Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·14 iunie 2007
Senatul · MO 85/2007 · 2007-06-14
Aprobarea retragerii, la solicitarea ini˛iatorului, a Propunerii legislative privind includerea obiectivului situat Ón localitatea Cobadin, jude˛ul Constan˛a, strada Izvor nr. 30, Ón r‚ndul muzeelor comunale aflate sub tutela Ministerului Culturii ∫i Cultelor
Adoptarea Proiectului de lege pentru aderarea Rom‚niei la Protocolul op˛ional la Conven˛ia de la Viena cu privire la rela˛iile diplomatice, referitor la solu˛ionarea obligatorie a diferendelor, adoptat la Viena la 18 aprilie 1961 15–16
Dezbaterea ∫i respingerea cererii de reexaminare a Legii privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 105/2006 pentru modificarea Legii tinerilor nr. 350/2006 16–18
Adoptarea Propunerii legislative privind intrarea, sta˛ionarea, desf„∫urarea de opera˛iuni sau tranzitul for˛elor armate str„ine pe teritoriul Rom‚niei 18–19
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· other
14 discursuri
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
## V„ invit Ón sal„!
Stimate colege ∫i stima˛i colegi, v„ invit Ón sal„ pentru a putea Óncepe ∫edin˛a plenului Senatului.
V„ rog s„-mi permite˛i, stimate colege ∫i stima˛i colegi, s„ declar deschis„ ∫edin˛a Senatului de ast„zi, 4 iunie 2007, ∫edin˛a fiind condus„ de subsemnatul, Ón calitate de vicepre∫edinte al Senatului, asistat de domnii senatori, secretari ai Biroului permanent, Mihai Ungheanu ∫i Ilie S‚rbu.
Programul de lucru al ∫edin˛ei de plen de ast„zi — lucr„ri Ón plen p‚n„ la ora 19,30.
Ordinea de zi — cea care v-a fost distribuit„ ∫i care cuprinde trei capitole: declara˛ii politice, dezbaterea proiectelor de lege ∫i Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri din partea Executivului, dup„ ora 18,10.
Cvorumul de ∫edin˛„ este de 69 de senatori.
Absenteaz„ motivat de la lucr„rile Senatului un num„r de 20 de colegi: 6 senatori sunt membri ai Guvernului, 12 senatori sunt europarlamentari, un coleg este plecat Ón delega˛ie, domnul senator Mihail Popescu, iar un coleg este Ón concediu medical, domnul senator Antonie Iorgovan.
A∫a cum spuneam, cvorumul de ∫edin˛„ este de 69 de senatori.
Invit colegii senatori Ón sal„.
Da˛i-mi voie s„ v„ reamintesc c„ ave˛i posibilitatea, Ón conformitate cu prevederile Legii nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, s„ sesiza˛i Curtea Ón situa˛ia Ón care aprecia˛i c„ exist„ prevederi neconstitu˛ionale Ón urm„toarele legi care sunt depuse la secretarul general al Senatului:
— Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 20/1994 privind m„suri pentru reducerea riscului seismic al construc˛iilor existente;
— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 119/2006 privind unele m„suri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„;
— Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnic„ legislativ„ pentru elaborarea actelor normative;
— Lege pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 93/1997 privind declararea ca Erou Martir a lui Liviu Cornel Babe∫;
— Lege pentru completarea art. 5 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informa˛iile de interes public;
— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 20/2007 pentru modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea ∫i alte drepturi ale
func˛ionarilor publici cu statut special din sistemul administra˛iei penitenciare;
— Lege privind atribuirea unei locuin˛e generalului Ón retragere Marin Lungu;
— Lege pentru aderarea Rom‚niei la Protocolul op˛ional la Conven˛ia de la Viena cu privire la rela˛iile consulare, referitor la solu˛ionarea obligatorie a diferendelor, adoptat la Viena la 24 aprilie 1963;
— Lege privind retragerea unor rezerve formulate de Rom‚nia cu prilejul ader„rii sau ratific„rii unor conven˛ii interna˛ionale.
Œn situa˛ia Ón care aprecia˛i c„ aceste legi con˛in prevederi neconstitu˛ionale, ave˛i posibilitatea Ón baza Constitu˛iei s„ sesiza˛i Curtea Constitu˛ional„.
P‚n„ Ón acest moment, s-a Ónscris la declara˛ii politice un num„r de 7 colegi: din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnii senatori R„zvan Theodorescu, Doina Silistru, Adrian P„unescu; din partea Grupului parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal, domnii senatori Tiberiu Prodan ∫i Mircea Mereu˛„; din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, doamna senator Verginia Vedina∫ ∫i domnul senator Gheorghe Funar.
Œl invit la tribuna Senatului pe reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul senator R„zvan Theodorescu.
## **Domnul Emil R„zvan Theodorescu:**
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor colegi,
De c‚tva timp face v‚lv„ o ini˛iativ„ ce pare a readuce al„turi, pentru o clip„, autoritatea preziden˛ial„ ∫i Guvernul. Este vorba de a∫a-zisa îdesecretizare“ a arhivei fostului Comitet Central al Partidului Comunist Rom‚n — am pus Óntre ghilimele termenul pentru a indica de la bun Ónceput caracterul artificial al unui simplu exerci˛iu de imagine care pentru cunosc„tori nu este dec‚t mult zgomot pentru nimic.
Trebuie spus r„spicat c„ arhiva respectiv„ este deja Ón circuit public ∫i c„ numai cineva care nu are nicio idee despre fondul arhivistic na˛ional poate vorbi Ón termeni at‚t de inadecva˛i despre aceast„ ac˛iune.
Fosta arhiv„ a Comitetului Central, gestionat„ de Arhivele Na˛ionale, o institu˛ie pe c‚t de venerabil„, pe at‚t de competent„, cu cei mai buni speciali∫ti din ˛ar„, este compus„ din arhiva istoric„, care cuprinde 219 fonduri ∫i colec˛ii, dintre care 110 deja consultabile la sala de lectur„ ∫i microfilmate, ∫i arhiva administrativ„ a Sec˛iilor ∫i Sectoarelor Comitetului Central, desf„∫urat„ pe aproximativ 3.500 de metri liniari.
La sala de studiu a Arhivelor Na˛ionale, deci demult desecretizate, cu acces liber, se afl„ importante p„r˛i din fondul fostului Comitet Central provenite de la sec˛iile cancelariei: organizatoric„, propagand„, agita˛ie, economic„, gospod„rie de partid, agrar„, rela˛ii externe, Óncep‚nd cu fondarea Partidului Comunist din 1921 p‚n„ Ón perioade ce variaz„ Óntre 1976, pentru propagand„ ∫i agita˛ie, ∫i 1953, pentru rela˛ii externe, a∫adar din epoca
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/14.VI.2007 represiunilor politice ∫i sateliz„rii moscovite ce a Ónsemnat miezul nociv al comunismului rom‚nesc.
Public, arhiva Ón cauz„ a fost deja îdefri∫at„“ de Comisia preziden˛ial„ pentru analiza dictaturii comuniste chiar de documente care nu Ómpliniser„ termenul legal de 30 de ani pentru a fi date Ón cercetare, ajung‚ndu-se cu studierea lor p‚n„ Ón anul 1989. ™i, pe bun„ dreptate, colegul nostru, domnul senator Vasile Blaga, pe atunci ministru de resort, a aprobat la 22 februarie un memorandum care Óng„duie tuturor cercet„torilor s„ aib„ acces la aceste documente.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Tiberiu Aurelian Prodan, Grupul parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul Tiberiu Aurelian Prodan:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distins Senat,
Œn declara˛ia mea am s„ m„ refer la c‚teva aspecte ale vie˛ii politice care au avut loc s„pt„m‚na trecut„ ∫i Ón s„pt„m‚nile premerg„toare acesteia.
_îDivide et impera!“_ pare s„ fie unica formul„ agreat„ de pre∫edintele B„sescu Ón rela˛ia cu partidele politice din Rom‚nia.
Dup„ un intermezzo intitulat îDeschidere c„tre dialog cu partidele politice“, pre∫edintele nostru energizat de votul de la referendum s-a prezentat Ón fa˛a Parlamentului, ar„t‚ndu-ne pisica ∫i suger‚ndu-ne, Ón stilul bine cunoscut, c„ singura solu˛ie pentru noi, cei ale∫i Ón acest Parlament, este s„ ne arunc„m c‚t mai repede peste balustrad„, pentru c„, vezi, Doamne, nu mai corespundem voin˛ei poporului, adic„ a acelora care au votat pentru r„m‚nerea sa la Cotroceni.
Ce ne spune, Óns„, pre∫edintele Ón mesajul s„u?
Pe de o parte, ne atrage aten˛ia c„ fiecare parlamentar are responsabilitatea de a g„si o solu˛ie pentru a ie∫i din criz„, iar, pe de alt„ parte, indiferent ce solu˛ie vom g„si, Domnia Sa va respinge orice variant„ rezultat„ Ón urma unor Ón˛elegeri de culise.
Domnul pre∫edinte ignor„, astfel, un adev„r arhicunoscut, acela c„ Parlamentul Ónseamn„ ∫i negocieri, ∫i Ón˛elegeri, nu numai o ma∫in„ de vot. Œn opinia Domniei Sale, Óns„, aceast„ situa˛ie este de neacceptat.
Domnul pre∫edinte invoc„ rezultatele referendumului care, chipurile, ar fi invalidat Parlamentul actual, drept urmare, e nevoie urgent„ de alegeri anticipate, e nevoie urgent„ de alt„ clas„ politic„. Œn realitate, pre∫edintele nu dore∫te o alt„ clas„ politic„, o nou„ clas„ politic„, ci dore∫te marginalizarea partidelor politice, cu excep˛ia Partidului Democrat, fire∫te. Acestea ar trebui s„ devin„ simple anexe ale unui decor Ón mijlocul c„ruia s„ troneze Domnia Sa, t„tucul iubitor de popor. Ca ∫i cum nu ar face parte din aceast„ clas„ politic„, ca ∫i cum nu ar fi fost ani de zile ∫i parlamentar, domnul pre∫edinte ne vorbe∫te de noua elit„ politic„. Care elit„? De unde s„ rezulte aceast„ elit„ politic„? Probabil, din laboratoarele Partidului Democrat.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
O invit la tribuna Senatului pe doamna senator Verginia Vedina∫, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.
Distins„ doamn„ senator, ave˛i cuv‚ntul.
## **Doamna Verginia Vedina∫:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Distin∫i colegi,
M„ voi referi Ón prezenta declara˛ie politic„ la gestul incalificabil al celui Óntors la Cotroceni, dup„ o victorie mai mult cump„rat„ dec‚t c‚∫tigat„, dac„ ne g‚ndim la zecile de milioane de euro Ónghi˛ite de campanie, de a retrage Ordinul îSteaua Rom‚niei“ pre∫edintelui Partidului Rom‚nia Mare, domnul senator Corneliu Vadim Tudor, ordin pe care nu el i l-a acordat, ci predecesorul s„u, fostul Pre∫edinte al Rom‚niei, domnul Ion Iliescu.
Semnal„m, Ónc„ de la Ónceput, c„ acest lucru se petrece destul de rar la noi, ca ∫i Ón orice ˛ar„ normal„ ∫i stabil„, condus„ de oameni politici cu responsabilitate ∫i discern„m‚nt.
Œn Rom‚nia s-a Ónt‚mplat o singur„ dat„, Óntr-un caz bine justificat, c‚nd fostul pre∫edinte Constantinescu a retras o decora˛ie conferit„ unui fost comandant tor˛ionar, Vasile Ciolpan, de la Penitenciarul Aiud.
A asimila cazul unui fost comandant tor˛ionar cu cel al pre∫edintelui unui partid politic care din 1992 este prezent Ón Parlamentul Rom‚niei ∫i care Óndepline∫te ∫i func˛ia de vicepre∫edinte al Senatului, a-i pune pe acela∫i plan, din punct de vedere al retragerii unei decora˛ii, este un gest care Ól degradeaz„ pe autorul lui ∫i Ól scoate din categoria celor demni s„ fie ∫efi de stat.
Œn Europa cazurile sunt ∫i mai rare, ∫i explica˛ia este simpl„: este un drept sacrosanct al fiec„rui ∫ef de stat de a conferi decora˛ii ∫i titluri de onoare Ón baza unui drept de apreciere de care dispune, de a evalua meritele cuiva ∫i de a-∫i exprima pre˛uirea pentru aceste merite.
Unde am ajunge dac„ unii pre∫edin˛i ar conferi astfel de ordine ∫i medalii, iar cei care vin dup„ ei le-ar retrage?
O societate trebuie s„ se bucure Ón egal„ m„sur„ de o stabilitate juridic„, dar ∫i de o stabilitate moral„, o stabilitate a recunoa∫terii valorilor.
Nu este exclus s„ se Ónt‚mple ∫i erori, fraud„ri ∫i, atunci, legea recunoa∫te posibilitatea ca asemenea decora˛ii s„ fie retrase, dar ea reglementeaz„, expres ∫i limitativ, cazurile Ón care acest lucru poate s„ se fac„. Este vorba despre condamnarea la o pedeaps„ privativ„ de libertate sau despre fapte incompatibile cu statutul de membru al ordinului.
™i noi v„ mul˛umim, doamna senator.
Œl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.
Domnule senator, ave˛i cuv‚ntul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Declara˛ia mea se intituleaz„: îProfesie f„r„ ocupa˛ie — pledoarie pentru arhitectura peisagistic„“.
Œn conformitate cu prevederile Legii nr. 88/1993 privind acreditarea institu˛iilor de Ónv„˛„m‚nt superior, prin Hot„r‚rea de Guvern nr. 294/1997 privitoare la func˛ionarea institu˛iilor de Ónv„˛„m‚nt superior se Ónfiin˛eaz„ sec˛iile de arhitectur„ a peisajului ∫i de peisagistic„ Ón cadrul facult„˛ilor de arhitectur„.
Œn momentul de fa˛„, ele fiin˛eaz„ Ón universit„˛ile de ∫tiin˛e agricole ∫i medicin„ veterinar„ din Bucure∫ti, Cluj-Napoca, Ia∫i ∫i Timi∫oara.
De la data Ónfiin˛„rii ∫i p‚n„ Ón acest moment, pe pia˛a for˛ei de munc„ au ap„rut 215 absolven˛i av‚nd ca profesie Ónscris„ pe diplom„ îinginer diplomat cu specializarea Ón peisagistic„“.
Universit„˛ile de la Bucure∫ti ∫i Timi∫oara, care au Ónfiin˛at sec˛ia amintit„ Ónc„ din 1998, au contribuit cu 69, respectiv, 146 de absolven˛i.
Conform nomenclatorului Clasific„rii Ocupa˛iilor din Rom‚nia, Grupa de baz„ 2141 — Arhitec˛i Ón urbanistic„ ∫i amenajarea teritoriului Ón ˛ara noastr„ are urm„toarea descriere: îArhitec˛ii Ón urbanistic„ ∫i amenajarea teritoriului proiecteaz„ zonele de locuit, comerciale, industriale ∫i c„ile rutiere, elaboreaz„ schi˛e ∫i planuri de detaliu pentru construc˛ii ∫i restaur„ri, identific„ ∫i g„sesc cele mai bune solu˛ii privind asigurarea calit„˛ii mediului Ónconjur„tor, elaboreaz„ planuri de amenajare urbanistic„ ∫i peisagistic„, urm„resc, Ón teren, realizarea proiectelor de desf„∫urare a activit„˛ilor ∫i diverselor reglement„ri Ón vigoare“.
De∫i apare Ón nomenclatorul ocupa˛iilor componente — nou„ la num„r —, Codul 2141 (03): îarhitect urbanist, peisagistic„ ∫i amenajarea teritoriului“, aceast„ func˛ie nu poate fi ocupat„ Ón Rom‚nia dec‚t de absolven˛ii cu studii superioare de arhitectur„.
Altfel spus, vorbim despre o profesie, dar nu ∫i de o recunoa∫tere a ei pe pia˛a muncii.
Membr„ cu drepturi depline a Uniunii Europene, ˛ara noastr„ ∫i-a asumat obliga˛ia de a respecta, Óntocmai, legisla˛ia comunitar„, inclusiv pe aceea de recunoa∫tere reciproc„ a diplomelor, ∫i, pe cale de consecin˛„, posibilitatea fiec„rui cet„˛ean al Europei unite de a ocupa un post corespunz„tor preg„tirii sale Ón oricare alt„ ˛ar„ membr„ a Uniunii Europene.
V„ mul˛umim, domnule senator.
O invit la tribuna Senatului pe doamna senator Doina Silistru, Grupul parlamentar al P.S.D.
Ave˛i cuv‚ntul, doamna senator.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Mi-am intitulat declara˛ia mea politic„ î1 Iunie — o zi a responsabiliz„rii“.
Stima˛i colegi,
S„pt„m‚na trecut„, Óntreaga Rom‚nie a s„rb„torit, cu fast sau nu, 1 Iunie — Ziua Interna˛ional„ a Copilului. Am vorbit cu to˛ii, pe cele mai diferite voci, despre responsabilitatea imens„ pe care o avem fa˛„ de copii. Am vizitat c„mine ∫i centre de plasament, unii dintre noi am Ómp„r˛it cadouri, dulciuri ∫i baloane, i-am m‚ng‚iat dr„g„stos pe cei mici, stima˛i colegi, dar Ón realitate, ne face pl„cere sau nu s„ o recunoa∫tem, 1 Iunie este doar o zi din cele 365 ale anului calendaristic, o zi Ón care, repet, unii au cheltuit mai mult. Doar at‚t...
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/14.VI.2007 Dup„ baloanele ∫i dulciurile Ómp„r˛ite cu d„rnicie se z„resc chipurile multor copii, iar acestea sunt nespus de triste.
V„ voi prezenta, succint, doar c‚teva date din jude˛ul pe care Ól reprezint ca senator al Rom‚niei, jude˛ul Vaslui.
Aceste statistici sunt, de fapt, motorul ac˛iunilor pe care ar trebui s„ le Óntreprindem, dar nu pentru c„ este 1 Iunie, Ziua Interna˛ional„ a Copilului, ci pentru c„ aceasta este responsabilitatea noastr„.
Statisticile pe care le-am consultat spun c„ peste jum„tate din copiii de p‚n„ la 5 ani sufer„ de anemie. Evident, starea lor de s„n„tate este precar„ Ónc„ de la na∫tere, ceea ce face ca mortalitatea infantil„ Ón Rom‚nia s„ fie de trei ori mai mare dec‚t Ón ˛„rile occidentale.
Starea proast„ a s„n„t„˛ii celor mici Ói face s„ fie din ce Ón ce mai sensibili. Œn ultimii ani s-a Ónmul˛it num„rul de boli ale aparatului digestiv, de boli infec˛ioase, tulbur„ri mentale ∫i probleme respiratorii. Rezultatul? Circa 5.000 de copii mor Óntr-un an, chiar ∫i de 1 Iunie, chiar de ziua lor.
Iat„ c‚teva date din statisticile jude˛ului Vaslui. Sunt, bineÓn˛eles, cifre statistice, Óns„, nu gre∫esc prea mult c‚nd spun asta, ele sunt reprezentative pentru Óntreaga Rom‚nie.
Œnainte de 1989, jude˛ul Vaslui se remarca printr-o natalitate ridicat„, particularitate p„strat„ ∫i dup„ revolu˛ie. Acum, peste 30.000 de copii tr„iesc Ón acest jude˛, dar nu aceast„ cifr„ este neap„rat semnificativ„. Ea devine important„ dac„ o raport„m la num„rul copiilor afla˛i, Ón acest moment, Ón centrele de plasament. Este vorba de 200 de copii. Par pu˛ini? Atunci, la ace∫ti 200 de copii s„ ad„ug„m Ónc„ Ón jur de 1.100 de micu˛i Óncredin˛a˛i asisten˛ilor maternali profesioni∫ti. Dac„ nici aceast„ cifr„ nu are rezonan˛„, s„ mai adun„m Ónc„ Ón jur de 1.000 de copii Óncredin˛a˛i rudelor sau chiar altor familii. Œn sf‚r∫it, o ultim„ adunare necesar„... Œn jude˛ul Vaslui, Ón fiecare an, la comisia de expertizare complex„ se prezint„ peste 1.300 de copii pentru Óncadrarea Óntr-un grad de handicap.
V„ mul˛umesc, doamna senator.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Mircea Mereu˛„, Grupul parlamentar al P.N.L.
Domnule senator, ave˛i cuv‚ntul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Œn declara˛ia mea politic„ de ast„zi voi aborda un subiect larg mediatizat, dar ∫i criticat. Este vorba de sistemul medical farmaceutic, respectiv, cel al produc„torilor ∫i al distribuitorilor de medicamente.
Cu toate eforturile depuse de autorit„˛ile Ministerului S„n„t„˛ii pentru a reduce pre˛ul principalelor produse farmaceutice, de a stopa mafia medicamentelor ∫i a intermediarilor care cresc pre˛ul serviciilor farmaceutice, Ón realitate, nu se Ónt‚mpl„ nimic. De ce? Mul˛i politicieni, societatea civil„, dar ∫i cet„˛eni ar spune c„ este vina Ministerului S„n„t„˛ii, pentru c„ nu gestioneaz„ eficient problema. Œn realitate, lucrurile stau diferit. Autorit„˛ile publice centrale au ∫i ele o parte din vin„, dar toate eforturile de reformare privind sistemul ∫i, Ón spe˛„, cel privind s„n„tatea popula˛iei sunt blocate la nivelul furnizorilor, al produc„torilor ∫i distribuitorilor de medicamente.
Altfel spus, managementul produc„torilor este simplu ∫i perfid. Orice decizie guvernamental„ destinat„ s„ diminueze costul antibioticelor sau adjuvan˛ilor Ón utilizarea medicamentelor, respectiv, pansamente, plasm„ medical„, ser fiziologic, se reg„se∫te Ón alte costuri pe care produc„torii le trec Ón pre˛ul produselor asociate medicamentelor principale, produse secundare, dar absolut necesare celor suferinzi, ∫i care nu sunt compensate.
Cu alte cuvinte, recuperarea pierderilor odat„ cu reducerea pre˛urilor la antibioticele de baz„ sunt trecute Ón pre˛ul adjuvan˛ilor, fiind, prin absurd, suportate tot de bolnavi.
Consecin˛a acestei situa˛ii este c„ oamenii de r‚nd ajung s„ pl„teasc„ dublu pentru produsele farmaceutice care sunt asociate ∫i care, de cele mai multe ori, nu valoreaz„ nici pe jum„tate din pre˛ul medicamentelor de baz„.
Acest fapt necontrolat de niciun Guvern de p‚n„ acum este o mic„ inginerie financiar„ folosit„ ∫i Ón bran∫a produc„torilor de medicamente din ˛ar„, indiferent de lan˛ul farmaceutic sau de firma produc„toare de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/14.VI.2007 medicamente care, pentru a nu-∫i reduce costurile de produc˛ie sau profiturile ob˛inute, introduce tot felul de costuri. Cu alte cuvinte, o nou„ form„ de tax„ pentru o serie de produse derizorii ca, de exemplu, serul fiziologic.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Œl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Gheorghe Funar, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Declara˛ia mea politic„ se refer„ la frauda Partidului Democrat la mo˛iunea de cenzur„ cu titlul îGuvernul T„riceanu trebuie s„ plece!“.
Aceast„ mo˛iune de cenzur„ a fost Ónregistrat„ ast„zi la Senat ∫i este Ónso˛it„ numai de 5 semn„turi, conform Adresei nr. 16/308 din 4 iunie 2007 a Partidului Democrat. Subliniez, are 5 semn„turi.
La sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute, rom‚nii cinsti˛i din ˛ar„ ∫i str„in„tate au apreciat vigilen˛a, corectitudinea ∫i responsabilitatea de care au dat dovad„ pre∫edin˛ii Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor Ón leg„tur„ cu repetatele Óncerc„ri ale Partidului Democrat de a frauda mo˛iunea de cenzur„ cu titlul îGuvernul T„riceanu trebuie s„ plece!“.
Œn mod incredibil, liderii Partidului Democrat au recurs la infrac˛iunile de Ón∫el„ciune, fals ∫i uz de fals pentru a putea prezenta tabelul cu minimum 116 semn„turi ale senatorilor ∫i deputa˛ilor care sus˛in aceast„ mo˛iune. Prin
aceste fapte, liderii P.D. au c„utat s„ compromit„ at‚t pre∫edin˛ii celor dou„ Camere, c‚t ∫i Birourile permanente reunite, dar, mai ales, Parlamentul Rom‚niei.
Liderii P.D., prin infrac˛iunile s„v‚r∫ite, au cauzat ∫i mai multe pierderi colaterale, lovind Ón imaginea public„ a unor lideri ai P.L.D., ai P.D. ∫i a unor parlamentari independen˛i.
Fraudele s„v‚r∫ite de c„tre liderii P.D. au constat Ón:
1. Œnscrierea de dou„ ori, pe aceea∫i pagin„, a senatorului Gheorghe Flutur ∫i falsificarea uneia dintre semn„turile sale.
Domnul senator Flutur m-a sunat Ón diminea˛a zilei de 2 iunie ∫i mi-a relatat c„ a semnat o singur„ dat„ tabelul cu sus˛in„torii mo˛iunii.
Doamna deputat Raluca Turcan a declarat public c„ una dintre semn„turile domnului senator Flutur a fost scanat„.
2. Falsificarea semn„turii senatorului Ioan Talpe∫, care Ón perioada Óntocmirii tabelului de c„tre liderii P.D. era plecat Ón str„in„tate.
3. Falsificarea semn„turii mai multor senatori ∫i deputa˛i care Ón perioada 28 mai—2 iunie nu au fost Ón Bucure∫ti, unii fiind europarlamentari, aspecte care rezult„ at‚t din documentele lor de c„l„torie, c‚t ∫i din prezen˛a Ón circumscrip˛iile electorale.
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#488406. Implicarea Ón r„zbunarea politic„ a P.D. a unor deputa˛i apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale altele dec‚t cea maghiar„, sem„n‚ndu-se astfel discordie ∫i Óntre minorit„˛ile na˛ionale care nici m„car nu au fost consultate de c„tre deputa˛ii lor Ón privin˛a mo˛iunii de cenzur„.
· other · respins
209 de discursuri
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Œl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Adrian P„unescu, Grupul parlamentar al P.S.D.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Œnainte de a vorbi despre subiectele pe care le am Ón vedere ∫i de a exprima pozi˛ia mea fa˛„ de fenomene ∫i fapte care merit„ aten˛ia, a∫ vrea s„-mi rostesc, aici,
protestul pentru felul mizerabil Ón care cet„˛eanul care a condus ∫edin˛a de lunea trecut„, din pozi˛ia de vicepre∫edinte al Senatului ∫i de pre∫edinte de ∫edin˛„, a Ón˛eles s„ se poarte cu un om pe ale c„rui c„r˛i nu ar fi exclus s„ Ónve˛e nepo˛ii acestui individ, poim‚ine. Aceast„ atitudine contrazice spiritul acestui Senat unde, Ón ciuda dezacordurilor dintre noi, ne-a r„mas suficient„ cordialitate ca s„ ne putem considera nu du∫mani, ci adversari.
