Oana Manolescu

Fie ca ace∫ti ani, 140, s„ se Ónzeceasc„, s„ se Ónsuteasc„, s„ se Ónmiiasc„!

To˛i cei care, Ón aceast„ ˛ar„, au apar˛inut, de sute de ani, ∫i apar˛in ∫i azi minorit„˛ilor na˛ionale au fost ∫i sunt loiali cet„˛eni rom‚ni. Istoria Rom‚niei este, Ón cea mai mare parte, ∫i istoria noastr„.

Œnceputul institu˛iei parlamentare l-a f„cut, Ón 1831, actul cu caracter constitu˛ional numit Regulamentul organic, Ón 1831 Ón Muntenia, Ón 1832 Ón Moldova. Aceste dou„ acte au prefigurat bazele parlamentarismului Ón Principatele Rom‚ne. Conven˛ia de la Paris din 1858 ∫i Statutul desvolt„tor al Conven˛iei, care a introdus reprezentarea bicameral„, adoptat din ini˛iativa domnului Alexandru Ioan Cuza, prin plebiscit, Ón 1864, au perfec˛ionat ∫i l„rgit principiul reprezent„rii na˛iunii. Apoi forul legislativ s-a modernizat, iar prin Constitu˛ia din 1866 s-au pus bazele moderne ale forului legislativ, ca reprezentan˛„ na˛ional„. Aceasta a func˛ionat Ón concordan˛„ cu modul de organizare ∫i func˛ionare a parlamentelor occidentale din acea vreme.

Procesul istoric de formare a Parlamentului Rom‚niei Ón perioada modern„ a impulsionat afirmarea suveranit„˛ii na˛ionale. Sub cupola Parlamentului Rom‚niei, s-a citit, la 9 mai 1877, Declara˛ia de independen˛„ a ˛„rii ∫i, Ón cr‚ncenul r„zboi care a urmat, au luptat ∫i au murit cet„˛enii Rom‚niei ∫i Transilvaniei, indiferent de etnie. Sub cupola Parlamentului Rom‚niei, s-au ratificat, Ón 1920, actele de unire a provinciilor rom‚ne∫ti cu fiara, ˛ar„ ce cuprindea majoritari ∫i minoritari etnic deopotriv„. ™i vreme dup„ vreme a trecut... Revenirea la sistemul bicameral, dup„ Revolu˛ia din Decembrie 1989, a adus un regim democratic autentic, bazat pe alegeri libere ∫i pluralism politic, pe respectarea drepturilor omului, pe separa˛ia puterilor, pe r„spunderea guvernan˛ilor Ón fa˛a organelor reprezentative. Acest regim a d„ruit ˛„rii un num„r imens de legi ∫i acte normative, ce au reformat pe baze democratice Óntreaga societate. Acest regim confer„ garan˛ii pentru respectarea drepturilor fundamentale ale omului, promoveaz„ reforma ∫i privatizarea, consolideaz„ institu˛iile economiei de pia˛„ ∫i ale statului de drept, pentru integrarea ˛„rii noastre Ón structurile europene ∫i euroatlantice.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/23.IX.2004 Cet„˛enii rom‚ni apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale istorice recunoscute Ón Rom‚nia se bucur„ de absolut toate aceste drepturi. Exemplu pozitiv magnific ∫i aproape unic Ón lume: Rom‚nia consider„ pe minoritarii s„i etnici egali Ón datorii ∫i drepturi cu popula˛ia majoritar„. Bucur‚ndu-ne de acest tratament egal, noi cinstim memoria tuturor celor care, de-a lungul timpului, au lucrat ∫i au luptat Ón forul legislativ al ˛„rii pentru aceste drepturi. Reprezentarea Ón Parlament a tuturor etniilor istorice recunoscute Ón Rom‚nia este ∫i ea o parte a granitului ∫i a diamantului din care s-a construit ˛ara noastr„ modern„, prin oamenii s„i, pentru ca a ei t„rie ∫i str„lucirea ei s„ nu piar„ niciodat„!