Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu

Fac acest apel, dacă doriți, și dintr-un sentimentalism pe care, iată, sunt dispus acum, la această aniversare, să-l mărturisesc. Puțină lume dintre cei care rostesc mereu: „Nimeni nu este mai presus de lege” știe – puțină lume am spus – că acest text din Constituția României, care nu trebuie să se schimbe vreodată, se datorează unui amendament pe care – împreună – senatorul de atunci Petre Ninosu și cu deputatul de atunci, cel care vă vorbește, l-am făcut, iar expresia oarecum literară îmi aparține mie. Vă dați seama de câte ori sunt emoționat auzind acest slogan, dacă vreți, această sintagmă care cuprinde tot ceea ce înseamnă esența statului de drept.

Și, de aceea, vă rog, prin tot ceea ce faceți dumneavoastră și colegii dumneavoastră din Cameră, prin tot ceea ce facem noi, să trăim asemenea momente nu numai atunci când aniversăm, cum bine se întâmplă astăzi, instituții de bază, dar zi de zi, pentru că, dacă este să ne fie bine, trebuie și noi să facem bine.

V-aș ruga să aveți o asemenea prestație în ceea ce îndepliniți – și iată că încep să fac politică – dumneavoastră, încât, așa cum spuneam în prezența domnului președinte Iliescu, atunci, la o aniversare a Marii noastre Uniri: cunoscând toate faptele înaintașilor noștri și ceea ce înseamnă pentru noi poporul român – am zis atunci, acum se face din aceasta și un slogan politic, mi se pare –, mă simt mândru că sunt român.

Vă rog să vă faceți datoria în așa fel încât să spun că sunt și mă voi simți mândru că am fost membru, am fost senator și președinte al Senatului și, deci, să mă mândresc cu toate acestea.

Vă doresc multă sănătate și vă doresc, ținând seama că poporul nostru este mai vârstnic și trăiește mai mult, să fiți prezenți și atunci când se vor aniversa 200 de ani de istorie a Senatului României!

Mulțumesc.