dispute între cele douã organisme ale statului. Nu e vorba aici de organizarea Ministerului de Interne, pentru a-l pune într-o poziþie de inferioritate faþã de S.R.I. E vorba de contribuþia ambelor instituþii pentru protecþia bunurilor ºi aºa mai departe.

Domnul general Abraham mai doreºte sã facã o precizare.

## **Domnul Pavel Abraham:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Aº dori sã nu extrapolãm de la nivelul unei legi de bazã a bunurilor la raporturile noastre foarte bune cu Serviciul Român de Informaþii. ªi, mai mult, ca sã fiu mai fãrã echivoc, v-aº spune cã nu cred cã nu poate supãra pe nimeni dacã Serviciul Român de Informaþii face aceastã activitate. ªi aº vrea sã fie foarte clar ºi fãrã echivoc în ceea ce mã priveºte ºi în ceea ce ne priveºte.

Cred cã interesul nostru sã ne aliniem la Uniunea Europeanã este clar ºi dupã metode ºi tehnici, raportându-ne la acest sistem de valori.

De aceea, eu cred cã dumneavoastrã aveþi posibilitatea sã votaþi fãrã nici un fel de prejudecatã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Textul de la amendamentul 27 a fost votat, stimaþi colegi!

## **Domnul Radu Stroe**

**:**

Dacã s-a întrerupt la jumãtatea votului din cauza luminii înseamnã cã nu s-a votat.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Deocamdatã am numãrat numai voturile pentru, 64 de voturi pentru.

Împotriva amendamentului 27 al comisiei?

Eu cred cã trebuie înþeles exact ceea ce domnul secretar de stat Abraham a spus aici. Sã ne gândim cã trebuie sã ne aliniem la normele internaþionale. Cu alte

cuvinte, este necesar ca S.R.I.-ul sã întocmeascã un protocol cu Ministerul de Interne fãrã a se discuta despre un aviz prealabil.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Nu vã stã bine sã vã repetaþi. Dumneavoastrã ºtiþi prea multe argumente de fond ca sã fiþi obligat sã vã repetaþi.

Repetãm votul de la amendamentul 27.

Cine este pentru amendamentul comisiei? 78 voturi pentru.

Împotrivã? Nu sunt voturi împotrivã. Abþineri?

## **Domnul Andrei Ioan Chiliman**

**:**

Noi suntem împotrivã!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Nu, nu! Dumneavoastrã puteþi fi cel mult...sã vã abþineþi. Dumneavoastrã vã abþineþi acum.

Am anunþat voturi împotrivã, n-a fost nici un vot împotrivã. Stimaþi colegi, ori vorbiþi între dumneavoastrã, ori sunteþi atenþi la lucrãri! Am întrebat cine e împotrivã ºi m-am uitat la dumneavoastrã. ªi dumneavoastrã vorbeaþi între dumneavoastrã.

## **Domnul Radu Stroe**

_**:**_

## Procedurã!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi de la liberali, încã o datã vã spun: vã respect pe foarte mulþi de la dumneavoastrã, dar nu-mi place sã fiu tratat altceva decât...ºi sã invoc...

Mã uitam la dumneavoastrã ºi vorbeaþi între dumneavoastrã, nu vã supãraþi!

Am rugãmintea sã fiþi mai decenþi ºi mai colegiali faþã de salã ºi faþã de mine. Vã rog!

## **Domnul Andrei Ioan Chiliman**

**:**

Adicã noi nu suntem decenþi?!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule Chiliman, în mãsura în care eu am întrebat cine este împotrivã ºi nu aþi ridicat mâna...?!

Ne aflãm în etapa de procedurã, domnule preºedinte. Aº fi vrut sã vã asigur cã membrii Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal din Camerã acordã toatã consideraþiunea ºi seriozitatea ºi atenþia acestor discuþii. Chiar dacã unul sau altul dintre colegi cere lãmuriri suplimentare cu privire la textul de lege, nu înseamnã cã nu suntem atenþi. Respectuos vã rog, în calitate de vicelider al grupului, sã nu ne mai obrãzniciþi atunci când nu este cazul. Asta este o problemã. A doua problemã: vreau sã vã spun cã într-adevãr m-am convins acum cã nu S.R.I.-ul este de vinã, ci organele administrative ale Camerei, care pregãtesc funcþionarea bunã a Camerei pentru mâine, când vine domnul prim-ministru Adrian Nãstase!

Mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Sã încep cu sfârºitul intervenþiei colegului nostru. Nu aparatul tehnic este de vinã, ci compania de electricitate care a oprit curentul de douã ori ºi-i mulþumim public pentru acest lucru.

În ceea ce priveºte faptul cã eu v-aº fi obrãznicit, nu mi-aº fi permis aºa ceva. Este adevãrat cã uneori nu se aude în salã, recunosc. Am cerut sã se repare microfoanele, dar de data aceasta, încã o datã vã spun, m-am uitat expres la dumneavoastrã ºi dumneavoastrã eraþi într-un moment când vã consultaþi probabil cum sã votaþi.

Repet, sper cã nu-mi cereþi sã repet din nou votul pozitiv.

Întreb cine este împotrivã? 17 voturi împotrivã.

Abþineri? 5 abþineri.

Cu 78 de voturi pentru, 17 împotrivã ºi 5 abþineri, a fost adoptat amendamentul 27.

Îl rog pe domnul secretar Mohora sã revinã în salã pentru a putea desfãºura lucrãrile corect. S-ar putea numãra voturile din dreapta sãlii.

Trecem la amendamentul 28 prin care comisia, la pagina 20 din raport, propune un articol nou, 21. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 28? Nu sunt obiecþiuni. Admis amendamentul. Votat noul text, art. 21 actual.

Urmãriþi amendamentul 29. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt obiecþiuni la amendamentul 29. Admis amendamentul. Se modificã art. 21, care devine 22, prin renumerotare.

Titlul secþiunii a V-a. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Art. 22, care va deveni 23. Urmãriþi amendamentul 31. Dacã aveþi obiecþiuni? Admis amendamentul, modificat textul ºi renumerotat.

Art. 23, care va deveni 24, nu are nici o propunere de modificare. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi. Votat în unanimitate în formularea iniþialã.

Titlul capitolului III. Nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea iniþialã.

Art. 24, care va deveni 25. Urmãriþi amendamentul 34. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt obiecþiuni. Votat amendamentul 34 în noua alcãtuire a art. 24 care va deveni 25.

Art. 25, care va deveni 26. Urmãriþi amendamentul 35. Nu sunt obiecþiuni. Admis... Aveþi obiecþiuni, domnule Popescu Virgil? Da.

Stimaþi colegi din Comisia de apãrare, îmi cer scuze cã vã fac un mic reproº. Nu e prima intervenþie. De ce nu încercaþi sã vã puneþi de acord atunci când analizaþi textul, pentru a nu fi puºi în situaþia ca tocmai dumneavoastrã sã interveniþi frecvent la propriile dumneavoastrã amendamente?!

Domnule preºedinte, mulþumesc pentru luarea de cuvânt. Scuzaþi-ne cã intervenim. E vorba numai de o corecþie, dar n-am vrea sã treacã aºa. Noi am sesizat-o staff-ului tehnic, dar e cazul s-o spunem ºi în plen: la art. 25 alin. 7, datoritã unei renumerotãri apãrute pe parcurs ºi acceptatã de cãtre plen, art. 24 din text trebuie renumerotat ºi devine 25.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Deci nu la 25-26?

Stimaþi colegi, urmãriþi la pagina 25, în dreptul alin. 7 trimiterea la art. 24 e greºitã. De fapt trebuie la 25. Însã v-aº ruga sã fiþi atenþi ca sã abilitãm comisia ºi aparatul tehnic pentru ca trimiterile pe care le fac la un text în urma renumerotãrii sã le corecteze din oficiu. De acord? Da.

Cu aceste precizãri

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Într-adevãr, este ultima încercare pe care o facem de a mai îndrepta ceva din rãul deja produs, respectiv faptul cã noi am propus un amendament prin care am spus cã avizul S.R.I.-ului trebuie sã se dea în termen de 15 zile. Deci, dacã tot aþi hotãrât acest lucru, mãcar acest aviz sã nu fie lãsat _sine die_ , sã nu fie lãsat la întâmplarea jocurilor pe care ar putea sã le facã.

Vã propun, domnule preºedinte, ca acest aviz sã se dea în maximum 15 zile. În condiþiile în care nu doriþi sã luaþi în considerare acest amendament al nostru, vã informãm cã grupul parlamentar va fi pus în situaþia sã voteze împotriva acestei legi.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Distinse coleg, sunteþi amabil sã citiþi ºi alineatul 2? Rãmâne nemodificat.

În alin. 2 se spune cã ”persoanele fizice sau juridice prevãzute la alin. 1 sunt obligate ca în termen de 15 zile sã comunice în scris unitãþii competente...Ò

## **Domnul Andrei Ioan Chiliman**

**:**

E altceva!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Da, e altceva. Nu, nu, nu! Domnule deputat, e altceva!

**Domnul Radu Stroe**

**:**

E altceva! Mea culpa!

Domnul preºedinte Rãzvan Ionescu. Deci colegul nostru a propus ca S.R.I.-ul sã fie obligat sã-ºi dea avizul în 15 zile.

Este vorba de art. 33, paragraful 1, domnule preºedinte, nu?

Da.

Domnule preºedinte, revenim la aceeaºi discuþie. S-ar putea, de multe ori, în complexitatea unor cercetãri pe care S.R.I.-ul le face la cererea Inspectoratului General de Poliþie sã depãºeascã termenul de 15 zile. Este adevãrat cã poate ºi un termen de 30 de zile s-ar putea sã fie puþin sau mult, însã eu cred cã amendamentul pe care colegul de la Partidul Naþional Liberal l-a propus poate fi adoptat, în funcþie ºi de opinia reprezentantului Ministerului de Interne. Cred cã din acest punct de vedere nu avem nici o obiecþie.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Reprezentantul iniþiatorului este de acord ºi dânsul cu acest amendament ºi, în consecinþã,

La titlu! Deci alin. 4 de la... eu am parcurs, am discutat art. 33 în întregime, amendamentul 46. Iau în discuþie amendamentele care se referã la tot textul. Alin. 4 face parte din amendament.

Pentru apãrarea dreptului de autor al domnului deputat Radu Stroe, fac precizarea cã din amendamentul 46 eliminarea alin. 4 s-a fãcut la propunerea Domniei sale.

Amendamentul 48, titlul secþiunii a III-a. Nu sunt obiecþiuni. Admis amendamentul, modificat titlul.

Art. 35, urmãriþi amendamentul 49. Nu sunt obiecþiuni. Admis amendamentul, modificat 35 ºi renumerotat în 36.

Titlul capitolului V. Nu sunt obiecþiuni, adoptat în formularea Senatului.

Titlul secþiunii I. Nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea Senatului.

Art. 36 ºi 38. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt obiecþiuni. Comisia n-a avut amendamente. Adoptat în formularea Senatului, dar renumerotat în 37Ð38.

Art. 38. Urmãriþi amendamentul 54. Nu sunt obiecþiuni. Admis amendamentul. Modificat art. 38, renumerotat în 39.

Art. 39 actual. Urmãriþi amendamentul 55. Nu sunt obiecþiuni. Admis amendamentul. Modificat art. 39, renumerotat în 40.

Titlul secþiunii a II-a. Nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea Senatului.

Art. 40 actual. Urmãriþi amendamentul 57. Nu sunt obiecþiuni. Admis amendamentul 57. Modificat art. 40, renumerotat în 41.

Art. 41 actual. Urmãriþi amendamentul 58. Se propune eliminarea. Dacã aveþi obiecþiuni la amendament? Admis amendamentul, eliminat articolul.

Titlul secþiunii a III-a. Nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea Senatului.

Art. 42. Urmãriþi amendamentul 60. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt obiecþiuni. Admis amendamentul 60. Art. 42 se modificã în mod corespunzãtor.

Art. 43. Am revenit la renumerotarea din text. Urmãriþi amendamentul 61. Nu sunt obiecþiuni. Adoptat amendamentul, modificat art. 43.

Art. 44, 45, comisia nu are obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu. Votate în formularea Senatului.

Art. 46. Urmãriþi amendamentul 64. Nu sunt obiecþiuni. Admis amendamentul, modificat art. 46. De fapt, art. 46 alin. 1.

## Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

Dupã atâta bunãvoinþã cât aþi manifestat faþã de mine, vã mai încerc o datã rãbdarea. Dacã sunteþi de acord vã rãmân îndatorat, aþi mers foarte repede ºi art. 37 nu l-am putut semnala. Existã o chestiune la acest art. 37 pe care eu am numit-o cã într-un text de lege e corectã aºa cum am propus-o în amendament, ºi nu cum este în textul legii. Dacã-mi permiteþi, eu pot da citire acestui text.

Deci în art. 37 se spune aºa: ”Personalul cu atribuþii de pazã se compune din: agenþi de pazã, portari, controlori de acces, supraveghetori ºi însoþitori de valori...Ò etc., etc., etc. Amendamentul meu vine ºi spune urmãtorul lucru: ”Personalul cu atribuþii de pazã se stabileºte de conducerea unitãþii în cauzã, cu avizul Inspectoratului General al PoliþieiÒ.

Ce vreau sã spun cu acest lucru? N-are rost în textul legii sã înºiruim ”nÒ funcþii de tot felul, mai noi, mai vechi. Haideþi sã lãsãm acest lucru, pentru cã ele pot fi chiar mai multe. Sã lãsãm la mâna unitãþii în cauzã ºi a Inspectoratului General al Poliþiei, care împreunã sã convinã.

Mulþumesc.

Am o întrebare prealabilã, distinse coleg! Are dreptate preºedintele de ºedinþã când vã îndeamnã sã fiþi atenþi la texte?

Da, dar numai în ce mã priveºte pe mine care eram preocupat de textul legii, nu ºi pe colegii mei.

Domnul general Abraham.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Cred cã formularea aprobatã de Senat este, evident, în opinia noastrã, mai bunã, având în vedere cã se pune problema statelor de funcþii, se pune problema nomenclatorului de funcþii din România ºi la care trebuie sã se raporteze ºi exigenþele sistemelor de pazã ºi agenþilor economici în acest perimetru ºi, de aceea, cred cã este formularea mai bunã la Senat.

Vã mulþumesc.

Aceeaºi pãrere o are ºi comisia. Distinse coleg, având în vedere cã a fost votat, insistaþi sã-l pun la vot din nou? Nu. Mulþumesc mult.

Ajunsesem la art. 52. Urmãriþi amendamentul 73. Aveþi obiecþiuni la amendamentul nr. 73? Nu.

S-a admis amendamentul ºi s-a modificat art. 51.

Titlul capitolului VII. Rãmâne nemodificat, nefiind obiecþiuni.

Art. 53. Urmãriþi amendamentul nr. 75. Se modificã potrivit acestui amendament alin. 1 ºi se renumeroteazã textul în art. 52.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

S-a admis amendamentul. Modificat alin. 1, restul textului rãmâne ca la Senat, dar se renumeroteazã textul.

Art. 54. Urmãriþi amendamentul nr. 76. Nu sunt obiecþiuni la amendament. Modificat art. 54 ºi renumerotat în art. 53.

Titlul capitolului VIII. Nu sunt obiecþiuni.

Votat în formularea Senatului.

Art. 55. Dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. A admis în formularea Senatului, dar renumerotat în art. 54.

Art. 56. Urmãriþi amendamentul nr. 79. Nu sunt obiecþiuni.

S-a admis amendamentul. S-a modificat art. 56, dar renumerotat în art. 55.

Art. 57. Urmãriþi amendamentul nr. 80. Nu sunt obiecþiuni la amendament.

S-a admis amendamentul. Se modificã art. 57 actual ºi se renumeroteazã în art. 56.

Titlul capitolului IX. Nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea iniþialã.

Art. 58. Nu sunt amendamente. Nu aveþi nici dumneavoastrã.

Admis în formularea iniþiatorului, dar renumerotat în art. 57.

Art. 59. Urmãriþi amendamentul nr. 83. Nu sunt obiecþiuni. S-a admis amendamentul nr. 83. Modificat conþinutul art. 59 actual ºi renumerotat în art. 58.

Art. 60. Urmãriþi amendamentul nr. 84. Nu sunt obiecþiuni.

S-a admis amendamentul. Modificat cuprinsul art. 60 ºi renumerotat textul în art. 59.

Art. 61. Urmãriþi amendamentul nr. 85.

S-a admis amendamentul. Modificat textul art. 61 ºi renumerotat în 60.

Art. 62. Urmãriþi amendamentul nr. 86. Nu sunt obiecþiuni.

S-a admis amendamentul. Modificat actualul text ºi art. 62 ºi renumerotat în 61.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Pe ordinea de zi se aflã raportul comisiei privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 94/2002 referitoare la transmiterea cu titlu gratuit a unui imobil proprietate a statului în proprietatea Comitetului Olimpic Român.

Propunem ca timp general 10 minute ºi un minut ºi jumãtate pentru fiecare intervenþie. Vã mulþumesc.

Sunteþi de acord cu aceastã repartizare a timpilor de dezbatere?

Dacã sunt voturi împotrivã? Unanimitate.

Dacã doreºte cineva sã facã vreo precizare prealabilã înainte de a intra în dezbaterea textelor? Nu.

Vã rog sã urmãriþi, în aceste condiþii, în paralel, raportul comisiei cu textul transmis spre adoptare.

La titlul proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

- Cuprinsul articolului unic. Vã rog sã urmãriþi amenda-

- mentul nr. 1 din raportul comisiei.

- Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

- S-a admis amendamentul. Se modificã textul articolului

- unic.

Trecem la ordonanþa de urgenþã, la titlul acesteia. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Adoptat în unanimitate.

- Art. 1. Urmãriþi, vã rog, amendamentul nr. 2. La

- amendamentul nr. 2 practic alin. 1 ºi 2 rãmân nemodificate.

Deci dacã aveþi dumneavoastrã obiecþiuni la alin. 1 ºi 2 de la actualul art. 1? Nu.

- Votat în formularea din ordonanþã.

- Dupã alin. 2 comisia propune, prin amendamentele

- nr. 3 ºi 4, douã alineate suplimentare. Dacã aveþi obiecþiuni în legãturã cu cele douã alineate?

Din partea iniþiatorului.

## **Domnul Constantin Diaconu Ñ** _director în Ministerul Tineretului ºi Sportului_ **:**

Din discuþiile pe care Ministerul Tineretului ºi Sportului le-a avut cu Comitetul Olimpic Român se acceptã cele douã amendamente propuse de comisie, cu observaþia la alin. 4, în loc de acel termen de 5 ani, prin care Comitetul Olimpic este obligat sã realizeze aceste investiþii, propunem termenul de 10 ani, întrucât sunt niºte investiþii extrem de mari ºi costisitoare ºi ar fi pãcat ca acest demers pozitiv la un moment dat sã eºueze. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule preºedinte Oltean, în numele comisiei, de acord cu aceastã modificare? Da.

