Deși anul 2021 a fost marcat de producții istorice la cereale, dar și de creșteri de prețuri la energie electrică, materii prime, prețurile alimentelor cresc de la o lună la alta, iar coșul de cumpărături a devenit un lux pentru cei care până acum se aflau la limita supraviețuirii.
În ceea ce privește situația din anul 2022, consider că prețurile la alimente se vor ajusta o dată la 2-3 luni, pe măsură ce procesatorii din industria agricolă se vor aproviziona cu materie primă.
Creșterea prețurilor îngrășămintelor, afectate de creșterea prețurilor energiei, a sporit costurile fermierilor pentru producerea recoltelor, punând un mare semn de întrebare pentru anul 2023.
Reprezentanții industriei alimentare majorează prețurile de la o săptămână la alta. Antreprenorii nu se tem de lipsa stocurilor, ci de creșterea prețurilor. Populația, în special cei cu pensii și salarii modeste, este îngenunchiată de aceste scumpiri.12
Deși în mod normal prețurile ridicate ar urma să facă loc producției majorate, costul ridicat al factorilor de producție, evoluția pe plan global a pandemiei și condițiile climatice mai nesigure ca niciodată lasă puțin loc pentru optimism în privința revenirii la condiții de piață mai stabile.
Astăzi cererea este mult mai mare ca de obicei, ceea ce pune o mare presiune pe prețuri.
Prețurile mai ridicate la alimente au contribuit la majorarea inflației, deoarece economiile se redresează în urma crizei provocate de pandemie, iar astăzi sunt la cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani.
Cel mai grav afectate vor fi țările dependente de importuri, iar cei mai afectați vor fi oamenii săraci.
Cel mai mult resimt creșterile de prețuri consumatorii de ulei, de cartofi și de margarină, acestea fiind alimentele cu cele mai mari scumpiri.
Cea mai mare creștere lunară de preț, de 23,2%, după o creștere de 8,5% în luna precedentă, a înregistrat-o prețul mediu al uleiurilor vegetale. Creșterea de preț anuală a ajuns la valoarea de 56,1%, de la 36,8%. În ultimele 12 luni, creșterea medie lunară a prețului uleiului la nivel mondial a fost de 4,1%.
Aceste valori surprinzătoare au fost determinate de reducerea drastică a exporturilor din regiunea Mării Negre, pe fondul conflictului armat din Ucraina. Creșterea fără precedent a prețului uleiului de floarea-soarelui a atras după sine și creșterea prețurilor uleiului de palmier, soia și rapiță, în condițiile cererii sporite la nivel global.
Prețul zahărului a crescut cu 6,7% în martie 2022, iar creșterea anuală s-a accelerat până la 22,6%, de la 10,3% în luna anterioară. O creștere mai mare a prețului a fost prevenită de evoluția bună a producției din India, unul dintre principalii exportatori la nivel global.
La prețul produselor lactate se înregistrează a șaptea creștere lunară consecutivă, de 2,6%, după un avans de 6,7% în luna anterioară, iar creșterea anuală s-a temperat la 23,6%, de la 25,2%.
Prețul cărnii de porc a înregistrat cea mai mare creștere lunară din 1995. Menținerea unei cereri solide în condițiile reducerii ofertei a determinat creșteri de preț și la carnea de vită și pasăre.
Prețul cărnii și-a accelerat creșterea anuală până la 19%, de la 17%, și a atins un nou record, pe fondul unei creșteri lunare de 4,8%, după un avans de 2% în luna anterioară.
Prețurile la cereale și-au accelerat creșterea anuală până la 37,3%, cea mai mare din iulie 2011. Întreruperea exporturilor din regiunea Mării Negre, dar și incertitudinile cu privire la starea culturii de grâu din Statele Unite au determinat o creștere a prețului la grâu cu o rată lunară de 19,7%, după un avans de 2,1% în luna precedentă.
Prețul porumbului înregistrează un nou record al ultimilor 32 de ani, crescând cu 19,1% față de luna precedentă.
Recorduri similare s-au înregistrat și la orz și sorg, ajungând la creșteri lunare de 27,1%, respectiv 17,3%.
În schimb, dacă în ultimii ani am avut producții foarte bune de cereale, am trimis la export mari cantități de materie primă și am importat mult mai scump produse finite.
Pe fondul crizei, multe țări au în vedere măsuri pentru protejarea rezervelor interne de cereale, iar gheața a fost spartă de Ungaria, care a anunțat că vor fi interzise toate exporturile de cereale, din cauza creșterii prețurilor, în urma invaziei ruse în Ucraina.
Deși ar fi o veste bună la prima vedere, lucrurile nu stau chiar așa.* Această scădere trebuie pusă pe seama creșterii exporturilor de materie primă, nu pe scăderea importurilor de produse alimentare, care s-au cifrat la 9,1 miliarde de lei.
Vor fi probleme și noi trebuie să ne asigurăm că vom însămânța cu cereale toată suprafața prevăzută, să asigurăm fertilizarea culturilor, irigarea și să rămânem un furnizor de cereale pe piața externă.
Din păcate, în ultimii doi ani nu am mai respectat programul național de refacere a sistemului de irigații, pentru că nu au mai fost respectate alocațiile financiare prevăzute.
Statul român nu mai deține, la ora aceasta, spații de depozitare, astfel încât să poată crea rezerve. Fermierii își vând imediat după recoltare producțiile de cereale către marii angrosiști la prețuri mici, după care aceștia încep să vândă în funcție de cotațiile internaționale, care sunt mult mai mari.*
Pe de altă parte, singurul combinat de îngrășăminte chimice stă închis, pentru că statul nu a găsit de cuviință să sprijine producția de aici.
Importurile de îngrășăminte chimice vor contribui la scumpirea producției de cereale cu circa 30% anul acesta.
Combinat cu scumpirea prețurilor la energie, gaze și combustibili, acest lucru va pune o presiune și mai mare asupra puterii de cumpărare a românilor, care și așa este scăzută.
Plafonarea prețurilor la utilități acoperă doar 30% din pierderile în sectorul de panificație, ca să dau numai un exemplu.
Întreaga industrie alimentară se confruntă cu mari probleme economice, pentru că măsurile de sprijin promise continuă să lipsească*, iar efectul va fi că multe se vor închide, iar mulți angajați vor deveni șomeri.
Asistăm la o creștere a prețurilor la produsele alimentare, care va continua și în perioada următoare. Nu vom vorbi despre o penurie de alimente, dar scumpirea le va face mai puțin accesibile pentru mulți dintre români.
În aceste condiții, vom fi mult mai selectivi și, cu siguranță, spre sfârșitul anului vom constata că a scăzut și risipa alimentară. Ungaria a decis să blocheze exporturile de cereale, iar acum și Bulgaria cochetează cu această idee.
România își asigură fără probleme necesarul de cereale, astfel că ceea ce se exportă nu afectează necesarul de
consum intern. Este de așteptat însă ca producțiile să scadă pe fondul crizei îngrășămintelor chimice, în sensul că nu vom mai raporta producții record.
Prețurile produselor alimentare vor continua să crească, dar nimeni nu poate spune cu cât. Noi trebuie să ne găsim cadența în ceea ce privește asigurarea populației cu produse românești. Trebuie acordate facilități pentru producătorii români și crearea unui lanț cât mai scurt între ei și consumatori.12
Vocevoce proprie
Marker
Cadru
Apelul vizează interesul general al economiei și securitatea alimentară a populației.
„Trebuie acordate facilități pentru producătorii români și crearea unui lanț cât mai scurt între ei și consumatori.”