Œn ceea ce-l prive∫te pe acest semidoct, dar ce zic eu semidoct, acest sfertodoct, am s„ renun˛ la ideea de adversitate ∫i Ón ciuda faptului c„ nu sunt un om ranchiunos Ói voi p„stra o aducere aminte activ„.
Este intolerabil s„ existe la capitolul declara˛ii 10 minute Ón care s„ se poat„ exprima un senator care nu era Ón acel moment Ón sal„ ∫i s„ i se ia acest drept numai pentru c„ omul care se afl„ la microfonul principal Ó∫i permite, Ón ultimul timp, trufii ∫i f„r„delegi. Œn acela∫i timp, mul˛umesc celor doi colegi, senatorul Partidului Conservator, Vasilescu, ∫i senatorul P.R.M., Dinescu, pentru felul absolut emo˛ionant Ón care au Ón˛eles s„ apere o cauz„ care nu era, punctual, a dumnealor. ™i v„ mul˛umesc dumneavoastr„, tuturor, c„ nu v„ amesteca˛i Ón aceste murd„rii du∫m„noase.
Ceea ce vreau eu s„ spun ast„zi, Ón esen˛„, este c„ tr„im vremuri din ce Ón ce mai tulburi ∫i mai ur‚te. Nu e vorba de p„reri personale, ci este vorba aici despre o anumit„ atitudine fa˛„ de istorie.
Am scris Ón anii vechi o carte: îDe la B‚rca la Viena ∫i Ónapoi“, Ón care f„ceam socoteala c‚te monumente am distrus noi la fiecare ocazie politic„ atunci c‚nd se schimbau liderii ∫i cum a reu∫it o ˛ar„ ca Ungaria s„-∫i p„streze monumentele Ón marile ora∫e — sigur c„, Óntre timp, ∫i ni∫te nenoroci˛i din Ungaria au vandalizat morm‚ntul lui János Kádár ∫i al familiei lui, dar, pe fond, Ungaria ne d„dea un exemplu —, erau Ón capitala ei monumentele tuturor timpurilor, glumind, mali˛ios, a∫ spune c„ erau ∫i monumente ale unor timpuri care nu au existat, pe c‚nd la noi nu a venit un guvern nou, nu a venit o pre∫edin˛ie nou„ s„ nu d„r‚me, at‚t c‚t i-a fost Ón putere, ceea ce f„cuser„ ceilal˛i. Œn aceast„ linie politic„ ∫i partizan„ Ónscriu ∫i gestul pre∫edintelui Traian B„sescu de a confisca Ordinul îSteaua Rom‚niei“, acordat de pre∫edintele Ion Iliescu lui Corneliu Vadim Tudor. Se ∫tie c„ Óntre Iliescu ∫i Vadim nu au existat raporturi neap„rat bune. Pre∫edintele Iliescu a avut, Óns„, t„ria de a recunoa∫te un adev„r pe care ∫i eu, care Ón aceast„ clip„ chiar sunt la o distan˛„ de Corneliu Vadim Tudor, Ól recunosc, ∫i anume c„ este vorba de o personalitate valabil„ a istoriei noastre, a momentului nostru, ∫i nu numai at‚t. Este un scriitor valoros, este un pamfletar excep˛ional ∫i este un politician de importan˛„ evident„.
Poate c„ a trebuit s„ treac„ at‚ta vreme, ca s„ observ„m c„ ∫i temele pentru care a fost condamnat ∫i considerat extremist Ón anii vechi s-au adeverit. Ei bine, ceea ce i-a oferit pre∫edintele Iliescu, i-a oferit nu ca un moft de personalitate c„tre alt„ personalitate, ci ca o obliga˛ie a unui pre∫edinte al tuturor rom‚nilor, al tuturor
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/14.VI.2007 cet„˛enilor rom‚ni, fa˛„ de o alt„ personalitate cu care fusese chiar Ón lupt„ pentru scaunul, pentru tronul, cum Ói spune?..., pentru locul de la Cotroceni.
Ei bine, a venit pre∫edintele B„sescu ∫i i-a luat acest ordin. Senza˛ia mea este c„ ∫i pentru el, pentru pre∫edintele B„sescu, ∫i pentru cei din jurul lui nu este un lucru pozitiv. Nu a rezolvat nimic, de fapt, cu asta. Œn fond, a relansat o idee de personalitate nedrept„˛it„.
Nu sunt de aceea∫i p„rere ∫i nu am acelea∫i abord„ri ca ∫i domnul Corneliu Vadim Tudor Ón multe privin˛e, dar Ón chestiuni esen˛iale, cum este, de exemplu, atitudinea Ón fa˛a istoriei ∫i loialitatea fa˛„ de poporul din care venim, suntem absolut pe aceea∫i pozi˛ie.
Eu nu cred, de pild„, c„ du∫manilor sau inamicilor sau adversarilor trebuie s„ le spunem cuvinte ultime. Nu cred c„, dac„ te cer˛i cu cineva, acela devine neap„rat r„u, prost ∫i neinspirat. Cred, Óns„, c„ nu se cuvenea s„ se petreac„ faptul acesta, ∫i doamna Vedina∫ a discutat dintr-o perspectiv„ pe care eu nu-mi Óng„dui s„ o folosesc, pentru c„ nu am at‚ta preg„tire, ca dumneaei, din acest punct de vedere. ™tiu doar c„ nu e bine. ™tiu c„ a∫a ceva nu se face Óntr-o societate civilizat„. Nu se face ca, atunci c‚nd ie∫i Ónving„tor dintr-o b„t„lie momentan„, s„ te repezi s„ iei unuia dintre adversari decora˛ia de pe piept. Nu se face! Asta nu arat„ m„re˛ie, ci micime. Nu a∫ vrea ca Traian B„sescu s„ fie lipsit de fiorul m„re˛iei, pentru c„, Óntre altele, el este Pre∫edintele Rom‚niei, din care fac ∫i eu parte. ™i a∫ vrea ca pre∫edintele s„ fie corect, s„ fie inspirat ∫i s„ fie al tuturor. S„ nu poarte vendete nici lui T„riceanu, nici lui Geoan„, nici lui Vadim, nici lui Markó Béla. Eu pe Markó Béla l-am criticat aproape s„pt„m‚nal, aici, dar pentru altceva.
Nu este cazul s„ ne r„zbun„m unii pe al˛ii. Œnchipui˛i-v„ ce ar fi dac„, Ón condi˛iile Rom‚niei ∫i Ón condi˛iile temperamentului nostru fugos ∫i nervos, unul ar avea toat„ puterea? Ce i-ar face celuilalt sau ce le-ar face celorlal˛i? De aceea, trebuie reprimate aceste gesturi îprisositoare“ ∫i jignitoare ∫i la adresa celor care le fac.
Din punctul meu de vedere, o asemenea decora˛ie care s-a dat pentru ceva anume, pentru contribu˛ia la intrarea Rom‚niei Ón institu˛iile europene, nu poate fi retras„, fiindc„ respectiva contribu˛ie exist„. Nu putem falsifica la nesf‚r∫it trecutul. Eu nu pledez pentru Corneliu Vadim Tudor, ci pledez pentru dreptatea unei lumi Ón care pre∫edin˛ii nu se pot distruge unii pe al˛ii de Óndat„ ce schimb„ locurile. Œn fine... Dumnezeu s„-i ierte pe cei care gre∫esc!
Dar e ur‚t ∫i faptul c„ nu mai avem medici, c„ Óncepem s„ nu mai avem medici. Iat„, 600 de medici rom‚ni lucreaz„ Ón Fran˛a. Sigur c„ e foarte bine. Ne Ómboln„vim aici ∫i ne trat„m Ón Fran˛a, dup„ exemple cunoscute, Ón Fran˛a sau Ón alt„ parte, dar parc„ e ∫i un popor pe aici, printre cl„diri, parc„ sunt vreo 20 de milioane, 21 de milioane de oameni care au nevoie de medici ∫i care au pl„tit Ón socialism, din greu, gratuitatea ∫colii medicale rom‚ne∫ti ∫i a altor ∫coli ∫i medicale, ∫i inginere∫ti. Acolo unde a pl„tit poporul rom‚n cu sudoare
∫i cu jertf„, cu s‚nge, uneori, acolo r„m‚n locuri goale, pentru c„ trebuie culese c„p∫unile din Spania sau trebuie ajuta˛i s„ se vindece bolnavii din ˛„rile Occidentului.
Sigur c„ pentru medici, uneori, nu e solu˛ie ∫i c„ trebuie s„ cre„m noi condi˛iile ca s„ nu mai tot trimitem pe bani mul˛i bolnavi la marile clinici din str„in„tate ∫i s„ facem marile clinici Ón ˛ar„, ∫i e mult mai pu˛in costisitor s„ pl„tim bine oamenii de valoare, ca Irinel Popescu, de exemplu, dec‚t s„ l„s„m de izbeli∫te ∫i s„ nu facem nimic semnificativ pentru ca personalit„˛ile s„ se poat„ manifesta. Aceasta este chestiunea pe care o spun, mereu, cu Ónd„r„tnicie. Nu am niciun fel de preten˛ie personal„, dar cred c„ suntem obliga˛i s„ lupt„m pentru o alt„ ierarhie a valorilor, nu pentru tineri sau b„tr‚ni, nu pentru turci sau norvegieni, nu pentru evrei sau germani, ci, f„r„ prejudec„˛i, pentru to˛i cei care compun Rom‚nia etern„ ∫i pentru to˛i cei care au pl„tit taxa lor de timbru, ca s„ se Ónscrie Ón acest joc, din p„cate pierz„tor, numit Rom‚nia.
™ase sute de medici Ón Fran˛a. Asta nu-i pu˛in! Sigur c„ ne putem bucura ce europeni suntem, ce valoare are ∫coala medical„ rom‚neasc„, dar putem s„ ne punem grave probleme Ón leg„tur„ cu ce va fi cu bolnavii Rom‚niei l„sa˛i de izbeli∫te. ™i Ól Óntreb pe ministrul s„n„t„˛ii, care credeam c„ e un om ra˛ional: Domnule ministru, cum a˛i putut, domnule, s„ accepta˛i, ∫i s„-mi ∫i r„spunde˛i Ón scris la interpelarea mea legat„ de doctorul Cameni˛„ ∫i de cei 13 medici valoro∫i din Craiova pe care i-a dat afar„ o doamn„ care a venit acum, pe linie politic„, Ón func˛ia de manager al spitalului, cum a˛i acceptat a∫a ceva, c‚nd de la Timi∫oara p‚n„ la Bucure∫ti nu mai este niciun neurochirurg experimentat? Dac„ un copil de-al dumneavoastr„ are o problem„ nenorocit„ ∫i trebuie s„ se duc„ la un spital Ón Craiova, cine-l trateaz„? Cum Ól aduce˛i pe doctorul Cameni˛„ din uitare?
Sigur c„ justi˛ia, spre cinstea ei, a venit — am mai spus asta — ∫i l-a pus pe doctorul Cameni˛„ la loc, Ón ciuda opiniilor ministrului s„n„t„˛ii care spune c„ un manager are voie s„ fac„ orice. Nu are, domnule ministru, ∫i nu are nimeni voie s„ fac„ tot ce vrea. A∫a cum spune Declara˛ia Drepturilor Omului — ∫i o spun Ónc„ o dat„ —, libertatea mea se Óntinde p‚n„ acolo unde Óncepe libertatea ta. Libertatea managerului se Óntinde p‚n„ acolo unde Óncep interesele oamenilor, de fapt, libertatea managerului trebuie s„ fie exprimarea necesit„˛ii acelor oameni care au nevoie de medici.
Œi risipim, Ói distrugem, Ói arunc„m afar„ din ˛ar„, Ói Ómpingem, prin salarizarea nedreapt„ care nu promoveaz„ principiul liberal str„vechi al competi˛iei, ∫i Ói d„m afar„ din spitale, pentru c„ se face ∫i Ón spitale politic„ ordinar„ de partid. Este o ru∫ine! Este o m‚r∫„vie! Politic„ de partid nu se poate face pe creierul poporului rom‚n, nu se poate negocia bisturiul care ar lucra pe creierul poporului rom‚n.
Œn acela∫i timp, tot mizerie, aceast„ nou„ avalan∫„ de copii negocia˛i ∫i v‚ndu˛i Ón str„in„tate Ónc„ de la v‚rste mici. Iat„, ne poveste∫te tabloidul îThe Sunday People“
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/14.VI.2007 c„ prin doi anchetatori ziari∫ti a aflat de un cuplu din Buz„u, dintr-un sat de ˛igani, unde li s-au oferit doi copii. Erau ˛igani neÓmpu˛i˛i, erau ˛igani normali, fire∫ti, cet„˛eni rom‚ni...
Din sal„
#62561Fra˛i de-ai no∫tri!
Fra˛i de-ai no∫tri, exact, dar au oferit doi copii la v‚nzare din s„r„cie, din mizerie, ∫i aceia din l„comie ∫i din cine ∫tie ce alte interese i-au acceptat. Unul era nou-n„scut. Au cerut 15.000 de euro, ∫i nenorocirea e c„ ∫i scade euro!, cel„lalt era un b„ie˛el de doi ani care putea fi cump„rat cu 3.000 de euro. Au tocmit nou-n„scutul ∫i l-au arvunit cu 150 de lire, urm‚nd ca restul banilor, p‚n„ la 15.000 de euro, s„ fie da˛i c‚nd vor primi ce au cump„rat.
Nu se poate a∫a ceva! Dup„ ce c„ ne provoac„ la asta, diver∫i cet„˛eni din lumea larg„ ne ∫i dispre˛uiesc c„ facem asta. Tot la mizerie se Ónscrie ceea ce se Ónt‚mpl„ ∫i cu copiii.
Œn acela∫i timp, mizeria politic„ a separatismului ac˛ioneaz„: doamna Barki declar„ Ón Ardeal c„ domnul pre∫edinte B„sescu — acesta este titlul mare din pres„ — e de acord cu autonomia secuilor. Asta mai lipsea, s„ fie de acord pre∫edintele cu autonomia secuilor. Eu nu cred c„ a putut spune a∫a ceva ∫i de la aceast„ tribun„ a Senatului Rom‚niei Ól rog pe pre∫edintele B„sescu s„ clarifice acest capitol legat de autonomia secuilor, a∫a cum a declarat doamna Barki, c„ dumnealui ar fi de acord. Repet, eu nu cred asta, dar trebuie f„cute preciz„ri imediat. Asta nu e o glum„!
Treneaz„ problema Gojdu. Am f„cut, personal, toate eforturile, din p„cate nu am fost sus˛inut suficient de to˛i cei care se aflau Ón acele comisii. Guvernul a creat o nenorocire, a l„sat Guvernului de la Budapesta dreptul de a prelua toat„ mo∫tenirea Gojdu, Ón schimb, f„c‚nd printr-o dubl„ semn„tur„ de la Bucure∫ti o funda˛ie nou„, cu acela∫i nume, Gojdu. V-am mai spus asta. M-am b„tut s„ nu se aprobe asta, poate am fost Ón fruntea acestei b„t„lii, m-am certat groaznic cu prieteni, cu oameni care spuneau c„ trebuie s„ Ón˛eleg c„ a∫a va fi bine, ∫i eu am spus: Domnule, litera ∫i spiritul testamentului lui Gojdu trebuie respectate. Nu are nimeni dreptul s„-i confi∫te ceea ce a l„sat poporului rom‚n ∫i, mai ales, s„ se bazeze pe faptul c„ Ón Ungaria nu s-au f„cut retroced„ri. Nu s-au f„cut retroced„ri? Noi de ce am f„cut retroced„ri bisericilor maghiare? De ce am f„cut retroced„ri grofilor? Va s„ zic„, noi am f„cut ceea ce nici nu trebuia f„cut ∫i aceia nu au f„cut nici ceea ce trebuia f„cut. ™i, acum, spunem: domnule, nu putem realiza nimic. Miliardele de dolari trebuie s„ r„m‚n„ acolo, pentru c„ a∫a a hot„r‚t domnul prim-ministru de la Budapesta. Nu se poate asta! Mo∫tenirea Gojdu e a rom‚nilor ortodoc∫i din Ardeal.
V-a∫ ruga s„ ∫i concluziona˛i, domnule senator.
Timpul alocat grupului nostru parlamentar s-a epuizat de zece minute, dar era o chestiune prea important„ ca s„...
## **Domnul Adrian P„unescu:**
Sunt acele zece minute pe care mi le-a luat ilegal ∫i nedrept pre∫edintele de ∫edin˛„ de lunea trecut„, dar, m„ rog, dac„ trebuie s„ Ónchei, Ónchei. M„ Ónchei ∫i la nasturi, dac„ e cazul.
Zicea Constantin Stere un lucru pe care cred c„ ni l-am putea Ónsu∫i, d‚ndu-le celor care au luptat cu pre˛ul vie˛ii pentru unitatea na˛ional„, pentru Rom‚nia adev„rat„, acest r„spuns al istoriei pe care, repet, cred c„ trebuie s„ ni-l Ónsu∫im: îNicio pic„tur„ de energie moral„ nu se risipe∫te Ón zadar“.
V„ mul˛umesc.
Stima˛i colegi,
Practic, to˛i colegii din grupurile parlamentare care s-au Ónscris la declara˛ii politice le-au prezentat Ón plenul Senatului, nu mai sunt alte interven˛ii, ∫i v„ rog s„-mi permite˛i s„ Óncerc„m s„ rezolv„m c‚teva chestiuni, Ón primul r‚nd, organizatorice.
Reamintesc colegilor care nu au fost Ón sal„ Ón momentul Ón care am deschis ∫edin˛a c„ Biroul
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/14.VI.2007 permanent v„ propune pentru ast„zi lucr„ri Ón plen p‚n„ la orele 19,30, cu ordinea de zi standard pentru o ∫edin˛„ de luni, respectiv, declara˛ii politice, dezbaterea proiectelor ∫i propunerilor legislative Ónscrise Ón ordinea de zi, Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri primite din partea reprezentan˛ilor Executivului.
V„ consult dac„ Ón ceea ce prive∫te programul de lucru, respectiv, lucr„ri Ón plen p‚n„ la orele 19,30, ∫i ordinea de zi ave˛i observa˛ii.
Dac„ nu sunt observa˛ii, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.
Aprobat de plenul Senatului cu 56 de voturi pentru, o ab˛inere ∫i un vot Ómpotriv„.
V„ consult dac„ ave˛i observa˛ii asupra ordinii de zi. Nu sunt observa˛ii.
V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.
Ordinea de zi a fost aprobat„ de plenul Senatului cu 50 de voturi pentru ∫i dou„ ab˛ineri.
La chestiuni organizatorice a solicitat cuv‚ntul domnul senator Sabin Cuta∫, Grupul parlamentar al Partidului Conservator.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator. Microfonul 3.
Invit colegii senatori Ón sal„.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Grupul parlamentar al Partidului Conservator dore∫te s„ fac„ urm„toarele modific„ri Ón cadrul comisiilor permanente ale Senatului.
Prima modificare: doamna senator St„noiu Mihaela Rodica va merge Ón Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ Ón locul domnului senator Ilie Stoica.
A doua modificare: doamna senator Silvia Ciornei va merge Ón Comisia pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului Ón locul domnului senator Ilie Stoica.
Domnul senator Ilie Stoica va merge Ón locul domnului senator Gheorghe Copos la Comisia pentru privatizare ∫i administrarea activelor statului.
Domnul senator Gheorghe Constantin va merge Ón locul doamnei senator Silvia Ciornei la Comisia pentru egalitatea de ∫anse.
Ultima modificare, domnul senator Gheorghe Copos va merge Ón locul domnului senator Gheorghe Constantin la Comisia pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„.
V„ mul˛umesc.
V„ consult dac„ ave˛i observa˛ii Ón leg„tur„ cu cele cinci propuneri. Nu sunt observa˛ii.
V„ reamintesc c„, potrivit prevederilor regulamentului, locurile Ón comisiile permanente au fost negociate de grupurile parlamentare care au dreptul exclusiv s„ propun„ senatorii care s„ fac„ parte din aceste grupuri.
Important este ca senatorii care sunt Ónlocui˛i s„ se reg„seasc„ Óntr-o comisie permanent„.
De aceea, mi-am ∫i notat ∫i am v„zut c„ fiecare dintre cei care au fost nominaliza˛i se reg„sesc Ón una sau alta dintre comisiile permanente ale Senatului.
V„ consult dac„ ave˛i observa˛ii.
Dac„ nu sunt observa˛ii, v„ propun s„ vot„m Ón bloc aceste solicit„ri venite din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.
V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra propunerilor formulate de domnul senator Sabin Cuta∫.
V„ rog s„ vota˛i.
Solicitarea a fost aprobat„ de plenul Senatului cu 54 de voturi pentru, 3 ab˛ineri ∫i 3 voturi Ómpotriv„.
La punctul 2 din ordinea de zi se solicit„ retragerea Propunerii legislative privind includerea obiectivului situat Ón localitatea Cobadin, jude˛ul Constan˛a, str. Izvor nr. 30, Ón r‚ndul muzeelor comunale aflate sub tutela Ministerului Culturii ∫i Cultelor.
V„ consult dac„ sunt observa˛ii.
Dac„ nu sunt observa˛ii, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra acestei solicit„ri de retragere a ini˛iativei legislative de c„tre ini˛iator.
V„ rog s„ vota˛i.
Solicitarea a fost aprobat„ de plen cu 37 de voturi pentru.
La punctul 3 din ordinea de zi avem Ónscris Proiectul de lege pentru aderarea Rom‚niei la Protocolul op˛ional la Conven˛ia de la Viena cu privire la rela˛iile diplomatice, referitor la solu˛ionarea obligatorie a diferendelor, adoptat la Viena la 18 aprilie 1961.
Din partea Executivului particip„ la dezbateri domnul secretar de stat Anton Niculescu, c„ruia Ói ∫i ofer cuv‚ntul pentru a prezenta expunerea de motive.
Comisia sesizat„ Ón fond, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri. Domnul pre∫edinte Eckstein Kovács Péter este prezent.
## V„ mul˛umesc.
Œl invit pe domnul pre∫edinte Eckstein Kovács Péter s„ prezinte raportul Óntocmit de Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.
Raportul este de admitere, f„r„ amendamente, Ón forma adoptat„ de Camera Deputa˛ilor.
A fost adoptat Ón unanimitate acest raport favorabil. Legea are caracter ordinar, iar Senatul este Camera decizional„.
Nu Ón˛elegeam de ce sunte˛i sup„rat pe mine... Locul acestea este absolut trec„tor...
Stima˛i colegi,
Ca s„ nu cre„m precedente periculoase, s„ lu„m Ón dezbatere punctul 4 din ordinea de zi, Lege privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 105/2006 pentru modificarea Legii tinerilor nr. 350/2006.
Este cerere de reexaminare din partea Pre∫edintelui Rom‚niei.
Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport a Óntocmit raportul suplimentar.
Domnule pre∫edinte Ivan Cismaru, ave˛i cuv‚ntul. V„ rog s„ prezenta˛i raportul comisiei.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
## V„ mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale. Nu sunt interven˛ii.
Raportul Óntocmit de Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri este favorabil.
Legea are caracter de lege ordinar„, iar Senatul este Camer„ decizional„.
Vot · approved
Dezbaterea ∫i respingerea cererii de reexaminare a Legii privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 105/2006 pentru modificarea Legii tinerilor nr. 350/2006 16–18
La punctul 4 din ordinea de zi _... (Discu˛ii la prezidiu.)_
La urm„toarele dou„ puncte, 4 ∫i 5, din ordinea de zi lipsesc ini˛iatorii ∫i ni se propune s„ le lu„m peste c‚teva minute...
Este vorba de o cerere de reexaminare...
S„ vin„ cineva din partea Executivului, poate se solicit„, ∫tiu eu, vreun punct de vedere, vreo Óntrebare...
## **Domnul Adrian P„unescu**
**:**
Deci se poate schimba ordinea de zi...
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Nu, c„ci le lu„m pe toate...
## **Domnul Adrian P„unescu**
_**:**_
Œmi confirma˛i deci...
Am luat Ón discu˛ie aceast„ propunere venit„ de la Pre∫edin˛ie, ∫i Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport Ó∫i p„streaz„ punctul de vedere, ∫i anume, acela∫i raport de admitere, av‚nd Ón vedere faptul c„ ordonan˛a asupra c„reia am decis ∫i am dat acest raport de admitere are Ón vedere modificarea unui articol ∫i extragerea din acel articol a unui imobil.
Noi am dat raport de admitere.
## V„ mul˛umesc.
Dac„ dori˛i s„ interveni˛i fie Ón leg„tur„ cu cererea de reexaminare, fie Ón leg„tur„ cu raportul Óntocmit de Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport.
Domnul senator Nicolae Vlad Popa. Microfonul 2, v„ rog.
## Domnule pre∫edinte,
Œntr-adev„r, cererea de reexaminare este pe deplin justificat„.
Acel imobil a fost Ón proprietatea Ministerului Culturii ∫i Cultelor, m„ rog, a Muzeului Satului, ∫i a fost transferat Ón 1981 c„tre Comitetul Central. Este firesc ca s„ nu apar˛in„ patrimoniului fostului U.T.C., deci acea ordonan˛„ este justificat„, dreapt„ ∫i noi o sus˛inem.
Mai sunt alte interven˛ii?
V„ rog, domnule senator Cintez„, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 2.
## Mul˛umesc.
M„ refer, aici, la oportunitatea trecerii acelui imobil, care este un imobil de patrimoniu, Ón m‚na uneia dintre cele dou„ funda˛ii pentru tineret care s-au Ónfiin˛at ad-hoc c‚nd au auzit c„ este posibil s„ aib„ ni∫te avantaje. Eu am asistat la o discu˛ie ampl„ Óntre cele dou„ la sediul... Ón imobilul respectiv, care nu poate fi descris„ Ón cuvinte
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/14.VI.2007 din punct de vedere al modului de argumenta˛ie. Una dintre ele a v‚ndut deja unele sedii care i-au fost atribuite Ón provincie, cealalt„ a Ónceput s„ cheltuiasc„ fondurile ∫i nu are o eviden˛„ foarte conving„toare asupra oportunit„˛ii cheltuirii fondurilor.
Deci este vorba de atribuirea unei cl„diri de patrimoniu c„tre ni∫te funda˛ii care sunt recent constituite, m„ rog, una este de trei-patru ani, ∫i care nu au dovedit deloc oportunitatea de construc˛ie social„ de care ar fi vorba.