Stimaþi colegi, la amendamentele nr. 3, 4, propuse de comisie, cu propunerea de modificare a termenului de 5 ani în 10 ani,

În anul 2000 a fost închis provizoriu capitolul nr. 18 ”Educaþie, formare profesionalã ºi tineretÒ, în cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeanã.

În memorandumul aprobat de Guvernul României se precizeazã cã în domeniul tineretului vor fi promovate iniþiative legislative specifice voluntariatului pentru tineri, care vor dezvolta cadrul general creat de legislaþia adoptatã în domeniu, în anul 2001, realizând armonizarea completã cu acquis-ul comunitar în domeniu.

În acest sens, s-a impus modificarea ºi completarea Legii voluntariatului nr. 195/2001, cu prevederile referitoare la voluntariatul pentru tineri ºi cu cel de la voluntariatul transnaþional. Astfel, s-a urmãrit armonizarea cu

prevederile Deciziei nr. 1031/2000 a Parlamentului European ºi a Consiliului Europei din 13 aprilie 2000, prin care se stabileºte Programul de acþiune comunitarã ”TineretÒ, ºi a Recomandãrii R-94 a Consiliului Miniºtrilor Uniunii Europene cãtre statele membre, cu privire la promovarea serviciilor de voluntariat.

În modificãrile incluse s-a avut în vedere în special crearea cadrului de exercitare a activitãþilor de voluntariat deopotrivã pentru cetãþenii români ºi strãini; asigurarea asistenþei medicale: asigurarea de accidente ºi alte riscuri civile pentru tinerii voluntari Ð cetãþeni români sau strãini; garantarea rezidenþei temporare pe durata efectuãrii stagiului de voluntariat; supravegherea voluntarilor de cãtre un îndrumãtor; implicarea autoritãþilor locale în derularea activitãþii de voluntariat.

Susþinem aprobarea proiectului în forma în care a fost aprobatã de Senat.

Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Poftiþi, doamna deputat!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Raportul Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 58/2002 pentru modificarea ºi completarea voluntariatului nu cuprinde amendamente. Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, conform avizului nr. 1104/2002; Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale a hotãrât sã acorde aviz favorabil acestui proiect de lege.

De asemenea, Senatul a aprobat proiectul de lege în ºedinþa din 17 septembrie 2002, pentru cã, aºa cum aþi observat din cuprinsul proiectului de lege, nu se realizeazã decât o armonizare a legislaþiei noastre cu cea europeanã, þinându-se cont de directivele ºi recomandarea Consiliului de Miniºtri, decizia Parlamentului European ºi având în vedere cele spuse de noi în raport, vã rugãm sã aprobaþi acest raport, deoarece el a fost aprobat ºi de cãtre comisie, în conformitate cu raportul care a fost dezbãtut ºi adoptat de Senat.

Mulþumesc.

## Mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã intervinã în dezbatere? Nu. Trecem atunci la dezbaterea proiectului de lege ºi a ordonanþei.

Titlul proiectului de lege. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în formularea Senatului.

Articolul unic Ð preambul. Nu sunt obiecþiuni.

Votat în formularea Senatului.

Linioara de la articolul unic, cu textul care prevede modificarea punctului 8, lit.d) al art. 7, dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în formularea Senatului.

Titlul ordonanþei. Dacã sunt obiecþiuni? Nu. Votat în formula existentã.

Articolul unic Ð preambul. Nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea existentã.

Punctele 1, 2, 3 ºi 4 din ordonanþã. Dacã sunt obiecþiuni? Nu.

Votate în formularea din ordonanþã.

Punctele 5, 6, 7. Dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt. Votat în formularea din ordonanþã.

La punctul 8, lit.c), e) ºi f), nu au fost modificãri la Senat.

Dacã dumneavoastrã aveþi obiecþiuni? Nu sunt.

Votate în formularea din ordonanþã.

La lit. d) noi am votat deja textul din cuprinsul legii adoptate de Senat, linioara despre care vã vorbeam. Dacã mai existã obiecþiuni?

În consecinþã, textul de la lit. d) din ordonanþã rãmâne votat aºa cum a fost propus spre modificare de cãtre Senat ºi a fost votat de Senat ºi de cãtre noi.

Punctele 9 ºi 10. Dacã aveþi obiecþiuni din ordonanþã? Nu.

Sunt votate în formularea din ordonanþã.

Am parcurs textele proiectului de lege ºi al ordonanþei. Urmeazã sã supunem proiectul de lege votului final.

Urmãtorul punct, 33: proiectul de Lege privind organizarea, funcþionarea ºi finanþarea spitalelor.

Doamna ministru Gheorghiu, iniþiatorul proiectului fiind Ministerul Sãnãtãþii.

## **Doamna Luminiþa Gheorghiu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei)_ **:**

## Domnule preºedinte,

Sigur, este o necesitate adoptarea acestui proiect, precizarea ca la Senat sã se aibã în vedere aceste douã ordonanþe importante, deci, trebuie corelate între ele. Vã mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã intervinã dupã raport? Domnule preºedinte Ifrim, poftiþi, aveþi cuvântul!

Prezenta lege reprezintã o necesitate vitalã pentru sistemul sanitar.

S-a lucrat la aceastã lege aproximativ 5 luni de zile, luându-se în dezbatere trei proiecte legislative, unul al Ministerului Sãnãtãþii, unul al unui grup de 17 senatori ºi deputaþi din toate partidele politice ºi un proiect legislativ al Partidului Naþional Liberal.

Luând tot ceea ce este bun din aceste legi, în acord cu Ministerul Sãnãtãþii am realizat aceastã formã care considerãm cã este exact ceea ce necesitã buna funcþionare a spitalelor la ora actualã.

Aº vrea, în acelaºi timp, sã spun cã aceastã lege, în forma pe care v-o prezentãm, este perfectibilã, întrucât ea va trebui ºi mai mult pusã în acord cu Ordonanþa nr. 70, Ordonanþa nr. 70 care ea însãºi se aflã spre amendare în comisie ºi va suferi modificãri. Dar, o datã ajunsã la Senat, sigur cã se vor face ºi aceste, sã spunem, acordãri care vor face aceastã lege ºi mai eficientã.

Vã propunem sã votaþi legea în forma în care a fost elaboratã de comisie.

Vã mulþumesc.

## Stimaþi parlamentari,

Suntem în faþa unui cumul a douã propuneri legislative: a unor domni deputaþi ºi senatori ºi a proiectului Ministerului Sãnãtãþii.

Sigur, este o necesitate adoptarea unei noi legi a spitalelor, din punct de vedere al armonizãrii cu legislaþia europeanã, raportat de evoluþia care a avut loc ºi transformãrile legislative în cadrul sistemului de sãnãtate, aºa încât noul proiect, care va înlocui legea care existã acum, se referã în mod special ºi puncteazã aspecte privind organizarea ºi funcþionarea spitalelor, descentralizarea ºi autonomia spitalului, conducerea, modul de finanþare diferenþiat pentru unitãþile sanitare clinice. ªi, un aspect deosebit, se reglementeazã ºi aspectul privat, deci spitalele private, lucru care pânã acum nu a fost în lege.

Este o singurã chestiune care trebuie avutã în vedere la Senat, pentru cã între timp s-au adoptat încã alte douã ordonanþe importante:

Ñ Ordonanþa nr. 70/2002, adoptatã în perioada de abilitare, deci în perioada de vacanþã parlamentarã, care se referã la trecerea sub Administraþia Publicã Localã a spitalelor, ca imobile. Deci nu din punct de vedere al politicii de sãnãtate, ºi

Ñ a doua ordonanþã, care a fost adoptatã sãptãmâna trecutã în Guvern privind asigurãrile sociale de sãnãtate.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale?

Nefiind înscrieri la dezbateri generale, sã începem dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlu dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în formula iniþialã.

Titlul capitolului I. Nu sunt obiecþiuni.

Votat în formularea iniþialã.

La art. 1.

Domnul secretar Leonãchescu are o observaþie la art. 1. Poftiþi!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi,

Eu propun o reformulare, datoritã unei cacofonii jenante, ”personalitate juridicã care asigurã serviciiÒ etc.

Redactarea nouã pe care eu o propun ºi care eliminã aceastã cacofonie este urmãtoarea: ”Spitalul este unitatea sanitarã cu personalitate juridicã, având în dotare paturi de utilitate publicã, proprietate publicã sau privatã, care asigurã servicii medicaleÒ.

Mulþumesc.

20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 154/16.XI.2002

## Stimaþi colegi,

Nu mai supun dezbaterii aceastã propunere fireascã ºi evidentã. Vã întreb dacã existã alte obiecþiuni la amendamentul nr. 3. Nu.

Deci înþeleg cã a fost adoptat amendamentul cu aceastã propunere de eliminare a rezonanþei nepotrivite din înºiruirea celor douã texte.

Deci, repet, s-a adoptat amendamentul nr. 3, cu eliminarea acelei inadvertenþe de exprimare.

Art. 2. Urmãriþi amendamentul nr. 4. Nu sunt obiecþiuni.

- S-a admis amendamentul nr. 4. Modificat în mod

- corespunzãtor art. 2.

Art. 3. Urmãriþi amendamentul nr. 5. Nu sunt obiecþiuni.

S-a admis amendamentul. Modificat art. 3.

Art. 4. Urmãriþi amendamentul nr. 6. Nu sunt obiecþiuni.

Votat în unanimitate amendamentul. Modificat art. 4.

Dupã art. 4, comisia propune, prin amendamentul

nr. 7, introducerea unui text nou, care va fi numerotat cu

nr. 5. Urmãriþi amendamentul nr. 7. Nu sunt obiecþiuni. S-a admis amendamentul. S-a introdus art. 5 nou. Titlul capitolului II. Dacã aveþi obiecþiuni? Comisia n-a avut.

Adoptat în formularea din proiect.

Art. 5, care va deveni nr. 6. Urmãriþi amendamentul nr. 9. Nu sunt obiecþiuni.

- S-a admis amendamentul nr. 9. Se modificã art. 5 ºi

- se renumeroteazã potrivit amendamentului.

Dupã art. 6, prin amendamentul nr. 10, comisia propune un articol nou, nr. 7. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul nr. 10? Nu.

S-a admis amendamentul. Se introduce art. 7.

Prin amendamentul nr. 11, comisia propune un nou text, nr. 7. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul nr. 11? Nu.

S-a admis amendamentul. S-a introdus noul text al art. 8.

Actualul art. 5. Ce facem cu alin. 1 de la art. 5? Rãmâne în formularea iniþialã? Comisia?

Da.

## Deci art. 5 rãmâne.

## Stimaþi colegi,

La art. 5 actual, care prin renumerotare va deveni 9... Nu, nu, nu este în regulã! Domnule preºedinte Ifrim, poftiþi!

Stimaþi colegi, urmãriþi ºi textul legii în paralel. Art. 5 alin. 1 actual, ”Orice spital are obligaþia de a acorda primul ajutorÒ, n-a fost modificat de comisie. Dacã dumneavoastrã aveþi obiecþiuni? Nu. Art. 5 alin. 1 va fi încorporat în actualul art. 9 propus de comisie ºi rog comisia, în aceste condiþii, sã renumeroteze toate alineatele, pentru cã dumneavoastrã aþi început cu alin. 1 care de fapt a fost 2.

## Stimaþi colegi,

Ne-am lãmurit. Revenim la amendamentul 12 care privea art. 5 alin. 2 ºi 7 ºi eu nu gãsisem unde este alin. 1. Alin. 1 a fost votat ºi renumerotat în 6 la amendamentul 9, ceea ce înseamnã cã din actualul art. 5, prin amendamentul 12 comisia propune reformularea alin. 2 ºi 7 care au mai rãmas, prin preluarea alin. 1 la amendamentul 9.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 12? Nu. Admis amendamentul. Alineatele 2 ºi 7 din art. 5 se modificã ºi se renumeroteazã în art. 9.

Articolul 6 actual urmeazã sã devinã prin renumerotare 10. Urmãriþi amendamentul 13. Textul se propune a fi reformulat. Dacã aveþi obiecþiuni? Admis amendamentul ºi se modificã textul art. 6 ºi se renumeroteazã în 10.

Articolul 7, urmãriþi amendamentul 14. Se propune eliminarea.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Admis amendamentul, eliminat textul.

Dupã textele actuale, prin amendamentul 15 comisia propune un nou text, art. 11. Urmãriþi amendamentul 15. Admis amendamentul. Nefiind obiecþiuni, se introduce art. 11, care va fi renumerotat.

Actualul art. 8 prin amendamentul 16 comisia propune sã fie modificat ºi renumerotat în 12.

Dacã aveþi obiecþiuni? Admis amendamentul, modificat art. 8, renumerotat în 12.

Dupã textul pe care l-am votat, prin amendamentul 17 comisia ne propune un nou art. 13, un nou text. Dacã aveþi obiecþiuni? Admis amendamentul, introdus noul text, care este numerotat 13.

Actualul art. 9. Comisia propune eliminarea, prin amendamentul 18. Nu sunt obiecþiuni, admis amendamentul, eliminat textul.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

La paginile 124, 125 ºi 126 existã un amendament respins, poziþia 20, dupã câte constat eu. Noi propunem un nou alineat, alin. 4, la art. 15. Conþinutul acestui alineat este urmãtorul: ”Personalul medical care deþine cabinete sau clinici particulare nu va putea ocupa funcþii în conducerea spitalelor publice, precum ºi a secþiilor acestora. De asemenea, aceºtia nu vor putea face parte din consiliile de administraþie ale spitalelor publiceÒ.

Iatã motivarea acestui amendament: se doreºte eliminarea concurenþei neloiale dintre unitãþile spitaliceºti publice ºi cele din sistemul privat. De asemenea, se previn sustragerile de bunuri ºi consumabile din spitalele publice. ªi nu în ultimul rând se rezolvã problema incompatibilitãþii, conform Legii nr. 215/2001 a administraþiei publice locale, care a generat ample discuþii ºi disfuncþionalitãþi, inclusiv abuzuri.

Aº vrea doar sã mai precizez: chiar ºi domnul primministru le cere salariaþilor Guvernului sã opteze între afaceri ºi slujbe la stat. Noi nu suntem chiar atât de rãi, lãsãm personalul medical care deþine clinici sau cabinete particulare sã activeze în spitale publice, dar sã nu deþinã funcþii de conducere.

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte Ifrim, aveþi cuvântul!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Noi, în comisie, am respins acest amendament Ð ºi sublinem încã o datã Ð facem doar politica sãnãtãþii naþiunii ºi aº vrea sã spun cã acest amendament ar fi scãzut calitatea activitãþii în spitalele publice, întrucât nu putem lua dreptul marilor personalitãþi de a avea clinici private. ªi dacã îi privãm de dreptul sã facã parte din consilii de administraþie sau din conducere, privãm în fapt nu aceste personalitãþi care dau din timpul lor pentru activitatea de management, ci privãm un bun management al spitalelor. Lucrul a fãcut obiectul unor discuþii foarte pertinente ºi al unor largi consultãri. Menþinem punctul de vedere al comisiei.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Poftiþi, domnule Mardari!

## **Domnul Ludovic Mardari**

**:**

Poftiþi dumneavoastrã, doamnã secretar de stat!

Sigur, amendamentul, cel puþin aºa cum a fost prezentat, considerãm cã este pertinent. Pentru a se elimina acele suspiciuni care existã astãzi în domeniul sanitar, ºi anume persoanele care deþin cabinete private fac o fluctuaþie ºi o miºcare de personal, deci de oameni care sunt în tratament, de la spitalul public la cabinetul privat, fãcându-se chiar analizele la spitalul public ºi dupã aceea diagnosticul ºi, mã rog, consultaþia în sine, de taxã, se suportã corespunzãtor la cabinetul privat.

Chiar în aceastã lege se precizeazã expres cã managerul, într-un spital, trebuie sã stea 8 ore, pentru cã aºa, având 7 funcþii în 7 unitãþi, de fapt nu se face nimic. Cred cã ar fi momentul sã se facã un adevãrat manageriat ºi cei care sunt în consiliile de administraþie sã rãspundã ºi sã stea acolo 8 ore, deci în spitalul public, ºi dupã cele 8 ore sã-ºi desfãºoare activitatea în cabinetul privat.

Mulþumesc.

## Poftiþi, domnule M‡rton!

Numai puþin, domnule, lãsaþi-l ºi pe dânsul sã vorbeascã, pentru cã poate vã dã vreo sugestie sau vreun motiv de intervenþie în plus.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Eu cred cã întotdeauna este bine ca înainte sã ne spunem punctul de vedere în legãturã cu un amendament sã fim atenþi ce spune amendamentul ºi ce consecinþe are.

În primul rând, da, într-adevãr, este aceastã posibilitate ca cineva care activeazã ca medic în domeniul public sã direcþioneze o parte dintre pacienþi cãtre clinica personalã, dar aceasta nu se face de cãtre manager, ci de cãtre persoana, medicul care lucreazã ca medic în domeniul public, ºi nu de manageri.

Aceastã susþinere nu are nici o legãturã cu un amendament, pentru cã amendamentul se referã la manageri.

A doua problemã: consiliul de administraþie este una, directorul este o altã funcþie. Nicãieri în lume membrii unui consiliu de administraþie nu activeazã 8 ore zilnic la conducerea instituþiei pe care o au sub cârmuire. Consiliul de administraþie este un grup de oameni care se adunã periodic pentru a lua niºte decizii. Alta este situaþia directorului.

Ca atare, nici una din aceste susþineri pentru cele spuse de colegul nostru nu pot fi acceptate.

Ca atare, eu cred cã punctul de vedere al comisiei, în situaþia actualã Ð accentuez Ð poate ar fi bine sã fie luat în serios.

Domnule deputat...

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Practic, dupã intervenþia pe care a avut-o doamna secretar de stat, nu mai era cazul sã mai iau cuvântul. Aºa este, cum susþine ºi doamna secretar de stat: ori se fac afaceri, ori se desfãºoarã slujbã în interesul pacienþilor în spitalele publice.

În orice caz, cei care au clinici particulare sau cabinete medicale particulare este nevoie sã opteze.

Noi nu le-am interzis posibilitatea de a activa ca medici, pentru cã, într-adevãr, cei mai mulþi dintre actualii conducãtori ai spitalelor sunt foarte bine pregãtiþi profesional ºi pot sã desfãºoare în continuare, conform amendamentului propus de cãtre 13 parlamentari, pot sã desfãºoare în continuare activitate în spitalele publice. Atâta doar cã nu se mai pot implica în partea de conducere, în partea de administrare.

