gi, unei popula˛ii Óntregi, unei ˛„ri de 22 de milioane de rom‚ni care au nevoie de un sistem de s„n„tate care s„ le asigure un minimum de servicii de calitate.
Ingredientele care compun mo˛iunea de cenzur„ Ómpotriva reformei sunt cele pe care le-a˛i auzit mai devreme.
Doamnelor ∫i domnilor ini˛iatori ai mo˛iunii,
O mo˛iune de cenzur„ are o func˛ie foarte important„ Ón mecanismul democratic, este instrumentul prin care Parlamentul poate s„ concedieze Guvernul. C‚nd urmeaz„ asum„rii r„spunderii, ea exprim„ dezacordul cu proiectul de lege sau cu declara˛ia de politic„ general„ pe care a prezentat-o Executivul.
Din p„cate, dumneavoastr„ a˛i depus aceast„ mo˛iune pentru a bloca reforma Ón domeniul s„n„t„˛ii.
V„ pot spune c„ Guvernul nu va c„dea, Ón schimb dumneavoastr„ a˛i transmis deja un mesaj foarte direct cet„˛enilor, dori˛i ca s„n„tatea s„ r„m‚n„ Ón criz„. Desigur, aceasta nu reprezint„ o noutate. Reconfirma˛i ceea ce a˛i f„cut Ón perioada c‚nd a˛i fost la guvernare.
Dac„ ast„zi s„n„tatea este la un pas de colaps este ∫i pentru c„ dumneavoastr„ a˛i dus-o acolo, ∫i am s„ v„ dau dou„ exemple concrete de practici abuzive din perioada guvern„rii dumneavoastr„.
V„ propun, mai Ónt‚i, s„ vedem radiografia bugetului s„n„t„˛ii pe anul 2005, a∫a cum a fost l„sat de Guvernul P.S.D. A∫ dori s„ m„ urm„ri˛i.
— 23.500 de miliarde, care reprezint„ 25% din bugetul alocat s„n„t„˛ii pentru anul 2005, reprezentau arieratele sau, dac„ vre˛i mai explicit, sume nepl„tite la Fondul na˛ional unic de s„n„tate de c„tre diferi˛i operatori economici, cei care erau îsc„pa˛i“ de griji, datorit„ faptului c„ foarte multora li se permitea acest comportament. Deci un sistem de s„n„tate care Ón primul r‚nd era privat de resursele necesare, de nu mai pu˛in de un sfert din resursele de care avea nevoie;
— la capitolul îCheltuieli“, 12.000 de miliarde, care reprezint„ 12,5% din bugetul alocat s„n„t„˛ii Ón anul 2005, datorii la furnizori ie∫ite din termenul de plat„ stabilit prin contract;
— alte 7.000 de miliarde influen˛e financiare neacoperite ca urmare a major„rilor salariale aprobate dup„ publicarea Legii bugetului de stat pe anul 2005. V„ aduc aminte acest lucru se Ónt‚mpla Ón 2004, c‚nd a fost luat„ decizia de majorare a salariilor, nefinan˛at„ Ón buget;
— Ón plus, 2.500 de miliarde de lei necesar neacoperit la plafonul de credite externe pentru contracte ferme aflate Ón diferite faze de derulare.
Iat„, a∫adar, modelul de gestionare a crizei din s„n„tate pe care l-a˛i practicat. Œn loc s„ se rezolve problemele din sistem, peste 50% din bugetul alocat s„n„t„˛ii pentru anul 2005 fusese cheltuit Ónainte de Ónceperea anului 2005.
Œn al doilea r‚nd, vreau s„ vorbim deschis despre deturnarea fondurilor de la s„n„tate, problem„ ridicat„ de autorii mo˛iunii. Œn mod evident, vorbi˛i din proprie experien˛„, chiar ∫i Curtea de Conturi a ar„tat c„ P.S.D. a deturnat de la s„n„tate suma de peste 22 de mii de miliarde de lei.
Domnul profesor Sorin Oprescu, senator P.S.D., ∫tie foarte bine acest lucru, pentru c„ Ón trecut el Ónsu∫i protesta public fa˛„ de practicile ilegale ale Guvernului P.S.D.