P„strarea acestui imobil Ón proprietatea statului ∫i darea Ón administrare, ca ∫i p‚n„ acum, mi se par extrem de oportune ∫i, de aceea, consider c„ votul trebuie s„ fie Ón consecin˛„.
V„ mul˛umesc.
Alte interven˛ii?
Domnul senator David, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Vreau s„ fac precizarea c„ Grupul parlamentar al Partidului Democrat va vota acest raport de admitere, f„r„ amendamente, care a rezultat Ón urma discu˛iilor din Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport. Cu majoritate de voturi a fost Óntocmit acest raport de admitere care nu face altceva dec‚t s„ aprobe Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 105/2006 pentru modificarea Legii tinerilor nr. 350/2006.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Domnule senator Eckstein Kovács Péter, ave˛i cuv‚ntul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Grupul parlamentar al U.D.M.R. va vota acest raport de reexaminare ∫i, Ón consecin˛„, ordonan˛a Guvernului.
Eu cred c„ aceast„ problem„ nu trebuie s„ fie o chestiune de disput„ Óntre partide. Cl„direa g„zduie∫te un centru al excelen˛ei spirituale rom‚ne∫ti, o parte din ea.
Cred c„ destina˛ia ∫i forma juridic„ care s-au propus de c„tre Guvern prin ordonan˛„ de urgen˛„ sunt l„udabile ∫i vom vota Ón consecin˛„.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Are cuv‚ntul domnul senator Mihai Ungheanu.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Este vorba despre o reexaminare, despre o lege votat„ Ón Senat, votat„ ∫i Ón Camera Deputa˛ilor, pe care Pre∫edintele Rom‚niei o trimite Ónapoi Ón Parlament.
Este vorba, de fapt, despre o cl„dire care se atribuie unei funda˛ii culturale, care este Grupul pentru Dialog Social.
V„ aduc aminte c„, aici, am avut o dezbatere destul de Óntins„ Ón leg„tur„ cu aceast„ lege privind ordonan˛a de urgen˛„, c„ s-au adus argumente de ordin juridic Ón leg„tur„ cu faptul c„ nu se poate atribui unei funda˛ii o asemenea cl„dire, pentru c„ sunt extrem de multe funda˛ii care ar merita s„ aib„ un sediu ∫i c„ atribuirea nu este justificat„, cel pu˛in din acest punct de vedere.
Eu vreau s„ v„ mai atrag aten˛ia c„ aceast„ trimitere spre reexaminare nu aduce niciun argument nou ∫i noi am votat Ón cuno∫tin˛„ de cauz„. Am trimis la Camera Deputa˛ilor, ∫i Camera Deputa˛ilor ne-a confirmat. Reexaminarea care vine de la Pre∫edin˛ie nu ne aduce niciun argument nou Ón leg„tur„ cu aceast„ lege pe care noi am votat-o, dup„ p„rerea mea, cu toat„ Óndrept„˛irea.
Argumentul c„ este vorba de o institu˛ie-simbol a societ„˛ii civile mie mi se pare chiar sfid„tor, pentru c„ asist„m Ón ultimul timp la gestul de societate civil„ care se anexeaz„ mereu puterii, for˛elor politice, Ón loc s„ ˛in„ distan˛a ∫i s„ reprezinte majoritatea societ„˛ii.
Nu vreau s„ intru Ón detalii, vreau s„ v„ citez doar din Claude Karnoouh, unul dintre apropia˛ii GDS-ului, unul dintre cei care scriau la îDilema“, care a caracterizat aceast„ grupare drept îo grupare a nedialogului social, a indiferen˛ei fa˛„ de problemele sociale“, asta Ón 2002, Ón revist„ ∫i Óntr-o carte care a fost editat„, Ón leg„tur„ cu inactivitatea, de fapt, a societ„˛ii civile. Pe aceasta am ad„ugat-o, pentru c„ aici ∫i la pre∫edinte se vorbe∫te despre o institu˛ie-simbol a societ„˛ii civile, deci un grup de dialog, cum zice Claude Karnoouh, care cunoa∫te foarte bine aceast„ activitate a nedialogului social.
Nu vreau s„ insist asupra acestui lucru, vreau s„ revin asupra chestiunii principale. Noi am f„cut o dezbatere legislativ„, aici, ∫i am votat Ón consecin˛„, Camera Deputa˛ilor a f„cut la fel, acest document de la Pre∫edin˛ie nu ne aduce niciun argument nou, pentru ca noi s„ ne schimb„m p„rerea ∫i s„ vot„m altfel.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ mul˛umesc.
V„ consult dac„ mai sunt ∫i alte interven˛ii.
## **Domnul Nicolae Vlad Popa**
**:**
Domnule pre∫edinte, da˛i-mi voie s„ intervin!
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V-am oferit o dat„ cuv‚ntul, domnule senator. Nu v„ sup„ra˛i, nu ave˛i voie s„ cenzura˛i interven˛ia unui alt coleg.
## **Domnul Nicolae Vlad Popa**
**:**
Domnule pre∫edinte, voi continua... Ómpotriva eviden˛ei.
Œmpotriva eviden˛ei, v„ rog, cu regulamentul Ón m‚n„, s„-mi spune˛i dac„ nu v-am oferit cuv‚ntul...
Vi l-am oferit, a˛i vorbit, nu ave˛i dreptul s„ cenzura˛i interven˛iile altor senatori.
V„ rog.
Domnul senator Ivan Cismaru.
## **Domnul Ivan Cismaru:**
## Domnule pre∫edinte,
## Domnilor colegi,
Actuala ordonan˛„ nu transfer„ acest imobil GDS-ului. Actuala ordonan˛„ scoate din vechea Lege a tinerilor, pe care noi am votat-o, acest imobil ∫i Ól las„ Ón continuare la Ministerul Culturii ∫i Cultelor, pentru a-l da Ón administrare la cererea GDS-ului, deci nu Ómpropriet„re∫te GDS-ul cu acest lucru, noi revenim asupra legii pe care am votat-o anterior ∫i extragem dintre toate imobilele pe care le-am dat atunci aceast„ cl„dire, at‚ta tot facem prin ordonan˛„.
Mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ rog, stima˛i colegi, s„ nu mai vorbi˛i din sal„.
Domnul pre∫edinte a prezentat raportul comisiei ∫i argumentele care au fost aduse.
Deci
Vot · Respins
Dezbaterea ∫i respingerea cererii de reexaminare a Legii privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 105/2006 pentru modificarea Legii tinerilor nr. 350/2006 16–18
Pe cale de consecin˛„, cererea de reexaminare este respins„.
Senatul s-a pronun˛at ca prim„ Camer„ sesizat„, Camera Deputa˛ilor fiind Camer„ decizional„.
V„ mul˛umesc.
La punctul 5 avem Ónscris„ Propunerea legislativ„ privind intrarea, sta˛ionarea, desf„∫urarea de opera˛iuni sau tranzitul for˛elor armate str„ine pe teritoriul Rom‚niei.
Este prezent domnul secretar de stat Corneliu Dobri˛oiu.
Ini˛iatorii... Dac„ sunt prezen˛i?
Ini˛iatori sunt mai mul˛i colegi deputa˛i.
Dac„ nu sunt prezen˛i ini˛iatorii, v„ ofer cuv‚ntul, domnule secretar de stat, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.
Comisia sesizat„ Ón fond este Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar de stat Dobri˛oiu.
Microfonul 9.
## **Domnul Corneliu Dobri˛oiu** — _secretar de stat Ón Ministerul Ap„r„rii_ **:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Œn temeiul prevederilor art. 118 alin. (5) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, trupele str„ine pot intra, sta˛iona, desf„∫ura opera˛iuni sau tranzita teritoriul na˛ional numai Ón condi˛iile legii sau ale tratatelor interna˛ionale la care Rom‚nia este parte.
Œn momentul actual, cu excep˛ia tratatelor bi sau multilaterale care reglementeaz„ statutul for˛elor armate, aceste aspecte fiind legiferate prin Legea nr. 61/2000 pentru aplicarea Acordului dintre statele-p„r˛i la Tratatul Atlanticului de Nord ∫i celelalte state participante la Parteneriatul pentru Pace cu privire la statutul for˛elor lor, Óncheiat la Bruxelles la 19 iunie 1995 — acest act normativ reglementeaz„ par˛ial problematica Ón cauz„, doar pentru trupele apar˛in‚nd statelor membre NATO ∫i statelor partenere —, precum ∫i prin Legea ap„r„rii na˛ionale a Rom‚niei nr. 45/1994, care potrivit art. 5 reglementeaz„ doar competen˛ele de aprobare a intr„rii for˛elor armate str„ine pe teritoriul na˛ional, consider„m c„ nu sunt Óntrunite toate elementele legate de aceast„ problematic„.
Av‚nd Ón vedere toate aceste elemente, fa˛„ de cele prezentate, av‚nd Ón vedere ∫i faptul c„ demersul legislativ Ó∫i propune s„ reglementeze din punct de vedere juridic condi˛iile minimale care trebuie respectate de membrii for˛elor armate str„ine care se afl„ la un moment dat pe teritoriul Rom‚niei Ón scopul Óndeplinirii unor misiuni oficiale, iar prevederile acesteia se aplic„ numai Ón m„sura Ón care tratatele ratificate de Parlamentul Rom‚niei nu dispun altfel, Ministerul Ap„r„rii sus˛ine aceast„ propunere legislativ„.
V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.
Œl invit pe domnul senator Jan Vraciu s„ prezinte raportul Óntocmit de Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator. Microfonul 7.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
A∫ vrea s„ fac precizarea c„ prezenta propunere legislativ„ reglementeaz„ sta˛ionarea, desf„∫urarea de opera˛iuni sau tranzitul for˛elor armate apar˛in‚nd statelor care nu sunt membre ale NATO sau ale Parteneriatului pentru Pace, pentru acestea exist‚nd tratate separate.
Av‚nd Ón vedere importan˛a acestei reglement„ri, propunerea a fost dezb„tut„ Ón ∫edin˛e separate Ón prezen˛a reprezentan˛ilor Ministerului Ap„r„rii, ai Ministerului Justi˛iei, ai Ministerului Afacerilor Externe ∫i ai Ministerului Internelor ∫i Reformei Administrative, ale c„ror observa˛ii ∫i propuneri s-au materializat.
De asemenea, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, Comisia pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului au transmis avize favorabile.
Av‚nd Ón vedere aceste lucruri, comisia a hot„r‚t s„ adopte raport de admitere, cu amendamentele cuprinse Ón anex„.
Mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Œl Óntreb pe domnul secretar de stat Dobri˛oiu dac„ Ministerul Ap„r„rii, respectiv Guvernul, este de acord cu amendamentele care au fost aprobate Ón comisie.
Suntem de acord cu toate.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale. Nu sunt interven˛ii.
Raportul Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ este favorabil, cu multe amendamente... B„nuiesc c„ este o propunere legislativ„ lucrat„.
Senatul este prima Camer„ sesizat„, iar legea are caracter de lege ordinar„.
Rog colegii senatori s„ se pronun˛e prin vot asupra raportului favorabil, cu amendamente, Óntocmit de Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i securitate na˛ional„.
V„ rog s„ vota˛i.
Raportul favorabil cu amendamente este adoptat de plenul Senatului cu 38 de voturi pentru, 7 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri.
Vot · approved
Dezbaterea ∫i respingerea cererii de reexaminare a Legii privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 105/2006 pentru modificarea Legii tinerilor nr. 350/2006 16–18
V„ mul˛umesc.
La punctul 6 pe ordinea de zi, avem Ónscris„ Propunerea legislativ„ îO Biblie pentru fiecare familie de rom‚ni“.
Dezbaterile au avut loc Ón ∫edin˛a precedent„.
V„ reamintesc c„ raportul Comisiei pentru cultur„, arte ∫i mijloace de informare Ón mas„ este raport de respingere.
Ast„zi, trebuie s„ d„m vot final pe raport ∫i pe lege. Conform Regulamentului Senatului,
Vot · approved
Dezbaterea ∫i respingerea cererii de reexaminare a Legii privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 105/2006 pentru modificarea Legii tinerilor nr. 350/2006 16–18
Rog colegii prezen˛i Ón sal„ s„-∫i ocupe locurile ∫i s„ participe la vot.
V„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile, stima˛i colegi senatori. Domnilor senatori, v„ invit s„ v„ ocupa˛i locurile ∫i s„ participa˛i la vot.
Resupun votului dumneavoastr„ raportul negativ Óntocmit de Comisia pentru cultur„, arte ∫i mijloace de informare Ón mas„.
V„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile ∫i s„ vota˛i.
Voturile sunt Ómp„r˛ite Ón plen.
Votul final pe aceast„ propunere legislativ„ se va da Óntr-o ∫edin˛„ viitoare.
Termenul de adoptare tacit„ este 18 septembrie 2007.
La punctul 7 pe ordinea de zi avem Ónscris„ Propunerea legislativ„ privind maximizarea ratei de absorb˛ie a Fondurilor Externe destinate Rom‚niei.
Comisia pentru administra˛ia public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului este raportoare.
Ini˛iatorii...
Dac„ sunt prezen˛i, Ói invit la tribuna Senatului. Nu sunt prezen˛i.
Ofer cuv‚ntul doamnei senator Vedina∫, pentru a prezenta raportul comisiei.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Comisia a adoptat un raport de admitere, cu mai multe amendamente, un num„r de 7 amendamente care se reg„sesc Ón anex„. Unul dintre aceste amendamente a schimbat chiar denumirea legii, astfel Ónc‚t este vorba despre Legea privind cre∫terea ratei de absorb˛ie a Fondurilor Externe.
V„ mul˛umesc.
Œl invit pe domnul secretar de stat Adrian Cioc„nea s„ prezinte punctul de vedere al Guvernului.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/14.VI.2007 Adresez rug„mintea celor care particip„ doar din alte considerente la plenul Senatului s„ pofteasc„ afar„ dac„ au alte preocup„ri.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar de stat.
## **Domnul Adrian Cioc„nea** — _secretar de stat la Departamentul pentru Afaceri Europene_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Guvernul nu poate sus˛ine acest punct de vedere, respectiv, nu poate sus˛ine...
V„ rog s„ v„ Óntrerupe˛i, domnule secretar de stat. Œi invit pe to˛i cei care sunt Ón ∫edin˛a de plen a Senatului, indiferent de func˛ie, s„-∫i ocupe locurile.
V„ mul˛umesc frumos.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar de stat.
Mul˛umesc.
Cum spuneam, Guvernul nu sus˛ine acest proiect de act normativ din cel pu˛in 3 motive.
Primul, pentru c„ prin Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 1/2006 deja exist„ unele m„suri care privesc Ónt„rirea capacit„˛ii administrative a Rom‚niei pentru integrarea european„, se refer„ la personalul de specialitate din cadrul structurilor av‚nd ca obiect de activitate gestionarea asisten˛ei financiare prin Ómprumuturi externe contractate sau grevate de stat, rambursabile sau nerambursabile, precum ∫i a altor fonduri sau Ómprumuturi similare... Beneficiaz„ de o majorare de 75% a salariilor de baz„.
Un al doilea argument pentru care nu putem fi de acord cu aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ se refer„ la faptul c„ Ón textul actului consolidat pe care-l avem la dispozi˛ie nu sunt o serie de criterii de transparen˛„ cu privire la fondurile la care se aplic„ prevederile legii, nu sunt identificate structurile respective sau categoriile de personal ∫i, Ón fine, o astfel de neclaritate poate duce chiar la unele abuzuri Ón cadrul administra˛iei publice.
Acestea ar fi motivele pentru care noi nu sus˛inem acest proiect de act normativ.
Mul˛umesc.
Dac„ au venit ini˛iatorii, le ofer cuv‚ntul. Nu sunt prezen˛i. Sunt colegi deputa˛i.
Dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale? V„ rog, doamna senator Vedina∫. Ave˛i cuv‚ntul. Microfonul central.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am ˛inut s„ iau cuv‚ntul ∫i s„ fac c‚teva aprecieri asupra acestui proiect de lege, Óncerc‚nd s„ atrag aten˛ia
colegilor mei asupra semnifica˛iei lui ∫i asupra necesit„˛ii de a fi, din punctul nostru de vedere, sus˛inut.
Domnilor colegi,
Œn contextul Ón care Rom‚nia este criticat„, este pus„ la zid, ∫i nu numai pentru acest lucru, dar pentru c„, efectiv, ne afl„m Óntr-o necesitate acut„ de a g„si solu˛ii pentru absorb˛ia fondurilor comunitare, colegul nostru, deputatul Ghi∫e, vine cu un proiect de lege pe care noi ne-am str„duit s„-l Ómbog„˛im ∫i s„-l Ómbun„t„˛im Ón multele discu˛ii pe care le-am avut la Comisia pentru administra˛ia public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului, un proiect de lege care consacr„ o solu˛ie care se reg„se∫te ∫i Ón alte state, ∫i m„ refer la Ungaria, unde aceast„ solu˛ie propus„ de a stimula financiar pe cei care fac proiecte eligibile se practic„ de foarte mul˛i ani ∫i se practic„ cu succes.
Noi consider„m c„ este nevoie ca aceast„ lege s„ fie adoptat„, iar toate acele caren˛e pe care domnul secretar de stat le-a sesizat Ón cuv‚ntul Domniei Sale vor fi, s„ spun, eliminate prin normele de punere Ón aplicare a legii, care vor dezvolta, vor detalia, vor reglementa, inclusiv din punct de vedere al transparen˛ei, astfel Ónc‚t pericolele ca legea s„ Ó∫i denatureze Ón practic„ scopul s„ fie eliminate.
Œn concluzie, noi sus˛inem acest proiect de lege ∫i v„ rog ∫i pe dumneavoastr„ s„ o face˛i. V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
V„ consult dac„ mai dori˛i s„ interven˛i. V„ rog.
Domnul senator Aurel Simionescu, Grupul parlamentar al P.S.D.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Vreau s„ adaug dou„ lucruri la cele spuse de doamna senator Verginia Vedina∫.
Primul. Dorim ca acest proiect de lege s„ lucreze din 2008, deci este timpul necesar pentru ca Ón prevederile bugetare pe 2008 s„ se identifice ∫i sursele, ∫i formulele prin care el s„ se aplice.
™i al doilea lucru pe care voiam s„-l subliniez este faptul c„ acest proiect de lege este corelat cu Ónc„ unul — ∫i a∫a le-am discutat la comisie —, cel legat de necesitatea ca la nivelul consiliilor locale ∫i jude˛ene s„ existe birouri, servicii specializate, cel pu˛in un om specializat Ón accesarea de programe cu finan˛are extern„, pentru c„ trebuie s„ lu„m aceast„ m„sur„ dac„ vrem ca, Óntr-un fel sau altul, accesarea fondurilor externe s„ devin„ o realitate pentru Rom‚nia.
Iar ideea c„ s-ar putea frauda, c„ s-ar putea eluda etc. Ónseamn„ drobul de sare ∫i eu nu cred c„ de aici trebuie s„ pornim, ci trebuie s„ pornim de la principiul c„ autorit„˛ile locale doresc ∫i trebuie s„ fie ajutate Ón accesarea fondurilor externe.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/14.VI.2007
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Mul˛umesc. Declar Ónchise dezbaterile generale.
Vot · approved
Dezbaterea ∫i respingerea cererii de reexaminare a Legii privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 105/2006 pentru modificarea Legii tinerilor nr. 350/2006 16–18
Rog colegii senatori s„ voteze.
Reamintesc c„ legea are caracter de lege ordinar„, iar Senatul este prima Camer„ sesizat„.
Vot · approved
Dezbaterea ∫i respingerea cererii de reexaminare a Legii privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 105/2006 pentru modificarea Legii tinerilor nr. 350/2006 16–18
Deci p„rerile sunt Ómp„r˛ite.
Colegii nu doresc s„ voteze.
Termenul de adoptare tacit„ este 18 septembrie.
S„ sper„m c„ Óntr-o ∫edin˛„ viitoare vom avea mai mult succes.
Se am‚n„ votul pe raport ∫i votul final pe lege pentru ∫edin˛a de miercuri.
La punctul 8 pe ordinea de zi avem Ónscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 34/2007 pentru completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea ∫i desf„∫urarea referendumului.
Din partea Guvernului particip„ domnul secretar de stat Marin P„tuleanu.
Comisia sesizat„ Ón fond este Comisia pentru administra˛ia public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului.
Rog, punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 10.
Œn sal„, sunt prezen˛i 74 de colegi senatori, deci avem cvorum chiar ∫i pentru legi organice. Ave˛i cuv‚ntul.
## **Domnul Marin P„tuleanu** — _secretar de stat_
_Ón Ministerul Internelor ∫i Reformei Administrative_ **:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Prin Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 34/2007, se aprob„ ca listele electorale suplimentare centralizate la nivelul Biroului Electoral Central s„ fie Ónaintate Autorit„˛ii Electorale Permanente, care le va verifica, Ón vederea depist„rii eventualei existen˛e a unor voturi multiple, Ón termen de 60 de zile de la data referendumului.
De asemenea, prin adoptarea acestui act normativ se va asigura Ónl„turarea deficien˛elor constatate Ón procesul de aplicare a dispozi˛iilor Legii nr. 3/2000 ∫i se va permite identificarea ∫i sanc˛ionarea persoanelor care voteaz„ multiplu.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
O invit pe doamna senator Verginia Vedina∫ s„ prezinte raportul Comisiei pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Comisia pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului a Óntocmit un raport de admitere, cu 3 amendamente care sunt cuprinse Ón anex„.
V„ mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale.
Nu sunt interven˛ii.
Œn ∫edin˛a de miercuri, vom da... Ierta˛i-m„!
Domnul senator Gheorghe Funar. A˛i avut haina Ónchis„ la culoare ∫i n-am observat m‚na... S„ nu spun c„ s-a decis mai t‚rzior, pentru c„ am plecat cu privirea dinspre st‚nga spre dreapta.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Grupul parlamentar al P.R.M. sus˛ine acest proiect de lege ∫i este pentru prima dat„ — a∫ ˛ine s„ subliniez acest lucru — c‚nd Guvernul Rom‚niei caut„ s„ depisteze, Ón urma aplic„rii acestei Ordonan˛e de urgen˛„ nr. 34/9 mai 2007, persoanele care au votat de dou„ sau de mai multe ori Ón a∫a-zisul turism electoral pe care l-au prezentat ∫i l-au documentat ziari∫tii din toate jude˛ele ˛„rii. Asemenea exemple de turism electoral au fost prezentate, sesizate ∫i Biroului Electoral Central la referendumul din 19 mai ∫i sper„m c„ Autoritatea Electoral„ Permanent„ Ó∫i va face datoria ∫i Óntr-un termen probabil mai scurt, de 45 de zile, comparativ cu cel de 60 de zile c‚t a propus Guvernul ∫i cum este scris Ón textul ordonan˛ei, s„ se reu∫easc„ s„ fie depistate aceste persoane ∫i Ónaintate cazurile respective Parchetului.
A∫ vrea s„ subliniez, Ón Óncheiere, doamnelor ∫i domnilor senatori, faptul c„ nu este suficient„ aceast„ Ordonan˛„ de urgen˛„ nr. 34/2007.
A∫ vrea s„ v„ informez c„ Biroul Electoral Central a adoptat 3 hot„r‚ri extrem de alambicate prin textul lor, care dau posibilitatea ca Guvernul, pardon, nu Guvernul, ci aceia care au fraudat referendumul din 19 mai s„ fie interesa˛i de topirea acestor documente care au stat la baza referendumului ∫i care atest„ participarea la vot a rom‚nilor, la fel cum s-a Ónt‚mplat imediat dup„ alegerile de la sf‚r∫itul anului 2004, c‚nd Ón 3 luni de zile dup„ expirarea acestui termen toate documentele au fost date la topit.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/14.VI.2007 Se impune, Ón opinia mea, ca Guvernul T„riceanu II s„ mai vin„, Ón completare, cu o ordonan˛„ de urgen˛„ ∫i s„ modifice, dac„ re˛in bine, art. 118 din Legea nr. 373/2004, Ón sensul ca aceste documente, listele electorale permanente, listele electorale suplimentare ∫i declara˛iile-anex„ acestora, s„ fie p„strate cel pu˛in 5 ani de zile. Parchetul are mult de lucru Ón acest an, ca urmare a fraud„rii rezultatelor de le referendum. Mul˛umesc.
## Mul˛umesc.
Dac„ nu mai sunt alte interven˛ii, vom da vot final pe raport plus amendamente ∫i vot final pe lege Ón ∫edin˛a de miercuri.
La punctul 9 pe ordinea de zi avem Ónscris„ Propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 15 din 2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuin˛e proprietate personal„.
De asemenea, raportoare, Comisia pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului.
Ini˛iator, un coleg deputat... Nu ∫tiu dac„ este prezent.
Din partea Executivului particip„ la dezbateri domnul secretar de stat Horia Irimia.
Microfonul num„rul 9.
Ave˛i cuv‚ntul.
Punctul de vedere al Guvernului s„-l prezenta˛i Ón plenul Senatului.
## **Domnul Horia Ion Irimia** — _secretar de stat_
_Ón Ministerul Dezvolt„rii, Lucr„rilor Publice ∫i Locuin˛elor_ **:**
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Œn ini˛iativa legislativ„ pe care, ast„zi, o supune˛i aten˛iei, nu sunt precizate criteriile de atribuire diferen˛iat„ a loturilor Óntre 150 metri p‚n„ la 300 metri p„tra˛i.
Ini˛iatorul nu cunoa∫te rezerva funciar„ de care autoritatea local„ dispune ∫i din care ar trebui s„ se realizeze aceste parcele mult m„rite fa˛„ de textul actual al legii.
Diferen˛ierea rural-urban propus„ nu este justificat„ Ón condi˛iile Ón care Ón zonele metropolitane, periurbane, valoarea terenurilor rurale este foarte ridicat„.
Noi consider„m c„ Ón situa˛ia unei lipse de rezerve de teren ∫i a unei crize a locuin˛elor este de preferat ca terenul s„ fie c‚t mai bine utilizat ∫i, astfel, dintr-o suprafa˛„ de 500 de metri p„tra˛i de teren s„ fie ajutate trei familii Ón loc s„ fie ajutat„ una singur„.
Pe de alt„ parte, nu putem fi de acord cu modificarea prevederii referitoare la cine are dreptul s„ solicite ∫i s„ primeasc„ astfel de terenuri, pentru c„ ini˛iatorul propune s„ aib„ dreptul cei care nu au de˛inut Ón ultimii 5 ani Ón proprietate o locuin˛„ sau un teren destinat construirii de locuin˛e proprietate personal„. Or, noi credem c„ este echitabil s„ aib„ acest drept tinerii care nu au de˛inut niciodat„ o locuin˛„ proprietate personal„, deci nu doar Ón ultimii 5 ani.
Mul˛umesc.