Sunt de acord cu cele spuse de doamna secretar de stat ºi consider cã nu mai este nevoie sã dau replicã domnului preºedinte al Comisiei pentru sãnãtate ºi colegului de la U.D.M.R. Vã rog sã þineþi cont de amendament ºi sã-l aprobaþi.

Vã mulþumesc.

Domnule deputat, poftiþi, luaþi cuvântul!

Este, într-adevãr, un subiect delicat ºi de aceea am vrut sã aduc câteva precizãri. În primul rând, s-a fãcut o micã confuzie: am clarificat prin proiectul de lege, aºa cum vã va fi supus aprobãrii, problema conducerii spitalelor, a conducerii executive, prin directorul general. Prin lege el va fi obligat sã lucreze cu normã întreagã, nu ca pânã acum, facultativ ºi cum avea el chef, deci cu normã întreagã, de la 8,00 la 16,00, sã-ºi facã programul ºi îndatoririle, iar ce face în afara programului de la spital este absolut problema lui personalã.

Acum, în privinþa posibilitãþii ca din conducerea spitalelor ºi din consiliul de administraþie al spitalelor sã facã parte medici care au ºi activitate privatã, eu cred cã, totuºi, este bine sã acceptãm acest punct de vedere. ªi vã explic de ce. În primul rând, în majoritatea þãrilor europene dezvoltate Ð mã refer la þãrile vestice Ð unde un medic la stat, care lucreazã în serviciul public, este extrem de bine plãtit Ð ºi vedeþi cazul Germaniei ºi al altor þãri, totuºi, ei au dreptul sã profeseze, chiar dacã se aflã în conducerea spitalelor, ºi în medicina privatã.

În al doilea rând, ne aflãm într-o perioadã de tranziþie în România, în care medicina privatã abia acum începe sã se dezvolte. Ar fi absolut pãcat ca celor mai buni medici, care au asigurat pânã acum conducerea spitalelor, unitãþilor de sãnãtate publicã, sã le luãm posibilitatea de a presta medicinã particularã, în condiþiile în care ºtim cu toþii foarte bine cât de prost sunt plãtiþi medicii de la stat.

Deci, pe de o parte afirmãm ºi recunoaºtem ºi ne asumãm aceastã situaþie, cã medicii sunt extrem de prost plãtiþi, iar pe de altã parte ar însemna ca în acest context pe care cu toþii îl recunoaºtem sã le interzicem celor mai buni medici, aºa prost plãtiþi cum sunt, sã mai facã ºi medicinã privatã în afara orelor de program la stat.

Motiv pentru care, în calitate de medic, în calitate de reprezentant al Comisiei de sãnãtate a Camerei Deputaþilor, vã rog sã respingem acest amendament, pentru a crea posibilitatea ca cei mai competenþi medici sã lucreze în sistemul de stat, dar sã ofere servicii cãtre populaþie ºi prin sistemul privat.

Mulþumesc.

Domnul secretar Leonãchescu.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Daþi-mi voie sã susþin amendament propus de Grupul parlamentar P.R.M., un numãr foarte mare de deputaþi, pentru cã se înscrie în problema grea, foarte grea a incompatibilitãþilor, pe care toþi am identificat-o ºi încercãm sã o soluþionãm prin diverse aspecte, prin diverse soluþii. Iatã, spre exemplu, începe de la nivelul ministerelor rezolvarea acestei probleme ºi sunt înlocuiþi în funcþii cei care au instituþii particulare, privatizate, între-

prinderi, spre a nu confunda activitatea în sectorul de stat, public, cu activitatea privatã personalã.

Suntem, la acest capitol, puºi în faþa unei situaþii sã judecãm funcþiile administrative cu competenþele ºtiinþifice. Sunt douã linii paralele, se pot intersecta, se pot întâlni, ca sã ducã la o soluþionare optimã. Posibilitate de exprimare ºtiinþificã a personalitãþilor existã, nu o împiedicã nimeni; fie pe o filierã pur ºtiinþificã, fie pe o filierã administrativã, cu caracter de consultare.

Dar problematica administrativã trebuie rezolvatã eliminând concurenþele neloiale ºi incompatibilitãþile ºi, iatã, avem prilejul sã o facem de acum prin lege, nu sã venim ulterior cu diverse ordonanþe de urgenþã, cu diverse prevederi regulamentare sau sã o lãsãm aºa, nerezolvatã. Aici putem rezolva de la început problema incompatibilitãþilor.

Iar în ceea ce priveºte consiliile de administraþie nu trebuie sã intre neapãrat numai medici, pot intra ºi juriºti ºi alþi specialiºti. Dar, repet, nu putem transforma aceste funcþii într-o sursã de fluxuri absolut de condamnat.

Iatã, mor în spitale copii înainte de a se naºte, pentru cã nu ºtiu cine spune: ”Dacã nu-mi dai atâta, nu vin sã te consult!Ò Noi trebuie deja sã soluþionãm de la început aceastã grea problemã a incompatibilitãþii. Aici suntem în faþa unei asemenea variante: o soluþionãm sau nu ºi daþi-mi voie sã susþin ceea ce propune domnul Mardari ºi grupul, spre a elimina asemenea surse. Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mai doreºte cineva sã intervinã? Nu. Stimaþi colegi,

Aþi ascultat amendamentul depus de colegul nostru de la P.R.M., susþinerile domnului ministru care, practic, sunt favorabile acestui amendament.

Abþineri?

65 pentru, o abþinere, s-a adoptat amendamentul domnului Mardari.

Împotrivã?

Am întrebat.

Da, domnule M‡rton, care este problema?

## **Domnul M‡rton çrp‡d-Francisc:**

Nu s-a auzit solicitarea de vot împotrivã, cel puþin în partea în care am stat eu. Pe de altã parte pot sã constat cã partea aceasta de aici, toatã sala nu a votat nicicum.

Deci mai mult de jumãtate a sãlii nu a votat nicicum.

Este adevãrat cã unii n-au votat, dar foarte mulþi au votat pentru.

Cine este contra? Am senzaþia cã unii aþi votat ºi pentru, stimaþi colegi din faþã. 27 voturi împotrivã.

Abþineri? 4 abþineri.

Cu 65 pentru, 27 împotrivã ºi 4 abþineri, s-a adoptat amendamentul domnului Mardari.

Revin la amendamentul 18, cel privind introducerea a trei texte noi: 15Ð18. Textul domnului Mardari va fi plasat în noua numerotare.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 18? Nu. Admis amendamentul, se introduc trei texte noi. Articolul 10 actual. Urmãriþi amendamentul 21. Nu sunt obiecþiuni. Admis amendamentul, modificat art. 10, renumerotat în 19.

Înainte de art. 11 urmãriþi amendamentul 22 care propune introducerea unui text nou, 20.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Admis amendamentul 22, introdus art. 20.

Actualul art. 11, urmãriþi la amendamentul 23. Nu aveþi obiecþiuni. Admis amendamentul, modificat art. 11 actual, renumerotat în 21.

Dupã art. 21 votat, prin amendamentul 24 comisia propune încã...

La care aveþi observaþii, domnule M‡rton?

25 care este numerotat sau 25 vechi? La ce paginã?

La pagina 38 art. 25 alin. 6 lit. b) ºi se regãseºte amendamentul la pagina 119, într-un set de amendamente care poartã numãrul 18.

Deci 24 conþine în total vreo 6 articole. Dacã mergem pe articole, intervin la articolul respectiv, dacã nu, aþi anunþat amendamentul 24, a trebuit sã intervin, cã s-ar putea sã se voteze fãrã.

## Domnule preºedinte,

Dacã-mi permiteþi, la pagina 37, la amendamentul 24, art. 25 alin. 3, solicitãm înlocuirea sub urmãtoarea formulare: ”La ºedinþele consiliului de administraþie participã fãrã drept de vot reprezentanþii sindicatelor ºi patronatelor reprezentative din sistemul sanitarÒ. Este o necesitate raportatã ºi la Legea sindicatelor, la Hotãrârea nr. 314 din aprilie 2001 privind constituirea comisiilor de dialog social.

Practic, eliminarea acestora, deci a sindicatelor, de la dreptul de a participa ºi de a se consulta la consiliile de administraþie înseamnã o nemulþumire privind realizarea pãcii sociale, reprezentative conform Hotãrârii nr. 314 din 2001. Deci acolo sunt enunþate patronatele ºi sindicatele reprezentative, deci confederaþiile care au reprezentanþã la comisiile de dialog social din fiecare minister.

Mulþumesc.

Domnul preºedinte Ifrim.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia este de acord cu amendamentul propus de doamna ministru.

Domnule M‡rton, poftiþi! Faþã de explicaþiile primite de la doamna ministru, vã rog sã vã pronunþaþi.

Teoretic, ar putea fi acceptat ca, fãrã drept de vot, sã participe la aceste ºedinþe reprezentanþii sindicatelor din instituþia respectivã, ºi nu ai sindicatelor de ramurã naþionalã. Adicã, în ce fel sã fie reprezentat, de exemplu, un sindicat care, eventual, nu are nici un membru în instituþia respectivã la ºedinþa consiliului de administraþie?

ªi, pe de altã parte, nu vãd ce rol ar avea patronatul din siderurgie, de exemplu, în luarea deciziei unui spital dintr-o localitate care nu are nici o activitate siderurgicã.

Deci reprezentarea patronatelor, în general, în administrarea spitalelor nu vãd ce loc ar avea. Nu are nici un loc, nici consultativ, nici alt fel de loc, patronatul, la nivel naþional.

Eu cred cã s-ar putea sã se aprobe ºi, eventual, o rog pe doamna secretar de stat sã se gândeascã la aceastã variantã, ca sindicatul sã fie prezent, dar patronatul nu se poate susþine. Patronatul, eventual, este consiliul local cãruia i-aþi dat în administrare clãdirea, ºi atunci, da, sã fie prezent consiliul local.

## Stimaþi colegi,

Am senzaþia cã vorbiþi în paralel. Domnule M‡rton, rãmâneþi puþin aici. Mie mi-aþi spus cã aþi propus prin amendamentul dumneavoastrã ca la art. 6 lit. b) de la pagina 39 din raport consiliul de administraþie sã nu propunã direcþiei de sãnãtate publicã, respectiv, 3 candidaþi, ci sã-i numeascã.

Dar mi-aþi spus, procedural, ca aceastã intervenþie sã o fac atunci când vom ajunge la articolul respectiv.

ªi acum problema cu patronatul unde sã o plasãm?

La amendamentul susþinut înainte la acest articol, acolo am intervenit. S-a propus participarea consultativã, fãrã drept de vot, a sindicatelor ºi a patronatelor. Ce înþelegeþi prin ”patronat reprezentativÒ?

Domnule M‡rton, la ce text propuneþi participarea aceasta, ca sã ºtie lumea despre ce vorbiþi?!

## **Doamna Luminiþa Gheorghiu:**

## Domnule preºedinte,

Domnul deputat combãtea într-un fel susþinerea noastrã din alin. 3 al art. 25, amendamentul nr. 24, regãsit la pagina 38. ªi pânã acum s-a mers pe aceastã formulã, la consiliile de administraþie participã sindicatele ºi patronatele reprezentative din sistemul sanitar, conform Hotãrârii nr. 314/2001 prin care s-au înfiinþat comisiile de dialog social la nivelul ministerelor.

Or, în sistemul sanitar participã acele sindicate ºi patronate cu membri din sistemul sanitar care sunt afiliate la confederaþiile respective. ªi vã dau exemplu: Sindicatul Sanitar, TESA, Ambulanþa. Deci sunt oameni care au pregãtire medicalã.

## **Domnul M‡rton çrp‡d-Francisc**

**:**

ªi patronatele?

Sunt patronatele medicilor, cele din UGIR, deci sunt oameni reprezentativi, care reprezintã medicii. Prin urmare, patronatul medicilor.

Stimaþi colegi,

La amendamentul nr. 24, care vizeazã introducerea mai multor texte, de la 22 la 27, vom lua textele pe rând. ªi vã voi face observaþia cu privire la discuþiile care s-au fãcut.

La art. 22 dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Nici nu s-au fãcut în discuþii.

Votat în unanimitate.

La art. 23? Nu s-au fãcut obiecþiuni.

La art. 24? Nu sunt obiecþiuni.

Admise ºi acestea în unanimitate.

La art. 25 alin. 1 ºi 2 n-au fost observaþii. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu.

Votat în unanimitate.

La alin. 3, cel care spune: ”La ºedinþele consiliului de administraþie participã fãrã drept de vot un reprezentant al asociaþiilor medicale reprezentativeÒ s-a fãcut propunerea, ºi doamna ministru a fost de acord, ca în locul ”asociaþiilor medicale reprezentativeÒ sã fie numite ”organizaþiile sindicale ºi patronaleÒ. Dacã sunteþi de acord cu aceastã formulare a alin. 3.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã?

Abþineri?

Cu unanimitate, s-a adoptat alin. 3 de la art. 25 în formularea pe care aþi auzit-o: ”La ºedinþele consiliului de administraþie participã fãrã drept de vot câte un reprezentant al organizaþiilor sindicale ºi patronaleÒ.

La alin. 4 ºi 5 n-au fost obiecþii.

La alin. 6 de la art. 25 domnul deputat M‡rton a propus ca în atribuþiile principale ale consiliului de administraþie sã nu intre ”propune direcþiei de sãnãtate publice trei candidaþiÒ, ci sã-i numeascã... Nu?

Exact.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Noi suntem pentru o descentralizare realã a acestor spitale, am avut în acest sens foarte multe amendamente, unele admise, altele respinse. Eu cred cã, dupã cum ºtiþi,

în general, un consiliu de administraþie este forul decizional suprem al oricãrei activitãþi. Ca atare, descentralizarea înseamnã cã, dacã am numit un consiliu de administraþie, acela decide ºi asupra conducerii ºi nu propune direcþiei de sãnãtate publicã, respectiv Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, trei candidaþi, care vor fi numiþi pe urmã de cãtre minister, ceea ce nu este o descentralizare, ci ”numeºte, cu avizul direcþiei de sãnãtate publicã, directorul general al spitalului, în urma prezentãrii de cãtre candidaþi a programului de managementÒ.

Mi se pare cã aceasta înseamnã descentralizare ºi atunci, într-adevãr, avem un consiliu de administraþie. Altfel, acest consiliu de administraþie nu-ºi are rolul, nu-ºi poate intra în atribuþii, nu are control efectiv asupra managerului dacã numai îl propune, nu îl ºi numeºte.

Doamnã ministru, aveþi cuvântul!

Domnule preºedinte,

Ministerul Sãnãtãþii face politica sãnãtãþii. Corespondentul Ministerului Sãnãtãþii la nivel judeþean este Direcþia de sãnãtate. Or, ca sã se realizeze politica de sãnãtate, formularea din textul iniþial este foarte bunã. Deci ne opunem amendamentului formulat.

Mai doreºte cineva sã intervinã la aceastã propunere?

Nu.

Poftiþi, domnule preºedinte!

Susþinem punctul de vedere al comisiei ºi al Ministerului Sãnãtãþii, apreciind cã în actuala etapã este bine sã se procedeze în acest fel pentru a avea o calitate corespunzãtoare a celor care conduc. Vã mulþumesc.

Domnul deputat Brînzan.

Aº mai vrea sã fac o precizare. Este vorba de consiliile de administraþie la spitalele foarte mari, adicã spitalele judeþene, interjudeþene ºi naþionale. Deci, spitalele care sunt de interes strategic naþional, unde este firesc ca Ministerul Sãnãtãþii sã aibã un punct de vedere, fiindcã este vorba despre strategia naþionalã în sãnãtate.

ªi aceasta a fost formula cea mai fericitã pe care am gãsit-o: ”La propunerea consiliului de administraþie, Ministerul Sãnãtãþii poate numi un directorÒ. La aceste spitale, repet, de importanþã majorã.

Mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Potrivit regulamentului, eu supun întâi votului amendamentul comisiei cu privire la art. 6 lit. b), îl gãsiþi la pagina 39 din raport. Cine este pentru formularea comisiei: ”...propune direcþiei de sãnãtate publicã trei candidaþiÒ? Vã rog sã participaþi la dezbateri ºi mai ales la vot! Mulþumesc. Împotrivã? Au fost înregistrate 22 voturi contra. Abþineri? Nu sunt.

- Cu 93 voturi pentru ºi 22 împotrivã, s-a adoptat lit. b)

- de la alin. 6, în formularea comisiei.

- La art. 6 în ansamblu dacã mai sunt discuþii? Nu. Adoptat în formularea comisiei.

- Alin. 7 ºi 8. Nu sunt obiecþiuni. Adoptate în formularea comisiei.

- Art. 26? Nu sunt obiecþiuni.

- Votat în formularea comisiei.

Art. 27? Nu sunt obiecþiuni.

- Votat în formularea comisiei de la amendamentul nr. 24. Pentru articolele de la 12 la 15 actuale, prin amenda-

- mentul 25, comisia propune eliminarea lor.

- Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

- Admis amendamentul, eliminate textele.

- Prin amendamentul nr. 26 comisia propune un text

- nou, numerotat 28.

- Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Admis amendamentul nr. 26, introdus art. 28.

Prin amendamentul nr. 27 comisia propune eliminarea art. 16 actual.

Domnule M‡rton, aveþi cuvântul.

Din pãcate, acest amendament nr. 27 mai are ºi niºte alineate 2 ºi 3, care vor deveni art. 29. Eu am amendament la acest art. 29, dar care se regãseºte la acelaºi numãr curent.

Deci nu doresc sã intervin la problema eliminãrii. Dacã o supuneþi votului separat, aºtept discuþiile la art. 29 de la pagina urmãtoare, pagina 49 continuã.

ªi unde vreþi dumneavoastrã sã faceþi discuþia?

La alin. 1 al art. 29.

Deci nu am nimic împotrivã sã se elimine primul alineat al actualului articol, ci doresc sã se reformuleze alin. 1 propus de comisie, care ar fi art. 29 alin. 1, cu urmãtoarea adãugire: ”Conducerea spitatelor publice rãspunde în faþa direcþiei de sãnãtate publicã teritorialã ºi/sau a Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, respectiv în faþa ministerului de resort sau a consiliului local respectiv pentru îndeplinirea atribuþiilor ce îi revinÒ.

Adicã, am un consiliu local care este autoritatea localã. Conform acestei legi ºi conform altor ordonanþe guvernamentale, consiliul local este proprietarul clãdirii ºi terenului. Totodatã, consiliul local poate contribui cu o sumã de bani pentru susþinerea spitalului, iar conducerea spitalului nu rãspunde în faþa acestui consiliu local. Nu mi se pare normal!

S-a înþeles, domnule coleg.

Deci solicit sã se introducã aici ºi ”consiliul local respectivÒ.

Doamna ministru?

Domnule preºedinte,

Suntem de acord, cu precizarea: ”Consiliul local sau judeþeanÒ, în raport de subordonarea spitalului respectiv, conform Ordonanþei nr. 70/2002.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi, sã le luãm pe rând.

