Corneliu-Mugurel Cozmanciuc

421 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 0 · fără
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: —

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

„Execuția bugetară pe trimestrul I – confirmarea unei strategii inteligente”

Avem în față o dovadă clară că metodele aplicate până acum, respectiv strategia coaliției PNL–USR PLUS*, au potențialul de a restructura cu adevărat economia României. Cifrele consemnate de execuția bugetară pe trimestrul I arată mai mult decât optimist și ne indică nu doar o scădere a deficitului bugetar, ci și o creștere notabilă a veniturilor și investiților.

Concomitent cu organizarea maratoanelor de vaccinare în mai multe localități din țară, inițiativă care are ca scop creșterea fluxului de imunizare, prin relaxarea listei de așteptare, economia României arată semne vizibile de îmbunătățire.

Față de aceeași perioadă a anului trecut, cheltuielile pentru investiții au avut o creștere de 37,7%, mai precis de 8,06 miliarde de lei* – acestea pe lângă cheltuielile de capital și cele aferente programelor finanțate din surse interne și externe. Știm că propunerea și aplicarea unor proiecte cu scopul de a reforma societatea românească și a o aduce mai aproape de pragul tehnologic indicat de Uniunea Europeană

În contextul ședinței

*

sunt printre scopurile fundamentale cu care am venit la guvernare în decembrie 2020.

În domeniul agriculturii, sector afectat atât de pandemia de COVID-19, cât și de instabilitatea atmosferică resimțită în ultima perioadă și de fenomene meteorologice îngrijorătoare precum seceta, subvențiile de la Uniunea Europeană se încadrează în cheltuielile privind proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile, care au înregistrat o creștere de 20,4% față de anul 2020.

Domeniul transporturilor înregistrează o creștere record în ceea ce privește absorbția de fonduri europene. Conform declarațiilor făcute de către ministerul de resort, până la 28 aprilie au fost absorbite 1,384 miliarde de lei, o valoare mai mare cu 14% decât în 2020 și cu 135% decât în 2019. Prioritizarea dezvoltării sectoriale și atribuirea unei strategii individuale pentru fiecare domeniu au fost motivele pentru care putem spera ca 2021 să fie un an al revenirii economice, un an în care România să prospere după criza suferită.

Negocierile care au loc între Executivul european și experții care se ocupă cu prelucrarea PNRR constituie un alt semn de implicare și efort pentru a putea atrage o sumă fără precedent prin Mecanismul de redresare și reziliență.

România a propus proiecte ambițioase, dorind să reformeze economia pe termen lung. Ne-am dorit să facem o diferență, nu doar să căutăm suport popular de scurtă durată, de aceea ne asumăm când greșim și recunoaștem punctele pe care le putem îmbunătăți. Pentru că numai prin această perseverență vom putea avea rezultate bune în continuare, iar execuțiile bugetare din trimestrele viitoare să arate la fel de optimist.*