O invit pe doamna senator Verginia Vedina∫ s„ prezinte raportul Comisiei pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului, raport negativ. V„ rog.
Ave˛i cuv‚ntul.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Este un proiect de lege organic„, un proiect de lege care a fost respins de comisia noastr„, cu precizarea c„ de la Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport s-a transmis aviz favorabil cu trei amendamente respinse, amendamente pe care le-am cuprins Ón raportul de respingere Óntocmit de Comisia pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
## Mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale. Nu sunt interven˛ii.
Vot final pe raport ∫i pe lege Ón ∫edin˛a de miercuri. Punctul 10 din ordinea de zi, Propunere legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 448/2006 privind protec˛ia ∫i promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.
Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„. Senatul, prima Camer„ sesizat„.
Legea are caracter de lege organic„.
Œl invit pe domnul pre∫edinte Tiberiu Aurelian Prodan s„ prezinte raportul comisiei.
La dezbateri, din partea Executivului, particip„ doamna secretar de stat Denisa P„tra∫cu.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
## Onorat Senat,
Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ a analizat propunerea legislativ„ a colegului nostru, deputatul independent Mircia Giurgiu, ∫i, Ón unanimitate, a hot„r‚t s„ adopte un raport de respingere, Óntruc‚t propunerea legislativ„ are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 448/2006 privind protec˛ia ∫i promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, ceea ce este reglementat prin lege.
Mai mult dec‚t at‚t, cu dou„ luni de zile Ón urm„ noi am constituit acele Inspectorate jude˛ene pentru inspec˛ia
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/14.VI.2007 muncii. Deci domnul deputat nu a ˛inut cont de noua modificare a legii.
A∫adar, raportul este de respingere.
Mul˛umesc.
O invit pe doamna secretar de stat s„ prezinte punctul de vedere al Guvernului.
V„ rog.
Ave˛i cuv‚ntul.
Microfonul 8.
## **Doamna Denisa Oana P„tra∫cu** — _secretar de stat_
_Ón Ministerul Muncii, Familiei ∫i Egalit„˛ii de ™anse_ **:**
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori.
Guvernul nu sus˛ine aceast„ propunere legislativ„ a domnului deputat Mircia Giurgiu.
Motivul este acela c„ monitorizarea ∫i respectarea prevederilor legii se fac de c„tre Inspec˛ia Muncii, constatarea ∫i aplicarea amenzilor contraven˛ionale se fac de c„tre personalul Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Persoane cu Handicap, iar interven˛ia unei noi institu˛ii nu ajut„ cu nimic.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale? Nu sunt interven˛ii.
Vot final pe raport ∫i lege, lege care are caracter de lege organic„, Ón ∫edin˛a de miercuri.
Punctul 11 Ón ordinea de zi, Propunere legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 448/2006 privind protec˛ia ∫i promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.
Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„, sesizat„ Ón fond.
De asemenea, domnul deputat Mircia Giurgiu, ini˛iator.
Nu este prezent.
Œl rog pe domnul pre∫edinte Tiberiu Aurelian Prodan s„ prezinte raportul comisiei.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Onorat Senat,
Acela∫i ini˛iator ne propune majorarea procentului de la 50 la 100, ceea ce ar face, probabil, inacceptabil„ aceast„ m„sur„ din partea unit„˛ilor bugetare: ∫coli, spitale etc. ™i a∫a cheltuielile sunt destul de mari ∫i trebuie s„ pl„teasc„ ∫i acel procent de 50.
Drept urmare, comisia a analizat ∫i a hot„r‚t, Ón unanimitate, un raport de respingere.
Mul˛umesc.
Ofer cuv‚ntul doamnei secretar de stat Denisa P„tra∫cu, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.
Obliga˛ia agen˛ilor economici de a pl„ti o sum„ mai mare pentru locurile de munc„ Ón care nu se Óncadreaz„ persoane cu handicap ar duce la o Ónr„ut„˛ire a situa˛iei economice, consider„m noi, motiv pentru care nu sus˛inem aceast„ propunere legislativ„.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
## Mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale. Nu sunt interven˛ii.
Vot final pe raport ∫i vot final pe lege Ón ∫edin˛a de miercuri.
Legea are caracter de lege organic„.
Punctul 12 din ordinea de zi, Propunere legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, a Legii nr. 247/2005 privind pensiile magistra˛ilor, a Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputa˛ilor ∫i al senatorilor, a Legii nr. 7/2006 privind statutul func˛ionarului public parlamentar.
Acela∫i coleg ini˛iator, deputatul Mircia Giurgiu.
Œl invit pe domnul pre∫edinte Tiberiu Aurelian Prodan s„ prezinte raportul Comisiei pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„.
## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œn ∫edin˛a din 22 mai, Ón prezen˛a ini˛iatorului ∫i a reprezentan˛ilor Ministerului Muncii, Familiei ∫i Egalit„˛ii de ™anse ∫i ai Ministerului Economiei ∫i Finan˛elor, comisia a hot„r‚t, Ón unanimitate, s„ acorde un raport de respingere, motivat pe urm„toarele considerente: se Óncalc„ Legea nr. 24/2000 ∫i prevederile ei. Ini˛iatorul amestec„ prevederile ∫i directivele Uniunii Europene cu sistemul ocupa˛ional ∫i, Ón plus, creeaz„ diferite discrimin„ri Óntre categoriile supuse reglement„rii.
Deci un raport de respingere, Ón unanimitate.
Mul˛umesc.
O invit pe doamna secretar de stat s„ prezinte punctul de vedere al Guvernului.
Cuantumul pensiei de serviciu este garantat f„r„ raportarea la stadiul de cotizare, partea din pensie care dep„∫e∫te nivelul celui din sistemul public se suport„ de la bugetul de stat, lucru pe care domnul deputat nu l-a
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/14.VI.2007 sesizat. Prin propunerea legislativ„ a Domniei Sale se Óncalc„ ∫i prevederile Directivei nr. 86/378, modificat„ prin Directiva nr. 96/97, motiv pentru care Guvernul nu sus˛ine aceast„ propunere legislativ„.
V„ mul˛umesc.
## Mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale. Nu sunt interven˛ii.
Vot final pe raport ∫i pe lege Ón ∫edin˛a de miercuri.
Punctul 13 din ordinea de zi, Propunere legislativ„ pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 49/2006 pentru modificarea ∫i completarea unor acte normative care reglementeaz„ identificarea ∫i Ónregistrarea ecvinelor ∫i constituirea unei baze de date pentru acestea.
Comisia pentru agricultur„, silvicultur„ ∫i dezvoltare rural„, domnul pre∫edinte Corneliu Pascu.
Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Töke István, da?
V„ invit s„ prezenta˛i punctul de vedere al Guvernului. V„ rog.
Microfonul 9.
de respingere, ar„t‚nd c„ se Óncalc„ prevederea art. 60 din Legea nr. 24/2000, republicat„, respectiv, asupra Legii zootehniei nr. 72/2002 ∫i a Legii nr. 389 din 2005.
Referitor la reglementarea privind identificarea ∫i Ónregistrarea ecvinelor, precum ∫i la administrarea bazei de date de c„tre Autoritatea Hipic„ Na˛ional„, Ón prezent, acest sistem informativ este cuprins Óntr-un contract de licen˛„ Óncheiat Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i Microsoft Asar, prin Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale. Este beneficiarul contractului ∫i nu poate s„ transfere licen˛ele altor beneficiari.
- V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
- V„ consult, stimate colege ∫i stima˛i colegi, dac„ dori˛i
- s„ interveni˛i la dezbateri generale. Nu sunt interven˛ii. Vot final pe raport ∫i lege Ón ∫edin˛a de miercuri. Legea are caracter de lege organic„. Senatul este prima Camer„ sesizat„. Termen de adoptare tacit„, 11 septembrie.
La punctul 14 din ordinea de zi avem Ónscris„ Propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 18/1991 privind fondul funciar.
Ini˛iatori, mai mul˛i colegi deputa˛i independen˛i.
## **Domnul Töke István** — _secretar de stat_
_Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor senatori.
Œn luna decembrie a anului 2006 a fost Óncheiat un Protocol de colaborare Óntre Autoritatea Na˛ional„ pentru Ameliorare ∫i Reproduc˛ie Ón Zootehnie (ANARZ) ∫i Autoritatea Hipic„ Na˛ional„ privind gestionarea bilateral„ a bazei de date.
Av‚nd Ón vedere c„ Autoritatea Hipic„ Na˛ional„ este deja implicat„, se poate discuta doar despre o predare ulterioar„ a gestiunii acestui sistem.
De asemenea, exist„ o problem„ cu licen˛ele soft, pentru care nu exist„ posibilitatea transfer„rii altor beneficiari care, conform licen˛ierii, apar˛in Guvernului Rom‚niei ∫i Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale.
Œn concluzie, Guvernul nu sus˛ine adoptarea acestei propuneri legislative.
V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc ∫i eu.
Œl invit pe domnul pre∫edinte Corneliu Pascu s„ prezinte raportul Comisiei pentru agricultur„, silvicultur„ ∫i dezvoltare rural„.
## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Comisia a dezb„tut propunerea legislativ„ Ón ∫edin˛a din 15 mai ∫i, Ón urma dezbaterilor generale ∫i pe articole, membrii comisiei au hot„r‚t Óntocmirea raportului
Domnule pre∫edinte, v„ rog s„ prezenta˛i raportul comisiei.
Propunerea legislativ„ are ca obiect de reglementare modificarea alin. 6 al art. 92 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicat„, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, av‚ndu-se Ón vedere exceptarea de la plata taxelor pentru scoaterea definitiv„ din circuitul agricol a terenurilor aflate Ón proprietatea tinerilor p‚n„ la 35 de ani, Ón vederea construirii unei locuin˛e.
Noua propunere legislativ„ formuleaz„ un amendament, Ón sensul ca v‚rsta tinerilor care beneficiaz„ de aceast„ prevedere s„ fie p‚n„ la 40 de ani. Ni s-a p„rut c„ la 40 de ani nu mai sunt prea tineri. Ca urmare, comisia noastr„ a dezb„tut propunerea legislativ„ Ón ∫edin˛a din 15 mai, iar, Ón urma dezbaterilor generale ∫i pe articole, membrii comisiei au hot„r‚t Óntocmirea raportului de respingere.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œl invit pe domnul secretar de stat s„ prezinte punctul de vedere al Guvernului.
## Domnule pre∫edinte,
Noi am propus sus˛inerea adopt„rii acestei propuneri legislative, sub rezerva Ónsu∫irii propunerilor de la punctul 2, care prevedeau armonizarea cu prevederile legii Ón care era prev„zut„ v‚rsta de 40 de ani a celor tineri.
Guvernul sus˛ine adoptarea acestei propuneri legislative, sub rezerva acestui amendament. Mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/14.VI.2007
Mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale.
Domnul senator Gavril„ Vasilescu, Ón numele tinerilor... sau se simte t‚n„r, foarte t‚n„r.
V„ rog.
Ave˛i cuv‚ntul.
## **Domnul Gavril„ Vasilescu:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Z‚mbi˛i, c„ vreau s„ v„ spun ceva dr„gu˛.
Toat„ lumea m„ Óntreab„: îDomnule senator, ce facem, am depus acum zece ani ∫i aveam v‚rsta...“ de care spune˛i dumneavoastr„.
Domnilor, o s„ ajungem s„ spunem îtinerii de 60 de ani, de 70 de ani...“. Nu aceasta este problema, problema, dup„ p„rerea mea, este momentul Ón care s-a solicitat, ∫i nimeni nu vrea s„ se refere la acest moment. Eu sunt de acord ∫i la 40 de ani. At‚ta timp c‚t nu exist„ posibilitatea real„ de a face fa˛„ acestor solicit„ri pe care oamenii le fac... At‚ta timp c‚t avem o lege, omul spune: îDa, domnule, legea Ómi d„ dreptul“, solicit„ ast„zi, 4 iunie 2007, este la v‚rsta de 25 de ani ∫i peste 15 ani ajunge la 40 de ani ∫i o zi, deci nu mai intr„ Ón categorie, pentru c„ Ón cei 15 ani noi nu vom reu∫i s„ le d„m nimic acestor oameni care au solicitat, s„ le oferim acest lucru.
P„rerea mea este c„ ar trebui umblat pu˛in, s„ spunem: domnule, dac„ Ón momentul Ón care a solicitat Óndeplinea condi˛iile legii ∫i nu s-a putut, o s„-i dau la 70 de ani, pentru c„ el a avut, atunci c‚nd a solicitat, v‚rsta despre care vorbim. Altfel, vom ajunge, v„ spun eu, s„ trecem Ón lege ∫i 50, ∫i 60, ∫i 70 de ani, ∫i tot tineri o s„ le spunem.
Nu ∫tiu, parc„ este ceva, a∫a, care nu are niciun fel de ra˛iune, p‚n„ la urm„. S„ nu spunem chiar c„ ne batem joc, dorin˛a noastr„ este de a rezolva, dar haide˛i s„ vedem dac„ avem aceste posibilit„˛i reale, iar, dac„ nu le avem, atunci Ón sensul acesta ar trebui rezolvat. Bine c„ nu suntem Camer„ decizional„, poate Camera Deputa˛ilor, deputa˛ii vor g‚ndi Ón acest fel.
Œmi pare r„u, nu ∫tiu dac„ a fost la noi, la comisie, dar dac„ ar fi fost la mine, la comisie, Ón sensul acesta a∫ fi modificat-o.
Mul˛umesc.
Mul˛umesc.
V„ rog, domnule senator Petru Stan.
Guvernul sus˛ine aceast„ ini˛iativ„ legislativ„. Eu nu o pot sus˛ine.
Ce ar Ónsemna, de exemplu, s„ scoatem terenurile din circuitul agricol ∫i s„ construim case f„r„ niciun fel de tax„? Ar Ónsemna s„ nu mai putem face exploata˛ii agricole niciodat„.
Œn˛eleg, scoatem terenul din circuitul agricol, construim o ferm„ zootehnic„ ∫i locuin˛e pentru cel ce lucreaz„ Ón ferm„ sau Ón alte exploata˛ii agricole, dar, numai a∫a, s„ Ómp‚nzim terenurile cu case unde nu exist„ exploata˛ii agricole este o mare gre∫eal„. Nu exist„ nic„ieri Ón lume a∫a ceva!
Oriunde ve˛i merge Ón lume, o s„ vede˛i exploata˛ie agricol„ clar„, casa fermierilor ∫i cu utilit„˛ile pentru deservirea exploata˛iei agricole.
Cum ar putea p„zi, de exemplu, un fermier o exploata˛ie agricol„ de 200 de hectare pe teritoriul c„reia ar exista 20 de case, ∫i fiecare ar avea 7, 15 sau 25 de ari de p„m‚nt, numai pentru c„ cineva cump„r„ acest p„m‚nt s„-∫i fac„ o cas„?
T‚n„rul care vrea s„-∫i fac„ o cas„ la o anumit„ distan˛„ pe un teren agricol, cu siguran˛„, are bani s„-∫i cumpere apartament ∫i Ón ora∫, dac„ nu are de g‚nd s„ lucreze acest p„m‚nt.
Eu nu sunt de acord cu sus˛inerea Guvernului, a∫a cum, de fapt, nici Comisia pentru agricultur„, silvicultur„ ∫i dezvoltare rural„ nu a fost de acord.
- V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc domnului senator Stan Petru. Declar Ónchise dezbaterile generale.
Vot final pe lege ∫i pe raport Ón ∫edin˛a de miercuri, legea av‚nd caracter de lege organic„, iar Senatul este prima Camer„ sesizat„.
La punctul 15 din ordinea de zi avem Ónscris„ Propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 247 privind reforma Ón domeniile propriet„˛ii ∫i justi˛iei, precum ∫i unele m„suri adiacente.
Comisia pentru agricultur„, silvicultur„ ∫i dezvoltare rural„.
Ini˛iativa domnului deputat Mircia Giurgiu.
V„ ofer cuv‚ntul, domnule pre∫edinte.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Comisia a dezb„tut aceast„ propunere legislativ„ ∫i a Óntocmit un raport de respingere, av‚nd Ón vedere c„ s-a considerat echitabil„ cre∫terea cuantumului pentru terenurile arendate Ón raport cu cel pentru terenurile v‚ndute, Óntruc‚t cei care arendeaz„ terenul mai primesc o redeven˛„ de la arendator.
Aceast„ propunere are aviz negativ ∫i de la Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital ∫i de la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
La punctul 16 din ordinea de zi avem Ónscris„ Propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 247 privind reforma Ón domeniile propriet„˛ii ∫i justi˛iei, precum ∫i unele m„suri adiacente.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/14.VI.2007 Aceast„ propunere legislativ„ Ól are ca ini˛iator tot pe domnul deputat Mircia Giurgiu ∫i are acela∫i obiect.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule pre∫edinte.
Comisia pentru agricultur„, silvicultur„ ∫i dezvoltare rural„ a analizat aceast„ propunere legislativ„.
Propunerea legislativ„ are un aviz negativ al Comisiei pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital ∫i, Ón punctul s„u de vedere, Guvernul nu sus˛ine aceast„ propunere legislativ„.
Comisia noastr„ a dezb„tut proiectul de act normativ Ón ∫edin˛a din 22 mai anul curent ∫i, Ón urma dezbaterilor, membrii comisiei au hot„r‚t Óntocmirea raportului de respingere.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Œl invit pe domnul secretar de stat István Töke s„ expun„ punctul de vedere al Guvernului Ón leg„tur„ cu cele dou„ ini˛iative legislative care vizeaz„ modificarea acelea∫i Legi nr. 247.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Guvernul sus˛ine raportul de respingere al Comisiei pentru agricultur„, silvicultur„ ∫i dezvoltare rural„.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc. Domnul senator Stan Petru. Microfonul 1.
Ave˛i cuv‚ntul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œn primul r‚nd, a∫ vrea s„ spun c„ expunerea de motive nu corespunde cu ini˛iativa legislativ„. Deci ini˛iatorul spune Ón felul urm„tor: îDe altfel, primii pa∫i Ón aceast„ direc˛ie au fost f„cu˛i prin instituirea rentei viagere Ón agricultur„. Problema este cuantumul acesta care este insuficient pentru desf„∫urarea lucr„rilor agricole“.
Deci dumnealui confund„. Cel ce d„ p„m‚ntul Ón arend„ prime∫te ni∫te bani, dar nu prime∫te banii pentru lucr„rile agricole. Deci, efectiv, face o confuzie total„, nu ∫tie care este sensul no˛iunii de rent„ viager„ valabil„ Ón ambele ini˛iative legislative.
V„ rog s„ constata˛i acest lucru.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Mul˛umesc, domnule senator.
Dac„ nu mai sunt alte interven˛ii, declar Ónchise dezbaterile generale.
Œn ∫edin˛a de miercuri vom da vot final at‚t pe raport, c‚t ∫i pe cele dou„ legi, care au caracter organic.
Senatul este prima Camer„ sesizat„.
Termen de adoptare tacit„, 11 septembrie.
V„ mul˛umesc, stima˛i colegi.
Ordinea de zi a fost epuizat„.
Lu„m o pauz„ p‚n„ la ora 18,10, c‚nd vom intra Ón ultima parte a programului nostru, care este radiodifuzat„.
## PAUZ√
Trecem la punctul 17 din ordinea de zi, Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri.
Stima˛i colegi, v„ invit s„ v„ ocupa˛i locurile.
Da˛i-mi voie s„ reamintesc colegilor timpul alocat pentru Óntreb„ri ∫i interpel„ri grupurilor parlamentare: Grupul parlamentar al P.S.D. — 9 minute; Grupul parlamentar al P.N.L. — 6 minute; Grupul parlamentar al P.D. — 5 minute; Grupul parlamentar al P.R.M. — 5 minute; Grupul parlamentar al Partidului Conservator — 3 minute; Grupul parlamentar al U.D.M.R. — 3 minute; independen˛i — 2 minute.
Ofer cuv‚ntul domnului senator Ion V„rg„u. V„ rog. Microfonul 3.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Am dou„ Óntreb„ri.
Prima Óntrebare este adresat„ domnului ministru Eugen Nicol„escu, iar a doua Óntrebare este adresat„ domnului ministru Paul P„curaru.
Œntrebarea adresat„ domnului Eugen Nicol„escu, ministrul s„n„t„˛ii publice.
Prin Hot„r‚rea nr. 1.916/22 decembrie 2006, Guvernul a aprobat aloca˛iile de hran„ pentru consumurile colective din unit„˛ile publice sanitare Ón cuantumul sumei de 5,5 lei pe zi.
Œn condi˛iile Ón care alimentele s-au scumpit, pentru a asigura bolnavilor cele trei mese zilnice ∫i pentru a se Óncadra, totodat„, Ón aceast„ aloca˛ie conducerile spitalelor fac eforturi uria∫e, av‚nd Ón vedere faptul c„ alimenta˛ia bolnavilor trebuie s„ fie diversificat„ ∫i s„ acopere necesarul caloric ∫i nutritiv.
Domnule ministru,
Œn aceste condi˛ii, ave˛i Ón vedere o majorare a acestei aloca˛ii de hran„, astfel Ónc‚t bolnavii s„ nu fie nevoi˛i s„ suporte pe l‚ng„ consecin˛ele bolii ∫i pe cele ale alimenta˛iei deficitare?
Solicit r„spuns oral ∫i Ón scris.
A doua Óntrebare este adresat„ domnului Paul P„curaru, ministrul muncii, familiei ∫i egalit„˛ii de ∫anse.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/14.VI.2007 Œn conformitate cu Ordinul nr. 50/1990 al ministrului muncii, persoanele care au lucrat Ón condi˛ii deosebite de munc„, Óncadrate Ón grupele I II, beneficiau de un stagiu Ón plus la vechime Ón func˛ie de num„rul anilor lucra˛i Ón aceste condi˛ii, astfel Ónc‚t ace∫ti ani intrau Ón calcul la stabilirea cuantumului pensiei.
Œn jude˛ul Tulcea sunt foarte mul˛i pensionari care au beneficiat de recalcul„ri ale pensiei. Aceste recalcul„ri s-au aplicat numai perioadei efectiv lucrate, nu ∫i perioadei de care au beneficiat Ón plus din cauza condi˛iilor deosebite de munc„.
Domnule ministru,
Ave˛i Ón vedere o recalculare a pensiei pentru aceast„ categorie de pensionari, astfel Ónc‚t s„ fie cuprins„ Ón calcul ∫i perioad„ ob˛inut„ Ón plus la vechime din cauza condi˛iilor deosebite de munc„?
Solicit r„spuns oral ∫i scris.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
O invit la tribun„ pe doamna senator Doina Silistru, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Am dou„ Óntreb„ri adresate domnului Decebal Traian Reme∫, ministrul agriculturii ∫i dezvolt„rii rurale.
Prima Óntrebare.
Domnule ministru,
Foarte mul˛i agricultori, Óndeosebi din jude˛ele din Moldova, sunt foarte Óngrijora˛i de posibilele invazii de d„un„tori, ca urmare a secetei prelungite din aceast„ perioad„.
Consider‚nd c„ aceasta este o problem„ de maxim interes Ón aceast„ perioad„, v„ rog, domnule ministru, s„-mi comunica˛i care este programul de m„suri pentru combaterea d„un„torilor pe acest an, ce m„suri a˛i dispus pentru transpunerea acestuia Ón practic„, av‚nd Ón vedere c„ exist„ un Óntreg sistem specializat Ón subordinea ministerului pentru aceste ac˛iuni, ce sume sunt alocate, dac„ acestea sunt suficiente sau nu, iar Ón cazul insuficien˛ei sumelor alocate ce fonduri suplimentare sunt necesare ∫i de unde considera˛i c„ vor fi alocate?
Solicit r„spuns scris.
A doua Óntrebare.
Œn bugetul de stat al Rom‚niei, aprobat prin Legea nr. 486/2006, este prev„zut„ finan˛area din bugetul Ministerului Agriculturii ∫i Dezvolt„rii Rurale a Programului de cercetare-dezvoltare Ón sectoarele prioritare ale agriculturii Ón sum„ de 27,9 milioane lei. Av‚nd Ón vedere situa˛ia dificil„ Ón care se afl„ cercetarea ∫tiin˛ific„ din agricultur„, v„ Óntreb, domnule ministru: ce unit„˛i de cercetare-dezvoltare au primit, pe primele patru luni, fonduri pentru temele prioritare de cercetare ∫i pentru investi˛ii Ón modernizarea unit„˛ilor de cercetare, Ón vederea cre∫terii competitivit„˛ii lor, din acest program prioritar?
Solicit r„spuns scris ∫i oral. Mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Œl invit la microfonul 1 pe domnul senator Ilie Petrescu, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Am dou„ Óntreb„ri.
Una este adresat„ domnului Varujan Vosganian, ministrul economiei ∫i finan˛elor.
Am adresat interpel„ri de la tribuna Senatului, cu privire la situa˛ia creat„ Ón localitatea Turcine∫ti, jude˛ul Gorj.
Œn urma lucr„rilor efectuate de c„tre îHidroconstruc˛ia“ — S.A., p‚nza freatic„ a fost distrus„ ∫i f‚nt‚nile au secat. Œn discu˛iile avute cu primarul ∫i cu viceprimarul acestei localit„˛i, m-au informat c„ nu s-a Óntreprins nicio ac˛iune cu privire la remedierea acestei situa˛ii.
V„ solicit, domnule ministru, s„ m„ informa˛i cum se poate rezolva aceast„ problem„ creat„ Ón localitatea Turcine∫ti, jude˛ul Gorj, pentru ca cet„˛enii s„ nu r„m‚n„ f„r„ ap„.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Senator P.R.M. de Gorj, Ilie Petrescu.
Œntrebarea adresat„ domnului Paul P„curaru, ministrul muncii, familiei ∫i egalit„˛ii de ∫anse.
De la Ónalta tribun„ a Senatului Rom‚niei, prin Óntreb„ri ∫i interpel„ri, am ridicat problema pensionarilor din industria minier„.
Din discu˛iile purtate cu pensionarii provenind din sistemul minier din jude˛ul Gorj, am re˛inut nemul˛umirile lor generate de diferen˛a Ón calculul pensiilor.
La cei care au ie∫it la pensie Ónainte de 1989, punctul de calcul este la 30 de ani, iar la cei care au ie∫it dup„ 20 de ani din industria minier„ subteran„ calculul se face la 20 de ani.
Œn func˛ie de perioada Ón care au ie∫it la pensie, cunosc‚nd condi˛iile de munc„, deoarece am lucrat Ón acest sector at‚t de greu al economiei rom‚ne∫ti, v„ solicit, domnule ministru, s„ m„ informa˛i c‚nd va fi eliminat„ aceast„ diferen˛iere dup„ perioada Ón care au ie∫it la pensie, ∫i pensionarii s„ beneficieze de un calcul egal la acelea∫i condi˛ii de munc„ ∫i ani de vechime.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Senator P.R.M. de Gorj, Ilie Petrescu.
