Eu vi le arãt pe toate, domnilor senatori... S-au efectuat importuri masive în Õ91 ºi în Õ93, când s-a înregistrat ºi o balanþã negativã, spre deosebire de Õ98, când s-au exportat cele mai mari cantitãþi, ºi în Õ99, când avem o balanþã comercialã pozitivã. Observaþi, ce e cu alb pe panou înseamnã balanþa pozitivã.
Analizând evoluþia comerþului exterior cu produse agroalimentare în perioada Õ98ÐÕ99 se constatã o
ameliorare a balanþei comerciale atât în relaþia cu Uniunea Europeanã, cât ºi în cea cu CEFTA.
Vã rog sã observaþi. Începând cu anul Õ99 se observã o balanþã comercialã pozitivã cu produse agroalimentare în relaþia cu o serie de state membre, ºi am sã enumãr câteva: Olanda, Italia, Spania, Portugalia. În ceea ce priveºte creºterea preþurilor la produsele agroalimentare informãm pe stimaþii senatori ºi semnatari ai moþiunii cã ritmul de creºtere al preþurilor la aceste produse a fost inferior ritmului de creºtere a preþurilor produselor din celelalte ramuri industriale. Creºterea preþurilor produselor agroalimentare a fost determinatã de majorarea preþurilor la intrare în agriculturã, respectiv: combustibil, energie electricã, energie termicã ºi altele, sectoare din sfera de decizie a altor autoritãþi. Putem concluziona aºadar cã înregistrarea unor creºteri de preþuri la produsele agroalimentare nu s-a datorat unor deficienþe înregistrate în sectorul agricol.
Legat de creºterea numãrului de ºomeri din industria alimentarã ºi prelucrãtoare, îmi pare rãu cã trebuie sã constat, stimaþi senatori, cã nu cunoaºteþi atribuþiile Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei. În domeniul restructurãrii industriei alimentare ºi al politicilor sociale existã alte autoritãþi publice care au atribuþii în domeniu ºi care vã pot aduce lãmuriri. Eu voi rãspunde la cele care îmi intrã în sfera de activitate.
Semnatarii moþiunii apeleazã din nou la acuzaþii preluate parcã din opera lui Caragiale: ”Jaful la scarã naþionalã prin modul în care...Ò Ñ ºi am sã citesc, domnule preºedinte, termenii pe care i-au folosit colegii mei în textul moþiunii; eu mã abþin ºi trec peste pasajele care fac trimitere la asemenea termeni Ñ... ”Jaful la scarã naþionalã, sãrãcirea producãtorilor autohtoni lipsiþi de orice sprijin din partea statului, lipsa oricãrei protecþii în faþa produselor agroalimentare venite din exterior...Ò ºi aºa mai departe. Încã o datã se recunosc vechile mentalitãþi de tipul ”Nu ne vindem þara!Ò, care au adus atâtea deservicii României pânã în Õ96. Nu pot comenta aici decât faptul cã cei care s-au opus privatizãrii societãþilor comerciale foste I.A.S.-uri, blocând legea de privatizare mai bine de un an de zile, folosesc acum acuzaþii de tip ”jaf la scarã naþionalãÒ, sperând, încã o datã, sã frâneze acest proces. Pentru informarea opiniei publice fac precizarea cã primele contracte de privatizare vor fi încheiate în aceastã sãptãmânã.
O altã acuzaþie conceputã în laboratoarele colegilor noºtri Ñ cele de dezinformare, de bunã seamã Ñ este cea referitoare la nedistribuirea cupoanelor agricole pânã la aceastã datã cãtre producãtorii agricoli. Trebuie sã recunosc, stimaþi colegi, stimaþi senatori, cã mã mirã grija pe care o manifestaþi faþã de distribuirea cupoanelor agricole atâta vreme cât v-aþi opus cu atâta tãrie acestui sistem de ajutorare a producãtorului agricol român, atât în Camera Deputaþilor, cât ºi în Senat.
Doresc sã vã informez, stimaþi colegi, asupra situaþiei reale privind acþiunea de distribuire a cupoanelor agricole. Dupã cum ºtiþi, ordonanþa privind programul naþional pentru þãrãnime, bazat pe cupoane atribuite gratuit, a fost
aprobatã încã din luna decembrie, iar angajarea cheltuielilor a fost fãcutã chiar înainte de aprobarea bugetului de stat, tocmai pentru a urgenta procesul de distribuire a cupoanelor. În acest an numãrul de cupoane a fost de trei ori mai mare decât în anul 1999 ºi s-a adresat unui numãr mai mare de utilizatori, ceea ce a impus ºi un volum de muncã mai mare ºi organizare mai bunã, care s-a ºi realizat. Cu toatã complexitatea programului, iatã cã din cele 46 de milioane de cupoane s-au distribuit toate ºi efectiv au ajuns Ñ peste 90% Ñ la beneficiari.