Prin amendamentul nr. 27, comisia propune întâi eliminarea actualului alin. 1 de la art. 16.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Admisã aceastã parte a amendamentului, eliminat alin. 1.

Art. 16 alin. 2 este reformulat la pagina 49 de cãtre comisie, prin amendamentul nr. 27 ºi propus ca alin. 1 al art. 29. La propunerea domnului deputat M‡rton, vã

În privinþa amendamentului propus de colegul nostru, domnul deputat M‡rton, comisia nu este de acord. De ce? Este vorba de marile spitale, vorbim despre clinicile universitare, despre spitalele de interes naþional, despre spitalele interjudeþene. La nivelul acestor spitale, ele trebuie sã rãspundã în faþa Ministerului Sãnãtãþii, aºa cum este formulat la comisie.

Pentru cã deja s-au creat confuzii prin Ordonanþa nr. 70, care se aflã la ora actualã în dezbatere ºi, probabil, va suferi îmbunãtãþiri, întrucât primarul dintr-o localitate a chemat profesorul universitar ºef de clinicã sã-i prezinte statul de funcþiuni. Or, în aceste condiþii, comisia susþine respingerea amendamentului domnului M‡rton.

Domnul M‡rton.

Aº putea fi de acord, chiar sunt de acord cu susþinerea domnului preºedinte, numai cã art. 29 alin. 1 grãieºte astfel: ”Conducerea spitalelor publiceÒ, fãrã nici un fel de precizare. ªi atunci cred cã formularea datã de doamna secretar de stat este pertinentã. Dacã vorbim de ”consilii locale sau judeþene, dupã cazÒ, este clar cã este vorba doar de spitalul judeþean, care are aceastã situaþie pe care am spus-o eu, sau de spitalul care este într-o reºedinþã de judeþ, care este supus unei administrãri locale, ºi nicidecum clinicile respective ºi interjudeþenele.

Domnul deputat Brînzan.

Pentru a rezolva aceastã problemã, am o propunere, însã pentru a o putea susþine o sã vã fac o scurtã prezentare asupra felului în care am fundamentat aceastã lege a spitalelor.

Pentru o bunã funcþionare, practic, s-au împãrþit spitalele, în privinþa conducerii lor, în douã mari categorii: sunt spitalele mari, care sunt cele de interes naþional, interjudeþean ºi judeþean, care sunt conduse de un consiliu de administraþie ºi de un comitet director, ºi sunt spitalele de rang mai mic, de la spitale municipale în jos, orãºeneºti ºi comunale, care nu au consiliu de administraþie, ci au doar un comitet director ºi un director general. Deci acestea sunt cele douã grupe de spitale, în funcþie de interesul naþional sau local pe care ele îl prezintã.

Pentru a soluþiona aceastã problemã care a apãrut acum în discuþie, pentru a fi în ton ºi cu strategia de descentralizare administrativã ºi de autonomie ºi pentru a rezolva ºi problema amendamentului propus de colegul nostru, propun ca formularea acestui alineat sã fie în consonanþã cu departajarea pe care am fãcut-o.

Deci spitalele mari, cele de importanþã naþionalã sau interjudeþeanã, sã rãspundã în continuare, conform textului propus de Comisia de sãnãtate, în faþa Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, respectiv în faþa direcþiei de sãnãtate publicã sau a ministerului de resort. Prin urmare, o categorie: ”Spitalele mari, care sã rãspundã...Ò ºi în continuare sã rãmânã textul propus de comisie.

Celelalte spitale, municipale, orãºeneºti ºi comunale, deci spitalele mai mici, sã rãspundã, aºa cum propune colegul nostru, în faþa consiliilor locale, care sunt noul proprietar al acestor spitale. ªi, în acest fel, am împãcat cele douã problematici.

## Stimaþi colegi,

Supun atunci alin. 1 al art. 29 votului dumneavoastrã, în reformularea propusã de domnul deputat Brînzan, care cuprinde, practic, ambele situaþii care se pot ivi.

- Cine este pentru? Mulþumesc.

- Împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

- La alin. 2 de la art. 29 dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în formularea comisiei.

Pentru art. 17 actual comisia ne propune reformularea

- lui ºi renumerotarea în 30, prin amendamentul nr. 28. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

- Admis amendamentul, reformulat textul ºi renumerotat. Art. 18. Urmãriþi amendamentul nr. 29.

- Nu sunt obiecþiuni.

- Admis amendamentul, reformulat art. 18 ºi renumero-

- tat în 31.

- Dupã art. 31, prin amendamentul nr. 30, comisia pro-

- pune trei noi texte: 32, 33 ºi 34.

- Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt obiecþiuni.

- Admis amendamentul, se introduc cele trei texte. Titlul capitolului III.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în formularea din proiect.

Prin amendamentul nr. 32 comisia ne propune, în acest titlu, patru articole, de la 35 la 41. Urmãriþi-le de la pagina 55 pânã la pagina 62.

Are o obiecþiune domnul M‡rton. Poftiþi!

Am un amendament care se regãseºte la pagina 140, la art. 38 alin. 2. În prealabil, mulþumesc pentru înþelegerea pe care aþi avut-o faþã de amendamentul anterior ºi sper ca ºi acest amendament, pe aceeaºi raþiune, sã fie aprobat.

Concret, propun completarea acestui alin. 2 cu urmãtoarea frazã: ”Pentru partea de cheltuieli care se propun a fi acoperite prin finanþare de la bugetele locale se va obþine ºi avizul consiliului local respectivÒ.

Deci spitalul îºi propune sã cheltuiascã niºte bani, având niºte venituri pe care ºi le propune. O parte din aceste venituri crede cã le va obþine de la consiliul local. Mi se pare normal sã primeascã avizul ºi de la acesta, cã altfel s-ar putea sã se gândeascã spitalul cã va primi niºte bani, pe care, eventual, nu-i va primi.

Vã mulþumesc.

Iniþiatorul? Îl rog sã se pronunþe.

## Domnule preºedinte,

Sigur, corelat ºi cu amendamentul admis anterior, deci reformulat, este necesar ca în momentul folosirii unor bani de la bugetul local sã existe ºi avizul consiliului local, respectiv judeþean.

Mulþumim.

Domnule preºedinte Ifrim?

Sunt de pãrerea doamnei ministru Luminiþa Gheorghiu. La fel, sã facem diferenþierea ca anterior: clinicile universitare ºi cele de interes naþional, cele interjudeþene Ð deci, spitalele mari Ð rãmân în prima categorie, nu cer aviz; celelalte cer ºi acest aviz.

Domnule M‡rton, sunteþi de acord?

## **Domnul M‡rton çrp‡d-Francisc (** _din salã_ _**)**_ **:**

Da.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Bun.

Atunci, vom proceda la fel ca data trecutã, vom lua articolele .pe rând, de la amendamentul nr. 32.

- La art. 35 nu s-au semnalat obiecþii? Nu sunt. Adoptat în unanimitate.

La art. 36, de asemenea, nu s-au semnalat obiecþii. Adoptat în formularea din amendament.

La art. 37, de asemenea, nu s-au formulat obiecþiuni de cãtre dumneavoastrã.

Votat în formularea iniþiatorului.

La art. 38 alin. 1 nu s-au formulat obiecþii.

Votat în formularea propusã prin amendament.

La alin. 2 de la art. 38,

Alin. 2 al art. 25 a fost eliminat. Restul textului de la art. 25 se modificã potrivit amendamentului de la punctul 41 ºi se renumeroteazã în art. 50.

La art. 26 comisia propune menþinerea lui. Dacã aveþi obiecþiuni? Textul art. 26 a fost votat, dar se renumeroteazã în art. 51.

Dupã art. 51, comisia propune, prin amendamentul de la punctul 43, un text nou, art. 52. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. A fost admis amendamentul de la punctul 43 ºi se introduce art. 52.

Prin amendamentul de la punctul 44 comisia ne propune un alt text nou, art. 53. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. A fost admis amendamentul de la punctul 44 ºi se introduce art. 53.

La art. 27 actual comisia propune, prin amendamentul de la punctul 45, modificarea lui ºi renumerotarea lui în art. 54. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul de la punctul 45? A fost admis amendamentul de la punctul 45 ºi se modificã art. 27 alin. 1, care devine art. 54, potrivit celor propuse de comisie.

La art. 27 alin. 2, prin amendamentul de la punctul 46, comisia propune reformularea lui în art. 55. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul de la punctul 46? Nu aveþi. A fost admis amendamentul de la punctul 46 ºi se modificã textul de la art. 27 alin. 2, având alcãtuirea rezultatã din amendament propus la art. 55.

Cu aceasta, am încheiat dezbaterea la acest text pe care îl vom supune votului final.

Existã o solicitare din partea Comisiei pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic cu privire la punctul 41.

Îl rog pe domnul vicepreºedinte Hrebenciuc sã preia conducerea.

Domnule Florescu, aveþi cuvântul!

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic a adoptat raportul de respingere a proiectului de Lege privind Ordonanþa Guvernului nr. 69/2001, în opinia a 13 deputaþi din 25 ai comisiei, cu încãlcarea prevederilor Regulamentului Camerei Deputaþilor.

Cum au stat mai în amãnunt lucrurile...? În data de 15 octombrie 2002 s-a discutat în cadrul comisiei cu reprezentanþii Guvernului, care bineînþeles au susþinut proiectul de lege, dupã care au avut loc discuþii generale pe marginea legii. Acestea fiind epuizate, urma sã se treacã la art. 1 al legii. Fiind la limitã de cvorum, unul dintre colegii noºtri a fãcut propunerea sã întrerupem lucrãrile ºi sã le continuãm a doua zi. Comisia neacceptând, dumnealui a procedat de urmãtoarea manierã, spunând: ”Dacã voi nu vreþi sã întrerupem ºedinþa, eu plec ºi nu mai aveþi cvorum.Ò A ieºit din sala de ºedinþã, nu a mai fost cvorum ºi am întrerupt ºedinþa pe care, bineînþeles, am reluat-o a doua zi. A doua zi, respectiv pe data de 16 octombrie, în loc sã se continue dezbaterea pe articole ºi fãrã a se supune la vot reluarea discuþiilor generale, s-a înfãptuit bineînþeles acest lucru: fiind 19 în salã, 10 au votat pentru respingere, 9 împotrivã.

Precizãm cã la comisie nu s-a înregistrat nici un amendament de respingere, încãlcându-se, în opinia noastrã, art. 93 al Regulamentului Camerei Deputaþilor.

De asemenea, tot pe data de 15 octombrie se stabilise ca a doua zi sã participe la ºedinþã ºi reprezentantul Comisiei de tehnologia informaþiei. Nu a mai fost cazul, deoarece s-a hotãrât, aºa cum v-am spus ºi în condiþiile relatate, respingerea.

Faþã de cele arãtate, am rugat ºi Biroul permanent ºi vã rog ºi pe dumneavoastrã acum ºi aici, domnule preºedinte, sã propuneþi plenului Camerei Deputaþilor retrimiterea la comisie pentru dezbaterea pe articole a acestui proiect de lege.

Vã mulþumesc.

Vã rog, domnule Sassu.

Domnule preºedinte,

Mi se pare absolut incorect ceea ce a fãcut colegul nostru. În primul rând, nu este preºedintele comisiei în acest moment aici, deoarece este într-o acþiune a Camerei. În al doilea rând, am sãrit foarte multe puncte de pe ordinea de zi pentru a spune acest lucru într-un moment în care preºedintele comisiei nu este. Mi se pare absolut incorect.

Dacã au o problemã de genul acesta, dupã opinia mea, trebuia sã ºi-o rezolve în comisie, sã se ajungã la o propunere a comisiei, ºi nu a unui deputat care, dacã o are, sã o facã atunci când ajungem la punctul respectiv, ºi nu în acest moment. Repet: este absolut incorect. Problema este a comisiei. Sã ºi-o rezolve în comisie ºi sã vinã cu un punct de vedere!

În al doilea rând, eram la cu totul ºi cu totul alt punct. Astfel, în consecinþã, vã rog sã trecem la votul final, dupã cum trebuia sã facem de la ora 12,00, sã terminãm ºi, când vom ajunge la acel punct, dacã constatãm cã existã un punct de vedere al comisiei sau o cerere a unui parlamentar legatã de retrimiterea respectivã a proiectului de lege la comisie, vom lua o decizie în acel moment. Dar cred cã este absolut incorect ceea ce a fãcut colegul nostru.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Colegul nu a vorbit în numele sãu, dar, în principiu, aveþi dreptate. Atunci când vom ajunge la punctul 41, vom discuta acest subiect.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Victor Paul Dobre**

**:**

Domnule preºedinte...

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Doriþi sã vorbiþi tot cu privire la acelaºi subiect?

**Domnul Victor Paul Dobre**

**:**

Da.

L-am închis. Îl vom discuta atunci când vom ajunge la punctul 41.

În primul rând, nu este nici o solicitare a comisiei.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Am înþeles acest lucru.

Stimaþi colegi,

Vã propun sã

## **Domnul Emil Boc:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Având în vedere ineditul situaþiei, trebuie sã avem o prezentare în faþa dumneavoastrã a poziþiei Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, pe care sã v-o

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc, domnule Boc.

ivind asigurarea încadrãrii în muncã a persoanelor cu handicap.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Douã abþineri.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În raportul negativ care v-a fost prezentat se face referire la Legea finanþelor publice nr. 72 din 1996 în care se prevede obligativitatea iniþiatorilor de a prevedea resurse financiare necesare aplicãrii normei legislative propuse, în cazul în care aceste resurse nu se regãsesc în bugetul în vigoare la data intrãrii în vigoare, afirmându-se cã noi nu am fi precizat astfel de surse. Este cu totul fals, întrucât noi am arãtat exact sursa Ñ fondul special din profiturile instituþiilor bancare aflate în proprietatea statului ºi, în special, profitul Bãncii Naþionale.

Ca rãspuns la punctul 2 al raportului, prin care se afirmã cã între solicitanþi ºi fosta IDMS nu a existat un contract scris, ci numai o luare în evidenþã ºi o programare, putem afirma cã este o denaturare a faptelor. Este bine cunoscut faptul cã acel cont nr. 8000 a fost înfiinþat de cãtre Ministerul Finanþelor în anul 1976, iar actele încheiate au un caracter bilateral ºi îndeplinesc condiþiile de validitate ale unui contract prevãzute în art. 948 Codul civil.

Persoanele aflate sub incidenþa prezentei propuneri legislative nu au depus banii la CEC pentru a-i economisi, ci cu unicul ºi precisul scop de a achiziþiona un autoturism. Dupã depunerea sumei ºi înregistrarea ei la CEC, a trimis evidenþele la IDMS, care emitea un accept ºi un numãr de ordine de livrare centralizat pe þarã. Se poate afirma cã dispoziþiile de livrare, comunicãrile ºi numãrul de ordine dovedesc fãrã orice îndoialã existenþa unui contract între cetãþean ºi statul român.

Din adresa CEC nr. 14809 aflãm cã banii depuºi în vederea cumpãrãrii unui autoturism au ajuns, prin intermediul Bãncii Naþionale a României, în circuitul naþional.

De asemenea, mai aflãm cã ºi înainte de anul 1989 se aplicau dobânzi diferite asupra sumelor depuse spre economisire ºi asupra celor depuse în vedere cumpãrãrii de autoturisme. Cu alte cuvinte, contractele civile erau înlocuite de cãtre norme legale emise de statul comunist. Prin urmare, foºtii deponenþi aveau dreptul la despãgubire.

## Vã mulþumesc.

În continuare, trecem la propunerea de respingere a propunerii legislative pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?

Cu 18 voturi împotrivã, 3 abþineri ºi 191 pentru, propunerea a fost respinsã.

Domnul Raicu.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Tinerii între 18 ºi 29 de ani se confruntã mai mult decât orice categorie socialã cu gravele probleme generate de sãrãcie, de lipsa locuinþelor, de dificultatea de a gãsi un loc de muncã la terminarea studiilor ºi de rata înaltã a ºomajului. Toate acestea duc la creºterea delincvenþei, a numãrului consumatorilor de droguri ºi emigrarea în rândul tinerei generaþii crescute ºi ºcolite în România.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a propus respingerea acestei legi în primul rând pentru motivul cã s-ar introduce o dublã discriminare pe de o parte faþã de persoanele care realizeazã venituri dintr-un singur loc de muncã ºi, pe de altã parte, faþã de persoanele în vârstã de peste 29 de ani.

Toate partidele parlamentare au prins în programul lor politic cu care s-au prezentat în faþa electoratului iniþiativa de a rezolva problemele cu care se confruntã tinerii din

România. Mai mult. Guvernul, în Planul naþional antisãrãcie, vorbeºte despre completarea legislaþiei în acest domeniu.

Dacã nu respectãm programele politice ale partidelor noastre, dacã Guvernul nu completeazã legislaþia în domeniu în sensul propunerii noastre legislative, fãrã o acþiune afirmativã, fãrã o discriminare pozitivã a tinerilor, aºa cum existã în cazul femeilor ºi copiilor, cum putem atunci rezolva problemele tinerilor între 18 ºi 29 de ani, care nu lenevesc pe spinarea statului, ci muncesc?

Am votat pentru cei cu care România se mândreºte la toate concursurile internaþionale, pentru cei datoritã curajului cãrora acum 13 ani am intrat în democraþie, pentru tinerii care îºi iau soarta în propriile mâini ºi îºi întemeiazã ºi întreþin familiile prin muncã în România, contribuind la dezvoltarea socialã ºi economicã a societãþii româneºti.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

## Mulþumesc, domnule Raicu.

În continuare, trecem la propunerea legislativã pentru completarea alin. 1 al art. 11 din Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adãugatã. Se propune respingerea propunerii.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?

Cu 26 de voturi împotrivã, o abþinere ºi 192 de voturi pentru, propunerea a fost respinsã.

Propunerea legislativã pentru modificarea alin. 3 al art. 49 din Legea nr. 27/1994 privind impozitele ºi taxele locale. Se propune respingerea propunerii.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?

Cu 16 voturi contra ºi 6 abþineri, propunerea legislativã a fost respinsã.

Se propune respingerea proiectului de Lege privind organizarea ºi funcþionarea jocurilor de noroc.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? 15 voturi. Abþineri? 3 abþineri.

- Cu 15 voturi împotrivã ºi 3 abþineri, proiectul de lege

- a fost respins.

- Se propune respingerea propunerii legislative cu privire

- la despãgubirea membrilor Asociaþiei pentru protecþia cumpãrãtorilor de autoturisme Bucureºti.

- Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?

- Cu 14 voturi împotrivã, proiectul de lege a fost res-

- pins.

lege a fost aprobat.

Vã rog, domnule deputat.