Mul˛umesc.
Œl invit la microfonul 1 pe domnul senator Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Prima Óntrebare este adresat„ domnului prim-ministru al Guvernului Rom‚niei.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/14.VI.2007 Domnule prim-ministru,
Œn cadrul Programului de guvernare, Capitolul XIV — îPolitica Ón domeniul turismului“, se men˛ioneaz„ faptul c„ îPrincipalele m„suri pe care Guvernul Rom‚niei le va promova pentru valorificarea poten˛ialului turistic na˛ional privesc urm„toarele aspecte: cooperarea organismelor guvernamentale cu sectorul privat pentru promovarea investi˛iilor transfrontaliere, Ómbun„t„˛irea procesului de instruire ∫i protejarea mediului natural“.
V„ solicit, domnule prim-ministru, s„ preciza˛i cum a fost aplicat„ aceast„ prevedere din Programul de guvernare de c„tre Guvernul Rom‚niei.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris.
A doua Óntrebare este adresat„ domnului Cristian Adomni˛ei, ministrul educa˛iei, cercet„rii ∫i tineretului, referitor la urm„toarele:
Presa a relatat c„ pentru anul ∫colar 2007—2008, Ón Bucure∫ti, vor fi aproximativ 10.000 de cereri de Ónscriere Ón gr„dini˛e care nu pot fi rezolvate.
V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i ce a f„cut sau nu a f„cut p‚n„ Ón prezent prefectul capitalei, ca reprezentant al Guvernului Ón teritoriu, av‚nd ca efect aceast„ situa˛ie grav„ ∫i ce m„suri ve˛i Óntreprinde Ón acest caz.
V„ mul˛umesc.
A∫tept r„spuns scris ∫i oral. Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Mul˛umesc.
Œl invit pe domnul senator Gheorghe David, Grupul parlamentar al P.D.
Microfonul 2.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am dou„ Óntreb„ri adresate domnului ministru Ludovic Orban, Ministerul Transporturilor.
Prima Óntrebare. Care este situa˛ia Ón momentul de fa˛„ a drumului na˛ional DN 6 Timi∫oara—Lugoj ∫i a centurii ocolitoare a municipiului Timi∫oara, segmentul N—E, ca urmare a rezilierii contractului anterior ∫i a opririi lucr„rilor? Dac„ s-au f„cut demersuri sau nu pentru reluarea ∫i finalizarea lucr„rilor la cele dou„ obiective?
Œntrebarea a doua. La Ónceputul acestui an 2007 au avut loc mai multe discu˛ii referitoare la posibilitatea reintroducerii unei curse aeriene directe Óntre Rom‚nia ∫i Statele Unite ale Americii, respectiv, pe ruta Bucure∫ti— New York sau Bucure∫ti—Washington, cu escal„ la Timi∫oara, Óncep‚nd cu luna iunie.
Œntrebarea: care este situa˛ia, Ón acest moment, legat„ de operarea acestor curse aeriene, Óntruc‚t Ón data de 6 iunie ar fi trebuit s„ plece din Rom‚nia spre Statele Unite ale Americii prima curs„ aerian„, dar din cele constatate p‚n„ azi, 4 iunie, acest lucru nu se poate realiza?
Mul˛umesc.
Mul˛umesc.
O invit la microfonul 3 pe doamna senator Lucia Liliana Tomoiag„, se preg„te∫te domnul senator Otilian Neagoe.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea este adresat„ domnului ministru Eugen Nicol„escu, ministrul s„n„t„˛ii publice.
Domnule ministru,
Conform noilor norme de aplicare a Legii nr. 339/2005, Legea stupefiantelor ∫i substan˛elor psihotrope, ap„rut„ Ón Monitorul Oficial din data de 11.01.2007, noile formulare pentru prescrierea re˛etelor trebuiau s„ apar„ Óncep‚nd cu data de 1 aprilie 2007. Deoarece s-a constatat o neconcordan˛„ Óntre norme ∫i anexe, termenul s-a prelungit.
Œn condi˛iile Ón care prin lege s-a stabilit ca Óncep‚nd cu data de 1 iunie s„ se renun˛e la vechile formulare, dar noile formulare nu au ajuns Ón teritoriu, v„ Óntreb, domnule ministru, care dintre formulare sunt valabile pentru ca medicul ∫i farmacistul care prescriu re˛etele pentru stupefiante ∫i psihotrope s„ nu Óncalce legea.
Mul˛umesc.
A∫tept r„spuns scris ∫i oral.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Otilian Neagoe, se preg„te∫te domnul senator Petru Stan.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am o Óntrebare adresat„ domnului Decebal Traian Reme∫, ministrul agriculturii ∫i dezvolt„rii rurale.
Ce m„suri va Óntreprinde ministerul pe care Ól conduce˛i Ón semestrul II 2007 ∫i Ón anul 2008 pentru relansarea agriculturii rom‚ne∫ti, av‚nd Ón vedere situa˛ia dezastruoas„ Ón care se afl„ acest important sector economic?
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
A doua Óntrebare este adresat„ domnului Ovidiu Silaghi, ministrul pentru Óntreprinderi mici ∫i mijlocii, comer˛, turism ∫i profesii liberale.
Din perspectiva acces„rii fondurilor europene, ce programe majore are Ón vedere ministerul dumneavoastr„ Ón domeniul turismului Ón perioada 2007—2009?
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Am ∫i o interpelare, domnule pre∫edinte.
V„ rog, totu∫i, s„ termin„m cu Óntreb„rile.
Da.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Petru Stan.
™i ceilal˛i colegi mai au, dar nu am dat, Ónc„, cuv‚ntul.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/14.VI.2007
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea mea este adresat„ ministrului justi˛iei, domnul Tudor Chiuariu.
Domnule ministru,
Prin adoptarea Legii nr. 247/2005 privind reforma Ón domeniul propriet„˛ii ∫i justi˛iei, precum ∫i unele m„suri adiacente, s-a urm„rit sc„derea num„rului de procese Ón justi˛ie privind proprietatea.
V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i num„rul de procese Ónregistrate p‚n„ la adoptarea acestei legi ∫i dup„ adoptare, pe ˛ar„, ∫i, Ón mod special, Ón jude˛ele S„laj, Cluj, Bihor, Alba ∫i Satu Mare.
Am revenit la aceast„ Óntrebare pus„ de mine Ón ∫edin˛a Senatului Ón data de 16.04.2007, Óntruc‚t nu a˛i dat r„spunsul ∫i cu privire la procesele Ónregistrate ∫i Ónainte de apari˛ia Legii nr. 247/2005, pentru a putea face compara˛ie Óntre cele dou„ situa˛ii.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Senator P.R.M. de S„laj, Petru Stan. Mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Gheorghe Funar.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Stima˛i invita˛i, prima Óntrebare este adresat„ ministrului afacerilor externe, domnul Adrian Cioroianu.
Rom‚nii au aflat c„ s-a negociat amplasarea unor baze militare americane Ón ˛ara noastr„, iar Statele Unite ale Americii au acceptat oferta Guvernului rom‚n de a fi scuti˛i americanii de plata oric„rei chirii. De asemenea gratuit„˛i nu beneficiaz„ Statele Unite ale Americii nic„ieri Ón lume, acolo unde au amplasat deja baze militare. Cu toate acestea, cei mai mul˛i dintre rom‚ni sunt umili˛i la ambasada SUA de la Bucure∫ti, atunci c‚nd solicit„ ob˛inerea unor vize de intrare pe teritoriul american.
V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i de la ce dat„ vor fi eliminate vizele pentru cet„˛enii rom‚ni care doresc s„ ajung„ Ón Statele Unite ale Americii.
Cea de-a doua Óntrebare este adresat„ Ministerului Economiei ∫i Finan˛elor, domnului Varujan Vosganian.
Œn toamna anului 2006, Consiliul Suprem de Ap„rare a fi„rii a stabilit s„ nu fie for˛ate privatiz„rile Ón sistemul energetic p‚n„ la clarificarea dosarelor penale cu referire la acest domeniu. F„r„ a se ˛ine cont de hot„r‚rea C.S.A.T.-ului, unii mini∫tri din Cabinetul T„riceanu II manifest„ un caracter deosebit pentru v‚nzarea complexelor energetice Turceni, Rovinari ∫i Craiova, care au fost recent retehnologizate pe banii contribuabililor rom‚ni. Ca urmare, au fost declan∫ate primele ac˛iuni greviste ale minerilor din Oltenia.
V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i dac„ Ón contractele de privatizare din domeniul energetic este
prev„zut„ sau nu libertatea de cre∫tere a tarifelor p‚n„ la nivelul de suportabilitate al rom‚nilor.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i verbal.
Microfonul 4.
Domnul senator Angel TÓlv„r.
V„ mul˛umesc domnule pre∫edinte.
Œntrebarea este adresat„ domnului Eugen Nicol„escu, ministrul s„n„t„˛ii publice.
Œn data de 28 mai 2007, Óntr-o ∫edin˛„ a Comisiei persoanelor v‚rstnice din jude˛ul Vrancea reprezentan˛ii pensionarilor ∫i-au exprimat nemul˛umirea fa˛„ de modul Ón care este asigurat„ asisten˛a medical„ pentru persoanele v‚rstnice care locuiesc Ón mediul rural.
Av‚nd Ón vedere c„ lipsa cabinetelor medicale ale medicilor de familie Ón mediul rural, precum ∫i c„ dotarea total necorespunz„toare a celor existente Ón acest moment sunt de natur„ a crea numeroase probleme pentru cet„˛enii de v‚rsta a treia, ∫i nu numai, care locuiesc Ón satele vr‚ncene, v„ Óntreb: Care sunt m„surile urgente pe care le ve˛i lua pentru a solu˛iona aceast„ problem„?
Solicit r„spuns scris.
Mul˛umesc. Microfonul 4.
Domnul senator Viorel Arca∫. Œntrebare adresat„ Ministerului Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Dup„ cum spunea˛i, Óntrebarea este adresat„ domnului ministru Cristian Adomni˛ei, Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului.
Domnule ministru, care este num„rul ∫colilor profesionale ∫i de meserii finan˛ate de la bugetul de stat? Care este procentul de˛inut de acestea Ón totalul unit„˛ilor de Ónv„˛„m‚nt preuniversitare, care este num„rul de persoane aflate la ∫colarizare Ón ∫colile profesionale ∫i de meserii ∫i care este procentul de˛inut de acestea Ón total num„r persoane ∫colarizate Ón Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar?
Solicit r„spuns scris ∫i verbal.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Œl invit la microfonul 1 pe domnul senator Valentin Dinescu, Grupul P.R.M. Œntrebare adresat„ prim-ministrului.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/14.VI.2007
## V„ mul˛umesc,
Domnule pre∫edinte, cred c„ este o eroare material„, Óntrebarea mea este adresat„ domnului ministru Tudor Chiuariu, ministrul justi˛iei.
## Domnule ministru,
At‚t mass-media, c‚t ∫i repetatele interven˛ii ale celor p„gubi˛i au f„cut numeroase referiri la situa˛ia patrimoniului fostei Cooperative Me∫te∫ug„re∫ti B√N√fiEANUL din S‚nnicolau Mare, din jude˛ul Timi∫, care face obiectul Dosarului nr. 65/2006, aflat la Direc˛ia Na˛ional„ Anticorup˛ie Timi∫.
V„ rog s„-mi comunica˛i care este situa˛ia acestui dosar, av‚nd Ón vedere c„ suntem la mijlocul anului 2007 ∫i p„gubi˛ii nu au niciun fel de informa˛ii despre ce s-a Ónt‚mplat.
V„ mul˛umesc.
Senator P.R.M. de Timi∫, Valentin Dinescu. Solicit r„spuns scris ∫i verbal.
Mul˛umesc. Microfonul 2.
Domnul senator Viorel Dumitrescu, Grupul P.R.M. Œntrebare adresat„ prim-ministrului.
## V„ mul˛umesc,
Domnule pre∫edinte, sunt dou„ Óntreb„ri adresate prim-ministrului, domnul C„lin Popescu-T„riceanu.
Conform Legii nr. 3/2000 privind organizarea ∫i desf„∫urarea referendumului, precum ∫i a hot„r‚rilor Biroului Electoral Central din 19 mai, cet„˛enii afla˛i Ón ˛ar„ ∫i Ón str„in„tate au putut vota pe listele suplimentare ∫i au fost obliga˛i s„ dea o declara˛ie pe proprie r„spundere c„ nu au mai votat Ón alte sec˛ii de votare Ón aceea∫i zi.
V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i c‚te persoane au votat pe listele suplimentare la nivel na˛ional ∫i pe fiecare jude˛ Ón parte, din care, c‚˛i cet„˛eni au votat de dou„ sau de mai multe ori ∫i Ón care sec˛ii de votare. V„ solicit aceste date ∫i, Ón special, pentru jude˛ul V‚lcea.
A doua Óntrebare. La referendumul na˛ional din 19 mai 2007, Biroul Electoral Central a stabilit c„ imediat dup„ centralizarea rezultatului la nivel na˛ional se Óntocmesc borderourile, grupate pe circumscrip˛ii electorale, pe baza c„rora BEC a depus la Autoritatea Electoral„ Permanent„ dosarele legate ∫i sigilate ale sec˛iilor de votare, cuprinz‚nd originalele listelor suplimentare, precum ∫i declara˛iile anexate acestora.
V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i copii de pe borderourile Óntocmite de circumscrip˛iile electorale cu ocazia pred„rii de la BEC la Autoritatea Electoral„ Permanent„ a dosarelor cu listele suplimentare.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
## Mul˛umesc.
Urmeaz„ la cuv‚nt domnul senator Adrian P„unescu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat. Dou„ Óntreb„ri ∫i dou„ interpel„ri.
Ave˛i cuv‚ntul.
Prima problem„ pe care vreau s„ o ridic prim-ministrului se refer„ la cele trei sate din Jude˛ul Hunedoara, S‚rbi, Dume∫ti ∫i Lunc∫oara, care nu au curent electric, zac p„r„site pe ni∫te drumuri de munte, uitate de timp ∫i de oameni. De existen˛a lor mai ∫tiu doar rudele celor 80 de suflete care se Ónc„p„˛‚neaz„ s„ supravie˛uiasc„ Ón condi˛iile vitrege ale zonei de munte. Œn mileniul trei, ace∫ti oameni Ónc„ mai stau la lumina lum‚n„rii, li se tot promite de ani buni c„ vor avea curent, dar promisiunile sunt numai ni∫te vorbe. Cei c‚˛iva copii din Lunc∫oara, de exemplu, sunt nevoi˛i s„ mearg„ zilnic 14 kilometri peste deal p‚n„ la Visca, unde este ∫coala. Cum este posibil, domnule prim-ministru, ca Ón mileniul trei s„ mai existe Ón Rom‚nia astfel de sate, o astfel de uitare fa˛„ de ele, ∫i locuitorii s„ nu se bucure nici de cele mai elementare condi˛ii de civiliza˛ie? Ce v„ g‚ndi˛i s„ Óntreprinde˛i pentru curmarea acestor st„ri de lucruri?
O alt„ problem„, tot de civiliza˛ie, dar ∫i de batjocur„, de fapt.
Mii de familii din Valea Jiului nu-∫i mai pot cunoa∫te consumul lunar de energie electric„, dup„ ce o firm„ din Caransebe∫, nu de capul respectivei firme, ci pentru c„ a∫a merg lucrurile Ón Rom‚nia, a montat defectuos contoarele. Œn baza acestui contract Óncheiat de filiala din Valea Jiului a RENEL îElectrica“ Banat cu firma îWurp Prest“ — S.R.L. Caransebe∫, au fost Ónlocuite 5.000 de contoare de curent ajunse la termenul scadent Ón Óntreg municipiul Petro∫ani. Firma prestatoare a primit pentru manoper„ pe fiecare contor schimbat c‚te 7 lei, numai c„ aceste contoare au fost montate at‚t de prost, Ónc‚t nu mai permit citirea valorilor cuantumului de kilowa˛i consuma˛i. Œn plus, pe tablourile electrice au fost montate ∫i lac„te care nu permit abona˛ilor citirea consumurilor.
Ce p„rere ave˛i, domnule prim-ministru, despre aceast„ b„taie de joc ∫i cum a˛i trata, personal, o asemenea situa˛ie dac„ vi s-ar pune un contor pe care nu-l pute˛i nici vedea ∫i pe care s„ nu-l poat„ citi nici cei care se ocup„ cu asta?
C‚t timp se va mai permite ca astfel de firme s„-∫i desf„∫oare nestingherit activit„˛ile nocive ∫i ce pot face oamenii, cui s„ se adreseze? Justi˛iei? P„i asta ar dura ani de zile.
Domnul senator Otilian Neagoe, Grupul P.S.D., urmeaz„ domnul senator Aurel Ardelean.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea mea se adreseaz„ domnului Cristian David, ministrul internelor ∫i reformei administrative.
Œn ora∫ul R‚∫nov, jude˛ul Bra∫ov, exist„ o situa˛ie absolut dramatic„ Ón leg„tur„ cu aplicarea legilor propriet„˛ii.
Œncep‚nd cu anul 2004, Asocia˛ia îS.O.S. Ac˛iunea 18 R‚∫nov“ ∫i Funda˛ia îRosenauer Sachsen“ din acela∫i ora∫ au f„cut nenum„rate memorii c„tre institu˛iile statului privind Ómp„r˛irea abuziv„ a propriet„˛ilor tabulare r‚∫novene.
Din p„cate, p‚n„ Ón prezent, situa˛ia peten˛ilor nu s-a rezolvat. Pentru a solu˛iona de urgen˛„ problemele cet„˛enilor r‚∫noveni c„rora nu li s-au restituit propriet„˛ile, v„ rug„m, domnule ministru Cristian David, s„ deta∫a˛i la R‚∫nov, pe o perioad„ determinat„, speciali∫ti ai Ministerului Internelor ∫i Reformei Administrative ∫i de la Oficiul Na˛ional de Cadastru, care s„ verifice dac„ eliberarea titlurilor de proprietate Ónm‚nate p‚n„ Ón prezent s-a f„cut cu respectarea legisla˛iei ∫i s„ se restituie cet„˛enilor Óndrept„˛i˛i propriet„˛ile.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i verbal.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Œl invit la microfon pe domnul senator Aurel Ardelean, Grupul parlamentar al P.R.M., se preg„te∫te domnul senator Ilie Petrescu.
Microfonul 1.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/14.VI.2007
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea este adresat„ prim-ministrului Guvernului Rom‚niei, C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.
Domnule prim-ministru,
Conform declara˛iilor dumneavoastr„, Ón cadrul Programului Na˛ional de Dezvoltare Rural„ Rom‚nia va utiliza fonduri de aproape 10 miliarde euro pentru investi˛ii Ón agricultur„ Ón perioada 2007—2013, 8 miliarde din partea Comunit„˛ii Europene din Fondul European pentru Agricultur„ ∫i Dezvoltare Regional„ ∫i 1,95 miliarde coparticipare rom‚neasc„.
Fondurile se doresc a fi utilizate pentru modernizarea ∫i restructurarea exploata˛iilor agricole, pentru ca fermele care sunt ast„zi pe regim de semisubzisten˛„ s„ treac„ Ón categoria exploata˛iilor agricole adev„rate, pentru investi˛ii Ón infrastructura de dezvoltare ∫i adaptare a agriculturii ∫i silviculturii, pentru Ómbun„t„˛irea proces„rii primare ∫i a marketingului produselor agricole.
Œn consecin˛„, v„ rog s„ prezenta˛i concret modalitatea prin care Guvernul va realiza toate aceste deziderate expuse de dumneavoastr„ Ón declara˛ii publice la nivelul jude˛ului Arad.
Solicit r„spuns scris.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Are cuv‚ntul domnul senator Ilie Petrescu, se preg„te∫te domnul senator Angel TÓlv„r.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Interpelarea este adresat„ prim-ministrului C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.
Con˛inutul interpel„rii:
Œn ultimele apari˛ii pe posturi de televiziune ∫i Ón presa scris„ v-a˛i exprimat public c„ a venit timpul ca mini∫trii ∫i dumneavoastr„ s„ merge˛i Ón fiecare zon„ a ˛„rii, sate, c„tune, ora∫e ∫i cartiere, pentru a cunoa∫te mai bine problemele cu care se confrunt„ fiecare cet„˛ean al ˛„rii.
Av‚nd Ón vedere aceste afirma˛ii, Ón calitate de senator P.R.M. de Gorj, ∫i av‚nd contact cu cet„˛enii Ón deplas„rile pe care le efectuez Ón jude˛ul Gorj, doresc s„ v„ informez c„ am avut discu˛ii cu liderii de sindicat din unitatea E.M. îSadu“. Ace∫tia au ridicat problema subordon„rii fa˛„ de unitatea din Cugir, care produce subansamble ale industriei de armament.
V„ solicit, domnule prim-ministru, s„ interveni˛i pentru ca aceast„ unitate E.M. îSadu“ s„ fie de sine st„t„toare, nu Ón subordinea unit„˛ii din Cugir.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral. Senator P.R.M. de Gorj, Ilie Petrescu.
V„ mul˛umesc. Microfonul 3.
Domnul senator Angel TÓlv„r, Grupul P.S.D., se preg„te∫te domnul senator Ion V„rg„u.
V„ mul˛umesc, domnule vicepre∫edinte Doru Ioan T„r„cil„, ∫i v„ felicit pentru felul Ón care, de fiecare dat„, conduce˛i lucr„rile Senatului.
Interpelarea mea este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu.
Domnule prim-ministru,
Presa central„ a semnalat un nou caz privind c‚∫tigarea de c„tre o c„su˛„ po∫tal„ din atolul Vanuatu ∫i o c„su˛„ po∫tal„ din statul Delawere, SUA, a unei licita˛ii de peste 12 milioane de euro pentru refacerea a 11 ∫coli din Bucure∫ti.
Œn condi˛iile Ón care cele 11 unit„˛i de Ónv„˛„m‚nt nu au fost reabilitate ∫i exist„ numeroase suspiciuni cu privire la respectarea prevederilor legale Ón materie, v„ Óntreb: Ve˛i demara o anchet„ pentru clarificarea Ón regim de urgen˛„ a modului Ón care a fost Óncheiat acest contract Óntre Prim„ria Municipiului Bucure∫ti ∫i cele dou„ firme _off-shore_ ?
Solicit r„spuns scris.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Ion V„rg„u, Grupul parlamentar al P.S.D.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
™i eu vreau s„ v„ felicit pentru modul exemplar Ón care a˛i condus Senatul Rom‚niei timp de un an de zile ∫i pentru ∫edin˛ele pe care dumneavoastr„ le conduce˛i cu at‚ta d„ruire.
Cred c„ mi se va Ónt‚mpla ceva Ón viitorul apropiat, dac„ m„ l„uda˛i.
Dac„ v„ laud„ colegii, Ónseamn„ c„...
Interpelarea este adresat„ domnului ministru Decebal Traian Reme∫.
Œn Programul de guvernare 2005—2008, la Capitolul IX — îPolitica agricol„ ∫i de dezvoltare rural„“ este men˛ionat ca obiectiv îsprijinirea valorific„rii produc˛iei agricole din Rom‚nia prin m„suri de pia˛„“, viz‚nd extinderea pie˛ei de gros.
Œn jude˛ul Tulcea sunt numeroase zone, cum ar fi: V„c„reni, Zebil, Sarichioi, Ostrov, Beidaud, cu produc˛ii agricole foarte bune, care permit dezvoltarea acestui sector de pia˛„.
Œn ultima perioad„ rom‚nii au devenit consumatori de produse agricole din import, produse care de multe ori nu sunt verificate din punct de vedere fitosanitar, cu un con˛inut ridicat de substan˛e chimice al c„ror efect asupra organismului uman este greu de determinat.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/14.VI.2007 Domnule ministru,
Av‚nd Ón vedere c„ Rom‚nia are un mare poten˛ial agricol Ónc„ nevalorificat ∫i c„ exist„ fonduri europene Ón acest sens, v„ rog s„ prezenta˛i Programul na˛ional de dezvoltare a pie˛elor de gros ∫i Ón ce m„sur„ jude˛ul Tulcea este inclus Ón acest program.
Solicit r„spuns verbal ∫i scris. V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Petru Stan, Grupul parlamentar al P.R.M., se preg„te∫te domnul senator Gheorghe Funar, Grupul P.R.M.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator. Microfonul 1.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea mea este adresat„ Ministerului Justi˛iei, domnului ministru Tudor Chiuariu.
Domnule ministru,
Œn ∫edin˛a Senatului din data de 23.04.2007, am depus ∫i sus˛inut o interpelare adresat„ Ministerului Justi˛iei, care con˛inea 6 Óntreb„ri.
La Óntreb„rile de la punctele 2 ∫i 6 r„spunsul nu a fost satisf„c„tor, Ón sensul c„ nu a˛i r„spuns la Óntreb„rile puse de mine. Doamna secretar de stat Kibedi Katalin Barbara mi-a promis c„ Ómi va da r„spuns concret ∫i la aceste Óntreb„ri, lucru care nu s-a Ónt‚mplat.
Din acest motiv, revin cu aceast„ interpelare, cu rug„mintea de a studia cazul prezentat ∫i s„ primesc un r„spuns semnat de dumneavoastr„ numai la Óntreb„rile de la punctele 2 ∫i 6, pe care le voi citi Ón plenul Senatului.
Œntrebarea de la punctul 2.
Dac„ Ordinul nr. 752/26.12.1974, anexa nr. 2, semnat de Nicolae Popovici, adjunct al ministrului, este legal, av‚nd Ón vedere prevederile art. 13, coroborate cu prevederile art. 7 din Decretul nr. 648/26.09.1969.
Solicit aceast„ precizare, pentru c„ instan˛ele judec„tore∫ti din jude˛ul S„laj consider„ c„ ordinul sus-men˛ionat este nelegal, fiindc„ este semnat de adjunctul ministrului.
Conform reglement„rilor Decretului nr. 648/26.08.1969, ordinele erau emise de c„tre ministere ∫i nu erau acte personale ale mini∫trilor.
Punctul 6.
Dac„ ve˛i trage concluzia c„ doamna secretar de stat Kibedi Katalin Barbara a ac˛ionat Ón folosul unor grupuri de interese c‚nd a ini˛iat acest proces, ce m„suri ve˛i lua?
Œmi exprim speran˛a, domnule ministru, c„ de aceast„ dat„ voi primi r„spuns din partea dumneavoastr„ la cele dou„ Óntreb„ri, a∫a cum v-am adresat rug„mintea.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i verbal.
Senator P.R.M. de S„laj, Petru Stan.
V„ mul˛umesc. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator Funar.
Se preg„te∫te doamna senator Liliana Lucia Tomoiag„.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Onorat Senat,
Stima˛i invita˛i,
Interpelarea este adresat„ premierului C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.
