Nicolae Giugea

„Fără o capitalizare rapidă a agriculturii, legumele rămân pe câmp și fructele neculese!*”

Marile economii agricole ale Uniunii Europene sunt capitalizate puternic. Fermierii dețin utilaje agricole moderne, logistică și echipamente performante, iar produsele lor ajung nu numai în magazinele din țările respective, ci și pe mesele românilor. Chiar dacă statele dezvoltate dispun de o asemenea capitalizare, agricultura tot are nevoie de forță de muncă pentru culegerea recoltelor, în special în zona fructelor și legumelor puternic perisabile. De exemplu, zilele trecute urmăream o statistică din Italia, țară cu o agricultură competitivă, cu produse de calitate, care se bazează pe 385 de mii de lucrători străini, aduși din peste 100 de state ale lumii. Mă întreb: oare de câți lucrători ar fi avut nevoie fermierii italieni, dacă nu ar fi avut cele mai performate utilaje agricole în realizarea culturilor și, mai ales, în culegerea lor? Răspunsul îl cunoaștem cu toții: cel puțin de 10 ori mai mult.

Este foarte adevărat faptul că unii fermieri din țara noastră au reușit prin eforturi proprii să investească în tractoare, utilaje, sisteme de sortare și alte echipamente pentru a produce mai eficient și pentru a-și valorifica mai bine producția. Aceștia sunt, de regulă, fermierii mai mari*, care cultivă câteva hectare bune și care reușesc, măcar o dată pe an, să își îmbogățească stocul de utilaje, cumpărând din străinătate echipamente de cele mai multe ori deja uzate, pentru că nu au bani pentru unele noi. În cazul fermierilor mici și mijlocii, lucrurile sunt mult mai complicate.