Este vorba despre sumele care erau colectate la bugetul de s„n„tate ∫i care nu ajungeau Ón final Ón bugetul de s„n„tate. Anul 2005, prin decizia pe care am luat-o, a fost primul an Ón care to˛i banii colecta˛i la Fondul na˛ional unic de s„n„tate au r„mas pentru s„n„tate.
Prin urmare, crede˛i c„ dac„ dumneavoastr„ a˛i f„cut o astfel de ilegalitate, atunci, Ón continuare, toat„ lumea va Ónc„lca legea. Este fals. De fapt, ne afl„m cu to˛ii ast„zi Ón fa˛a unei alegeri cruciale pentru Rom‚nia, o alegere Óntre practicile trecutului, a∫a cum le-a promovat P.S.D., ∫i un model modern, de tip european, a∫a cum promov„m noi prin reforma s„n„t„˛ii.
Mo˛iunea de cenzur„ reprezint„, a∫adar, o op˛iune. Reforma s„n„t„˛ii reprezint„ o alt„ op˛iune. Ce va alege fiecare dintre noi este numai o chestiune de con∫tiin˛„. Unii vor opta pentru perpetuarea sistemului actual, pe care P.S.D.-ul l-a consolidat Ón perioada Ón care a fost la guvernare, un sistem Ón care omul nu are valoare, iar prin om Ói Ón˛eleg Ón egal„ m„sur„ pe pacien˛i, pe cet„˛enii s„n„to∫i care la un moment dat au interferen˛„ cu domeniul sanitar, dar ∫i pe doctorii ∫i personalul medical.
™tiu foarte bine c„ Ón sistemul actual valoare au numai privilegiile. Vreau ca acest lucru s„ se schimbe, a∫a cum vrea fiecare cet„˛ean al acestei ˛„ri. De aceea Guvernul ∫i-a asumat r„spunderea pentru reforma domeniului sanitar.
Ca prim-ministru eu nu am voie ∫i nu vreau s„ protejez privilegiile unui grup sau ale altuia. Ca prim-ministru un singur lucru m„ preocup„: interesul cet„˛eanului, ce vrea el, ce are nevoie. ™i vreau s„ v„ spun c„ analiz‚nd textul mo˛iunii mi-am dat seama de un lucru: to˛i au diferite interese, Óncep‚nd cu anumi˛i medici care au o seam„ de privilegii, medici care sunt ∫efi de sec˛ii, directori de spital, profesori universitari, decani, rectori ∫i parlamentari ∫i, a∫a cum am spus ∫i data trecut„, c‚nd Ói c„ut„m la Parlament sunt medici, ∫i, probabil, pacien˛ii c‚nd Ói caut„ la spital sunt parlamentari. Acesta reprezint„ un mare grup de privilegia˛i.
Firmele de medicamente au ∫i ele, bineÓn˛eles, o seam„ de privilegii. Constat„m c„ cheltuim bani cu nemiluita pentru medicamente compensate, dar starea de s„n„tate nu s-a ameliorat. Cum v„ explica˛i faptul c„ dac„ Ón 3 ani de zile bugetul este mai mare practic de trei ori, calitatea serviciilor nu s-a Ómbun„t„˛it. Foarte simplu, pentru c„ ace∫ti bani Ón loc s„ ajung„ la bolnavi se scurg c„tre diferite zone.
Vorbeam de medici, vorbeam de cei care sunt importatori sau produc„tori de medicamente, vorbeam de problema medicamentelor compensate. Au mai ap„rut acum, bineÓn˛eles, ∫i firmele de ˛ig„ri care sunt sup„rate de introducerea taxei de viciu. Vreau s„ v„ spun c„ nu m„ intereseaz„ aceste lucruri.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/3.III.2006
Furnizorii de medicamente ∫i de servicii medicale, alt grup care este afectat, toat„ lumea are interese Ón sistemul medical. Sistemul de s„n„tate Ón Rom‚nia, Ón momentul de fa˛„, este una din cele mai bune vaci de muls. Œn loc s„ aib„ grij„ de cet„˛ean, Ón loc ca sistemul de s„n„tate s„-i poat„ da omului care are nevoie de Óngrijire un serviciu minim, Ón condi˛ii de standarde de calitate, sistemul de s„n„tate este o surs„ de Ómbog„˛ire pentru diverse categorii, care mai de care, pe care vi le-am citat Ónainte. Œntreaga reform„ a sistemului sanitar, practic, se poate sintetiza din acest motiv Óntr-o singur„ propozi˛ie: punem sistemul de s„n„tate Ón folosul cet„˛eanului, ∫i nu Ón folosul altora care lucreaz„ Ón sistem.
Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,
A˛i criticat insistent Ón textul mo˛iunii faptul c„ prin reforma s„n„t„˛ii introducem pachetul bazal de servicii ∫i coplata ∫i extindem baza de impozitare.
Da˛i-mi voie s„ v„ ajut cu c‚teva date concrete. Cu toate c„ ast„zi Ól critica˛i el nu a fost introdus acum. Sistemul bazal de servicii ∫i coplata au fost introduse de fapt prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 150/2003, care este Ón vigoare ∫i ast„zi. Autorii ordonan˛ei au fost primul-ministru de atunci, domnul Adrian N„stase, ∫i doamna ministru a s„n„t„˛ii, Daniela Barto∫.
Din p„cate, ast„zi d‚n∫ii fac parte dintre semnatarii mo˛iunii. Sigur c„ a∫a cum func˛ioneaz„ sistemul bazal de servicii ∫i coplata — am constatat cu to˛ii — nu func˛ioneaz„ bine, de aceea ast„zi le Ómbun„t„˛im astfel Ónc‚t ele s„ corespund„ unui sistem sanitar care — spuneam mai devreme — serve∫te cet„˛eanul.
Œn ceea ce prive∫te baza de impozitare, semnatarii mo˛iunii fac afirma˛ii complet contradictorii.
Pe de o parte, sus˛in c„ reforma pe care o propunem va perpetua subfinan˛area s„n„t„˛ii, pe de alt„ parte critic„ singura m„sur„ eficient„ prin care aceast„ problem„ poate fi rezolvat„, ∫i anume l„rgirea bazei de impozitare. Œn realitate, Guvernul P.S.D. a fost cel care a g‚tuit finan˛area s„n„t„˛ii prin scutiri de la plata contribu˛iei la asigur„rile sociale. Printre beneficiari au fost ∫i pensionari. Este trist c„ a˛i luat aceast„ decizie dintr-un calcul cinic, ∫i nu dintr-o preocupare pentru problemele lor. A˛i vrut voturile pensionarilor, chiar dac„ pre˛ul acestor voturi era s„n„tatea lor, pentru c„ a˛i afirmat: îS„n„tatea este pe gratis“. Eu cred c„ este o mare minciun„, s„n„tatea cost„ bani, iar dac„ ace∫ti bani vin de la contribuabili prin intermediul bugetului, atunci trebuie ca to˛i contribuabilii, dintr-o atitudine de solidaritate, s„ contribuie la acest buget. Ne trebuie ace∫ti bani pentru dot„ri, ne trebuie bani pentru medicamente compensate, bani pentru analize, bani pentru spitalizare, bani pentru salarii, bani pentru cercetare.
Situa˛ia Ón Rom‚nia este una paradoxal„, ast„zi, mai pu˛in de 5 milioane de contribuabili la fondul de asigur„ri sociale de s„n„tate nu pot sus˛ine serviciile medicale pentru 22 de milioane de rom‚ni. Dac„ nimeni nu contribuie la bugetul sistemului sanitar, atunci, evident, serviciile medicale uneori nu exist„ sau sunt foarte proaste.