Constitu˛ia Rom‚niei, art. 35, recunoa∫te dreptul fiec„rui cet„˛ean la un mediu Ónconjur„tor s„n„tos ∫i echilibrat ecologic, iar statul rom‚n se oblig„ s„ asigure cadrul legislativ Ón vederea realiz„rii acestuia.
De asemenea, Uniunea European„ acord„ un rol important men˛inerii calit„˛ii mediului, Ón special prin introducerea unor m„suri preventive. Ca urmare, Ón Germania, Republica Ceh„, Grecia ∫i Turcia s-a interzis prin lege folosirea cianurii Ón exploatarea ∫i prelucrarea minereurilor de aur.
V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i de ce Guvernul Rom‚niei refuz„ s„ se alinieze la legisla˛ia din Uniunea European„ Ón acest domeniu ∫i este dispus s„ accepte riscul enorm al folosirii a 200 milioane de kilograme de cianur„ la exploatarea aurului de la Ro∫ia Montan„ de c„tre firma canadian„ îGold Corporation“. Solicit r„spuns scris ∫i verbal.
O invit la microfonul 3 pe doamna senator Lucia Liliana Tomoiag„, Grupul P.S.D., se preg„te∫te domnul senator Radu C„t„lin Mardare, acela∫i grup.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea este adresat„ domnului ministru Cristian Adomni˛ei, Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului. Domnule ministru,
Prin Adresa nr. 1.246/12.03.2007, Inspectoratul ™colar al Jude˛ului Alba comunic„ conducerii ∫colii cu clasele I-VIII Bucium-Sat c„ Óncep‚nd cu data de 1.09.2007 aceast„ ∫coal„, care Ón prezent func˛ioneaz„ cu clasele I-VIII, se va transforma Ón ∫coal„ cu clasele I-IV, urm‚nd a fi arondat„ ∫colii cu clasele I-VIII îIon Ag‚rbiceanu“, Bucium-™asa.
Conducerea ∫colii, comitetul de p„rin˛i ∫i comunitatea satelor Bucium-Sat, Bucium-Cerbu, Bucium-Muntari, Bucium-Izbita, ai c„ror copii sunt elevi ai ∫colii din Bucium-Sat, consider„ nejustificat„ aceast„ decizie, din mai multe motive:
- ∫coala dispune de un local modern, av‚nd dotare
- didactico-material„ corespunz„toare;
- pe parcursul anilor 2006—2007, Ón ∫coal„ s-au
- f„cut investi˛ii de peste dou„ miliarde lei vechi;
- u∫ile ∫i geamurile au fost Ónlocuite cu termopane;
- Ón ∫coal„ este introdus„ apa potabil„ de la re˛ea;
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/14.VI.2007 — distan˛a p‚n„ la ∫colile cele mai apropiate de la Bucium-™asa sau Abrud este de 6 kilometri, dar sunt mul˛i copii care parcurg p‚n„ la drumul jude˛ean Ónc„ 3-4 kilometri, f„c‚nd ca distan˛a total„ s„ creasc„ la 9-10 kilometri, ceea ce pe timp de iarn„ solicit„ un efort prea mare pentru copiii de v‚rst„ ∫colar„ mijlocie;
— experien˛a altor ∫coli din zon„ arat„ c„ microbuzele ∫colare circul„ defectuos, mai ales pe timp de iarn„, ceea ce Ói oblig„ pe elevi s„ a∫tepte prin sta˛ii, degera˛i de frig;
— efectivul de elevi din clasele gimnaziale Ón actualul an ∫colar este de 36 de elevi, superior altor ∫coli din zon„, el men˛in‚ndu-se Ón jurul acestei cifre cel pu˛in Ón viitorii 3 ani.
Domnule ministru Cristian Adomni˛ei, av‚nd Ón vedere cele prezentate mai sus, v„ interpelez pentru a afla ce m„suri ve˛i lua pentru a veni Ón sprijinul comunit„˛ii din zon„ ∫i pentru a rezolva aceast„ situa˛ie.
Œl invit la microfonul 3 pe domnul senator Radu C„t„lin Mardare, Grupul parlamentar al P.S.D., se preg„te∫te domnul senator Valentin Dinescu, Grupul parlamentar al P.R.M.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea este adresat„ domnului ministru Ludovic Orban.
Prin Hot„r‚rea de Guvern nr. 1.638 din octombrie 2004, s-au aprobat indicatorii tehnico-economici ai investi˛iei îVarianta ocolitoare a ora∫ului Bac„u, pe DN 2 — etapa I“. Finan˛area urma s„ se fac„ dintr-un Ómprumut acordat de BIRD ∫i, Ón completare, din bugetul Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului.
Œn Planul de dezvoltare 2004—2006, la Capitolul 3 — îInfrastructura“, subcapitolul îTransportul rutier“, este men˛ionat ∫i municipiul Bac„u cu obiectivul îProiect de construc˛ie variant„ ocolitoare cu profil de drum na˛ional“.
Comunicatul de pres„ din 14 mai 2006, cu titlul îMinisterul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului are Ón anul 2006 Ón preg„tire ∫i execu˛ie urm„toarele proiecte de modernizare, reabilitare ∫i dezvoltare a infrastructurii rutiere“, la punctul IV — îContracte de lucr„ri Ón preg„tire ∫i Ón execu˛ie Ón anul 2006, cu finan˛are de la institu˛ii financiare interna˛ionale“ se prevede obiectivul îConstruc˛ie variant„ ocolitoare Bac„u“, 29,94 kilometri, Ón valoare de 84 milioane euro, preciz‚ndu-se c„ se afl„ Ón derulare licita˛ia pentru angajarea firmei de consultan˛„ ∫i c„ urmeaz„ depunerea ofertelor, evaluarea acestora, desemnarea firmei c‚∫tig„toare ∫i semnarea contractului.
Pe site-ul Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, Compania Na˛ional„ de Autostr„zi, Ón Programul de dezvoltare a infrastructurii rutiere, construc˛ie de variante ocolitoare, valabil Ón luna martie 2007, municipiul Bac„u nu mai apare nominalizat.
V„ rog, domnule ministru, s„ preciza˛i Ón ce stadiu se afl„ obiectivul men˛ionat ∫i care sunt perspectivele ∫i termenele de realizare.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris.
Mul˛umesc.
Domnul senator Valentin Dinescu, Grupul parlamentar al P.R.M. — microfonul 1 —, se preg„te∫te domnul senator Viorel Dumitrescu, Grupul parlamentar al P.R.M.
V„ mul˛umesc.
Œntrebarea mea este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu.
Domnule prim-ministru,
Prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 24/11.04.2007, s-au stabilit m„suri de reorganizare Ón cadrul administra˛iei publice centrale.
Ca urmare a unor m„suri de comasare, de divizare, au ap„rut nou„ ministere, respectiv, Ministerul Economiei ∫i Finan˛elor, Ministerul Internelor ∫i Reformei Administrative ∫i a∫a mai departe.
V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i care au fost cheltuielile suportate de c„tre contribuabilii rom‚ni, ca urmare a schimb„rii denumirilor la cele nou„ ministere.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Mul˛umesc.
Microfonul 2, domnul senator Viorel Dumitrescu, Grupul parlamentar al P.R.M.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
™i eu v„ felicit pentru modul deosebit Ón care conduce˛i ∫edin˛ele.
Interpelarea este adresat„ ministrului mediului ∫i dezvolt„rii durabile Attila Korodi.
Av‚nd Ón vedere situa˛ia creat„ prin ridicarea temporar„ a autoriza˛iei de mediu la ARPECHIM Pite∫ti, din cauza nerealiz„rii investi˛iilor prev„zute Ón contractul de privatizare, v„ rog s„-mi comunica˛i lista cu urm„toarele 100 de societ„˛i comerciale privatizate care se afl„ Ón aceea∫i situa˛ie.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ mul˛umesc.
Stima˛i colegi...
V„ rog.
Domnul senator Dinescu, chestiune de procedur„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/14.VI.2007 O precizare doream doar s„ fac. Peste 20 de r„spunsuri scrise au fost Ónm‚nate colegilor senatori de c„tre reprezentan˛ii Executivului.
Microfonul 1.
Domnul senator Valentin Dinescu.
## **Domnul Valentin Dinescu:**
V„ mul˛umesc.
Domnule pre∫edinte,
Faptul c„ eu nu v-am felicitat pentru maniera impecabil„, ce-i drept, Ón care conduce˛i ∫edin˛ele, nu trebuie privit ca un act de ostilitate, ci tratat ca un mod singular de a iubi nem„rturisit.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Ilie Petrescu**
**:**
Procedur„, domnule pre∫edinte!
Procedur„?
Domnul senator Ilie Petrescu.
Eu cred c„ ar trebui s„-i ascult„m pe domnii mini∫tri, s„ vedem ce probleme au.
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, este foarte important„ interven˛ia mea... ∫i v„ apreciez pentru modul...
A˛i primit r„spunsul scris?
Nu. Nu...
Nu am primit r„spunsul scris ∫i vreau s„ spun, pentru stenogram„, c„ cer am‚narea r„spunsului privind situa˛ia minelor Plo∫tina ∫i Lupoaia, din E.M.S. îMotru“ ∫i E.M.C. îMotru“.
Œn ce prive∫te r„spunsul privind punerea Ón func˛iune a unui perimetru de exploatare a carierei Plo∫tina, tot a∫a, cer am‚nare ∫i cer, pentru stenogram„, ∫i trimiterea c„tre Ministerul Economiei ∫i Finan˛elor... S„ nu mai vin„ finan˛i∫ti s„ vorbeasc„ de minerit sau directori din Ministerul Economiei ∫i Finan˛elor, c„ nu ∫tiu cu ce se m„n‚nc„ aceast„ zon„ foarte important„ a energeticii rom‚ne∫ti.
Dac„ nu ∫tiu problema, s„ nu mai vin„ aici, Ón plenul Senatului. Suntem o institu˛ie deosebit„ ∫i trebuie s„-i d„m personalitate institu˛iei noastre.
De acord cu dumneavoastr„, domnule senator.
Totu∫i, domnul ministru Attila Korodi este prezent Ón ∫edin˛a noastr„. S„-l ascult„m, dac„ dore∫te s„ ofere r„spuns colegilor senatori care sunt prezen˛i.
Deci, potrivit Regulamentului Senatului, r„spunsurile orale, Ón plen, se fac doar pentru senatorii prezen˛i. Pentru ceilal˛i, v„ rog s„ l„sa˛i secretariatului r„spunsul scris, pentru a-l Ónm‚na domnilor senatori.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule ministru.
## **Domnul Korodi Attila** — _ministrul mediului ∫i dezvolt„rii durabile_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnilor senatori,
A∫ dori s„ r„spund domnului senator Ilie Petrescu, referitor la Óntrebarea...
Este prezent domnul senator Petrescu?
Da. Deci, referitor la Óntrebarea prin care solicita˛i informa˛ii cu privire la stadiul lucr„rilor de amenajare ∫i regularizare a p‚r‚ului Plo∫tina, din subdiviziunile Ro∫iu˛a ∫i Plo∫tina, jude˛ul Gorj, vreau s„ v„ comunic urm„toarele:
Zona Ro∫iu˛a, p‚n„ la confluen˛a cu r‚ul Motru a p‚r‚ului Plo∫tina, a fost identificat„ ca zon„ critic„ Ón urma ac˛iunii de identificare a punctelor critice de pe cursul de ap„, ac˛iune organizat„ de Ministerul Mediului ∫i Dezvolt„rii Durabile pe perioada 17 mai—5 iunie 2006 la nivelul fiec„rui jude˛, ∫i amenajarea ∫i regularizarea p‚r‚ului Plo∫tina, din subdiviziunile Ro∫iu˛a ∫i Plo∫tina, jude˛ul Gorj, a fost cuprins„ Ón lista de pl„˛i pentru proiecte pe anul 2007 a Ministerului Mediului ∫i Dezvolt„rii Durabile, iar Ón prezent se elaboreaz„ studiul de fezabilitate.
Dup„ finalizare, studiul va fi supus aviz„rii Ón comisiile tehnico-economice ale Direc˛iei Ape Jiu, Administra˛ia Apele Rom‚ne, ∫i, dac„ este necesar, ∫i Ministerul Mediului ∫i Dezvolt„rii Durabile, desigur, depinz‚nd de valoarea lucr„rilor, apoi va fi analizat„ posibilitatea finan˛„rii lucr„rilor de execu˛ie Ón regim de urgen˛„. Acestea sunt informa˛iile pentru Óntrebarea dumneavoastr„.
Mul˛umesc, domnule ministru.
Œl consult pe domnul senator dac„ este mul˛umit de r„spuns.
Domnule pre∫edinte, Domnule ministru,
Vreau s„ fac o completare. Este, pentru mine, a patra interpelare pe care am adresat-o pe aceast„ chestiune care este foarte important„ pentru zon„, pentru c„ este un p‚r‚u care se umfl„ ∫i oamenii Ó∫i pierd agoniseala de o via˛„ Ón aceast„ zon„, dar de fiecare dat„ Ómi r„spunde˛i c„ suntem Ón studiu de fezabilitate. C‚nd se finalizeaz„ acest studiu? Spune˛i perioada. Eu sunt inginer miner de profesie ∫i ∫tiu c„ un studiu trebuie Óntocmit Óntr-o anumit„ perioad„. Vreau s„ ∫tiu ∫i eu c‚nd se va termina.
Adresez interpel„ri ∫i Óntreb„ri de trei ani de zile, iar dumneavoastr„ spune˛i c„ suntem Ón stadiu de studiu. Asta vreau s„ ∫tiu, c‚nd se finalizeaz„ acest studiu ∫i c‚nd se execut„ aceast„ lucrare, pentru c„ este foarte
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/14.VI.2007 important„ pentru municipiul Motru. Deci asta vreau de la dumneavoastr„. Ce Ómi da˛i dumneavoastr„ este problem„ de filozofie, am Ón˛eles, filozofia stupului, dar vreau s„ ∫tiu, concret, c‚nd se va finaliza acest studiu. V„ mul˛umesc.
Dac„ pute˛i s„ oferi˛i r„spuns, domnule ministru.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
O s„ consult direc˛ia de specialitate, tehnic„, pentru a ne da r„spunsul acesta pe date exacte ∫i v„ vom comunica Ón scris, dac„ sunte˛i de acord...
Sigur c„ da.
™i dac„ interpelarea a fost repetat„ de patru ori, asta Ónseamn„ c„ domnul senator va avea activitate ∫i Ón mandatul viitor Ón leg„tur„ cu aceast„ chestiune, dac„ abia suntem la nivel de studiu.
- V„ mul˛umesc.
V„ rog s„ oferi˛i un r„spuns scris.
Œl invit pe domnul secretar de stat Corneliu Dobri˛oiu s„ ofere r„spuns domnului senator Gheorghe Funar... ™i altor senatori, dac„ mai are r„spunsuri.
V„ rog.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Voi oferi r„spuns la Óntrebarea formulat„ de domnul senator Gheorghe Funar, referitoare la achizi˛ionarea de avioane second-hand de la firma îGrippen“,din Suedia.
La nivelul Ministerului Ap„r„rii au fost aprobate documentele privind condi˛iile pe care trebuie s„ le Óndeplineasc„, din punct de vedere opera˛ional, avionul multirol. Totodat„, au fost avute Ón vedere ∫i capabilit„˛ile asumate de c„tre Rom‚nia Ón cadrul NATO ∫i al Uniunii Europene.
Œn prezent, domnule senator, institu˛iei militare nu i s-a f„cut niciun fel de ofert„ de avion multirol la m‚na a doua de tip îGrippen“.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Domnul senator Gheorghe Funar, ave˛i cuv‚ntul Microfonul 2.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Am primit un r„spuns par˛ial, respectiv, nu am primit nicio asigurare c„ Ministerul... numai al Ap„r„rii, f„r„ îna˛ionale“, nu este preocupat de îmodernizarea“ armatei rom‚ne cu tehnic„ second-hand, inclusiv Ón ceea ce prive∫te Ónlocuirea actualelor avioane din dotare de tipul Mig, modernizate, ∫i a∫a mai departe.
Contribuabilii rom‚ni, rom‚nii, Ón general, Ó∫i doresc ca armata noastr„ s„ fie dotat„ cu avioane moderne, cu avioane noi, ∫i nu la m‚na a doua. Suedezii, a∫a cum ∫ti˛i, ∫i-au g„sit c‚˛iva fraieri prin Europa. N-am vrea s„ fim ∫i noi Ón aceea∫i echip„.
Mul˛umesc.
V„ rog, domnule secretar de stat, dac„ pute˛i s„ mai argumenta˛i.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Sigur, nu cu privire la ultima chestiune.
La ora actual„, domnule senator Gheorghe Funar, Ministerul Ap„r„rii a produs toate documentele necesare pentru organizarea unei licita˛ii interna˛ionale. Urmeaz„, dup„ cump„rarea caietelor de sarcini, s„ vedem care firm„ se va califica, ce companie se va califica pentru avionul multirol pe care dorim s„-l achizi˛ion„m.
Categoric c„ ar fi bine pentru toat„ lumea s„ ne putem permite s„ achizi˛ion„m avioane nou-nou˛e. Aceasta este, s„ ∫ti˛i, ∫i inten˛ia Ministerului Ap„r„rii.
V„ mul˛umesc.
Domnule senator Gheorghe Funar, sunte˛i mul˛umit? Da.
Mul˛umesc.
Dup„ ce se deruleaz„ licita˛ia, precis reveni˛i cu o ploaie de interpel„ri.
Sper s„ nu fie cazul. Suntem prea s„raci, ca s„ ne permitem s„ achizi˛ion„m tehnic„ militar„ de m‚na a doua. Ne ajunge cu fregatele. ™i, aici, domnul secretar de stat cunoa∫te mai bine realit„˛ile.
Mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc pentru Óntrebare.
Mul˛umesc.
Dac„ nu mai ave˛i alte r„spunsuri, Ól invit pe domnul secretar de stat István Töke s„ r„spund„ colegilor senatori.
Deci domnul senator Ion V„rg„u are trei Óntreb„ri.
Legat de Óntrebarea cu privire la uneltele de pescuit tradi˛ionale folosite de pescari, precum ∫i temperaturile ridicate care produc, de multe ori, moartea pe∫tilor Ón aceste unelte de pescuit, vreau s„ v„ spun c„ r„spunsul
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/14.VI.2007 se refer„ la emiterea unui act normativ care s„ previn„ poluarea mediului acvatic. Ministerul Agriculturii ∫i Dezvolt„rii Rurale va completa Ordinul nr. 262/2006 cu prevederi clare privind destina˛ia reproduc„torilor la care a survenit mortalitatea accidental„ Ón procesul tehnologic.
Œn acest sens, se va proceda la predarea exemplarelor moarte pentru producerea de f„in„ de pe∫te sau livrarea gratuit„ pentru consumul colectiv uman pe baza avizului sanitar-veterinar.
V„ rog — microfonul 3 —, domnule senator.
Domnule ministru, apreciez faptul c„ a˛i Óncercat s„ Ómbun„t„˛i˛i cadrul legislativ.
Vreau s„ fac o precizare. E bine ce vre˛i s„ face˛i. Pe∫tele nu se poate transforma Ón f„in„, pentru c„ avem directive ale Uniunii Europene ∫i nu avem ce s„ facem cu f„ina.
Eu am solicitat acolo, ∫i dumneavoastr„ e bine s„ v„ informa˛i de la un inginer piscicol cu vechime, pentru c„ ∫i la nivel de ˛ar„, cred, ∫i la nivel de Delta Dun„rii ∫i de zon„ limitrof„ trebuie s„ trecem la procurarea unor incineratoare ca s„ distrugem cantit„˛ile de pe∫te pe care Ól g„sim mort. Vreau s„ v„ spun c„ Ón perioada imediat urm„toare vom avea o mortalitate exploziv„ nu numai Ón Delta Dun„rii, din cauza temperaturilor mari, vom avea probleme ∫i Ón amenaj„rile piscicole, unde nu putem s„ asigur„m un debit de ap„ de primenire.
Deci este bine s„ Ómbun„t„˛im cadrul legislativ ∫i s„ avem ni∫te incineratoare Ón zonele unde avem poten˛ial piscicol.
Repet, f„ina de pe∫te nu se mai poate folosi pentru producerea de furaje, pentru c„ intr„m Ón contradic˛ie cu directivele Uniunii Europene.
V„ mul˛umesc.
Da. Mul˛umesc. Dac„ mai ave˛i r„spunsuri, v„ rog.
Da. Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale are Ón vedere necesitatea diminu„rii oric„ror surse de poluare ∫i ac˛ioneaz„ Ón acest sens. Ordinul de prohibi˛ie pe anul 2007 interzice pescuitul cu setcile ∫i avele de orice tip Ón b„l˛ile, lacurile, g‚rlele ∫i canalele de pe teritoriul Administra˛iei Rezerva˛iei Biosferei Delta Dun„rii pe perioada 1 iulie—31 august, Óntruc‚t Ón aceste unelte se constat„ mortalit„˛i pe perioada de var„.
Œn Ordinul comun nr. 262/330/2006 al Ministerului Agriculturii P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale ∫i al Ministerului Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor privind conservarea popula˛iilor de sturioni din apele naturale ∫i dezvoltarea acvaculturii de sturioni, la art. 10, se prevede, ca metod„, men˛inerea Ón stare vie a reproduc„torilor, astfel Ónc‚t ace∫tia dup„ reproducere s„ fie reda˛i mediului natural din care au fost captura˛i.
Pentru a preveni specula˛iile ∫i practica curent„ de pescuit ilegal a acestor specii periclitate se va proceda la completarea Ordinului nr. 262/2006 al ministrului agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale cu prevederi clare privind destina˛ia reproduc„torilor la care a survenit mortalitatea accidental„ Ón procesul tehnologic, Ón sensul pred„rii exemplarelor moarte pentru producerea de f„in„ de pe∫te sau livrarea gratuit„ pentru consumul colectiv, pe baza avizului sanitar-veterinar.
V„ mul˛umesc.
V„ rog, domnule senator.
Pentru c„ a˛i fost atent la sesizarea mea ∫i Óncerca˛i s„ Ómbun„t„˛i˛i din nou cadrul legislativ, vreau s„ v„ spun c„ s-au cheltuit c‚teva milioane de dolari, de euro, pentru sturionii care, a∫a-zis, s-au reprodus Ón zona Isaccea ∫i s-au deversat Ón Dun„re. Dac„ ve˛i avea curiozitatea s„ verifica˛i cum s-a num„rat acest puiet, s„ da˛i ∫i metoda prin care s-a evaluat... Eu nu am s„ v„ spun, dumneavoastr„ cred c„ o s„ o g„si˛i, deci s-au luat ni∫te milioane de euro f„r„ ca num„rul de puie˛i evalua˛i s„ corespund„.
™i trebuie s„ fim foarte aten˛i la modul Ón care sunt extra∫i reproduc„torii din mediul natural, pentru c„ autoriza˛iile care se dau se pare c„ sunt date cu inten˛ie ∫i, din nefericire sau din fericire, actuala conducere a ministerului nu prea este implicat„. Au fost implica˛i al˛ii care acord„ astfel de autoriza˛ii. Se extrag de acolo ace∫ti sturioni, chiar dac„ avem un ordin interna˛ional de interzicere, ei sunt foarte bine consuma˛i de anumite persoane care, repet, nu sunt din zona dumneavoastr„, dar trebuie s„ vede˛i cum se dau aceste autoriza˛ii ∫i poate le ∫i suspenda˛i, pentru c„ directivele Uniunii Europene sunt clare.
V„ mul˛umesc.
Da. Mul˛umesc.
R„spuns la urm„toarea Óntrebare a domnului senator Ion V„rg„u.
Œn conformitate cu legisla˛ia Ón vigoare, punerea Ón func˛iune a sistemelor de iriga˛ii nu s-a putut face dec‚t Ón zonele Ón care s-au Óncheiat contracte multianuale cu organiza˛iile utilizatorilor de ap„ care au pl„tit o contribu˛ie de 20% din cheltuielile de repunere Ón func˛iune a amenaj„rii sau pe baza contractelor sezoniere la care beneficiarii achit„ toate cheltuielile de repara˛ii.
Suprafe˛ele pentru care s-au Óncheiat contracte p‚n„ la data de 28 mai 2007 sunt de doar 368.000 hectare. P‚n„ la 28 mai 2007, s-au irigat terenuri agricole Ón suprafa˛„ total„ de doar 76.000 hectare.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/14.VI.2007 Pentru a r„spunde solicit„rilor f„cute Ón luna mai anul curent de c„tre utilizatorii de ap„, pentru iriga˛ii au fost identificate suplimentar Ónc„ 150.000 de hectare, a c„ror infrastructur„ de iriga˛ii poate fi repus„ Ón func˛iune, pentru care se va propune Guvernului s„ se aloce fonduri suplimentare.
Elaborarea hot„r‚rilor Guvernului privind declararea st„rii de calamitate se face pe baza informa˛iilor primite de la Administra˛ia Na˛ional„ de Meteorologie privind aria de r„sp‚ndire ∫i de intensitate a fenomenului prev„zut pe Legea nr. 381/2002 ∫i de la direc˛iile pentru agricultur„ ∫i dezvoltare rural„ jude˛ene privind suprafe˛ele afectate, de culturi, precum ∫i gradul de afectare a acestora.
Œn prezent, Ministerul Agriculturii ∫i Dezvolt„rii Rurale centralizeaz„ datele transmise de direc˛iile pentru agricultur„ ∫i dezvoltare rural„ jude˛ene ∫i monitorizeaz„ evolu˛ia culturilor afectate de secet„. Œn func˛ie de rezultatele acestei ac˛iuni se analizeaz„ oportunitatea ini˛ierii unei hot„r‚ri a Guvernului pentru declararea st„rii de calamitate natural„ Ón agricultur„, precum ∫i stabilirea nivelului maxim al sumei ce poate fi acordat„ ca desp„gubire.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc. V„ rog, domnule senator.
## Domnule ministru,
R„spunsul nu ne mul˛ume∫te, pentru c„ eu v-am cerut pe jude˛ul Tulcea. Œn jude˛ul Tulcea, Ón 2001, aveam 8.700 hectare. Guvernul N„stase reu∫e∫te s„ realizeze 70.000 hectare. Œn prezent, Ón jude˛ul Tulcea, mai sunt doar 5.000 hectare care pot fi irigate, Ón rest, sta˛iile s-au distrus ∫i nu mai avem sistem de iriga˛ii. E bine c„ Óntr-una dintre s„pt„m‚nile ce urmeaz„ merge˛i dumneavoastr„ la Tulcea s„ vede˛i cum arat„ zonele care erau preg„tite pentru iriga˛ii ∫i s„ vede˛i, Ón general, cum arat„ agricultura jude˛ului.