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Raportul comisiei de mediere la proiectul Legii sindicatelor, aºa cum a fost adoptat, va aduce, prin unele prevederi ale sale, grave prejudicii miºcãrii sindicale din România.

Prin eliminarea prevederii adoptate de Senat prin care organizaþiile sindicale sunt organizaþii ale lucrãtorilor fãrã

caracter politic se intrã în contradicþie cu prevederile Convenþiei nr. 87 din 1950 privind libertatea sindicalã ºi protecþia dreptului sindical a Organizaþiei Internaþionale a Muncii, care îi defineºte pe membrii de sindicat ca lucrãtori, nu ca salariaþi, aºa cum este în acest raport de mediere, ºi, de asemenea, prevede la art. 3 alin. 2: ”Autoritãþile publice trebuie sã se abþinã de la orice intervenþie de naturã sã limiteze acest drept de asociere sindicalã sau sã îi limiteze exerciþiul legal.Ò

Proiectul de lege aºa cum ne este propus va limita drastic drepturile membrilor de sindicat din rândul funcþionarilor publici, aºa cum sunt prevãzute în legislaþie, privind contractul colectiv de muncã ºi conflictele de muncã, deoarece funcþionarii publici nu intrã în categoria salariaþilor.

Prin faptul cã s-a acceptat în continuare ca demnitarii sã poatã face parte din organele de conducere ale organizaþiilor sindicale se creeazã premisele desãvârºirii politizãrii miºcãrii sindicale ºi a aservirii definitive a acesteia faþã de factorul politic.

Raportul de mediere, aºa cum a fost adoptat, prin faptul cã va obliga o persoanã sã se înscrie într-o singurã organizaþie sindicalã, chiar ºi atunci când are mai multe locuri de muncã în domenii diferite de activitate, încalcã dreptul fundamental de liberã asociere prevãzut de Constituþie ºi îl lasã pe lucrãtor fãrã posibilitatea de a i se apãra interesele la un eventual alt loc de muncã.

Prin aceste prevederi, legea va servi, mai degrabã, unor grupuri de interese, ºi nu miºcãrii sindicale din România.

Partidul Democrat a votat împotriva raportului de mediere, pentru a da posibilitatea reîntoarcerii proiectului de lege în dezbaterea Camerelor, în vederea amendãrii ºi medierii prevederilor incorecte ºi dãunãtoare miºcãrii sindicale, refuzând astfel sã devinã groparul sindicalismului românesc.

Vã mulþumim ºi noi. Doamna Dobrescu, un minut!

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Ceea ce distinsul coleg, domnul deputat Barbu, spunea cu referire la lucrãtori, ºi nu salariaþi, este o traducere, sã spunem, mai largã a cuvântului ”workerÒ, dar Convenþia O.I.M. din Õ48 spune clar care sunt posibilitãþile de a organiza sindicate, ºi anume acelea în care sunt salariaþi, unde existã o relaþie de muncã. De altfel, aºazisul ”lucrãtorÒ, adicã cei care au profesiuni libere ºi nu au, sã spunem, un angajator, un patron, aceia pot liniºtit ºi liber sã adere la oricare alt sindicat creat. Ei nu pot sã organizeze sindicate, întrucât nu au relaþii de muncã.

Problema politizãrii eu cred cã trebuie s-o privim cu mai puþinã ipocrizie, întrucât distinºi colegi din opoziþie care sunt în conducerea uniunilor patronale ºi sunt ºi senatori considerã cã acest lucru este perfect legal, adicã este normal ca ºi capitalul românesc sã aibã reprezentare, reprezentanþi în Parlament, dar nu sunt de acord ca salariaþii din þara noastrã sã aibã reprezentanþi în Parlament. La urma urmelor, este o problemã de opþiune politicã, ºi anume aceea ca partidele liberale sã doreascã sã reprezinte capitalul românesc în Parlament, iar partidele social-democrate sã invite lideri de sindicat în Parlament.

În privinþa ultimei menþiuni fãcute de colegul Barbu, anume cã comisia de mediere a hotãrât ca un salariat sã fie membru al unui singur sindicat, este chiar un amendament pe care l-a adus Senatul, întrucât experienþa ultimilor ani a dovedit cã înscrieri multiple pot distorsiona numãrul real al membrilor de sindicat, creându-se niºte lobby-uri ºi niºte presiuni asupra Guvernului ºi asupra patronilor, poate, irelevant de mari. Vã mulþumesc.

Mulþumesc, doamnã Dobrescu. Domnul Bolcaº, un minut!

Sub un minut!

Douã probleme ridicate de explicaþiile doamnei ministru Dobrescu, care m-au convins cã aceastã lege este neconstituþionalã.

Dacã permiþi unui lider de sindicat sã candideze pe listele unui partid politic înseamnã cã el face politicã, iar sindicatele nu au acest drept. În aceste condiþii, legea permisivã e neconstituþionalã.

A doua explicaþie care m-a întristat, ca sã folosesc un eufemism... de când, în Parlamentul României, se cautã justificãri pentru noþiuni nejuridice ºi fanteziste, în traduceri din legi strãine? Cred cã avea dreptate domnul senator Pruteanu ºi poate mai mult decât atât. Mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc, domnule Bolcaº. Îmi pare rãu cã sunteþi trist.

ntrolul drogurilor ºi aplicarea legii, semnatã la data de 3 iunie 2001 între Guvernul României ºi Guvernul Statelor Unite ale Americii, semnat la Bucureºti la 24 septembrie 2002.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Abþineri? Împotrivã?

Unanimitate.

public intern.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Abþineri? Împotrivã? Unanimitate.

## **Domnul Emil Boc:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Partidul Democrat a votat împotriva acestei propuneri legislative pentru înfiinþarea comunei Bãrãganu, judeþul Constanþa, nu pentru motivul cã am avea ceva cu cetãþenii din comuna Bãrãganul, pe care urmeazã sã o constituim. Ne bucurãm cã se realizeazã aceste comune, dar nu vom putea fi de acord sã perpetuãm, în continuare, aceastã practicã de fabricare la comandã ºi prin lege a primarilor P.S.D., prin prevederi în conþinutul legii care creeazã o competiþie electoralã neloialã. ªi când spun acest lucru mã refer la faptul cã ieri nu s-au acceptat amendamentele propuse de cãtre reprezentanþii Partidului Democrat, nu s-a acceptat propunerea de a discuta, rediscuta la comisie situaþia numirii primarilor ºi viceprimarilor interimari, care, în continuare, sunt numiþi de cãtre prefect, fãrã nici un fel de consultare a comunitãþii, a comunei, a locuitorilor comunei care urmeazã a se înfiinþa. Singura consultare pe care o are prefectul, ca agent al statului, este consultarea cu organizaþia de partid P.S.D. ºi, din acest punct de vedere, creeazã o competiþie, repet, inegalã din perspectiva ºanselor altor candidaþi de a accede la funcþiile de primar.

Pentru perioada interimatului, trebuie sã se numeascã o echipã echidistantã din punct de vedere politic, care sã asigure climatul unei competiþii corecte din punct de vedere electoral, ºi nu sã participe cu toate mijloacele ºi cu tot arsenalul politic la desemnarea viitorului candidat, care este, de obicei, din partea partidului de guvernãmânt.

Statisticile ne aratã cã, în 99% din cazuri, în comunele nou-înfiinþate, primarii aleºi sunt primari din partea partidului de guvernãmânt, pentru cã prefectul este acela care, profitând de autoritatea funcþiei, momeºte, ademeneºte pe cei mai competitivi candidaþi din comunitate, de la alte partide politice, ºi chiar am un caz propriu în judeþul Cluj, când preºedintele unei organizaþii P.D. a fost luat ºi momit, ademenit de cãtre P.S.D., în vederea can- didãrii din partea acestei formaþiuni politice, ºi aceastã practicã trebuie sã înceteze.

Nu avem nimic cu înfiinþarea de noi comune, dar ideea de a fabrica, repet, pe bandã rulantã primari compromite autonomia localã, descentralizarea ºi principiul guvernãrii locale.

Soluþia propusã a fost ca o autoritate aleasã, cum este consiliul judeþean, dupã consultarea cu membrii comunitãþii, sã propunã primarii respectivi, viceprimarii interimari. Aceasta este formula care rãspunde exigenþelor democratice, ºi nu formula aceasta ca un reprezentant al Guvernului, care are în spate o legitimitate datã de un vot, eventual al soþiei, sã numeascã primari ºi viceprimari pe o perioadã de interimat.

Vã mulþumim.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Mulþumim, domnule Boc.

Supun, în continuare, votului dumneavoastrã propunerea legislativã privind înfiinþarea comunei Titeºti, judeþul Vâlcea.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Împotrivã?

Abþineri?

Cu o abþinere, 7 voturi împotrivã, proiectul de lege a fost aprobat.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Dând dovadã de opoziþie constructivã, Partidul Democrat a votat acest proiect de lege iniþiat de Guvern, pentru cã Partidul Democrat a votat ºi va vota orice proiect de lege care vizeazã transparenþa, cã este vorba de transparenþa decizionalã, cã este vorba de transparenþa averilor, va vota orice proiect de lege fundamentat pe principiul transparenþei. ªi încã un lucru: am votat pentru cã a existat deschidere atât la nivelul comisiei, cât ºi ieri, în plen, ca amendamentele formulate de cãtre Partidul Democrat ºi de cãtre alþi colegi din opoziþie sã fie preluate în conþinutul textului.

Totuºi, vrem sã atragem atenþia, în perspectiva parcurgerii acestui text de cãtre Senat, cã tot avem câteva rezerve care pot periclita punerea în aplicare a acestei legi. Doar le voi enunþa pe scurt, urmând ca la Senat aceste lucruri sã fie îndreptate. Spun acest lucru pentru cã, dacã ele se vor menþine în lege, birocraþia din administraþia publicã va face ineficientã transparenþa.

La ce se referã obiecþiile noastre? În primul rând, prin faptul cã autoritãþile administrative nu sunt obligate sã justifice situaþia excepþionalã care stã la baza evitãrii pro-

cedurilor de consultare cu cetãþenii, atunci vom avea situaþia în practicã când, prevalându-se de art. 9, autoritãþile administraþiei locale vor invoca, de fiecare datã, situaþia excepþionalã ºi nu vor recurge la transparenþa cerutã de lege, la a afiºa consultarea cu cetãþenii ºi, în consecinþã, s-ar putea sã facem ineficientã aceastã lege. Doi: nu s-a aplicat ºi nu s-a acceptat posibilitatea ca cetãþenii sã propunã proiecte de acte normative diferitelor autoritãþi locale. Dacã au dreptul, de exemplu, sã propunã Parlamentului proiecte legislative, nu au dreptul sã facã propuneri de acte normative la autoritãþile locale, judeþene sau la alte autoritãþi administrative autonome. Cred cã acest lucru se impune ºi, în ultimul rând, domnule preºedinte, ultima sintagmã pe care dorim s-o eliminãm este aceea care vizeazã interesele economice ºi politice ale þãrii. Autoritãþile vor putea invoca aceastã sintagmã pentru a evita aplicarea prevederilor legii cu privire la transparenþã.

Sub rezerva acestor trei considerente, ne exprimãm speranþa cã legea, la Senat, va fi îmbunãtãþitã ºi lacunele menþionate vor fi înlãturate. Vã mulþumim.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

## Mulþumim, domnule Boc.

## Domnule preºedinte,

Partidul Naþional Liberal a votat împotriva Ordonanþei privind trecerea Registrului comerþului în subordinea Ministerului Justiþiei.

Am avut un amendament prin care am cerut respingerea acestei ordonanþe, motivaþiile le-am expus. Prin aceastã trecere sub autoritatea Ministerului Justiþiei se realizeazã, de fapt, o distorsionare a activitãþii care s-a desfãºurat pânã acum în condiþii normale ºi corecte. Justificãrile aduse nu recomandã o astfel de recomandare. Singura justificare care poate fi susþinutã ºi pe care dumneavoastrã personal aþi susþinut-o pânã acum este aceea legatã de transferul fondurilor care se obþin din taxele de înregistrare la Registrul comerþului în bugetul de stat. Din acest motiv, Partidul Naþional Liberal a votat împotrivã ºi...

Da, am înþeles, domnule deputat. Mulþumim foarte mult.

Nu am sã repet ceea ce s-a spus mai devreme. Doar am sã spun cã este o activitate privatã, care s-a dus în sistemul de stat. În aceste condiþii, chiar dacã existau niºte nefuncþionalitãþi, ele trebuia rezolvate în sistemul în care au fost create. Suntem împotriva acestei legi ºi vom vedea dacã nu cumva soluþia este atacarea la Curtea Constituþionalã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumim, domnule preºedinte Sassu.

Stimaþi colegi,

Vã mulþumesc.

Declar închisã ºedinþa de dimineaþã a Camerei Deputaþilor.

Ne întâlnim la ora 14,00, pentru continuarea dezbaterilor la legile ordinare. Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Doresc sã vã informez cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comsiile permanente.

Au fost înregistrate urmãtoarele:

Ñ proiectul de Lege privind Legea partidelor politice, primit de la Administraþia prezidenþialã, cu cerere de reexaminare.

Cu acest proiect de lege a fost sesizatã, în vederea reexaminãrii, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Termenul de depunere a raportului: 15 noiembrie 2002. Procedurã de urgenþã.

Ñ proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 58/2002 privind modificarea ºi completarea unor dispoziþii din Codul penal referitoare la infracþiuni contra demnitãþii ºi infracþiuni contra autoritãþii, precum ºi a unor dispoziþii din Codul de procedurã penalã, primit de la Administraþia prezidenþialã, cu cerere de reexaminare.

Cu acest proiect de lege a fost sesizatã, în vederea reexaminãrii, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Termenul de depunere a raportului: 15 noiembrie 2002. Procedurã de urgenþã.

Ñ proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 144/2002 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2002, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, urmând a elabora un raport comun cu comisia similarã a Senatului, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize, Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare, Comisia pentru industrii ºi servicii, Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice, Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, Comisia pentru sãnãtate ºi familie, Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport, Comisia pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, Comisia pentru politicã externã, Comisia pentru tehnologia informaþiei ºi comunicaþiilor, Comisia comunã permanentã a Camerei Deputaþilor ºi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitãþii Serviciului Român de Informaþii, Comisia specialã a Camerei Deputaþilor ºi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitãþii Serviciului de Informaþii Externe, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Proiectul Legii drepturilor pacientului considerãm cã este o necesitate, se creeazã cadrul juridic privind stabilirea ºi protejarea drepturilor pacientului, având în acelaºi timp ca scop creºterea calitãþii serviciilor medicale. De fapt, este ºi o armonizare cu legislaþia europeanã ºi, sigur, se face punctual precizarea în ceea ce priveºte dreptul pacientului de a decide asupra intervenþiilor medicale ºi de a apela la serviciile medicale ale unuia sau altui doctor pe care ºi-l alege. Se asigurã, de asemenea, ºi confidenþialitatea datelor medicale. De asemenea, este un capitol special pentru sancþionarea personalului medical care nu respectã confidenþialitatea.

Deci este un proiect care asigurã ºi acordã cadrul juridic privind drepturile asiguratului. Era timpul, pentru cã trebuie o corelaþie, de asemenea, între drepturi ºi obligaþii.

Vã mulþumim.

## ªi eu vã mulþumesc.

Din partea comisiei, domnul profesor Ifrim, preºedintele comisiei.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Privind proiectul Legii drepturilor pacientului, prin aceastã lege trebuie sã vã spun cã reuºim sã dãm o lege pe care o au toate statele europene, care este în acord cu Convenþia de la Lisabona privind drepturile pacienþilor, era o necesitate sub acest aspect al integrãrii noastre în Uniunea Europeanã ºi în acelaºi timp ea va ridica nivelul calitãþii actului medical prin aceastã legãturã

funcþionalã ce se va stabili între pacient ºi medic, pacientul având drepturile sale stipulate prin lege.

Vã rugãm sã votaþi în forma în care a fost adoptatã de cãtre comisie.

Vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Sã intrãm în dezbaterea proiectului de lege. Dacã la titlul legii sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul capitolului I. Vã rog sã priviþi în raport. Se pro-

pune o reformulare. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Se propune introducerea unui nou text, ca art. 1. Vã rog sã priviþi în raport la poziþia a treia. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

Adoptat.

Actualul art. 1 din proiect, se propune eliminarea. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Pentru art. 2 se propune, de asemenea, eliminarea de cãtre comisie.

Poftiþi! La art. 2, da?

Eu sunt împotriva propunerii de eliminare, mai ales cã motivaþia comisiei nu susþine eliminarea acestui articol.

Articolul, în principiu, are douã pãrþi: o parte care se referã la faptul cã consumatorul de servicii medicale, denumit în continuare ”consumatorÒ, are dreptul sã fie reprezentat la fiecare nivel al sistemului medical în probleme legate de elaborarea politicilor º.a.m.d. ºi o parte a doua care se referã la serviciile care trebuie sã fie acordate, sã fie accesibile în concordanþã cu nevoile ºi cu posibilitãþile financiare.

Motivaþia de eliminare este faptul cã acest lucru se regãseºte în art. 13 din Carta Socialã Europeanã, ceea ce nu este exact, doar partea a doua se regãseºte acolo, partea întâi, nu, iar faptul cã se regãseºte în Carta care a fost adoptatã prin lege de cãtre Camerã nu este suficient pentru eliminarea pãrþii a doua, însã partea întâi care se referã la faptul cã consumatorul de servicii are dreptul sã fie reprezentat la orice nivel în care se iau decizii în ceea ce priveºte modul în care decurg lucrurile mi se pare o chestiune extrem de importantã ºi tocmai în spiritul Cartei Europene. Eu cred cã acest lucru trebuie avut în seamã ºi mai ales, repet, atâta vreme cât motivaþia eliminãrii unui întreg articol se referã la o parte care este reglementatã în cealaltã parte. Nu existã nici o motivaþie din partea comisiei pentru eliminarea primei pãrþi.

Pe de altã parte, aceastã idee care apare, ºi dupã pãrerea mea foarte corect a fost introdusã în art. 1, a faptului cã pacientul este de fapt un consumator de servicii, în momentul acela în care facem aceastã apropiere între pacient ºi consumatorul de servicii trebuie sã-i dãm ºi toate drepturile de a se exprima în aceastã direcþie. Eu cred cã este o chestiune fundamentalã ºi sunt împotriva eliminãrii.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Comisia dacã vrea sã vinã cu niºte explicaþii suplimentare.

Poftiþi!

Referitor la aceastã primã parte la care vã referiþi, întreg textul legii subliniazã participarea pacientului la luarea unor decizii asupra sa, bineînþeles vorbesc metaforic, în contul pacientului, pentru cã sunt condiþii în care pacientul trebuie sã fie reprezentat fiind în imposibilitate de a lua decizii.

