Fra˛i de-ai no∫tri, exact, dar au oferit doi copii la v‚nzare din s„r„cie, din mizerie, ∫i aceia din l„comie ∫i din cine ∫tie ce alte interese i-au acceptat. Unul era nou-n„scut. Au cerut 15.000 de euro, ∫i nenorocirea e c„ ∫i scade euro!, cel„lalt era un b„ie˛el de doi ani care putea fi cump„rat cu 3.000 de euro. Au tocmit nou-n„scutul ∫i l-au arvunit cu 150 de lire, urm‚nd ca restul banilor, p‚n„ la 15.000 de euro, s„ fie da˛i c‚nd vor primi ce au cump„rat.
Nu se poate a∫a ceva! Dup„ ce c„ ne provoac„ la asta, diver∫i cet„˛eni din lumea larg„ ne ∫i dispre˛uiesc c„ facem asta. Tot la mizerie se Ónscrie ceea ce se Ónt‚mpl„ ∫i cu copiii.
Œn acela∫i timp, mizeria politic„ a separatismului ac˛ioneaz„: doamna Barki declar„ Ón Ardeal c„ domnul pre∫edinte B„sescu — acesta este titlul mare din pres„ — e de acord cu autonomia secuilor. Asta mai lipsea, s„ fie de acord pre∫edintele cu autonomia secuilor. Eu nu cred c„ a putut spune a∫a ceva ∫i de la aceast„ tribun„ a Senatului Rom‚niei Ól rog pe pre∫edintele B„sescu s„ clarifice acest capitol legat de autonomia secuilor, a∫a cum a declarat doamna Barki, c„ dumnealui ar fi de acord. Repet, eu nu cred asta, dar trebuie f„cute preciz„ri imediat. Asta nu e o glum„!
Treneaz„ problema Gojdu. Am f„cut, personal, toate eforturile, din p„cate nu am fost sus˛inut suficient de to˛i cei care se aflau Ón acele comisii. Guvernul a creat o nenorocire, a l„sat Guvernului de la Budapesta dreptul de a prelua toat„ mo∫tenirea Gojdu, Ón schimb, f„c‚nd printr-o dubl„ semn„tur„ de la Bucure∫ti o funda˛ie nou„, cu acela∫i nume, Gojdu. V-am mai spus asta. M-am b„tut s„ nu se aprobe asta, poate am fost Ón fruntea acestei b„t„lii, m-am certat groaznic cu prieteni, cu oameni care spuneau c„ trebuie s„ Ón˛eleg c„ a∫a va fi bine, ∫i eu am spus: Domnule, litera ∫i spiritul testamentului lui Gojdu trebuie respectate. Nu are nimeni dreptul s„-i confi∫te ceea ce a l„sat poporului rom‚n ∫i, mai ales, s„ se bazeze pe faptul c„ Ón Ungaria nu s-au f„cut retroced„ri. Nu s-au f„cut retroced„ri? Noi de ce am f„cut retroced„ri bisericilor maghiare? De ce am f„cut retroced„ri grofilor? Va s„ zic„, noi am f„cut ceea ce nici nu trebuia f„cut ∫i aceia nu au f„cut nici ceea ce trebuia f„cut. ™i, acum, spunem: domnule, nu putem realiza nimic. Miliardele de dolari trebuie s„ r„m‚n„ acolo, pentru c„ a∫a a hot„r‚t domnul prim-ministru de la Budapesta. Nu se poate asta! Mo∫tenirea Gojdu e a rom‚nilor ortodoc∫i din Ardeal.
Vreau s„ v„ spun, ca o veste bun„, c„ Ón aceast„ atmosfer„ mai exist„ ∫i oameni care cred Ón unitate, Ón
lucrul Ómpreun„, Ón _együtt_ . Unul dintre ei este scriitorul Hajdu Gyozo, care a scos acum o carte, numit„ îPentru spirit european“, un adev„rat eveniment, pentru c„ el, de∫i Ó∫i iube∫te p‚n„ la adora˛ie na˛ia din care face parte, de∫i Ól iube∫te pe Peto˝fi, este un ap„r„tor al unit„˛ii na˛ionale ∫i al fraternit„˛ii rom‚no-maghiare ∫i Ól iube∫te pe Eminescu, de fapt, iubindu-l pe Peto˝fi, Ól iube∫te pe Eminescu.
Cartea aceasta, numit„ îPentru spirit european“, merit„ luat„ Ón seam„ ∫i merit„, dup„ p„rerea mea, omagiul nostru, al celor care am asistat, uneori neputincio∫i, la felul Ón care a fost lapidat Hajdu Gyozo ∫i so˛ia sa, actri˛a valoroas„ Adam Erzsebet, pentru c„ nu au consim˛it la separatism, la segrega˛ie ∫i la ur„ antirom‚neasc„.