Deci avem de-a face cu o secet„ pe care nu a mai cunoscut-o jude˛ul Tulcea. Nu ∫tiu ce informa˛ii ave˛i, dar cred c„ sunt eronate. Probabil, s„pt„m‚na viitoare o s„ v„ mai adresez o Óntrebare bine documentat„ pentru suprafe˛ele care sunt Ón realitate, pe care am s„ le scot eu de la prim„rii, pentru c„ se pare c„ nu sunte˛i bine informat.
Deci Ón jude˛ul Tulcea, nordul Dobrogei este afectat de secet„, cred c„ peste 80%, ∫i cred c„ este bine s„-l declar„m zon„ afectat„ de secet„, pentru c„ situa˛ia este disperat„. Oamenii de acolo Ó∫i taie animalele, culturi nu mai sunt ∫i Ministerul Agriculturii ∫i Dezvolt„rii Rurale ar trebui s„ se implice. Eu cred, de fapt, Ón energia domnului ministru ∫i a dumneavoastr„, pentru c„ nu prea am avut mini∫tri care s„ se ocupe de agricultur„... c„rora le-a pl„cut mai mult biroul.
Deci cred c„ ve˛i lua informa˛ii clare ∫i c„ o s„ lua˛i ∫i m„suri pe m„sur„ pentru aceast„ zon„ care, repet,
este afectat„, ∫i se ∫i poate vedea. Gr‚ul nu se mai poate recolta, orz nici at‚ta, rapi˛a, deja, ∫i ea sufer„ foarte mult. Cred c„ recoltele vor fi mici ∫i trebuie s„ intervenim rapid cu m„suri, ca s„ ajut„m fermierii. V„ mul˛umesc.
## Domnule senator,
Eu Ómi cer scuze, poate, dintr-o gre∫eal„, nu a ap„rut jude˛ul Tulcea Ón Óntrebarea pe care a˛i adresat-o ∫i data viitoare vom Óncerca s„ v„ r„spundem la Óntrebare foarte concret.
De asemenea, v„ promit c„ Ón s„pt„m‚nile care urmeaz„ voi face personal o deplasare Ón jude˛ul Tulcea. Oricum, am avut c‚teva observa˛ii legate de pescuit Ón aceast„ zon„ ∫i vreau s„ le dau curs.
Dac„ o s„ fiu Ón zon„, o s„ v„ ajut s„ identifica˛i mai u∫or.
V„ mul˛umesc.
Dac„ a˛i observat, domnule secretar de stat, a˛i primit invita˛ia, atunci c‚nd era vorba de ultima interpelare legat„ de p‚rjolul din agricultur„.
C‚nd se discuta despre sturioni ∫i despre altele... r„spunsul de la Bucure∫ti...
R„spuns pentru domnul senator Ilie Petrescu.
Obliga˛iile financiare ale beneficiarilor de scoateri definitive temporare din circuitul silvic ale terenurilor forestiere sunt instituite prin legi organice, prin Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicat„, ∫i Legea nr. 26/2006 — Codul silvic, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.
Este o procedur„ relativ complicat„, nu cred c„ ar trebui s„ v„ prezint acum, este r„spunsul scris, dar ceea ce vreau s„ v„ spun este c„ Ón spiritul rezolv„rii aspectelor financiare legate de obliga˛iile unit„˛ilor miniere, Ón ceea ce prive∫te folosirea temporar„ definitiv„ a terenurilor forestiere Ón scopul exploat„rii z„c„mintelor de lignit, Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului a ini˛iat un proiect de lege privind unele m„suri Ón vederea asigur„rii terenurilor necesare lucr„rilor miniere pentru exploatarea z„c„mintelor de lignit, care a fost avizat de Ministerul Agriculturii ∫i Dezvolt„rii Rurale Ón data de 27 aprilie 2007. Prin acest proiect ∫i prin con˛inutul s„u se diminueaz„ cheltuielile Ón discu˛ie prin aplicarea coeficien˛ilor N1 utiliza˛i la calculul contravalorii terenurilor, al chiriei ∫i al contravalorii pierderilor de cre∫tere, similar celor din Ordinul ministrului agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale nr. 58/2003, ini˛ial, deci f„r„ aplicarea noilor coeficien˛i prev„zu˛i Ón Ordinul ministrului agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale nr. 401/2006 care
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/14.VI.2007 conduceau la valori mult mai mari, ridicate, de altfel, ∫i de autorul interpel„rii.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc. V„ rog, domnule senator.
Domnule ministru,
Œntrebarea pe care am adresat-o Ministerului Economiei ∫i Finan˛elor ∫i dumneavoastr„ relev„ o problem„ foarte important„ ∫i sensibil„, este legat„ de Ordinul nr. 401/2006 cu privire la hectarul de p„dure... suma este foarte mare Ón compara˛ie cu ce se scoate, av‚nd Ón vedere ∫i exproprierile din zon„.
Œn discu˛iile pe care le-am avut cu domnul ministru ™ere∫, c‚nd a fost ministrul economiei ∫i comer˛ului, cu fostul ministru Gheorghe Flutur, care semneaz„ de dou„ ori o mo˛iune de cenzur„, am discutat c„ aceast„ sum„ care se d„ pe hectarul de p„dure este foarte mare Ón compara˛ie cu problemele cu care se confrunt„ mineritul din zon„. E nevoie de un consens Óntre Ministerul Economiei ∫i Finan˛elor ∫i Ministerul Agriculturii ∫i Dezvolt„rii Rurale, s„ analiz„m cu foarte mare seriozitate, pentru c„ este o chestiune foarte important„ pentru zona minier„, altfel vom fi pu∫i Ón situa˛ia ca ∫i carierele s„ intre cu subven˛ii, pentru c„ nu beneficiaz„ de nicio subven˛ie de la statul rom‚n.
Deci aici e problema de fond pe care am ridicat-o ∫i, din acest punct de vedere, solicit de la tribuna Senatului o Ónt‚lnire de consens Óntre unit„˛ile miniere din zon„, dumneavoastr„, Ministerul Agriculturii ∫i Dezvolt„rii Rurale, ∫i Ministerul Economiei ∫i Finan˛elor pentru a rezolva aceast„ problem„ foarte important„ pentru dezvoltarea industriei miniere pe lignit.
Se fac programe de restructur„ri, se dau oameni afar„, dar Ón zon„ nu se mai pune absolut nimic. Acesta este motivul pentru care Ón zona minier„ un hectar a ajuns la 18 miliarde lei. V„ da˛i seama cu c‚t trebuie s„ se scoat„ c„rbunele Ón situa˛ia Ón care pre˛ul la c„rbune nu a mai crescut deloc.
Deci problemele de fond s„ le discut„m la fa˛a locului, din partea dumneavoastr„, din partea Ministerului Economiei ∫i Finan˛elor, din partea unit„˛ilor miniere... S„ ajungem la o idee unitar„. Unde, p‚n„ unde poate cre∫te valoarea acestui hectar de p„dure este o chestiune foarte important„. Altfel, trebuie s„ lu„m subven˛ie pentru partea de lignit din Oltenia.
Noi am fost de acord cu aceast„ abordare, am ∫i avut discu˛ii cu fostul secretar de stat de la Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului ∫i, Ón urma acestor discu˛ii, s-a semnat acel proiect de lege, de care am f„cut vorbire, pe 27 aprilie anul curent.
Œn continuare, avem deschidere ∫i, dac„ dori˛i, putem avea discu˛ii legate de aceast„ problem„.
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„...
V„ rog...
Dac„ domnul secretar de stat merge la Tulcea, pentru situa˛ia din piscicultur„, Ól invit ∫i la Gorj, s„ vad„ ∫i problemele cu care se confrunt„ zonele miniere ∫i... Adev„rata problem„, viitorul energetic din ˛ara rom‚neasc„...
Dec‚t s„ revin„ minerii Ón Bucure∫ti, mai bine merge domnul secretar de stat acolo.
Corect!
V„ mul˛umesc.
Œnainte de a Ónchide ∫edin˛a, da˛i-mi voie s„ formulez dou„ Óntreb„ri domnului ministru Töke István.
V„ rog s„-mi permite˛i, nu le-am formulat Ón acea perioad„, a∫tept‚nd s„ r„spunde˛i.
Dou„ chestiuni. Ambele s-au mai discutat, par˛ial, ∫i vizeaz„ jude˛ul C„l„ra∫i.
O prim„ Óntrebare este aceea dac„ dumneavoastr„ sau domnul ministru Reme∫, pentru c„ informa˛iile mele sunt c„ domnul ministru Reme∫ a dispus Ón aceast„ perioad„ secetoas„ ca apa s„ fie livrat„ cu prec„dere c„tre agricultur„, ∫i nu c„tre societ„˛ile comerciale care au un alt obiect de activitate, ∫i anume piscicultura.
Am v„zut dou„ semnale de alarm„ trase de colegii prezen˛i, ast„zi, Ón sal„, care spuneau c„, practic, seceta ∫i Ónc„lzirea apei vor afecta Ón egal„ m„sur„ ∫i societ„˛ile piscicole ∫i, Ón special, pe∫tele, indiferent de categorie, din aceste ape.
Œntrebarea este dac„ domnul ministru sau conducerea ministerului a dispus ca Ón aceast„ perioad„, chiar dac„ exist„ contracte de furnizare a apei cu S.N.I.F., s„ nu fie distribuit„ apa c„tre societ„˛ile piscicole, situa˛ie care se Ónt‚mpl„ Ón jude˛ul C„l„ra∫i la îPiscicola C„l„ra∫i“.
O a doua chestiune. Œn jude˛ul C„l„ra∫i au r„mas nelucrate, dup„ informa˛iile mele, mai multe mii de hectare de teren, din cauza proastei gestion„ri din partea A.D.S.-ului a dou„ zone foarte importante.
V„ rog s„-mi r„spunde˛i c‚te mii de hectare au r„mas nelucrate Ón B„r„gan, acolo unde este gr‚narul ˛„rii, din ce motive ∫i dac„ Direc˛ia Agricol„ C„l„ra∫i a fost mandatat„ s„ Ónchirieze f„r„ licita˛ie public„ anumite suprafe˛e de teren Ón plan local.
40 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/14.VI.2007
D.A.D.R.-ul?
Da.
Domnule pre∫edinte,
Sigur, eu o s„ v„ dau la ∫edin˛a urm„toare r„spunsurile cerute.
Mul˛umesc.
V„ rog, domnule senator Gheorghe Funar.
Dac„ permite˛i, pe procedur„, o Óntrebare ajut„toare pentru domnul secretar de stat, Ón leg„tur„ cu prima dumneavoastr„ Óntrebare, cu alimentarea cu ap„ ∫i cu pe∫tii.
Œn perioada urm„toare, pe∫tii mari afla˛i Ón aten˛ia Parchetului vor beneficia sau nu de ap„?
Mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Poate v„ va r„spunde domnul secretar de stat c„ îpe∫tele de la cap se Ómpute“, dar s„ ∫ti˛i c„ se cur„˛„ de la coad„... pentru cei care sunt pescari.
Mul˛umesc.
Da˛i-mi voie s„ declar Ónchis„ ∫edin˛a Senatului de ast„zi.
M‚ine, avem ∫edin˛e Ón comisii.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Ne afl„m Óntr-o situa˛ie inedit„ Ón Senatul Rom‚niei.
EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR
#197150îMonitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, Bucure∫ti; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti
∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: îMonitorul Oficial“ R.A.
&JUYDGY|201989]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 85/14.VI.2007 con˛ine 40 de pagini.**
Pre˛ul: 10,00 lei
A vorbi, a∫adar, despre desecretizare Ónseamn„ — ierta˛i cuv‚ntul chiar neacademic — o veritabil„ cacealma, care Ói transform„ pe unii banali mercenari Ón veritabili crucia˛i ai anticomunismului, acolo unde nu exist„ nicio Ónfruntare ∫i unde normalitatea a fost introdus„ de c„tre colegii no∫tri arhivi∫ti.
Pentru c„ am ajuns Ón acest loc, Ómi va fi Óndeajuns s„ spun c„ Legea nr. 16/1996 a Arhivelor, cu termenele pe care le-a stabilit pentru darea Ón cercetare, este congruent„ cu reglement„rile din Uniunea European„, unde, cu excep˛ia Olandei, avem pretutindeni acela∫i termen de 30 de ani, orice alt„ propunere teribilist„ risc„ s„ ne situeze Ón afara regulilor fire∫ti, ∫tiin˛ifice ∫i interna˛ionale. Repet, derog„rile se pot face ∫i se fac, este normal s„ se fac„ ∫i Ón prezent, dar sunt derog„ri.
Dup„ cum am mai spus, dependen˛a Arhivelor de Ministerul de Interne este foarte veche, are, la noi, exact 176 de ani, aceea∫i situa˛ie fiind Ónt‚lnit„ Ón alte foste state comuniste: Cehia, Slovacia...
Propunerea recent„ de a trece Arhivele Na˛ionale la Ministerul Culturii ∫i Cultelor este de-a dreptul absurd„. Documentele culturale nu sunt dec‚t 5% din fondul arhivistic, restul ˛in‚nd, cum ∫tie toat„ lumea, de domeniul administra˛iei, sunt documente cu caracter public ∫i acte private, iar nevoile de spa˛ii pentru depozitare, 17.000 de metri p„tra˛i Ón momentul de fa˛„, neput‚nd fi satisf„cute nicidecum de un minister ce are cu totul ∫i cu totul alte rosturi. De altminteri, din fericire, vreau s„ adaug, chiar actualul Guvern, numit T„riceanu II, a omologat prin ordonan˛„ de urgen˛„, Ón 9 mai, apartenen˛a Arhivelor Na˛ionale la nou-creatul Minister al Internelor ∫i Reformei Administrative.
Cer, a∫adar, autorit„˛ilor competente s„ nu induc„ Ón eroare opinia public„, s„ nu creeze confuzii, voit sau nu, cu a∫a-zisa desecretizare, din ignoran˛„ sau din alte motive, ∫i, mai ales, s„ nu strice ceea ce este deja valabil.
Arhivele Na˛ionale nu sunt un loc al experimentului, ci unul al profesionalismului ce nu trebuie alterat.
V„ mul˛umesc.
Œn decembrie 2004, la ceremonia de Ónvestire, pre∫edintele ne asigura c„ va fi un pre∫edinte impar˛ial care va media, cu bun„-credin˛„, rela˛iile cu Parlamentul. Avem nevoie de un Parlament puternic, ne spunea, atunci, pre∫edintele. Œn decembrie 2006, pre∫edintele s-a adresat celui mai Ónalt for politic al Rom‚niei, Parlamentul. Dintr-odat„, pre∫edintele constat„ c„ Parlamentul nu-i mai este pe plac, c„ majoritatea parlamentar„ nu mai reflect„ voin˛a popular„.
Stimate colege ∫i stima˛i colegi,
Autoritatea se c‚∫tig„, nu se impune nici chiar prin referendum. Nu prin dizolvarea partidelor sau a Parlamentului se va Ónnoi clasa politic„ rom‚neasc„. Fie c„ ne place sau nu, clasa politic„ este expresia societ„˛ii rom‚ne∫ti, cu aspectele ei pozitive, dar ∫i cu deficien˛ele
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/14.VI.2007 ei, pe care trebuie s„ ni le asum„m — ∫i nu este vorba c„ ne crampon„m de putere —, fie c„ accept„m sau nu, Ón mod inevitabil, electoratul rom‚n Ó∫i va exprima prin vot op˛iunea pentru unul sau altul dintre partidele politice.
Procesul de Ónnoire a clasei politice are loc independent de mesajele pre∫edintelui ∫i de mo˛iunile de cenzur„.
Guvernele vin ∫i pleac„ de la putere, alegerile aduc Ón prim-plan partide puternice ∫i le plaseaz„ pe locuri secundare sau le exclud pe acelea care vor fi sanc˛ionate prin votul popular. Aceast„ dinamic„ nu poate fi ignorat„, dar a∫ mai sublinia aici un adev„r: jocul politic nu exist„ f„r„ partide. Altfel, intr„m Óntr-o zon„ periculoas„, adic„ aceea dorit„ de pre∫edintele B„sescu, un regim preziden˛ial cu partide marginalizate.
Sper ca Rom‚nia s„ fie scutit„ de o astfel de experien˛„, Ón mod cert, p„guboas„ pentru fragila noastr„ democra˛ie ∫i, mai ales, pentru cet„˛enii acestei ˛„ri.
V„ mul˛umesc.
Œn cazul de fa˛„, este evident c„ nu ne afl„m Ón niciuna dintre aceste situa˛ii, c„ pre∫edintele Ón exerci˛iu a ac˛ionat la comanda unor a∫a-zi∫i intelectuali care printr-o scrisoare au invocat tot soiul de inep˛ii, ca:
— folosirea unui limbaj suburban ∫i jignitor;
— articole publicate Ón reviste pe care le conduce domnul pre∫edinte, scrise de diferi˛i autori, ca ∫i c‚nd cenzura nu ar fi interzis„ prin Constitu˛ia Rom‚niei Ón ˛ara noastr„.
Este incredibil cum a∫a-zisul limbaj suburban Ói determin„ pe semnatari s„ propun„ retragerea decora˛iei domnului pre∫edinte, dar limbajul folosit de al˛ii, inclusiv de cel care a dat curs cererii de retragere ∫i care de˛ine cea mai important„ demnitate Ón stat, nu doar vulgar, dar ∫i rasist Ói face s„ se extazieze... Ca s„ nu mai vorbim despre limbajul cu care unul dintre semnatari, numitul Mircea Dinescu, spurc„, efectiv, auzul public la un post de televiziune unde modereaz„ voalat o emisiune cu un alt semnatar, Ón ciuda faptului c„ este membru al unei autorit„˛i publice care Ól oblig„ la o neutralitate absolut„.
Domnul pre∫edinte mai este acuzat de comportament nedemn de un purt„tor al decora˛iei, care culmineaz„ cu cel din ∫edin˛a celor dou„ Camere din 18 decembrie 2006.
Dup„ cum se poate constata cu u∫urin˛„, solicitan˛ii au invocat, Ón principal, fapte petrecute Óntr-o ∫edin˛„ comun„ a celor dou„ Camere, mai exact, ∫edin˛a Ón care a fost prezentat a∫a-zisul Raport Tism„neanu privind condamnarea comunismului.
Este vorba, a∫adar, despre acte ∫i fapte s„v‚r∫ite Ón exercitarea statutului de parlamentar, de senator ∫i de pre∫edinte al unui partid parlamentar, iar astfel de fapte, potrivit Constitu˛iei ∫i Legii nr. 96/2006, nu atrag r„spunderea juridic„.
Œn ocrotirea statutului de parlamentar legiuitorul a garantat libertatea de exprimare, care este specific„ oric„rui Parlament dintr-o ˛ar„ democratic„, dup„ cum a declarat ∫i fostul Pre∫edinte al Bulgariei, prezent la ∫edin˛„.
Protestul parlamentarilor P.R.M. a fost determinat de faptul c„ nu li s-a permis s„ ia cuv‚ntul ∫i s„-∫i spun„ punctul de vedere cu privire la acel document inacceptabil, din punct de vedere al adev„rului istoric, al dreptului ∫i al moralei, pentru c„ un regim politic nu
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/14.VI.2007 poate fi condamnat Ón integralitatea lui, pot fi condamnate crimele sau abuzurile s„v‚r∫ite.
Œntr-un asemenea context de Óngr„dire a libert„˛ii de exprimare a trebuit s„ lu„m atitudine, ∫i acest lucru a fost f„cut de domnul pre∫edinte ca parlamentar, ceea ce elimin„ orice form„ de r„spundere juridic„.
V„ este cunoscut, domnilor colegi, c„ nu suntem singurii care au luat atitudine Ómpotriva acestui raport. Au f„cut-o ∫i Patriarhul Bisericii Ortodoxe Rom‚ne, ∫i istorici, ∫i oameni de cultur„. Oare tuturor le va retrage domnul B„sescu decora˛iile?
Un alt aspect pe care vreau s„-l semnalez este c„ ordinul retras a fost conferit de fostul pre∫edinte Ion Iliescu pentru contribu˛ia meritorie la desf„∫urare actului legislativ, la adoptarea unor legi fundamentale necesare dezvolt„rii ˛„rii ∫i integr„rii euroatlantice a Rom‚niei.
Œn calitate de om politic ∫i de pre∫edinte al unui partid politic care este Ón Parlament din 1992, domnul pre∫edinte Corneliu Vadim Tudor a fost implicat Ón tot ce a Ónsemnat, din punctul de vedere legislativ, politic ∫i diplomatic, Óndelungatul ∫i anevoiosul drum pe care l-a parcurs Rom‚nia Ón construirea statului de drept, a unui regim democratic ∫i pentru a deveni membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, un loc pe care-l merit„ prin istorie, cultur„ ∫i tradi˛ie, prin contribu˛ia adus„ la patrimoniul comun de valori al b„tr‚nului continent.
Domnia Sa, personal, a redactat ∫i semnat multe dintre documentele oficiale Óntocmite de-a lungul acestui parcurs, iar partidul pe care l-a creat ∫i pe care Ól conduce a sus˛inut Ón Parlament toate legile care slujeau acel deziderat ∫i care nu afectau interesele patriei ∫i poporului nostru. De altfel, aceasta este motiva˛ia care se reg„se∫te ∫i Ón decretul de conferire a ordinului.
Cine are legitimitatea juridic„ ∫i moral„ s„ retrag„ un ordin acordat pentru aceste merite, asum‚ndu-∫i, implicit, gestul de a anula fapte ∫i acte incontestabile ∫i definitorii pentru destinul Rom‚niei? Un personaj care ∫i-a f„cut un scop Ón sine din a dezbina poporul rom‚n, din a-i r„zvr„ti pe unii Ómpotriva celorlal˛i, Ómpotriva autorit„˛ilor, altele dec‚t cea preziden˛ial„, Ómpotriva partidelor, altele dec‚t Partidul Democrat, Ómpotriva trecutului, prezentului ∫i viitorului nu poate avea o asemenea legitimitate.
Œn Óncheiere, vreau s„ v„ informez, dragi colegi, c„ nu vom permite un asemenea abuz ∫i vom ataca Ón instan˛„ decretul de revocare, convin∫i fiind c„, date fiind gravele caren˛e de legalitate ∫i de moralitate pe care acesta le prezint„, justi˛ia va face dreptate.
V„ mul˛umesc.
Ajuns aici, sunt dator s„ subliniez c„ Ón Uniunea European„ profesia de arhitect peisagist poate fi Óncredin˛at„ ∫i absolven˛ilor de universit„˛i cu profil agricol sau artistic, av‚nd specializarea îarhitectura peisajului“ sau îpeisagistic„“.
Un alt motiv Óntemeiat pentru definirea clar„ a acestei ocupa˛ii ∫i pentru introducerea ei Ón Clasificarea Ocupa˛iilor din Rom‚nia este prezen˛a Ón codul îClasificarea activit„˛ilor din economia na˛ional„“, CAEN, a activit„˛ii de arhitectur„ a peisajului, Grupa A, Clasa 0141 — Activit„˛i de servicii anexe agriculturii; gr„din„rit peisagistic (arhitectur„ peisager„). Ba, mai mult, potrivit art. 3 alin. 1, Clasificarea Ocupa˛iilor din Rom‚nia se aplic„ Ón toate domeniile de activitate economic„ ∫i social„ la completarea documentelor oficiale ori de c‚te ori se cere
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/14.VI.2007 precizarea ocupa˛iei care face obiectul activit„˛ilor desf„∫urate.
Utilizarea codurilor Clasific„rii Ocupa˛iilor din Rom‚nia este obligatorie pentru toate organele administra˛iei publice centrale ∫i locale, unit„˛ile bugetare, agen˛i economici, indiferent de forma de proprietate, organiza˛iile patronale, sindicale, profesionale ∫i politice, funda˛iile, asocia˛iile, persoanele fizice ∫i juridice. Œn acest sens, sunt cunoscute m„surile operabile prin Directivele nr. 89/48 ∫i nr. 92/48, nominalizate ca sistemul general de recunoa∫tere reciproc„ a calific„rii profesionale. Sub inciden˛a acestora intr„ ∫i arhitectura peisajului. Aceasta Ónseamn„ c„ o calificare profesional„ dintr-o ˛ar„ membr„ UE trebuie recunoscut„ ∫i Ón celelalte ˛„ri pentru a asigura libera circula˛ie a for˛ei de munc„ Óntre ˛„rile comunitare.
Drept urmare, ∫i Rom‚nia trebuie s„ recunoasc„ ocupa˛ia de arhitect peisagist pentru a permite Óncadrarea Ón munc„ a unor astfel de speciali∫ti Ón ˛„rile membre.
Œn aceast„ direc˛ie, Federa˛ia European„ ∫i Federa˛ia Interna˛ional„ a Arhitec˛ilor Peisagi∫ti militeaz„ pentru Óntocmirea unei platforme comune de educa˛ie Ón domeniul arhitecturii peisagistice.
Celor spuse se cuvine s„ mai ad„ug„m faptul c„ Ón ˛„rile UE arhitectul peisagist are un nume recunoscut pe pia˛a profesional„ ∫i are dreptul de a semna propriile proiecte.
Œn Rom‚nia, aceast„ ocupa˛ie nu se g„se∫te clar definit„ Ón Clasificarea Ocupa˛iilor din Rom‚nia ∫i Ón cultura comunit„˛ii. Actele necesare actualiz„rii nomenclatorului Clasific„rii Ocupa˛iilor din Rom‚nia cu ocupa˛ia de arhitect peisagist au fost analizate, la demersul meu ∫i al Asocia˛iei Peisagi∫tilor din Rom‚nia, de c„tre Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului ∫i Ónaintate spre studiu Ministerului Muncii, Familiei ∫i Egalit„˛ii de ™anse.
P‚n„ Ón momentul de fa˛„, Ómpreun„ cu Asocia˛ia Peisagi∫tilor din Rom‚nia am f„cut aceste demersuri ∫i am primit un prim r„spuns din partea Ministerului Muncii, Familiei ∫i Egalit„˛ii de ™anse, dar nu este un r„spuns suficient pentru a putea fi recunoscut„ aceast„ ocupa˛ie.
Document‚ndu-ne asupra situa˛iei ∫i Ón urma discu˛iilor purtate cu reprezentan˛ii Ministerului Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului ∫i cu celelalte universit„˛i cu profil agricol amintite mai sus, am considerat necesar s„ ini˛iem demersuri a c„ror finalitate s„ fie alinierea profesiei de arhitect peisagist la toate celelalte profesii recunoscute Ón ˛ara noastr„ ∫i Ón ˛„rile Uniunii Europene, Ón a∫a fel Ónc‚t ∫i absolven˛ii de arhitectur„ peisagistic„ din cadrul facult„˛ilor de horticultur„ ale universit„˛ilor agricole s„ se bucure de toate drepturile care decurg din legisla˛ia muncii.