În ce priveºte partea a doua, este corect, este cuprinsã în Carta Socialã Europeanã revizuitã, aºa încât pentru a elimina repetiþii comisia menþine punctul de vedere de eliminare a art. 2.

Da. Din partea iniþiatorului un punct de vedere. Poftiþi!

În prevederile Legii nr. 74/1999 privind ratificarea Cartei Sociale Europene, revizuitã, adoptatã la Strasbourg, se regãseºte textul amendamentului susþinut de domnul deputat Sassu ºi ºtim foarte bine cã totdeauna un text european care este ratificat la noi completeazã orice act normativ din þarã.

Referitor la ce se preciza, deci sã participe pacientul la elaborarea politicilor ºi programelor de sãnãtate, cum? Vã întreb, pentru cã eu nu am auzit pânã acuma cã este o asociaþie a pacienþilor sau ceva, o organizaþie legal constituitã. Ar fi un haos, ar veni fiecare om, fiecare pacient de pe stradã sã participe în mod neorganizat la elaborarea programelor, dar eu spun în acelaºi timp cã chiar medicii care fac parte din Colegiul Medicilor sau din conducerea ministerului sau a Casei, automat ºi ei sunt pacienþi, deci automat reglementeazã ºi acest aspect.

Deci politica care se face la nivel de stat automat este fãcutã prin prisma pacientului normal, de rând. Mulþumesc.

Da, eu înþeleg cã unii care iau decizii pot sã fie ºi pacienþi, sã fie bolnavi, dar nu înþeleg de ce totuºi s-a introdus iniþial textul dacã consideraþi cã nu prea poate sã fie aplicat.

Domnul Sassu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Eu aº vrea sã revenim în normal. Deci art. 13 din Carta Europeanã de care vorbeam nu se referã decât la partea a doua a acestui articol. Eu am pus în discuþie

partea întâi ºi aº vrea sã-i spun doamnei secretar de stat cã acest lucru al mecanismelor este o chestiune care vine ulterior legii. Problema este dacã recunoaºtem dreptul unui consumator de servicii sã participe la elaborarea politicii în domeniul respectiv. Dacã nu-l recunoaºtem, atunci e-n regulã, eliminãm acest lucru.

În al doilea rând, am spus cã aceste lucruri trebuie puse aici ºi chiar dacã o parte dintre ele se regãsesc, aºa cum spunea domnul preºedinte al comisiei, se regãsesc în text, aici discutãm despre o parte, un capitol care se intituleazã ”Dispoziþii generaleÒ ºi unde se discutã despre principiile care stau la baza construcþiei acestei legi, sunt definiþii º.a.m.d. Deci eu nu vãd care ar fi problema ca aceste lucruri sã aparã în lege, deci este vorba de un principiu al faptului cã pacientul nu este pacient, ci este un consumator de servicii. Faptul cã niºte doctori pot fi ºi ei la rândul lor pacienþi, asta nu înseamnã cã ei trebuie sã ºi reprezinte sau reprezintã implicit pe toþi ceilalþi în luarea deciziilor.

Deci, repet, este un capitol de dispoziþii generale. Cu atât mai mult cu cât aceste lucruri se regãsesc în lege, pãrerea mea este cã aceste lucruri trebuie sã aparã la momentul în care discutãm despre principiile care fundamenteazã aceste legi ºi acestea se gãsesc la ”Dispoziþii generaleÒ.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnul Ifrim.

Cred cã Ð foarte scurt am sã vã spun Ð aceastã lege, aºa cum este practica acestei comisii, a fost fãcutã prin largi audieri ale unor oameni de meserie în domeniul medical ºi dacã este sã judecãm foarte corect, ”consumator de serviciiÒ este o sintagmã comercialã, de asta nici n-am spus ”drepturile consumatorului de servicii medicaleÒ, ci am spus ”drepturile pacientuluiÒ. Nu aº vrea sã intru într-o discuþie semanticã, dar absolut suntem pentru eliminare pe baza consultãrii cu personalitãþi medicale ºi chiar dacã legea a fost fãcutã în acest fel în urmã cu 3 ani, de atunci pânã acum am realizat niºte consultãri mai largi, cred eu, decât în acea vreme.

Vã mulþumesc.

Menþinem punctul de vedere al comisiei.

Da. Eu voi supune întâi la vot punctul de vedere al comisiei, cu care ºi iniþiatorul este de acord.

Cine este pentru varianta comisiei? Vã rog sã numãraþi.

40 pentru varianta comisiei.

Cine este contra? Numãraþi! 7 voturi contra. Abþineri? Nu sunt abþineri. Vã mulþumesc.

Deci a fost adoptatã varianta comisiei.

Vã rog sã priviþi în raport la poziþia 6. Se propune ca

art. 3 sã devinã art. 2 ºi sã se reformuleze, aveþi reformularea în raport. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat. Art. 4, care bineînþeles acum este art. 3 are o reformulare pe care o gãsiþi la poziþia 7 din raport. Dacã sunt obiecþii? Da, poftiþi!

Domnul Sassu.

Din partea comisiei... Doamna secretar de stat, întâi. Poftiþi!

De principiu consider cã reformularea comisiei este mult mai bunã, însã cred cã ar fi sunat mult mai bine dacã ar fi avut un text de genul ”pacientul are dreptul de a fi respectat ca persoanã umanã, fãrã nici o discriminareÒ, deci, ”pacientul are dreptul la respect al persoanei saleÒ, este un text puþin mai ambiguu. Cred cã un text de genul ”pacientul are dreptul de a fi respectat ca persoanã umanã, fãrã nici o discriminareÒ este un text mai aproape de o formulare mai clarã.

Vã mulþumesc.

Da, domnul profesor este de acord, Ministerul Sãnãtãþii este de acord, deci mergem pe aceastã formulare propusã de domnul Sassu. Alte obiecþii? Nu sunt. S-a adoptat aceastã variantã.

Art. 5 din proiect, se propune eliminarea. Sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptatã propunerea comisiei.

La art. 6, de asemenea, se propune eliminarea. Domnul M‡rton çrp‡d are obiecþii.

Poftiþi!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Acest art. 6 suna astfel: ”Securitatea fiecãrei persoane este respectatã, nimeni neputând fi supus torturii psihice sau fizice, tratamentelor crude sau degradanteÒ. Propunerea de eliminare este motivatã prin faptul cã aceastã prevedere se regãseºte în art. 22 alin. (2) din Constituþie. Aceasta nu este o argumentaþie Ð cã ceva este prevãzut în Constituþie sau nu are relevanþã numai în sensul dacã Constituþia interzice ceva, nicidecum preluarea unui element din Constituþie Ð din douã motive. Unul din motive este cã, foarte des, elementele din Constituþie se preiau în legi ºi se dezvoltã. Celãlalt motiv este cã prevederile constituþionale nu prevãd sancþiuni, or, vedeþi aici, acest text de lege, ca ºi orice lege, se terminã cu capitolul ”SancþiuniÒ, care vorbeºte despre nerespectarea de cãtre personalul medico-sanitar a prevederilor prezentei legi.

Ca atare, într-o þarã unde ºtim cu toþii cã înainte de Õ89 s-au folosit de anumite metode împotriva anumitor persoane chiar în spitale, cred cã se impune, de aceea am preluat ºi în Constituþie aceastã prevedere ca sã trecem în lege aceastã prevedere ºi sã sancþionãm încãlcarea acestei prevederi de cãtre personalul sanitar. Nu este permis sã nu sancþionãm o eventualã torturã sau o eventualã intervenþie psihicã asupra unor persoane declarate ”pacienþiÒ în anumite spitale. Cred cã mã înþelegeþi despre ce vorbesc.

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte, suntem de acord cu formularea iniþialã din art. 6. Aºa cum a susþinut ºi domnul deputat, este bine sã rãmânã acest text, pentru cã el trebuie sã se regãseascã ºi la sancþiuni.

Domnul Leonãchescu.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Daþi-mi voie sã fiu de acord cu propunerea comisiei, de eliminare, din douã motive. În primul rând cã se referã la securitatea oricãrei persoane, nu a pacientului. Conceptul este deci mult mai larg. Al doilea motiv este acela cã nu definim undeva ce înseamnã tratament crud sau degradant.

Eu nu ºtiu, poate cã în unele situaþii, în procesul de tratament al unui pacient medicii aplicã un anume scenariu care poate fi taxat de unii drept crud, de alþii tratament normal. De aceea susþin punctul de vedere al comisiei.

Comisia.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

## Stimaþi colegi,

Eu aº face un apel la citirea în integralitatea ei a acestei legi. Legea, faþã de cum a fost elaboratã în urmã cu 3 ani Ð pentru cã cam atât a fost timpul de ”gestaþieÒ, dacã nu mã înºel Ð, a fost complet revizuitã, vãzutã într-un spirit în acord cu toate convenþiile europene asupra dreptului pacientului ºi legea cautã sã elimine pe cât se poate pleonasmele.

Acest articol trebuie eliminat, deoarece, aºa dupã cum spunea ºi domnul secretar Leonãchescu, este o generalitate ºi, în acelaºi timp, toatã legea este clarã în acest sens ºi în acelaºi timp Constituþia garanteazã. Normal cã dacã vorbim de profesia medicalã este respectatã viaþa, integritatea psihicã ºi moralã. Avem o lege a Colegiului Medicilor, avem legi privind sancþiunile, deci v-am ruga ca legea sã fie vãzutã în integralitate ºi în spiritul ei pentru a putea fi lucrativi. Vã mulþumesc.

Mai doreºte doamna secretar de stat sã intervinã.

Propun ca art. 6 în forma iniþialã sã fie reformulat sub forma: ”Securitatea fiecãrui pacient este respectatã, nimeni neputând fi supus torturii fizice sau psihice, tratamentelor crude sau degradanteÒ.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

În aceastã formã aþi agrea totuºi...

## **Domnul Mircea Ifrim**

**:**

Se propune eliminarea ºi, în continuare, eu rog citirea în integralitate, pentru cã dacã citim articolul în forma aceasta, riscãm sã fie firul în devans.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Deci comisia se menþine cu aceastã poziþie de eliminare a art. 6, Ministerul Sãnãtãþii a agreat ca el sã rãmânã în text cu menþiunea ”securitatea pacientului este respectatãÒ. Eu trebuie sã supun la vot propunerea comisiei întâi ºi vedem.

Cine este pentru propunerea de a se elimina acest articol? Numãraþi, vã rog! 41.

Voturi contra? 12 voturi contra.

Abþineri? Nu sunt abþineri.

S-a eliminat.

Pentru art. 7 se propune, de asemenea, eliminarea. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

## Adoptat.

## Stimaþi colegi,

Vreau sã vã informez cã în sala noastrã de ºedinþe se aflã o delegaþie din Olanda, condusã de domnul senator Hubrech Eversdijk. Dânsul este un mare prieten al þãrii noastre, a vizitat România încã din 1978, dupã 1990 a devenit consulul onorific al României în Olanda. Îi urãm: ”Bine aþi venit în þara noastrã!Ò

Pentru art. 8, de asemenea, se propune eliminarea. Dacã sunt obiecþii cu privire la aceastã propunere a comisiei? Nu sunt obiecþii. S-a adoptat.

Se propune, de asemenea, dupã aceste eliminãri sã se introducã un nou text ca titlu al capitolului II. Vã rog sã priviþi în raport la poziþia 12. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

## Adoptat.

Se propune ca art. 9 din proiectul de lege care devine art. 4 ºi are o anumitã reformulare pe care o gãsiþi în raport la punctul 13. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

## Adoptat.

Art. 10, care devine art. 5, are ºi el o reformulare pe care o gãsiþi la art. 14. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat.

Art. 11 care devine art. 6 are o anumitã reformulare. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

Adoptat.

Art. 12 care devine art. 7, se propune reformularea lui, o gãsiþi la poziþia 16 din raport. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

## Adoptat.

Art. 13 care devine art. 8 are o anumitã reformulare pe care o aveþi în raport la punctul 17. Domnul M‡rton çrp‡d are obiecþii.

Poftiþi!

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Puteþi observa cã la acest punctul 17 apare ca autor colega noastrã Iulia Pataki ºi existã o formulare care nu se regãseºte nicãieri în legislaþia românã, nu prea înþeleg ce înseamnã ºi mai mult ca sigur, având în vedere cã noi avem cam aceleaºi genuri de amendamente, dar la astfel de texte suna altfel. Pentru cã aici se spune: ”în cazul în care pacientul nu cunoaºte limba românã, se va cãuta o formã de comunicareÒ. Este o formulare vagã care nu se regãseºte nicãieri în legislaþia româneascã. Ca atare, propun formularea care existã în legislaþia româneascã în mai toate legile care au o astfel de problemã reglementatã: ”În cazul în care pacientul nu cunoaºte limba românã, informaþia se aduce la cunoºtinþa sa în limba maternã sau o altã limbã pe care o cunoaºteÒ. Mi se pare, este formula uzitatã în mai toate legile care au o prevedere pentru persoana care nu cunoaºte limba persoanei respective, adicã limba românã. Poate sã fie un cetãþean strãin care are un accident, trebuie sã i se comunice ceva etc., etc. Gãsesc o persoanã prin care îi aduc informaþii într-o limbã pe care o cunoaºte, ori limba englezã, francezã etc., etc. ºi mi se pare cã aºa este aplicabilã. Cealaltã, ”se cautã o formã de comunicareÒ, este inaplicabilã.

Vã mulþumesc.

Domnul Leonãchescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi, aici sunt douã probleme. Prima este o problemã de limbã oficialã, etalonul comun de comunicare pe teritoriul României, ºi aceasta este, prin Constituþie, limba românã.

A doua problemã este limba în care comunici cu cei din jurul tãu, indiferent de unde vin, de la þarã, de la oraº, din România sau din alte azimuturi. Se ia ºi se stabileºte la faþa locului în ce limbã se adreseazã pacientul medicului, poate ºi prin semne.

Deci nu discutãm problemele de comunicare, ci numai problemele de etalon unic de comunicare la nivelul legii. Vã mulþumesc.

Da, este adevãrat, nu o sã comunice prin semne, totuºi este exageratã formularea din proiect. Domnul preºedinte Ifrim.

Eu nu am nimic nici împotriva formulãrii fãcute de colegul nostru M‡rton Ð m-am sfãtuit cu colegii mei Ð, dar nu este corectã pânã la capãt, pentru cã existã forme de tulburãri ale activitãþii cerebrale în care avem de a face cu o agnozie verbalã; pacientul la nici un zgomot, la nici o limbã nu înþelege nimic, în schimb, poate sã înþeleagã scrisul sau poate sã înþeleagã o anumitã mimicã ºi atunci, pornind de la rigoarea medicalã, s-a spus cã se va cãuta o altã formã de comunicare, pentru cã uneori comunicarea auditivã, verbalã, prin natura afecþiunii, este întreruptã dacã zonele 44, 45 Broca sunt distruse.

Domnul M‡rton çrp‡d, poftiþi, ºi pe urmã ºi iniþiatorul.

Problema este cã acest text se referã la altã situaþie, pentru cã vorbeºte clar: ”în cazul în care pacientul nu cunoaºte limba românãÒ, deci nu ne gãsim în situaþia în care persoana respectivã nu înþelege nici o limbã, dar eu aº fi de acord ºi cu aceastã variantã, ca sã avem aceastã propunere, deci se aduce la cunoºtinþa sa în limba maternã sau în altã limbã pe care o cunoaºte sau, dupã caz, se va cãuta o altã formã de comunicare ºi atunci ne referim la cazul pe care l-aþi spus dumneavoastrã.

Da, comisia se pare cã agreeazã aceastã formulare, nu-i aºa? Da. Bun. ªi iniþiatorul.

Mergem pe aceastã variantã îmbunãtãþitã, contribuþia ºi a comisiei, ºi a domnului M‡rton çrp‡d. Dacã mai sunt alte obiecþii? Nu sunt. S-a adoptat aceastã formulã.

La art. 14, care se propune sã devinã art. 9, este o reformulare cuprinsã la poziþia 18 din raport. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 15 va deveni art. 10. Alte obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 16, care devine art. 11, este reformulat. Îl gãsiþi la poziþia 20. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 17 devine art. 12. Sunt alte obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Capitolul II devine capitolul III, iar titlul se reformuleazã. Gãsiþi reformularea la poziþia 22 din raport. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 18 devine art. 13 ºi capãtã o anumitã reformulare pe care o gãsiþi la punctul 23 din raport. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptatã varianta comisiei.

Art. 19 devine art. 14. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 20 devine art. 15, gãsiþi o reformulare a sa la poziþia 25 din raport. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptatã varianta comisiei.

Art. 21 devine art. 16; este reformulat la punctul 26 din raport.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 22 devine art. 17.

Vã rog sã vedeþi reformularea sa, fãcutã de cãtre comisie la punctul 27 din raport.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptatã aceastã variantã a comisiei.

Art. 23 devine art. 18. Vedeþi reformularea la poziþia 28 din raport.

Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat. Art. 24 devine art. 19. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat.

Art. 25. Se propune eliminarea acestui articol.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptatã aceastã variantã. Art. 26 devine art. 20 ºi este reformulat de cãtre comisie.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Capitolul III devine capitolul IV, iar titlul se reformuleazã. Vedeþi reformularea la punctul 32 din raport.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 27 devine art. 21. Vedeþi reformularea sa fãcutã de comisie la punctul 33 din raport.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Nu cred cã este o chestiune de fond. Totuºi, discutãm despre o lege care priveºte drepturi, ºi cred cã într-o lege care priveºte drepturi ale pacientului nu putem porni de la faptul cã nu are acces.

Cred cã formularea Senatului este mult mai apropiatã de realitate. Deci pacientul are drept de acces la propriile date medicale rezultate din dosar, cu investigaþii, medicamente ºi îngrijiri primite.

În ceea ce priveºte partea a doua, acest acces exclude date referitoare la terþi. Ea este sau nu este necesarã, pentru cã este rezolvatã în fostul art. 27, actualmente art. 21, în care se vorbeºte de confidenþialitatea datelor.

Dar, repet, discutãm despre o lege care priveºte drepturile, ºi nu interdicþiile, nu restricþiile la care sunt supuºi pacienþii, ºi cred cã trebuie sã vorbim despre un drept ºi, în condiþiile acestea, formularea este mult mai aproape de ceea ce este spiritul legii.

Vã mulþumesc.

Iniþiatorul?

Sigur, mergând pe principiul confidenþialitãþii, deci pacientul are acces la datele medicale personale. ªi atunci, eliminând formularea ”numaiÒ, atunci se poate rãspunde ºi amendamentului formulat.

Deci ca sã nu spunem ”nuÒ. Deci ”are acces la datele medicale personaleÒ, ca sã nu i se facã É sã i se punã impedimente.

Comisia, vã rog!

Mã scuzaþi, domnule profesor, daþi întâi posibilitatea domnului M‡rton ºi pe urmã comentaþi toate intervenþiile.