Doamnelor ∫i domnilor,
Toate acestea sunt cum sunt, dar mai apar ∫i ve∫ti bune. O veste bun„ este libertatea lui Andrei Ivan˛oc ∫i Tudor Petrov Popa. M„ m‚ndresc cu faptul c„ Ón 1993 am ridicat primul la Strasbourg, la Consiliul Europei problema grupului Ila∫cu. E adev„rat c„, ulterior, ∫i domnul senator Frunda a pus aceast„ problem„ ∫i e adev„rat c„ mul˛i oameni de isprav„ s-au implicat s„ rezolve aceast„ tic„loas„ afacere a separati∫tilor de dincolo de Nistru.
Nu am cuvinte s„ ar„t c‚t de indignat sunt, nu de felul Ón care se comport„ separati∫tii nistreni, Ómpreun„ cu mili˛ienii ∫i securi∫tii lor, fa˛„ de fo∫tii de˛inu˛i politici pe care Ói elibereaz„ dup„ 15 ani sau dup„ 12 ani ∫i dup„ o condamnare la moarte a lui Ilie Ila∫cu, din care au sc„pat ace∫ti martiri — Ilie Ila∫cu, Andrei Ivan˛oc ∫i Tudor Petrov Popa.
Eu altceva vreau s„ subliniez, c‚t de ineficient„ este, p‚n„ la urm„, civiliza˛ia european„ contemporan„, c‚t de slabi suntem Ón fa˛a f„r„delegii celei mari. Suntem foarte de∫tep˛i c‚nd facem observa˛ii de am„nunt unei ˛„ri sau alteia, amenin˛„m cu luarea unui drept, cre„m situa˛ii grele pentru acele ˛„ri care deviaz„ pu˛in sau mai mult de la preceptele europene, dar fa˛„ de o f„r„delege la nivel european, cum este a∫a-numita Republic„ Nistrean„, nu se Óntreprinde nimic. ™i asta dintr-un motiv simplu: pentru c„ Republica Nistrean„ Ól are Ón spate pe protectorul moscovit, pe conservatorul bol∫evic de la Moscova.
Nu toat„ Rusia e a∫a, nu toat„ Moscova e a∫a, Doamne, fere∫te!. Am mai spus asta aici. L-am cunoscut pe marele rus, poetul planetar Evgheni Evtu∫enko, ∫i am fost fericit s„ aflu c„ a scris la intrarea asasin„ Ón Cehoslovacia a Uniunii Sovietice, a Ungariei, a Bulgariei, a Poloniei ∫i a Republicii Democrate Germane un poem senza˛ional care se Óncheie cu protestul lui memorabil: îAici zace poetul rus Evtu∫enko/ Œn Praga, de tancuri ruse∫ti sf‚rtecat“.
Sunt foarte mul˛i oameni extraordinari Ón toat„ Rusia, sunt oameni extraordinari Ón Ucraina, Ón toat„ fosta Uniune Sovietic„, dar, iat„, sub ochii no∫tri, nu s-a putut face nimic Ómpotriva a 15 ani de pu∫c„rie la Tiraspol, la Tighina ∫i Ón celelalte locuri.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/14.VI.2007
Am trecut personal prin mica Siberie tiraspolian„. Am fost arestat de Smirnov, de mili˛ia ∫i de securitatea lui, c‚nd m-am dus ca delegat al Consiliului Europei, ∫i nu am sim˛it niciun fel de ajutor din partea ˛„rii, nici chiar a pre∫edintelui pe care Ól pre˛uiesc, Ion Iliescu, nici chiar a premierului Nicolae V„c„roiu, pe care, de asemenea, Ól pre˛uiesc. Nu s-a putut face nimic. Eram Óntr-o delega˛ie oficial„ a Consiliului Europei ∫i am fost r„pit la grani˛„, arestat, b„gat Óntr-o dub„. ™i m-au salvat ziari∫tii rom‚ni.
Este ceva nemaipomenit ce se Ónt‚mpl„ sub ochii no∫tri. Ca ∫i cu B‚stroe, ca ∫i cu celelalte abuzuri ∫i nenorociri, nu se ac˛ioneaz„ Ómpotriva crimei celei mari. Se ac˛ioneaz„ Ómpotriva Irakului pe baz„ de presupuneri ∫i petrol, se ac˛ioneaz„ Ómpotriva Afganistanului. Nu zic, Ón aceast„ clip„, nici da, nici nu, Óntreb doar at‚t: dar Ómpotriva Tiraspolului ∫i a mizeriei, ∫i a crimei, Ómpotriva acestor nemernici de ce nu ac˛ioneaz„ nimeni? E u∫or s„ facem modific„ri telefonice Ón guverne, Ón pre∫edin˛ii, e u∫or. E mai greu s„ lup˛i cu adev„ratul du∫man. Œn interiorul democra˛iei noi to˛i suntem, eventual, adversari, du∫mani nu suntem, dar bol∫evismul, se vede treaba, e foarte puternic.
