Ion Rotaru

faunei sălbatice s-a redus extrem de mult și faptul că se produc multe pagube produse de vânat este și un efect al unei exploatări necorespunzătoare a terenurilor agricole.

Vă spun, adevărul este la mijloc și ar trebui să găsim soluții care să împace atât agricultorii, cât și gestionarii fondurilor cinegetice.

Sunt de acord cu punctul de vedere al Guvernului. Legea vânătorii prevede expres că gestionarii fondurilor cinegetice sunt obligați să acorde despăgubiri pentru pagubele produse de vânat. Însă și agricultorii au niște obligații. Trebuie să-și protejeze culturile, trebuie să ia niște măsuri.

Există două excepții sau trei excepții, la trei specii de vânat, unde nu gestionarul este responsabil, ci Ministerul Mediului: la vânatul ocrotit prin lege – la urs, la lup și la râs. În rest, gestionarul fondului cinegetic trebuie să acorde despăgubiri celor păgubiți.

În ceea ce privește limitarea numărului de câini, da, înțeleg această inițiativă și este, într-un fel, îndreptățită, însă de multe ori realitatea de pe teren arată că un proprietar cu 50 de oi face o stână, duce sus mai mulți câini decât permite legea, nu are resurse să-i hrănească așa cum trebuie și devin câini vagabonzi. Stau și la stână, dar își caută hrană. Și hrana câinilor este vânatul pe care pot să-l prindă: căpriorul mic, cerbii mici și așa mai departe. Deci acești câini produc niște pagube imense fondului cinegetic și într-un mod sălbatic, inuman.

Inițiativa..., legiuitorul, când a stabilit un număr maxim, a fost pentru a reduce pagubele produse fondului cinegetic. Din acest punct de vedere, eu, atât ca membru în Comisia pentru mediu, dar și în calitatea mea de secretar, susțin punctul de vedere al Guvernului și propun respingerea acestei inițiative.

Mulțumesc.