De aceea, practic, ceea ce ast„zi am ascultat mai degrab„ mi se pare c„ este mult populism ∫i demagogie. F„r„ finan˛are serviciile de s„n„tate sunt doar o cutie colorat„ Ón care Ón„untru nu se afl„ mai nimic, or, datoria
noastr„ este s„ cre„m un sistem de s„n„tate Ón slujba cet„˛eanului, un sistem de s„n„tate Ón care cet„˛eanul s„ aib„ Óncredere ∫i care s„ r„spund„ nevoilor lui. ™i v„ spun foarte sincer, acest lucru, din p„cate, nu se poate face f„r„ bani, f„r„ contribu˛ie. O baz„ de impozitare mai larg„ va asigura bani pentru s„n„tate, ceea ce va permite Ómbun„t„˛irea serviciilor medicale. S„n„tatea presupune costuri, ∫i Ónc„ unele foarte mari, ∫i acest lucru nu se Ónt‚mpl„ numai Ón Rom‚nia, se Ónt‚mpl„ peste tot Ón lume.
Valoarea acestor servicii, valoarea acestor costuri trebuie s„ o suport„m noi to˛i, potrivit principiului solidarit„˛ii, repudiat acum de P.S.D. Guvernul ac˛ioneaz„ potrivit principiului solidarit„˛ii ∫i va pl„ti contribu˛ia pensionarilor cu un venit mai mic dec‚t salariul mediu net pe economie. Guvernul a ac˛ionat deja potrivit principiului egalit„˛ii Ón fa˛a legii. Astfel, din 2005 Óncoace companiile cu datorii la bugetul asigur„rilor de s„n„tate au fost determinate s„-∫i achite obliga˛iile c„tre stat.
Tot legat de subiectul banilor care merg la fondul de s„n„tate a∫ vrea s„ mai clarific o confuzie sem„nat„ de semnatarii mo˛iunii. Ace∫tia au criticat introducerea taxei pe viciu. Eu ∫tiu foarte bine c„ Ón amendamentele depuse, legate de aceast„ tax„, unii parlamentari au Óncercat s„ protejeze interesele unora dintre actorii de pe pia˛a tutunului. Noi, Óns„, am ac˛ionat pornind strict de la interesul general: descuraj„m fumatul, pentru a proteja starea de s„n„tate a popula˛iei. A∫adar, scopul principal este s„ combatem acest viciu, ∫i nu s„ protej„m interesele unora sau ale altora dintre produc„torii de ˛ig„ri.
Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,
Textul pe care-l discut„m ast„zi este scris mai degrab„ Óntr-un stil dup„ ureche, care se nume∫te stil l„ut„resc. Cine a scris-o a f„cut ca l„utarul la nunt„, a Óns„ilat dup„ ureche formule demagogice care s„-i ung„ la suflet pe parlamentarii P.S.D. Nevoile punctuale ale cet„˛enilor nu-∫i g„sesc ecou Ón aceast„ mo˛iune. Pacien˛ii din spitale care nu au medicamente ∫i fe∫i, privilegiile de cast„, condi˛ionarea actului medical, medicii one∫ti care nu reu∫esc s„-∫i Ómplineasc„ voca˛ia profesional„, astfel de chestiuni, din p„cate, nu i-au preocupat pe autorii mo˛iunii; pe mine Óns„ m„ preocup„ ∫i de asta m„ aflu ast„zi Ón fa˛a dumneavoastr„.
Œn aceste condi˛ii, nici m„car nu merit„ s„ Óncerc s„ r„spund la improviza˛ii de genul: restr‚ngerea sever„ a accesului la ocrotirea s„n„t„˛ii; mimarea reformei ∫i crearea unor surse de c‚∫tiguri pentru interese nelegitime; reforma Ómpotriva pacien˛ilor ∫i a oamenilor bolnavi, care va accentua haosul din sistemul sanitar sau acapararea sistemului de s„n„tate Ón folosul exclusiv al unor grupuri mafiote.
Am s„ v„ m„rturisesc sincer ceva. Din toat„ mo˛iunea m-a amuzat ironia pledoariei pentru cei f„r„ bani ∫i a vituper„rilor pline de m‚nie proletar„ Ómpotriva capitali∫tilor ∫i a celor boga˛i.
V„ Óntreb, domnilor, cine v„ mai crede? Poate m„tu∫ile ∫i verii care sper„ s„-∫i fac„ ucenicia Ón gestionarea afacerilor la ∫coala de partid a P.S.D.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.