Aº putea fi de acord cu aceastã formulare: ”pacientul are acces la datele medicale personale numai în ipostaza în care ÉÒ, atunci preluãm cea de a doua frazã din art. 31: ”Acest acces exclude date referitoare la terþiÒ. Pentru cã sunt douã enunþuri, douã lucruri distincte: unul Ð dreptul de a avea acces la toate informaþiile legate de persoana sa, ºi celãlalt Ñ prin care protejãm datele personale ale terþilor, date de foarte multe ori intime, legate de sãnãtatea lor. Deci aceºti terþi trebuie protejaþi prin aceastã prevedere legalã. Ca atare, atunci, dacã rãmâne prima frazã propusã aici, cum s-a conturat, este nevoie ºi cea de a doua frazã Ð ”Acest acces exclude date referitoare la terþiÒ, cum este în textul iniþial.

Domnul Leonãchescu, vã rog.

Stimaþi colegi,

La capitolul ”terþiÒ am putea gãsi pacienþi care sunt membri ai familiei tale, copii minori ºi chiar bãtrâni, handicapaþi, ºi atunci n-am voie eu sã cer date despre membrul familiei mele, o terþã persoanã, pacient fiind?

Domnul Sassu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº vrea sã spun doar douã lucruri. În ceea ce priveºte chestiunea Ð ºi aici Ð cã domnul profesor, domnul preºedinte avea dreptate, legea trebuie cititã în totalitatea ei. La fostul art. 27, actualmente art. 21, dupã renumerotare, se spune foarte clar: ”Toate informaþiile privind starea pacientului, rezultatele investigaþiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale sunt confidenþiale, chiar ºi dupã decesul acestuiaÒ. Deci chestiunea de confidenþialitate este lãmuritã într-un articol anterior.

De aceea spuneam cã poate nu este absolut necesar sã scriem: ”Acest acces exclude date referitoare la terþiÒ. Ea este lãmuritã.

În ceea ce priveºte problema familiei, iarãºi este lãmuritã în articolele anterioare, pe care abia le-am votat. Ceea ce spuneam este faptul cã nu trebuie, în opinia mea, ºi acest lucru se vede din toatã construcþia legii, nu este vorba numai de datele medicale personale. Eu cred cã reformularea din forma Senatului este mai aproape de ceea ce înseamnã o totalitate de informaþii de care are nevoie, aºa cum este definit, de altminteri, în tot restul capitolului pe care l-am discutat pânã acum Ð cel al informaþiilor la care pacientul are dreptul.

Vã mulþumesc.

Dacã mai sunt alte intervenþii înaintea preºedintelui comisiei? Nu.

Poftiþi, domnule profesor Ifrim!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc, domnule deputat Sassu, pentru înþelegere.

Aº dori sã spun cã, dacã dumneavoastrã vã uitaþi puþin la art. 31 în varianta Senatului, înseamnã aºa: pacientul are acces la propriile date medicale, la rezultate, la dosare cu investigaþii, la tratamente ºi îngrijiri primite. Deci pacientul are acces la tratamente ºi îngrijiri primite.

Deci dacã luãm ad litteram art. 31, el necesita o reformulare. În articolul fãcut de comisie vrem sã precizãm faptul cã pacientul are acces numai la datele medicale personale; date medicale personale includ toate celelalte elemente ºi sunt toate în foaia de observaþie a bolnavului, la care gãsim ºi analizele ºi radiografiile ºi toate elementele.

De ce am pus acest ”numaiÒ? Pentru a preciza încã o datã cã nu este permis altora. Putem sã fim de acord, dacã sub raport juridic e mai bine aºa, pacientul are acces la datele medicale personale. Deºi ceea ce nu este restrictiv este permisiv, din cunoºtinþele mele privind legile, sigur, destul de reduse. Aºa încât, între aceste douã variante, comisia considerã cã menþinerea formulãrii ”pacientul are acces numai la datele medicale personaleÒ ar pune un accent ºi nu ar lãsa o permisivitate, pentru cã experienþa noastrã de spital aratã uneori cã este necesar sã punem acest stop, nu atât numai pentru pacient, cât pentru cei care-i furnizeazã anumite date.

Bine. Poftiþi!

Voiam doar sã clarific o problemã. Eu sunt de acord cu domnul profesor cã, aºa cum este scris textul Senatului, nu este foarte clar, ºi atunci aº pune dupã ”dosare cu investigaþiiÒ, pentru cã înþeleg cã ceea ce am înþeles ºi eu ºi ceea ce cred cã se referã la dosarele privind É ”É precum ºi cele privind tratamentele ºi îngrijirile primiteÒ. Este vorba de dosarele care privesc tratamentele ºi îngrijirile primite, pentru cã, aºa cum spunea domnul profesor, s-ar putea înþelege cã este vorba cã are dreptul la îngrijiri, pe care oricum deja le-a primit sau este în curs sã le primeascã. Este o formulare relativã, ambiguã. Accesul la dosarele respective este o chestiune care cred cã este un drept care poate fi garantat.

Pe de altã parte, totuºi, susþin ideea de a vorbi despre drepturi. ªi, într-o lege în care vorbim despre drepturi, nu cred cã este nevoie sã începem cu o interdicþie, mai ales cã, spun încã o datã, în articolul fost 27, actualmente art. 21, lucrurile sunt rezolvate.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnule Sassu, dumneavoastrã vreþi sã se elimine de la formularea comisiei cuvântul ”numaiÒ. Bun. Deci asta este propunerea în fond Ð propunerea de eliminare a cuvântului ”numaiÒ, da? Bun. Pentru cã domnul profesor Ifrim v-a spus cã datele personale presupun informaþiile cuprinse în fiºa medicalã, în care este cuprins absolut tot ceea ce este detaliat în proiectul Senatului, iar problema confideþialitãþii este acoperitã de un articol anterior. Domnul M‡rton.

## Domnule preºedinte,

Poate ºi domnul Sassu va fi de acord cu mine. Chiar ºi într-o lege în care vorbim de drepturi, în situaþia când considerãm cã acest drept are niºte limite, putem sã aducem, într-un text ulterior, formularea exactã a limitãrii acestui drept, ºi este cea de a doua frazã din textul iniþial, pentru cã s-ar putea ca, într-adevãr, o informaþie sã fie strict legatã de starea de sãnãtate a unei persoane, care sã se refere ºi la o terþã persoanã. De exemplu, în cazul unor boli venerice contractate, posibil, din aceeaºi sursã, este normal sã afle fiecare de situaþia celuilalt? Nu mi se pare normal.

Deci eu cred cã, aºa cum este o frazã Ð a doua, în prima variantã a textului, dacã se eliminã textul, aºa cum a propus domnul Sassu, deci acesta este dreptul, venim cu a doua frazã Ð limitarea dreptului. Unde este limita? Pânã acolo unde încalcã dreptul altei persoane, unei a treia persoane. Mi se pare normal.

Poftiþi, vã rog! Domnul Sassu are obiecþii.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Articolul spune: ”Dreptul femeii la viaþã ºi sãnãtate prevaleazã în cazul în care sarcina reprezintã un factor de riscÒ. Cred cã trebuie totuºi sã punem acolo faptul cã ”este de naturã sã-i punã viaþa în pericolÒ, mai ales cã, ulterior, o sã vedeþi cã în aceste cazuri, în cazul în care existã acest factor de risc ºi prevaleazã dreptul la viaþã al femeii, medicul poate lua hotãrârea sã întrerupã sarcina.

Deci atâta vreme cât nu se ajunge într-un caz extrem pentru sãnãtatea omului respectiv, cred cã este dreptul lui de a hotãrî lucrul acesta. Atunci când acest factor de risc este de naturã sã-i punã viaþa în pericol, este o problemã la care eventual doctorul poate sã-ºi spunã cuvântul.

Repet, în articolele ulterioare, în acest caz, referitor la articolul fost 34, devenit art. 26, lasã la latitudinea medicului de a interveni.

Cred cã putem sã lãsãm acest lucru peste hotãrârea pacientului. Deci cred cã în acest caz trebuie sã punem totuºi ”risc de naturã a-i pune viaþa în pericolÒ. Vã mulþumesc.

Domnule deputat, nu mai mergem mai departe cu aceste explicaþii. Domnul Sassu are dreptate. La fostul art. 27 existã aceastã obligaþie de confidenþialitate care priveºte pe toatã lumea, domnule. Fie cã-i pacient, fie cã-i medic, fie cã este unul venit de pe stradã, care nu este nici pacient, nici medic.

Pe de altã parte, existã, pentru personalul medical, obligaþia de confidenþialitate ºi care este pedepsitã ºi în Codul penal. Este protejat secretul profesional.

Deci chestiunea aceasta de protecþie este rezolvatã cu vârf ºi îndesat.

Deci domnul profesor, în numele comisiei, acceptã ca din formularea comisiei sã fie eliminat cuvântul ”numaiÒ, da? Aºa am înþeles. Bun.

Alte obiecþii nu mai sunt.

Nu mai sunt alte obiecþii, nu? Bun. Perfect.

Textul este adoptat aºa cum l-a formulat comisia, cu excepþia eliminãrii cuvântului ”numaiÒ.

Art. 32. Se propune eliminarea.

Sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat.

Art. 33, devenit art. 25.

Se propune reformularea sa. Vedeþi la poziþia 39 din raport.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Capitolul IV devine capitolul V. Titlul se reformuleazã. Vã rog sã priviþi în raport la poziþia 40. Sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat.

Art. 34 devine art. 26 ºi este reformulat.

Da. Deci nuanþa mi se pare destul de clarã. Depinde ce variantã adoptãm.

Deci ”medicul poate sã intervinã în cazulÒÉ prima variantã era ”numai în cazul în care sarcina îi pune în pericol viaþaÒ, iar în varianta actualã a comisiei ”É când prezintã un factor de riscÒ, ceea ce presupune ºi mai puþin decât pericolul vieþii, eventual un risc pentru sãnãtate.

Alte comentarii?

Iniþiatorul. Pe ce variantã mergem? ªi apoi comisia. Iniþiatorul este pentru varianta comisiei.

Domnul profesor Ifrim, având în vedere ceea ce a spus domnul Sassu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Eu am sesizat perfect nuanþa între cele douã formulãri. Noi, comisia, menþinem formularea în care sarcina reprezintã un factor de risc, pentru cã de foarte multe ori existã în spitale situaþii în care medicul, conºtient cã acest factor de risc este major, nu poate lua o decizie. Or, dacã vrem sã protejãm viaþa, totuºi, trebuie sã lãsãm medicului dreptul de a lua decizie, ºi nu a lãsa în mâna pacientului de a face un joc care poate sã-l coste însãºi viaþa.

Pãi, nu, cã e vorba aici cã poate sã-i prejudicieze sãnãtatea pacientei, cã viaþa este la alt articol; adicã prima variantã.

Am înþeles, dar este greu de precizat. Domnul M‡rton çrp‡d.

Eu cred cã la acest articol, care va deveni art. 26, ar trebui sã rãmânã acest text. Modificarea trebuie sã intervinã la art. 28 ºi sã rãmânã ”Dreptul femeii de a hotãrî dacã sã aibã sau nu copii este garantat.Ò; ºi sã eliminãm ”cu excepþia cazurilor prevãzute la art. 26Ò. Aici trebuie eliminat acest art. 26. În rest, rãmânem la art. 26, pentru cã acolo este vorba de dreptul femeii, ºi nu de al medicului.

Deci, încã o datã repet: eliminarea, deci rezolvarea acestei probleme se poate realiza prin eliminarea celei de a doua pãrþi, a celei de a doua teze din art. 28, ºi art. 26 sã rãmânã aºa cum e.

Aºa cum e în varianta comisiei sau aºa cum e în proiectul de lege?

În varianta comisiei; deci varianta Camerei, art. 26, ºi fãrã teza a doua a art. 28, tot varianta comisiei.

Domnul Sassu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Cred cã deja am ajuns într-o dezbatere care priveºte alte teme. Pânã unde poate sã hotãrascã cineva despre ceea ce se întâmplã cu viaþa lui sau nu? Pânã unde poate risca într-o astfel de situaþie?

Totuºi, am sã revin la formularea pe care am spus-o aici. Pãrerea mea este cã nu putem merge pe formularea spusã, în cazul în care sarcina reprezintã un factor de risc, pentru cã, atâta vreme cât nu spunem cã este vorba de viaþã, putem lãrgi acest risc foarte mult, dincolo de orice limitã, ºi lãsãm la responsabilitatea medicului dacã femeia naºte sau nu naºte.

Deci, chestiunea este, între altele fie spus sau între noi fie spus, dreptul femeii de a hotãrî dacã sã nascã Ð pentru cã discutãm despre ceea ce se întâmplã în spital; sã aibã un copil se poate întâmpla ºi în urma unei adopþii.

Deci formularea corectã ar fi ”Dreptul femeii de a hotãrî dacã sã nascãÒ, sau dacã domnul profesor sau comisia are altã formulare mai bunã din punct de vedere medical, sunt absolut de acord. Dar dreptul femeii de a hotãrî sã aibã un copil este o chestiune care ne duce ºi cãtre adopþii. Or, acolo discutãm despre altceva.

Însã revin la chestiunea de care spuneam. Cred cã ne putem opri într-o zonã foarte clarã, de responsabilitate a medicului, de hotãrâre a medicului, acolo unde riscul implicã viaþa. Dincolo de asta, ”riscÒ înseamnã foarte mult ºi este o decizie pe care trebuie s-o ia pacientul respectiv. Cred cã chestiunea este, din acest punct de vedere, foarte clarã. Repet, art. 21 spune: ”Dreptul femeii de a hotãrî dacã sã aibã sau nu copii este garantat, cu excepþia cazurilor prevãzute la art. 26Ò. În cazurile

prevãzute la art. 26 medicul hotãrãºte, trece peste voinþa pacientului. Eu cred cã nu putem sã mergem pânã acolo... în care medicul hotãrãºte într-o situaþie fãrã nici un fel de É trecând peste voinþa pacientului, dincolo de viaþã.

Vã mulþumesc.

Domnul profesor Ifrim.

Cred cã este chiar o micã neînþelegere.

Art. 26 spune urmãtorul lucru: ”Dreptul femeii la viaþã ºi sãnãtate prevaleazã în cazul în care sarcina reprezintã un factor de riscÒ. Acest cuvânt, ”prevaleazãÒ, nu înseamnã cã hotãrãºte; stabileºte prioritãþile. ªi este foarte corect în formularea comisiei, deoarece atunci când existã un factor de risc vizavi de viaþã ºi de sãnãtate, acest factor trebuie sã prevaleze în luarea deciziei.

Deci comisia îºi menþine formularea iniþialã.

Da, dar decizia nu o mai ia femeia. În cazul acesta, o ia medicul.

Normal, însã este o decizie în care prevaleazã acest lucru. Nu este o exclusivitate, este o prevalare în care judeci o anumitã situaþie ºi legea permite, pentru cã pot sã existe situaþii foarte grele, în care chiar eºti în ipostaza în care nici nu poþi consulta femeia, pentru cã este într-o anumitã stare, sã spunem, de torpoare, de asemenea, situaþie legatã de maladia pe care o prezintã, ºi atunci tu trebuie sã iei o decizie ºi poþi sã fii incriminat: ce ai fãcut? Ai omorât o viaþã, pentru cã, în fond, asta înseamnã o întrerupere de sarcinã. Dar acest articol îþi dã dreptul sã iei o decizie în care prevaleazã niºte elemente. ªi dacã tu poþi dovedi Ð ºi sigur cã dovedeºti cã acele elemente prevaleazã Ð, tu iei decizia. Pentru cã, dacã aþi fost într-un spital ºi aþi lucrat într-un spital, veþi vedea cã sunt situaþii în care care vine pacienta cu salvarea, fãrã nici un aparþinãtor, în imposibilitate sã aibã un dialog coerent ºi tu trebuie sã iei o decizie. ªi atunci, în acea decizie, sã nu fii incriminat cã ai omorât o viaþã, în condiþiile în care ai fãcut acest act medical.

Aceasta este raþiunea acestui articol.

Poftiþi, domnule deputat!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vreau sã dau doar o explicaþie simplã. Sunt medic practician. Dau exemplu: o femeie gravidã la termen; i se poate bloca copilul, deci naºterea care este declanºatã, în canalul pelvian. Este foarte clar cã în aceastã situaþie femeia nu ar trebui sã aibã dreptul sã se sinucidã pentru acel copil ºi þine de Jurãmântul lui Hipocrate, dacã vreþi, de practica medicalã, ca medicul sã decidã sã facã acel avort Ñ deci nu mai este avort, este vorba de altceva Ð în folosul vieþii ºi sãnãtãþii femeii. Despre asta era vorba.

Da, poftiþi, doamnã!

Asta ar fi foarte bine dacã acest articol 26 ar fi fost formulat de aºa naturã încât sã ne ducã la convingerea cã aceastã decizie medicul o ia numai în situaþia în care pacienta nu-ºi poate exprima voinþa.

Or, articolul nu este deloc formulat într-o asemenea manierã.

Domnul Sassu.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Cred cã aici trebuie sã înþelegem ce dorim sã exprimãm în acest articol. Este o problemã de principiu. ªi, ca sã înþelegem anumite principii, trebuie sã cunoaºtem lucrurile practice.

O femeie face tratament pentru sterilitate, este însãrcinatã, ajunge în ºoc hemoragic, nu poate sã decidã, medicul este pus într-o situaþie dificilã. Ce face? Totdeauna trebuie sã cântãreascã. El ºtie cã acea femeie ºi-a dorit copilul, a fãcut tratament, a fost gravidã, dar este un avort ºi în ºoc hemoragic. ªi acest articol lãmureºte, de fapt, care este prioritatea: prima este mama ºi dupã aceea copilul, în cazul în care trebuie sã alegem, cã în rest, sigur, lucrurile seÉ Mama este consultatã, deci nu se pune problema.

Vã mulþumesc.

Eu aº avea o observaþie cãtre membrii comisiei. Dumneavoastrã sunteþi, marea majoritate, specialiºti în domeniul medical. Cunoaºteþi foarte mult o anumitã cazuisticã ºi evident cã aþi avut anumite argumente ºi anumite situaþii de fapt care v-au determinat sã adoptaþi o anumitã variantã. Însã ea trebuie sã rezulte cu multã claritate din text, pentru cã, altfel, uite, foarte mulþi dintre noi nu înþelegem exact, iar problema aceasta a deciziei, în asemenea situaþii, este o problemã de maximã importanþã.

Da. Domnul M‡rton. Domnul Sassu.

Dar eu cred cã ar trebui sã reexaminãm acest articol la comisie.

Eu spun încã o datã, domnule preºedinte, cã existã un articol 28 care vorbeºte despre dreptul femeii de a hotãrî dacã sã aibã sau nu copii. Deci este dreptul femeii.