Œn acest scop, Ón colaborare cu Asocia˛ia Peisagi∫tilor din Rom‚nia, interesat„ Ón ini˛ierea unor largi campanii de informare ∫i con∫tientizare a opiniei publice cu privire la existen˛a unui num„r apreciabil de absolven˛i Ón aceast„ specialitate, Universitatea de ™tiin˛e Agricole ∫i Medicin„ Veterinar„ a Banatului din Timi∫oara a organizat
Ón data de 14 mai 2007 dezbaterea cu tema îProfesii f„r„ ocupa˛ii.“ Pe l‚ng„ cadrele didactice ale institu˛iei, la lucr„rile ei au participat ∫i directorul Direc˛iei de urbanism a municipiului Timi∫oara, de asemenea, speciali∫ti Ón amenaj„ri urbane ∫i arhitectur„ peisagistic„ cu Óndelungat„ activitate practic„ Ón domeniu ∫i, bineÓn˛eles, studen˛i.
Principala idee care s-a conturat cu acest prilej a fost aceea c„ profesia de arhitect peisagist reprezint„ esen˛a unor temeinice cuno∫tin˛e de arhitectur„, horticultur„, silvicultur„ ∫i urbanism. Pentru ca la finalizarea studiilor ele s„ fie unitar Ónsu∫ite, propunerea care s-a degajat de pe urma acestei dezbateri a fost aceea c„, Ón conformitate cu acquis-ul comunitar privitor la recunoa∫terea diplomelor Ón spa˛iul comunitar ∫i cu normele elaborate Ón Programul Bologna, unanim acceptate de ˛„rile membre, Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului trebuie s„ elaboreze programa analitic„-cadru pentru specialitatea arhitect peisagist valabil„ pentru toate institu˛iile de Ónv„˛„m‚nt superior cu sec˛ii de profil Ón aceast„ specialitate.
Pe parcursul dezbaterilor a fost eviden˛iat faptul c„ la ora actual„ Ón cele patru universit„˛i amintite se opereaz„ cu trei concepte diferite Ón formarea acestei specializ„ri. Or, tocmai aceast„ situa˛ie impune armonizarea conceptelor, cu sublinierea c„ documentul elaborat trebuie s„ fie corespunz„tor acquis-ului comunitar. La Óntocmirea lui, colectivului c„ruia i s-a Óncredin˛at aceast„ responsabilitate Ói recomand„m, spre consultare, propunerile f„cute de Federa˛ia Interna˛ional„ de Arhitectur„ Peisagistic„, Ón care sunt nominalizate sarcinile arhitectului peisagist. Studiul, odat„ Óntocmit ∫i avizat de c„tre Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului, va fi transmis spre aprobare Ministerului Muncii, Familiei ∫i Egalit„˛ii de ™anse. V„ mul˛umesc.
V„ reamintesc c„ toate aceste date statistice sunt, de fapt, copiii, copiii despre care vorbim cu emo˛ie la fiecare 1 Iunie, copiii no∫tri c„rora tocmai le-am dat bomboane ∫i baloane, uit‚nd p„r˛i esen˛iale ale unui discurs pe care, dac„ l-am rosti cu sinceritate, l-am axa pe fenomene ca abandonul ∫colar, munca la negru, exploatarea sexual„, exploatarea prin munc„ a minorilor, infrac˛ionalitatea, tot mai ridicat„, semnalat„ Ón r‚ndurile acestei categorii.
Poate este mai simplu s„ ne prefacem c„ nimic din toate acestea nu exist„ ∫i c„ nu facem dec‚t s„ exager„m o problematic„ mult ameliorat„. P‚n„ la urm„, cui Ói face pl„cere s„ intre Ón detaliile acestui tablou sumbru tocmai de 1 Iunie, c‚nd este at‚t de simplu s„ se fotografieze cu un copil frumos ∫i s„n„tos Ón bra˛e?
Desigur, stima˛i colegi, dumneavoastr„ ∫ti˛i toate aceste lucruri. Eu nu am f„cut dec‚t s„ accentuez
coordonatele pe care le-am perceput eu Ón aceast„ zi special„.
Dac„ vorbele mele v-au schimbat starea de spirit este pentru c„, Ónainte de a fi colegi, sunt femeie ∫i, mai important, mam„. Din acest motiv, v„ propun s„ v„ g‚ndi˛i la aceast„ zi nu numai ca la o zi de s„rb„toare, ci ∫i ca la o zi a responsabiliz„rii tuturor factorilor de decizie fa˛„ de genera˛ia de m‚ine.
Mul˛umesc.
Stima˛i colegi,
Chiar dac„ unii dintre dumneavoastr„ vor considera c„ cele prezentate sunt banalit„˛i, eu consider c„ noi, politicienii, prin ac˛iunea noastr„ legislativ„, am tratat cu indiferen˛„ aceast„ realitate.
Pentru a argumenta, v„ voi prezenta un exemplu edificator. Foarte mul˛i rom‚ni nu-∫i pot permite s„ dea 42.000 sau 45.000 lei vechi pe un banal ser fiziologic, Ón timp ce un flacon de ampicilin„ de 500 miligrame cost„ 17.000 lei, un flacon de penicilin„ de un 1.000.000 unit„˛i cost„ 15.000 lei, iar un flacon de moldamin de 1.200.000 unit„˛i cost„ 16.000 de lei. Dup„ cum se poate observa, un produs medical asociat devine de trei, patru ori mai scump dec‚t produsul de baz„.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Consider c„ Ón Rom‚nia vechile deprinderi de a scoate bani din piatr„ seac„ nu dispar ∫i procesul de adaptare la standardele europene se dovede∫te a fi extrem de dificil.
Acest caz la care m-am referit ast„zi, privind modul de a face afaceri Ón domeniul farmaceutic, este doar un pilon dintr-un sistem, format la nivelul con∫tiin˛ei mentale, care continu„ s„ sugrume financiar ∫i psihologic societatea rom‚neasc„ ∫i, Ón spe˛„, pe cei suferinzi.
V„ mul˛umesc.
4. Scanarea a 13 semn„turi ale unor senatori ∫i deputa˛i.
5. Trocul pentru semn„turi contra unor sume consistente sau prin garantarea unui post de deputat Ón jude˛ul Tulcea pentru independentul Nati Meir, devenit, de ast„zi, democrat.
Vreau s„ v„ spun, ca o veste bun„, c„ Ón aceast„ atmosfer„ mai exist„ ∫i oameni care cred Ón unitate, Ón
lucrul Ómpreun„, Ón _együtt_ . Unul dintre ei este scriitorul Hajdu Gyozo, care a scos acum o carte, numit„ îPentru spirit european“, un adev„rat eveniment, pentru c„ el, de∫i Ó∫i iube∫te p‚n„ la adora˛ie na˛ia din care face parte, de∫i Ól iube∫te pe Peto˝fi, este un ap„r„tor al unit„˛ii na˛ionale ∫i al fraternit„˛ii rom‚no-maghiare ∫i Ól iube∫te pe Eminescu, de fapt, iubindu-l pe Peto˝fi, Ól iube∫te pe Eminescu.
Cartea aceasta, numit„ îPentru spirit european“, merit„ luat„ Ón seam„ ∫i merit„, dup„ p„rerea mea, omagiul nostru, al celor care am asistat, uneori neputincio∫i, la felul Ón care a fost lapidat Hajdu Gyozo ∫i so˛ia sa, actri˛a valoroas„ Adam Erzsebet, pentru c„ nu au consim˛it la separatism, la segrega˛ie ∫i la ur„ antirom‚neasc„.
Doamnelor ∫i domnilor,
Toate acestea sunt cum sunt, dar mai apar ∫i ve∫ti bune. O veste bun„ este libertatea lui Andrei Ivan˛oc ∫i Tudor Petrov Popa. M„ m‚ndresc cu faptul c„ Ón 1993 am ridicat primul la Strasbourg, la Consiliul Europei problema grupului Ila∫cu. E adev„rat c„, ulterior, ∫i domnul senator Frunda a pus aceast„ problem„ ∫i e adev„rat c„ mul˛i oameni de isprav„ s-au implicat s„ rezolve aceast„ tic„loas„ afacere a separati∫tilor de dincolo de Nistru.
Nu am cuvinte s„ ar„t c‚t de indignat sunt, nu de felul Ón care se comport„ separati∫tii nistreni, Ómpreun„ cu mili˛ienii ∫i securi∫tii lor, fa˛„ de fo∫tii de˛inu˛i politici pe care Ói elibereaz„ dup„ 15 ani sau dup„ 12 ani ∫i dup„ o condamnare la moarte a lui Ilie Ila∫cu, din care au sc„pat ace∫ti martiri — Ilie Ila∫cu, Andrei Ivan˛oc ∫i Tudor Petrov Popa.
Eu altceva vreau s„ subliniez, c‚t de ineficient„ este, p‚n„ la urm„, civiliza˛ia european„ contemporan„, c‚t de slabi suntem Ón fa˛a f„r„delegii celei mari. Suntem foarte de∫tep˛i c‚nd facem observa˛ii de am„nunt unei ˛„ri sau alteia, amenin˛„m cu luarea unui drept, cre„m situa˛ii grele pentru acele ˛„ri care deviaz„ pu˛in sau mai mult de la preceptele europene, dar fa˛„ de o f„r„delege la nivel european, cum este a∫a-numita Republic„ Nistrean„, nu se Óntreprinde nimic. ™i asta dintr-un motiv simplu: pentru c„ Republica Nistrean„ Ól are Ón spate pe protectorul moscovit, pe conservatorul bol∫evic de la Moscova.
Nu toat„ Rusia e a∫a, nu toat„ Moscova e a∫a, Doamne, fere∫te!. Am mai spus asta aici. L-am cunoscut pe marele rus, poetul planetar Evgheni Evtu∫enko, ∫i am fost fericit s„ aflu c„ a scris la intrarea asasin„ Ón Cehoslovacia a Uniunii Sovietice, a Ungariei, a Bulgariei, a Poloniei ∫i a Republicii Democrate Germane un poem senza˛ional care se Óncheie cu protestul lui memorabil: îAici zace poetul rus Evtu∫enko/ Œn Praga, de tancuri ruse∫ti sf‚rtecat“.
Sunt foarte mul˛i oameni extraordinari Ón toat„ Rusia, sunt oameni extraordinari Ón Ucraina, Ón toat„ fosta Uniune Sovietic„, dar, iat„, sub ochii no∫tri, nu s-a putut face nimic Ómpotriva a 15 ani de pu∫c„rie la Tiraspol, la Tighina ∫i Ón celelalte locuri.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/14.VI.2007 Am trecut personal prin mica Siberie tiraspolian„. Am fost arestat de Smirnov, de mili˛ia ∫i de securitatea lui, c‚nd m-am dus ca delegat al Consiliului Europei, ∫i nu am sim˛it niciun fel de ajutor din partea ˛„rii, nici chiar a pre∫edintelui pe care Ól pre˛uiesc, Ion Iliescu, nici chiar a premierului Nicolae V„c„roiu, pe care, de asemenea, Ól pre˛uiesc. Nu s-a putut face nimic. Eram Óntr-o delega˛ie oficial„ a Consiliului Europei ∫i am fost r„pit la grani˛„, arestat, b„gat Óntr-o dub„. ™i m-au salvat ziari∫tii rom‚ni.
Este ceva nemaipomenit ce se Ónt‚mpl„ sub ochii no∫tri. Ca ∫i cu B‚stroe, ca ∫i cu celelalte abuzuri ∫i nenorociri, nu se ac˛ioneaz„ Ómpotriva crimei celei mari. Se ac˛ioneaz„ Ómpotriva Irakului pe baz„ de presupuneri ∫i petrol, se ac˛ioneaz„ Ómpotriva Afganistanului. Nu zic, Ón aceast„ clip„, nici da, nici nu, Óntreb doar at‚t: dar Ómpotriva Tiraspolului ∫i a mizeriei, ∫i a crimei, Ómpotriva acestor nemernici de ce nu ac˛ioneaz„ nimeni? E u∫or s„ facem modific„ri telefonice Ón guverne, Ón pre∫edin˛ii, e u∫or. E mai greu s„ lup˛i cu adev„ratul du∫man. Œn interiorul democra˛iei noi to˛i suntem, eventual, adversari, du∫mani nu suntem, dar bol∫evismul, se vede treaba, e foarte puternic.
De aceea, salut cu bucurie faptul c„ i-am v„zut liberi pe Andrei Ivan˛oc, pe Tudor Petrov Popa ∫i c„-l avem printre noi, acolo unde crede el c„ trebuie s„ fie, ∫i nu cum face presa presupuneri, dup„ mintea ei, pe Ilie Ila∫cu, c„-l avem printre noi pe Ilie Ila∫cu, un om mare. Pu˛ini oameni au ar„tat consecven˛„ de ideal ca el ∫i ca ei. Iar c‚nd a ie∫it din pu∫c„rie nu ∫i-a uitat colegii de suferin˛„. Acest om a spus îV„ iubesc, popor rom‚n!“, folosind un plural al majest„˛ii pentru poporul rom‚n, dintre gratii, dup„ momentul Ón care fusese condamnat la moarte.
Acest om a trecut Ón banal, aici, pe malul D‚mbovi˛ei, Óntr-adev„r, a∫a cum Ivan˛oc ∫i Popa vor deveni ∫i ei oameni de toat„ stima Ón ochii ∫i Ón ziarele acelora care nu au Ón toat„ via˛a lor curajul acestora dintr-o singur„ zi. M-a emo˛ionat s„-l aud pe Ivan˛oc spun‚nd ceea ce pu˛ini au Ón˛eles, c„ el nu pleac„ din ˛ara lui, ˛ara lui fiind ∫i aceea. El, care este sus˛in„torul ideii unit„˛ii na˛ionale a tuturor teritoriilor rom‚ne∫ti, a∫a a spus.
L-am Óntrebat pe Ilie Ila∫cu, care are date recente, de ce a fugit Ivan˛oc spre Transnistria c‚nd a fost scos din ma∫in„. Pentru c„ nu ∫tia unde e, dup„ 15 ani de co∫mar! Cei care l-au b„gat Ón ma∫in„ Ól b„tuser„ ∫i-i distruseser„ cu cizmele bisericile pe care le f„cea Ivan˛oc Ón pu∫c„rie, ceva nemaipomenit, bisericile pe care le f„cea Ivan˛oc Ón pu∫c„rie din carton, din p‚ine, din cartofi. Asta f„cea, ca s„ nu Ónnebuneasc„ Ón 15 ani de singur„tate. ™i, Ón momentul Ón care au vrut s„-i pun„ c„tu∫ele, el a r„spuns: îDe ce s„-mi pun c„tu∫ele, c„ eu de ast„zi sunt liber?“ ™i l-au mai b„tut o dat„, ∫i l-au aruncat din ma∫in„ undeva Óntr-un neant unde nu ∫tia propriu-zis ce se Ónt‚mpl„, vorba lui Ilie Ila∫cu, grani˛a aceea nu exista acum 15 ani, ∫i l-au aruncat Ón necunoscut, ∫i el a crezut c„ alearg„ spre libertate. ™i l-au b„tut din nou, ∫i asta sub ochii Óntregii lumi civilizate. A∫a ceva, pe de o parte, este intolerabil, dar, pe de alt„
parte, ne arat„ cum ar trebui s„ fim ∫i noi m„car Ón momentele de cump„n„: s„ refuz„m tranzac˛ionismul de ultim„ spe˛„, s„ refuz„m la∫itatea care ne b‚ntuie pe to˛i. S„ nu ne Ónchipuim c„ eroii nu au ei Ón∫i∫i momente de fric„. Nu lipsa fricii este curajul, ci Ónfr‚ngerea fricii este curajul.
™i pe Ilie Ila∫cu s„-l privim a∫a cum se cuvine, ∫i pe Ivan˛oc s„-l privim a∫a cum se cuvine, ∫i pe Petrov Popa, ∫i s„ cerem Guvernului s„ le asigure condi˛ii normale de via˛„ acestor eroi. Ei Ón 15 ani c‚t au p„timit Ón pu∫c„rii pentru Rom‚nia, ca Ilie Ila∫cu, puteau s„-∫i fac„ ∫i ei case, puteau s„ fie boga˛i, puteau s„ fac„ tranzac˛ii. Nu au f„cut asta. Au ie∫it din pu∫c„rie ∫i sunt amenin˛a˛i, cei care sunt aici, s„ fie da˛i afar„ din case, iar cei care au r„mas, deocamdat„, la Chi∫in„u sunt amenin˛a˛i de indiferen˛„ ∫i de necunoscut. Nu putem s„ ne purt„m egal cu toat„ lumea. Exist„ o inegalitate fertil„, inegalitatea pe care ne-o d„ obliga˛ia fa˛„ de oamenii mari l‚ng„ care tr„im. Semidoc˛ii, sfertodoc˛ii, surzii, pro∫tii nu vor fi niciodat„ capabili de gesturi fa˛„ de valori, dar noi suntem Ómpreun„ tocmai pentru a ap„ra valorile ∫i tocmai pentru a opri marasmul Ón care tr„im, lans‚nd o prim„var„ fireasc„ a Rom‚niei ∫i legi pentru valori ∫i pentru eroi.
Un mare lupt„tor basarabean pentru unitatea na˛ional„, scriitorul ∫i istoricul Constantin Stere, spunea o sentin˛„, un aforism pe care vi-l citez ∫i eu, acum, dumneavoastr„. ™i cu asta a∫ vrea s„ le r„spund lui Ila∫cu, lui Ivan˛oc ∫i Popa...
V„ rog, domnule secretar de stat, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 8.
**Domnul Anton Niculescu** _— secretar de stat Ón Ministerul Afacerilor Externe_ **:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Promovarea acestui proiect de act normativ vizeaz„ aderarea la un protocol op˛ional Ón temeiul c„ruia statele-p„r˛i recurg la jurisdic˛ia obligatorie a Cur˛ii Interna˛ionale de Justi˛ie, principalul organ judiciar al Organiza˛iei Na˛iunilor Unite, Ón vederea solu˛ion„rii oric„rui diferend care poate lua na∫tere din interpretarea sau aplicarea Conven˛iei cu privire la rela˛iile diplomatice, adoptat„ la Viena la 18 aprilie 1961.
Potrivit prevederilor Cartei ONU, p„r˛ile, la orice diferend care ar putea pune Ón primejdie men˛inerea p„cii ∫i securit„˛ii interna˛ionale, trebuie s„ Ól rezolve prin negocieri, anchet„, mediere, conciliere, arbitraj sau pe cale judiciar„ prin recurgerea la mecanismele cvasijudiciare sau parajudiciare ale organiza˛iilor
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/14.VI.2007 interna˛ionale sau ale acordurilor generale regionale, precum ∫i prin alte mijloace pa∫nice, la alegerea lor.
V„ rug„m s„ aproba˛i acest proiect de lege.
V„ mul˛umesc.
Or, acest vot poate fi mult mai semnificativ dec‚t cred unii dintre cei care se afl„ acum Ón sal„, este un vot al confirm„rii pozi˛iei noastre, al seriozit„˛ii judec„˛ii noastre Ón materie de ordonan˛e de urgen˛„, de legi ∫i a∫a mai departe.
Faptul c„ acolo a stat mai mult timp aceast„ asocia˛ie nu este un argument, nu este proprietar„, nu are drepturi — a∫a cum se scrie aici — asupra imobilului, drepturile sunt ale celor Ón cauz„. Iar dac„ — ∫i aduc aminte un argument pe care l-am mai adus — cineva, adic„ Ón spe˛„ Guvernul care a emis ordonan˛a sau ministerul, voia s„ fac„ cadou aceast„ cl„dire, acest edificiu, unei funda˛ii trebuia s„ dea o hot„r‚re de guvern, ∫i nu s„ lucreze cu m‚na Parlamentului.
Deci Parlamentul nu are niciun motiv s„ sus˛in„ o asemenea cerere de reexaminare, Ón spe˛„, cei care au argumentat atunci, cei care vorbesc ∫i ast„zi Ón acela∫i sens... Mie mi se pare c„ pozi˛ia de atunci a fost cea bun„, iar Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/14.VI.2007 va vota Ómpotriva cererii Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport care ∫i atunci a f„cut un referat de admitere, face ∫i ast„zi. Atunci, Senatul a respins, ∫i eu v„ propun s„-l respingem ∫i ast„zi, pentru a intra Óntr-un raport normal, mai ales dup„ ultimele evenimente cu realit„˛i...
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/14.VI.2007
Œn concluzie, Guvernul nu sus˛ine adoptarea acestei propuneri legislative.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
V„ rug„m s„ vota˛i respingerea acestei propuneri legislative.
De altfel, a∫a este ∫i raportul comisiei de specialitate. V„ mul˛umesc.
Zilele trecute, ultimii doi de˛inu˛i politici ai grupului Ila∫cu, Andrei Ivan˛oc ∫i Tudor Petrov Popa, de fapt unul dintre ei, azi, au fost elibera˛i dup„ 15 ani de deten˛ie Ón Ónchisorile regimului samavolnic de la Tiraspol. Samavolnic e bine folosit aici, e un cuv‚nt de origine slav„ care Ónseamn„ f„r„ lege, f„r„ voie.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/14.VI.2007 Fapt Ón aceste zile: colegul nostru, senatorul Ilie Ila∫cu, a∫a, ca o s„rb„toare a libert„˛ii celorlal˛i doi, dup„ suferin˛ele prin care au trecut, dup„ condamnarea la moarte prin care a trecut el, a fost somat de R.A.A.P.P.S. s„ elibereze apartamentul pe care l-a primit cu chirie Ón 2001, prin grija Guvernului Adrian N„stase. De altfel, ∫i alte personalit„˛i ale culturii, ∫tiin˛ei, Ónv„˛„m‚ntului sunt amenin˛ate cu scoaterea din locuin˛ele pe care le-au primit dup„ ce fuseser„ evacuate din alte locuin˛e retrocedate ∫i mutate Ón acestea. Ceea ce se Ónt‚mpl„ este de domeniul co∫marului. Dan Iord„chescu, marele artist rom‚n, am mai spus-o, nu mi se r„spunde la aceasta, Paul Everac, un mare scriitor rom‚n, Tatiana Stepa, o mare c‚nt„rea˛„ aflat„ ∫i Óntr-o situa˛ie de boal„, ca ∫i ceilal˛i, de altfel, foarte grav„, marea poet„ Constan˛a Buzea, marea actri˛„ Olga Buc„taru, profesorul universitar Marin R„doi, care nu a f„cut dec‚t bine Ón via˛„, stau undeva unde va veni m‚ine un cump„r„tor ∫i le va lua casele.
Ei bine, domnule prim-ministru, cum Ón˛elege statul rom‚n s„-i trateze pe ace∫ti intelectuali, dar, cu deosebire, pe ace∫ti patrio˛i de care vorbim, Ila∫cu, Ivan˛oc ∫i Popa? Vor veni Ón Rom‚nia cei doi, vor p„˛i ce a p„˛it ∫i Ila∫cu? Nu cumva i se cere lui Ila∫cu s„ p„r„seasc„ locuin˛a, pentru ca s„ fie cump„rat„ de unul care a f„cut bani Ón cei 12 ani pe care i-a tr„it Ila∫cu Ón pu∫c„rie ap„r‚nd cauza na˛ional„ ∫i nef„c‚nd politic„ de pia˛„? Ila∫cu! E posibil a∫a ceva? Nu-i o batjocur„ prea mare? Nu v„ pute˛i implica Ón asta, domnule prim-ministru? Nu l„sa˛i lucrurile s„ se deterioreze Ón acest hal, nu ne putem bate joc de oameni, indiferent cine sunt ei, pentru c„ sunt mii ∫i mii de oameni Ón Rom‚nia Ón aceast„ situa˛ie.
Eu am dat aceste exemple, pentru c„ ele sunt semnificative, sunt Ón vitrin„, dar sunt mii ∫i mii de oameni pe care Ói fug„re∫te o lege aberant„ ∫i, de fapt, Ói pune la col˛ un moft politic mercantil, ca unii s„ aib„ tot mai mult, ∫i al˛ii tot mai pu˛in. Intolerabil ∫i, cred eu, condamnabil.
™i ultima problem„... de care am mai vorbit. Jude˛ul Hunedoara se afl„ Ón fruntea jude˛elor cu poten˛ial istoric ∫i arheologic din Rom‚nia. Pe teritoriul jude˛ului se afl„ at‚t capitala Daciei de la Burebista p‚n„ la Decebal, c‚t ∫i capitala Daciei Romane, Ulpia Traiana. Ce folos, dac„ nu e ∫i capitala de azi acolo!
Monumente medievale, biserici, cet„˛i, castele Óntregesc tabloul unei existen˛e istorice fr„m‚ntate ∫i foarte valoroase.
Din p„cate, lipse∫te acel spirit de Óntreprinz„tor care s„ valorifice din punct de vedere educativ, mai ales lipse∫te spiritul financiar corect, acest tezaur.
Exemplul cel mai clar: la Ulpia Traiana. Muzeul de acolo a stat ani de zile Óntr-o stare jalnic„. Nu ∫tiu, are cineva interes s„ ne pierdem trecutul? M„ g‚ndesc, homunculii — da, aceia care sunt f„cu˛i Ón eprubet„ — se pot bucura c„ rom‚nii Ó∫i vor pierde trecutul ∫i, mai ales, trecutul cel mai Óndep„rtat?!
Ei bine, anul trecut au Ónceput lucr„rile de refacere a Ulpiei Traiana, dar nu au fost Ónc„ finalizate. Este vorba de muzeu.
Un monument l„sat Ón paragin„ este castelul S„cel, Ón alte c‚teva situa˛ii interven˛ia unor a∫a-zise restaur„ri a dus la deteriorarea dramatic„ a monumentelor. Este cazul bisericii de la Strei, a cet„˛ilor dacice din Mun˛ii Or„∫tiei, a cur˛ii nobiliare din R‚u de Mori.... Vizitarea cet„˛ilor dacice din Mun˛ii Or„∫tiei constituie un act de curaj ∫i un sacrificiu din partea posesorilor de autovehicule. Nu se poate face nimic?
Primesc r„spunsuri evazive de la ministrul culturii, pe bun„ dreptate, numit c‚teodat„ îsinistrul culturii“.
Lipsa ghidajului de specialitate, a materialului publicitar, a marcajelor turistice devine o piatr„ de moar„ Ón dezvoltarea unui turism cultural.
Domnule prim-ministru, deja este foarte t‚rziu. V„ rog mult, concentra˛i-v„ asupra unor lucruri de acest fel Ón loc s„ ne chinuim unii pe al˛ii cu probleme politice minore. Este identitatea na˛ional„ Ón joc, este, Ón fond, istoria noastr„. Sunt p„rin˛ii ∫i str„mo∫ii no∫tri pe care Ói c„lc„m Ón picioare.
Mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.