Moþiunea mai conþine ºi acuzaþia de tipul cã ”producþia sectorului agroalimentar românesc este în continuare lipsitã de sprijin ºi de protecþie faþã de oferta externã prin politica vamalãÒ.
Doamnelor ºi domnilor senatori,
Pentru cã existã o asemenea preocupare a colegilor mei pentru protejarea sectorului agricol românesc faþã de oferta externã, am sã încep prin a vã da câteva exemple de mãsuri pe care colegii mei le-au luat în perioada în care au fost la guvernare. Iatã câteva facilitãþi: Õ91 Ñ facilitãþi pentru importul de cartofi, ceapã ºi zahãr (în România nu se fãcea în vremea aceea ceapã ºi zahãr); Õ92 Ñ exceptãri de la taxe vamale pentru lapte praf, unt ºi brânzeturi (lapte nu aveam în vremea aceea); Õ93 Ñ zahãr rafinat; în Õ94 Ñ ulei brut sau topit; uleiuri vegetale în Õ95; în Õ96, þigarete, produse din tutun, cartofi, malþ, orz, sfeclã de zahãr, sirop de glucozã.
Iatã când s-a fãcut importul de sfeclã de zahãr ºi de când a început cãderea culturii în þarã.
Õ97 a fost marcat de importante mãsuri în direcþia liberalizãrii schimburilor comerciale cu produse agroalimentare menite sã contribuie la dinamizarea acestora ºi crearea condiþiilor asemãnãtoare cu cele existente în celelalte þãri candidate la integrarea în Uniunea Europeanã. Mãsura a avut scopul de a crea cadrul concurenþial care sã favorizeze creºterea eficienþei producþiei de bunuri agroalimentare româneºti, atât din punct de vedere al costurilor, cât ºi al calitãþii lor.
Prin programul de împrumut de ajustare ASAL s-a prevãzut ca nivelul mediu al taxelor vamale ponderat cu valoarea producþiei sã nu depãºeascã 20Ð22%, iar nivelul maxim sã fie de 40%, cu excepþia produselor sensibile, pentru care plafonul este de 45%. Din aceastã categorie fac parte carnea de porc, pasãre, lapte ºi produse lactate. Sigur, excepþie fac bãuturile alcoolice ºi tutunul, care au taxe vamale între 30 ºi 144%.
La sfârºitul anului trecut, ca urmare a reuniunii miniºtrilor agriculturii din þãrile semnatare ale Acordului CEFTA, la propunerea pãrþii române ºi a celei poloneze Ñ de altfel cele douã agriculturi care înseamnã ceva în centrul Europei Ñ s-a creat Subcomitetul pentru comerþ cu produse agroalimentare, în care urmeazã sã se examineze problemele sensibile care au apãrut în ultima perioadã în promovarea comerþului liber în acest spaþiu central-european. În cadrul acestui subcomitet, partea românã promoveazã ideea conform cãreia este necesarã evaluarea sistemului actual de concesii tarifare, a impactului asupra comerþului reciproc, în special în ceea ce priveºte concesiile comune, ºi a compatibilitãþii sale cu
agriculturile þãrilor membre. În acest sens apreciem cã acest sistem, cuplat cu mecanisme de sprijin substanþial atât la nivelul producþiei, cât ºi la nivelul exportului, practicate de þãrile membre, influenþeazã compatibilitatea unor produse agricole ºi a fost cauza creãrii de distorsiuni pe unele pieþe interne, care au condus la instituirea de clauze de salvgardare. Partea românã a susþinut necesitatea unei analize pragmatice a modului de funcþionare a Acordului în domeniul comerþului cu produse agroalimentare. Pentru sprijinirea producãtorului agricol, în vederea obþinerii de produse agricole competitive, în anul 2000, prin Hotãrârea Guvernului nr. 1.075 s-a exceptat de la plata taxelor vamale de import o serie de input-uri destinate furajãrii animalelor: premixuri, vitamine, fãinã de peºte, ºi pentru protecþia plantelor: ierbicide, insecticide Ñ produse deficitare pe piaþa internã, care nu se produc în România. Pentru contracararea efectelor negative ale fenomenului de subevaluare în vamã a unor produse agroalimentare provenite din import au fost luate unele mãsuri împreunã cu alte instituþii cu atribuþii în acest domeniu. Prin Hotãrârea 392 din 1999 privind controlul valorii în vamã s-a stabilit elaborarea unei baze de date statistice la import pentru categoriile de mãrfuri la care s-a constatat declararea incorectã a valorii în vamã, care sã fie utilizatã de organele vamale în scopul prevenirii ºi stopãrii acestei practici. Începând cu anul 1997, în vederea stimulãrii exportului de produse agroalimentare, prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 86 s-a stabilit acordarea de prime la export pentru porumb pentru o cantitate de un milion de tone.