Aici, într-adevãr, existã excepþia cazurilor prevãzute la art. 26. Dar, dacã eliminãm aceastã parte, atunci rãmânem cu dreptul femeii de a hotãrî ºi am rezolvat problema.

Deci, prima tezã în art. 26, care prevede prioritatea sãnãtãþii ºi vieþii femeii, evident, în cazul în care femeia nu poate sã-ºi expunã punctul de vedere; pe urmã, avem la art. 28 prevederea care spune cã dreptul femeii de a hotãrî dacã sã aibã sau nu copii este garantat. ªi, dacã punem punct aici, am rezolvat problema.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Din pãcate, trebuie sã remarc cã vorbim de pe poziþii diferite. Membrii comisiei vorbesc de pe poziþia medicului, care trebuie apãrat în momentul în care este într-o situaþie dificilã.

Eu, personal, vorbesc de pe poziþia, dacã vreþi, a pacientului care cred cã rãspunderea trebuie sã meargã pânã la capãt. Atunci când ia o decizie, sã fie responsabil ºi sã poatã rãspunde, iar pacientul, care în urma acestei decizii a suferit o pierdere, sã poatã sã-l tragã la rãspundere. Despre asta discutãm. Discutãm despre drepturile pacientului, nu despre drepturile medicului.

Eu nu sunt de acord sã uºurezi medicului actul de decizie, sã i-l lãrgesc în aºa fel încât sã poatã lua o decizie cu liniºte ºi fãrã nici un fel de reflecþie. Nu sunt împotriva faptului cã sunt cazuri grave în care medicul trebuie sã ia o decizie de genul ãsta, dar s-o ia ºtiind bine ce urmeazã, cu responsabilitate.

Despre aceasta vorbim atunci când discutãm despre risc ºi, vorbind, toate exemplele au fost despre un risc care implicã viaþa ºi atunci nu înþeleg de ce trebuie sã dãm la o parte ”risc de naturã a-i pune viaþa în pericolÒ ºi de ce, în condiþiile astea, toatã chestiunea o punem în modul acesta.

Eu sunt de acord cu ceea ce spuneþi, domnule preºedinte, ºi anume ca acest text sã fie rediscutat la comisie, pentru cã domnul çrp‡d a pus o problemã cu care, de exemplu, eu, personal, nu sunt de acord. ªi anume, ca trecând chiar ºi peste viaþa pacientului, acesta sã ia o decizie. Dar este un punct de vedere personal. ªi cred cã acest lucru trebuie discutat astfel încât, aºa cum spuneaþi, sã fie un text clar din care sã rezulte toate aceste lucruri ºi sã fie o soluþie foarte clarã.

Da. Doamna secretar de stat, poftiþi!

Domnule preºedinte,

Stimaþi parlamentari,

La textul care existã formulat de comisii adãugãm ”în situaþia când pacienta este în imposibilitate de a-ºi exprima consimþãmântulÒ, pentru cã situaþia este aºa rezolvatã. De altfel, m-am consultat ºi cu comisia ºi este de acord.

Da. Domnul profesor.

În urma consultãrii ºi cu iniþiatorul, ºi cu comisia, doamna ministru a prezentat punctul nostru de vedere. Eu aº dori sã subliniez faptul cã este vorba, într-un limbaj nu juridic ºi nu legislativ, de situaþia în care o femeie vine, cum spunea doamna doctor Florea, într-un ºoc hemoragic, nu se poate comunica, ºi medicul trebuie sã decidã ce face: întrerupe sarcina sau nu întrerupe sarcina ºi n-are cu cine sã comunice.

Despre aceasta este vorba. ªi, ca atare, comisia propune în completare ”Dreptul femeii la viaþã ºi sãnãtate prevaleazã în cazul în care sarcina reprezintã un factor de risc în condiþiile în care nu se poate... ”pacientul nu-ºi poate exprima voinþaÒ. Este foarte clar în acest caz de ce este acest articol. Acest articol este fãcut pentru a preciza aceste elemente ºi rog pe domnul preºedinte sã punã la vot aceastã propunere a comisiei.

Domnul Sassu.

Domnule preºedinte, îmi pare rãu, dar e o aiurealã totalã. Deci, în momentul în care nu poate lua o decizie, hotãrãºte medicul în locul ei, iar atunci când poate lua o decizie, îºi poate lua ºi viaþa. E o chestiune care introduce douã probleme absolut diferite.

Eu vã rog, domnule preºedinte, totuºi, pentru cã existã modul ãsta de a veni cu propuneri de fond, pânã la urmã, în plen este neproductiv ºi revin la ideea dumneavoastrã de a propune totuºi trimiterea acestui articol la comisie pentru a veni cu o soluþie. Venim cu o chestiune care nu este bine fundamentatã, pune pe o femeie în douã situaþii diferite în funcþie de cum este. Haideþi sã revenim la chestiunea respectivã ºi haideþi sã nu continuãm o discuþie cu tot felul de idei, cã aºa ne mai vin alte idei ºi ajungem cine ºtie unde.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Bine. Rãmânem la aceastã ideea cã am putea sã rediscutãm acest articol, pentru cã poate cã este bine ca întreaga comisie sã-l rediscute într-o ºedinþã ºi sã elaboreze un text nuanþat. Se retrimite acest articol la comisie. Pentru art. 35 se propune eliminarea. Sunt probleme? Nu sunt. Adoptat.

Pentru art. 36 care devine 27 existã o reformulare. Sunt probleme? Nu sunt. Adoptat.

Art. 37 care devine art. 28. Existã o corelaþie cu 26 dar presupune cã va avea o formulare care sã explice toate situaþiile.

Sunt alte obiecþii? Nu. Adoptat.

Pentru art. 38 se propune eliminarea. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Capitolul V devine capitolul IV ºi reformuleazã titlul. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 39. Se propune eliminarea acestui articol. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 40. Se propune eliminarea. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 41. Se propune eliminarea. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 42 care devine 29 este reformulat la poziþia 50 din raport. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 43 devine art. 30. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 44. Se propune eliminarea. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 45 care devine art. 31 este reformulat la poziþia 53 din raport. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 46 care devine art. 32. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Se propune introducerea unui nou text ca art. 33. Vedeþi la poziþia 55 din raport aceastã formulare, acest nou text. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 47 devine art. 33 ºi este reformulat. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 48. Se propune eliminarea. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 49 devine art. 35 ºi este modificat de cãtre comisie. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 50 devine art. 36 ºi este reformulat. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 51. Se propune eliminarea. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 52. Se propune eliminarea. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Dupã art. 36, în noua numerotare, se propune introducerea unui nou capitol, capitolul VII, cu titlul ”SancþiuniÒ ºi se propune o formulare a art. 37.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Analizând starea de sãnãtate a populaþiei unei þãri, un indicator deosebit de elocvent îl reprezintã mortalitatea infantilã. În cadrul statisticilor ºi analizelor efectuate la nivel internaþional de organismele specializate, acest indicator este utilizat ca bazã de comparaþie relevând, în ultimã instanþã, standardul de viaþã al populaþiei din þãrile observate.

Analizele comparative ale Organizaþiei Naþiunilor Unite pentru populaþie indicã pentru România o ratã a mortalitãþii infantile de 22 la mie, în contextul în care rata medie în Europa este de 9 la mie, iar în Europa de Est, de 15 la 1.000 de locuitori, România ocupând un tragic loc întâi.

Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare acordarea gratuitã de medicamente pentru copiii cu vârsta cuprinsã între 0 ºi 12 luni, în scopul îmbunãtãþirii cadrului legislativ pentru protecþia sãnãtãþii, precum ºi îmbunãtãþirea stãrii de sãnãtate a acestei grupe de copii.

De asemenea, se are în vedere ca prin punerea în practicã a prevederilor conform cãrora copiii în vârstã de 0-12 luni beneficiazã de medicamente în mod gratuit la recomandarea medicilor de familie, fãrã restricþii legate de cantitate ºi valoare, s-ar reduce rata mortalitãþii infantile care, în prezent, situeazã România pe un loc nemeritat în cadrul þãrilor europene.

Stimaþi colegi, vã rog sã votaþi favorabil raportul Comisiei de sãnãtate. Mulþumesc frumos.

## Da. ªi eu vã mulþumesc.

Din partea comisiei, domnul profesor Ifrim...

A! Din partea ministerului doriþi sã aveþi o intervenþie? Da. Poftiþi!

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi parlamentari,

Propunerea doamnei deputat se regãseºte în actele normative sanitare care se aplicã în prezent în România, în speþã Legea nr. 145/1997 privind asigurãrile de sãnãtate ºi, în concret, în Normele metodologice de aplicare a contractului-cadru este expres prevãzutã propunerea legislativã a doamnei deputat.

Pentru anul 2002 este Ordinul comun al ministrului sãnãtãþii, al preºedintelui Casei de Asigurãri ºi al Colegiului Medicilor nr. 629/4233/2001, sfârºitul anului.

Mai mult, joia trecutã s-a adoptat la Guvern o ordonanþã de urgenþã privind organizarea ºi funcþionarea sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate în care, în mod expres, se regãseºte ºi propunerea doamnei deputat, ºi anume, acordarea în mod gratuit a medicamentelor pentru copiii de la 0 la 12 luni.

Domnule profesor Ifrim, poftiþi!

Problema acestei iniþiative legislative a doamnei Pataki a fost dezbãtutã de comisie. Într-adevãr, este permisiv sã se dea copiilor de la 0-12 luni, dar prin epuizarea fondului medicului de familie, acest lucru în fapt nu se realizeazã ºi copiii de 0-12 luni rãmân fãrã medicamente.

În acelaºi timp, indicatorul mortalitate infantilã ne aratã cã suntem primii din Europa în acest sens. Prin acest act normativ obligãm expres acest lucru. Deci obligaþia expresã nu existã nicãieri. În momentul în care va apãrea ordonanþa de urgenþã sau va apãrea în afarã de ordonanþa de urgenþã legea asigurãrilor de sãnãtate în care în proiectul care s-a votat pe articole la Senat este trecut expres acest lucru, nelimitat de fonduri, atunci legea nu-ºi va mai avea rostul.

Comisia, în urma ultimelor consultãri, rãmâne la punctul de vedere sã ne daþi votul pentru acest proiect de lege.

Poftiþi, doamna secretar de stat!

## Domnule preºedinte,

Aºa cum am explicat în normele la contractul-cadru se prevede expres acest drept pentru copiii pânã la un an, iar în ordonanþa de urgenþã care a fost adoptatã de Guvern joia trecutã încã o datã este aceastã prevedere chiar în textul legii. Deci considerãm cã nu se justificã aceastã propunere. Punctul nostru de vedere este de respingere a propunerii. Este rãmasã fãrã obiect.

Da. Poftiþi! Din partea iniþiatorului.

Doamna secretar de stat, nu vã supãraþi! Noi nu cunoaºtem textul ordonanþei de urgenþã. Dumneavoastrã ne spuneþi cã aºa va exista în textul când o sã aparã în ”Monitorul OficialÒ. Deocamdatã nu existã aceastã obligativitate ºi experienþa ºi viaþa au dovedit cã aceºti copii rãmân fãrã banala, ºtiu eu, cremã Petrini.

Deci ºi eu, în continuare, doresc ca aceastã lege sã fie votatã ca atare dacã va apãrea ordonanþa ºi o sã vedem textul ordonanþei, atunci normal cã o sã-ºi piardã efectul. Dar pânã când apare ordonanþa ºi pânã când o sã-ºi aibã efectele, este foarte mare nevoie ca aceºti copii sã aibã asiguratã asistenþa medicamentoasã, cã despre asta vorbim noi.

Normal, nici o mãmicã nu va putea sã meargã la farmacie ºi sã cearã orice medicament doreºte, ce o taie capul, fiindcã în textul proiectului de lege se prevede clar cã ”...la dispoziþia ºi la reþeta medicului de familieÒ. Nu vãd de ce vã sperie aºa de mult. Aºa cum se dã lapte praf la copii gratuit, exact aºa se pot da ºi medicamentele. Mulþumesc.

Eu trebuie sã pun în discuþie raportul comisiei. Dacã colegii noºtri nu vor fi de acord vor vota contra. Dar având raportul pozitiv al comisiei nu am o altã modalitate proceduralã de a continua dezbaterea. Iar în ceea ce priveºte apariþia unor legi viitoare, evident cã ele abrogã implicit sau explicit toate actele contrare ºi cel mai recent în timp act normativ este cel care se aplicã. Titlul legii. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 1. Este o reformulare la poziþia a doua din raport. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 2. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 3. Reformularea este la poziþia 4 din raport, din partea comisiei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 4 alin. 1 se eliminã ºi avem la alin. 2 o anumitã reformulare. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Propunerea legislativã în integralitatea ei va fi supusã votului final într-o ºedinþã specialã de vot, ocazie cu care, evident, puteþi adopta ce variantã consideraþi.

Propunerea legislativã privind exercitarea profesiunii de biochimist, biolog, chimist, înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Colegiului Naþional al Biochimiºtilor, Biologilor ºi Chimiºtilor din sistemul sanitar din România.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul? Da. Poftiþi!

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

În numele iniþiatorilor, propunem ca raportul sã fie adoptat în forma în care a fost votat de comisie. Mulþumesc.

Da. Din partea comisiei, vã rog!

Aceastã propunere legislativã privind exercitarea profesiunii de biochimist, biolog, chimist, înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Colegiului Naþional al Biochimiºtilor, Biologilor ºi Chimiºtilor, este o lege necesarã care reglementeazã funcþionarea acestei categorii profesionale deosebit de importante. În echipa medicalã, alãturi de medic, care are Colegiul Medicilor, alãturi de farmacist, care are Colegiul Farmaciºtilor, se impunea sã reglementãm ºi aceastã profesiune a biologilor, care sunt baza laboratoarelor noastre medicale.

Vã rugãm sã votaþi legea în forma adoptatã de comisie.

La fel cum a fost adoptatã ºi Legea asistentului medical, unde vorbim de Ordinul asistenþilor medicali.

Da. Domnul Buzatu.

Din partea grupului? Poftiþi!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Proiectul acesta de lege a fost trimis spre avizare ºi Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã a Camerei Deputaþilor ºi, în cadrul dezbaterilor care au avut loc pe marginea acestui proiect, în vederea avizãrii, a reieºit cã acest proiect de lege trebuie respins.

În primul rând, el face parte din suita de proiecte de lege care reinstaureazã mentalitatea corporatistã în România. Nu ºtiu cum o sã se cheme Ð colegiu, Ordinul Templierilor, Ordinul Cavalerilor Ioaniþi sau alt fel de ordine?! Dar eu cred cã este cazul sã terminãm o datã cu...practic, statuarea unor profesiuni ca profesiuni privilegiate.

Dacã veþi urmãri acest proiect de lege, el nu are nici o legãturã, practic, cu exercitarea profesiunii de biochimist. Singura raþiune de a exista a unui asemenea proiect este aceea de a oferi un privilegiu, aºa cum am mai fãcut ºi în alte dãþi, celor care, datoritã studiilor, voinþei sau întâmplãrii au ajuns sã exercite aceastã profesiune.

Eu cred cã ar trebui sã ne punem niºte întrebãri foarte serioase atunci când facem, practic, sã spunem, dovada unei anumite inconºtienþe, când pentru fiecare profesiune care are curajul sã cearã anumite privilegii noi acceptãm acest lucru ºi poate cã ar trebui sã ne gândim dacã nu e cazul sã statuãm ºi Colegiul zidarilor, al sculerilor matriþeri, al dulgherilor, cã ºi profesiunile acestea, dupã pãrerea mea, îºi justificã existenþa ºi chiar sunt foarte importante.

Eu v-aº ruga sã luaþi în consideraþie avizul negativ al Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã, care propune respingerea acestui proiect de lege.

Vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri...

A! Din partea Guvernului, poftiþi, exprimaþi-vã punctul de vedere!

## Poftiþi, doamna deputat!

Acum, sincer sã fiu, de exemplu, în profesiunea juridicã, facultatea o faci degeaba dacã nu te admite Colegiul avocaþilor, Colegiul notarilor, asociaþia nu ºtiu care...

## Domnule preºedinte,

Sigur, Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei a fãcut o serie de observaþii, amendãri necesare care sã completeze aceastã propunere ºi ministerul susþine, în continuare, ca în denumirea propunerii ºi în context sintagma ”colegiuÒ sã fie înlocuitã cu cea de ”ordinÒ al profesiunii respective. ªi asta este foarte bine, pentru cã trebuie sã avem o distincþie între Colegiul Medicilor ºi celelalte specialitãþi care sunt coordonate.

## Domnule preºedinte, Distinºi colegi,

Este pentru prima oarã când aflu, ca membru al Comisiei de sãnãtate ºi familie, cã existã un aviz negativ de la Comisia de muncã ºi protecþie socialã. Avizul nu a sosit la Comisia de sãnãtate ºi, mai mult decât atât, intrã în contradicþie cu avizul favorabil primit de la Guvernul României cu nr. 4420 din 23.09.2002, care nu numai cã avizeazã favorabil, dar a fãcut câteva observaþii fãrã a fi observaþii de fond ºi l-a trimis comisiei spre adoptare. Are avizul favorabil nu numai al Guvernului României, ci ºi al Consiliului Legislativ ºi al Comisiei de sãnãtate.

Mai sunt trei argumente cel puþin în favoarea unui astfel de act normativ. Existã la nivelul legislaþiei europene o Europã spre care ne îndreptãm ºi noi ºi în care dorim sã ne reintegrãm, organizaþii profesionale care, prin statut, îºi definesc drepturi ºi obligaþii.

În România existã Colegiul Medicilor, Colegiul Farmaciºtilor, Colegiul Avocaþilor, Colegiul Psihologilor. Vã repet: este o necesitate dictatã de realitate pentru a statua drepturi ºi obligaþii. Mai mult decât atât, este nevoie ca ºi aceastã profesie care participã la actul medical...cu toþii aþi avut, dacã nu dumneavoastrã, mãcar în familie, pe cineva care a mers la medic ºi printre lucrurile pe care le recomandã sunt ºi analizele medicale absolut necesare pentru un diagnostic ºi conduita terapeuticã pe care o instituie. Nu poþi sã pui diagnostic de diabet fãrã sã-i faci unui om o glicemie, o glicemie pe care o efectueazã biologi, chimiºti, biochimiºti din sistemul sanitar.

Mai existã un argument european pentru a exista o astfel de lege, ºi anume faptul cã în Europa, între 48% în Austria ºi pânã la 100% în þãri precum Grecia ºi Italia,

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc. Considerãm dezbaterile încheiate, însã nu mai intrãm în dezbaterea legii, pentru cã ºedinþa de astãzi s-a încheiat.

Vã mulþumesc pentru participare.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 154/16.XI.2002 conþine 48 de pagini.**

Preþul 44.592 lei