De aceea, salut cu bucurie faptul c„ i-am v„zut liberi pe Andrei Ivan˛oc, pe Tudor Petrov Popa ∫i c„-l avem printre noi, acolo unde crede el c„ trebuie s„ fie, ∫i nu cum face presa presupuneri, dup„ mintea ei, pe Ilie Ila∫cu, c„-l avem printre noi pe Ilie Ila∫cu, un om mare. Pu˛ini oameni au ar„tat consecven˛„ de ideal ca el ∫i ca ei. Iar c‚nd a ie∫it din pu∫c„rie nu ∫i-a uitat colegii de suferin˛„. Acest om a spus îV„ iubesc, popor rom‚n!“, folosind un plural al majest„˛ii pentru poporul rom‚n, dintre gratii, dup„ momentul Ón care fusese condamnat la moarte.
Acest om a trecut Ón banal, aici, pe malul D‚mbovi˛ei, Óntr-adev„r, a∫a cum Ivan˛oc ∫i Popa vor deveni ∫i ei oameni de toat„ stima Ón ochii ∫i Ón ziarele acelora care nu au Ón toat„ via˛a lor curajul acestora dintr-o singur„ zi. M-a emo˛ionat s„-l aud pe Ivan˛oc spun‚nd ceea ce pu˛ini au Ón˛eles, c„ el nu pleac„ din ˛ara lui, ˛ara lui fiind ∫i aceea. El, care este sus˛in„torul ideii unit„˛ii na˛ionale a tuturor teritoriilor rom‚ne∫ti, a∫a a spus.
L-am Óntrebat pe Ilie Ila∫cu, care are date recente, de ce a fugit Ivan˛oc spre Transnistria c‚nd a fost scos din ma∫in„. Pentru c„ nu ∫tia unde e, dup„ 15 ani de co∫mar! Cei care l-au b„gat Ón ma∫in„ Ól b„tuser„ ∫i-i distruseser„ cu cizmele bisericile pe care le f„cea Ivan˛oc Ón pu∫c„rie, ceva nemaipomenit, bisericile pe care le f„cea Ivan˛oc Ón pu∫c„rie din carton, din p‚ine, din cartofi. Asta f„cea, ca s„ nu Ónnebuneasc„ Ón 15 ani de singur„tate. ™i, Ón momentul Ón care au vrut s„-i pun„ c„tu∫ele, el a r„spuns: îDe ce s„-mi pun c„tu∫ele, c„ eu de ast„zi sunt liber?“ ™i l-au mai b„tut o dat„, ∫i l-au aruncat din ma∫in„ undeva Óntr-un neant unde nu ∫tia propriu-zis ce se Ónt‚mpl„, vorba lui Ilie Ila∫cu, grani˛a aceea nu exista acum 15 ani, ∫i l-au aruncat Ón necunoscut, ∫i el a crezut c„ alearg„ spre libertate. ™i l-au b„tut din nou, ∫i asta sub ochii Óntregii lumi civilizate. A∫a ceva, pe de o parte, este intolerabil, dar, pe de alt„
parte, ne arat„ cum ar trebui s„ fim ∫i noi m„car Ón momentele de cump„n„: s„ refuz„m tranzac˛ionismul de ultim„ spe˛„, s„ refuz„m la∫itatea care ne b‚ntuie pe to˛i. S„ nu ne Ónchipuim c„ eroii nu au ei Ón∫i∫i momente de fric„. Nu lipsa fricii este curajul, ci Ónfr‚ngerea fricii este curajul.
™i pe Ilie Ila∫cu s„-l privim a∫a cum se cuvine, ∫i pe Ivan˛oc s„-l privim a∫a cum se cuvine, ∫i pe Petrov Popa, ∫i s„ cerem Guvernului s„ le asigure condi˛ii normale de via˛„ acestor eroi. Ei Ón 15 ani c‚t au p„timit Ón pu∫c„rii pentru Rom‚nia, ca Ilie Ila∫cu, puteau s„-∫i fac„ ∫i ei case, puteau s„ fie boga˛i, puteau s„ fac„ tranzac˛ii. Nu au f„cut asta. Au ie∫it din pu∫c„rie ∫i sunt amenin˛a˛i, cei care sunt aici, s„ fie da˛i afar„ din case, iar cei care au r„mas, deocamdat„, la Chi∫in„u sunt amenin˛a˛i de indiferen˛„ ∫i de necunoscut. Nu putem s„ ne purt„m egal cu toat„ lumea. Exist„ o inegalitate fertil„, inegalitatea pe care ne-o d„ obliga˛ia fa˛„ de oamenii mari l‚ng„ care tr„im. Semidoc˛ii, sfertodoc˛ii, surzii, pro∫tii nu vor fi niciodat„ capabili de gesturi fa˛„ de valori, dar noi suntem Ómpreun„ tocmai pentru a ap„ra valorile ∫i tocmai pentru a opri marasmul Ón care tr„im, lans‚nd o prim„var„ fireasc„ a Rom‚niei ∫i legi pentru valori ∫i pentru eroi.
Un mare lupt„tor basarabean pentru unitatea na˛ional„, scriitorul ∫i istoricul Constantin Stere, spunea o sentin˛„, un aforism pe care vi-l citez ∫i eu, acum, dumneavoastr„. ™i cu asta a∫ vrea s„ le r„spund lui Ila∫cu, lui Ivan˛oc ∫i Popa...
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.