Dănuț Bica

„Gara Regală din Curtea de Argeș, perla Căilor Ferate Române, lăsată să se prăbușească de guvernele PSD–ALDE”

Gara din Curtea de Argeș a fost inaugurată pe 27 noiembrie 1898, dată la care a avut loc și punerea în circulație a căii ferate Pitești–Curtea de Argeș. A fost construită în mai puțin de 11 luni, la cererea Regelui Carol I, după planurile cunoscutului arhitect francez André Lecomte du Noüy, același care restaurase și Mănăstirea Curtea de Argeș.

Coordonatorul întregului ansamblu de lucrări feroviare din zonă – linia Pitești–Curtea de Argeș, superbele gări din Bascov, Merișani, Băiculești și Curtea de Argeș și alte elemente de construcție specifice – a fost eminentul inginer Elie Radu, un adevărat artizan al Căilor Ferate Române.

Clădirea gării din Curtea de Argeș a fost declarată monument de arhitectură, având un design care o face să fie unică în România. Este o construcție extrem de frumoasă, realizată după un model original francez, combinat cu elemente în stil neoromânesc, dar împodobită și cu decorațiuni care duc cu gândul la palatele din Andaluzia.

Gara a fost înființată și cu scopul de a înlesni deplasarea membrilor familiei regale la Mănăstirea Curtea de Argeș, după alegerea acesteia ca necropolă regală de către Regele Carol I. A primit supranumele de „Gară Regală”, pentru că toți suveranii României înmormântați la Curtea de Argeș, cu excepția lui Carol al II-lea, au fost aduși în oraș cu trenul.

În perioada premergătoare anului 1989, din gara Curtea de Argeș se expediau circa 40.000 de tone de mărfuri și plecau 40.000-45.000 de călători lunar.

În prezent, gara se află în subordinea Regionalei CFR Craiova și este funcțională, la un nivel foarte redus, doar pentru transportul de persoane.

Deși este o bijuterie arhitecturală și este amplasată la confluența unor drumuri importante, această clădire, care are o simbolistică specială atât pentru municipiul Curtea de Argeș, cât și pentru istoria țării noastre, din cauza neglijenței autorităților, a ajuns într-o avansată stare de degradare. Tencuiala de pe pereți este în multe locuri căzută, plouă prin acoperiș, ceasul Paul Garnier, amplasat pe fațada dinspre peroane, asemănător celui din Gara Centrală din Paris, nu mai funcționează, maiestuosul candelabru de cristal care lumina sala de așteptare, încăpere în care se țineau cele mai frumoase baluri ale vremurilor de odinioară, a fost transferat la Regionala CFR Craiova, gara din Curtea de Argeș pierzând astfel un element decorativ excepțional, o mărturie a unei epoci unice în istoria țării, cea a regalității.

Pentru a nu se vedea în ce hal a ajuns perla Căilor Ferate Române, în luna decembrie 2017, cu ocazia funeraliilor Regelui Mihai I, pereții exteriori ai acesteia au fost acoperiți cu meshuri. A trecut tristul eveniment, au plecat televiziunile, au plecat și guvernanții, iar argeșenii au rămas cu niște pânze care în prezent sunt parțial desprinse, atârnând dizgrațios pe una dintre cele mai reprezentative clădiri pentru istoria noastră modernă.