În anul Õ99, prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 31 s-a aprobat acordarea primei de export de 350 lei pentru 500 de tone, iar la grâu, de 450 de lei pentru 500 de tone. În aceste condiþii s-au exportat: 392.600 tone de grâu ºi 80.000 de tone de porumb, pentru care s-au plãtit prime în valoare de 137 miliarde lei pentru grâu, respectiv 32 miliarde lei pentru porumb. De asemenea, prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 19 din Õ99 s-au aprobat prime de export la carnea de porc ºi de pasãre, respectiv 4.300 lei pe kilogram pentru 20.000 tone de carne de porc ºi 5.500 de lei pe kilogram pentru 10.000 tone de carne de pasãre. În urma aplicãrii prevederilor acestei ordonanþe s-au exportat 997 tone de carne de porc ºi 3.500 tone carne de pasãre, pentru care s-au plãtit prime în valoare de 4,68 miliarde lei pentru carnea de porc ºi 3 miliarde lei pentru carnea de pasãre.
Pentru anul 2000 preocuparea Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei pentru încurajarea exportului de produse agroalimentare, în condiþii similare cu celelalte þãri, se materializeazã prin crearea cadrului juridic general, pentru acordarea de prime de export, produsele ºi cantitãþile subvenþionate urmând a se stabili punctual, în funcþie de resursele bugetare ºi de disponibilul de marfã pentru export. Schimburile comerciale cu produsele agroalimentare se realizeazã în bunã parte în baza unor acorduri internaþionale preferenþiale pe care România le-a încheiat dupã Õ99. Cel mai important este cel cu Uniunea Europeanã, urmat de Acordul CEFTA ºi acordul cu
Turcia. O serie de produse agroalimentare româneºti beneficiazã în virtutea acestor acorduri de facilitãþi la export pe pieþele Uniunii Europene ºi CEFTA. Din aceastã categorie putem menþiona produsele cu bune oportunitãþi de plasament pe piaþa externã, cum ar fi: animalele vii, unele sortimente de carne, legume ºi fructe, ulei, miere, vinuri. Efectele pozitive ale acestor acorduri s-au materializat prin creºterea ponderii exportului de produse agroalimentare pe pieþele acestor þãri, aºa cum am mai arãtat.
Pentru a preîntâmpina producerea de prejudiciii producãtorilor agricoli autohtoni, în condiþiile apariþiei unor distorsiuni pe piaþa internã atât din punct de vedere al desfacerii produselor autohtone cât, mai ales, sub raportul perspectivei de restructurare ºi redresarea unor importante sectoare în industria alimentarã, Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei, în colaborare cu Ministerul Industriei ºi Comerþului au iniþiat luarea unor mãsuri de salvgardare pentru importul din Republica Ungarã a urmãtoarelor produse: grâu, fãinã, carne de porc ºi de pasãre ºi preparate din acestea, produse care veneau masiv în România. Ca urmare a Hotãrârii nr. 466 din Õ98 s-a aprobat suspendarea concesiei acordate Ungariei la exportul destinat României, de grâu ºi fãinã. Hotãrârea 479 din Õ99 a introdus taxe de salvgardare la importul de carne de porc, pasãre, organe ºi preparate, carne de porc ºi pasãre originare din Ungaria, astfel încât taxele vamale au ajuns la 45%.
Iatã deci numai câteva din preocupãrile noastre legate de îmbuntãþirea condiþiilor de acces al mãrfurilor româneºti pe pieþele externe, dar ºi de protejare a producãtorilor autohtoni ºi de pregãtire a agriculturii ºi industriei alimentare româneºti pentru aderarea la condiþiile ºi exigenþele pieþei unice europene.
Doamnelor ºi domnilor senatori,...
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.