Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·3 martie 2006
Senatul · MO 17/2006 · 2006-03-03
· procedural · adoptat
2 discursuri
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,
V„ rog s„-mi permite˛i s„ declar deschis„ ∫edin˛a comun„ a Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului.
V„ anun˛ c„, din totalul de 468 de deputa˛i ∫i senatori, ∫i-au Ónregistrat prezen˛a un num„r de 326, iar 142 sunt absen˛i. Deci suntem Ón cvorum legal.
Proiectul ordinii de zi ∫i programul de lucru pentru ∫edin˛a comun„ de ast„zi, stabilite de Birourile permanente ale celor dou„ Camere, au fost distribuite parlamentarilor.
V„ consult dac„ ave˛i observa˛ii asupra ordinii de zi. Nu sunt observa˛ii.
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Domnule pre∫edinte al Senatului, Domnule pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, Domnule prim-ministru,
Doamnelor ∫i domnilor mini∫tri,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/3.III.2006 Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i, Stima˛i invita˛i,
Œn temeiul art. 113 din Constitu˛ia Rom‚niei ∫i al art. 78—82 din Regulamentul ∫edin˛elor comune ale Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor, 160 de senatori ∫i deputa˛i, apar˛in‚nd Grupurilor P.S.D. ∫i P.R.M., au depus prezenta mo˛iune de cenzur„ cu titlul: îAntireforma s„n„t„˛ii“ Ón leg„tur„ cu angajarea r„spunderii Guvernului asupra proiectului de Lege privind reforma Ón domeniul s„n„t„˛ii.
Ini˛iatorii mo˛iunii de cenzur„, respectiv partidele politice pe care ace∫tia le reprezint„, Partidul Social Democrat ∫i Partidul Rom‚nia Mare, doresc s„ precizeze, de la bun Ónceput, c„ s-au manifestat ∫i au ac˛ionat constant, de-a lungul anilor, pentru o reform„ real„, de substan˛„, Ón domeniul s„n„t„˛ii.
Œn viziunea noastr„, aceast„ reform„ ar trebui s„ r„spund„ cerin˛elor de echitate, de calitate ∫i de sustenabilitate ale sistemului Ón ansamblul s„u. Un echilibru ∫i o armonizare a celor trei cerin˛e consider„m c„ pot contribui cu adev„rat la reforma s„n„t„˛ii, de o manier„ care s„ corespund„ nevoilor ∫i a∫tept„rilor popula˛iei din Rom‚nia.
Ceea ce ne-a prezentat Óns„ Guvernul T„riceanu sub forma unui pachet de 17 legi, intitulat pompos îLege privind reforma Ón domeniul s„n„t„˛ii“, nu reprezint„ altceva dec‚t cel mult expresia unei antireforme Ón domeniu, c„ci, Ón fapt, ni se propune s„ legitim„m prin votul nostru nimic altceva dec‚t crearea unor noi surse de c‚∫tiguri pentru grupurile de interese clientelare din anturajul Guvernului.
A∫a-zisa reform„ se dovede∫te a fi o reform„ Ómpotriva pacien˛ilor ∫i, Ón general, Ómpotriva cet„˛enilor obi∫nui˛i din aceast„ ˛ar„, consecin˛a ei direct„ fiind restr‚ngerea sever„ a dreptului fundamental la ocrotirea ∫i garantarea s„n„t„˛ii — drept prev„zut la art. 34 din Constitu˛ie — pentru marea majoritate a popula˛iei.
Adev„ra˛ii beneficiari ai acestei reforme mimate o reprezint„ persoanele cu venituri mari ∫i foarte mari din aceast„ ˛ar„.
De la acoperirea universal„ ∫i accesul legal ∫i gratuit la serviciile de asisten˛„ medical„ la pachetul minimal ∫i restr‚ngerea sever„ a accesului la ocrotirea s„n„t„˛ii Ón func˛ie de m„rimea veniturilor, iat„ uria∫ul pas Ónapoi pe care ministrul Nicol„escu Ól propune prin antireforma sa.
Respingem categoric o asemenea solu˛ie v„dit antisocial„ ∫i anticonstitu˛ional„.
Este Ónc„ un exemplu concludent a ceea ce Ónseamn„ politica de dreapta Ón Rom‚nia, o politic„ ∫i o guvernare Ón folosul celor boga˛i ∫i Ómpotriva marii majorit„˛i a cet„˛enilor ˛„rii, l„sa˛i s„ se descurce fiecare cum poate.
Œn fapt, aceast„ a∫a-zis„ reform„ nu este altceva dec‚t expresia legislativ„ a retragerii statului din Ónc„ unul dintre domeniile esen˛iale ale vie˛ii sociale, ∫i anume asigurarea serviciilor de s„n„tate pentru cet„˛enii Rom‚niei.
Iat„, stima˛i colegi, motivele pentru care semnatarii introduc prezenta mo˛iune de cenzur„. Œn plus, angajarea r„spunderii Guvernului pe o tem„ at‚t de complex„ ∫i sensibil„ pentru Óntreaga na˛iune, f„r„ o dezbatere parlamentar„ temeinic„, este, Ón opinia noastr„, un act iresponsabil, o aventur„ pe care Parlamentul Rom‚niei are datoria s„ o sanc˛ioneze drastic.
Ceea ce ne-a prezentat Guvernul nu este o reform„ real„, ci o mimare a reformei ∫i crearea unor surse de c‚∫tiguri pentru grupurile de interese nelegitime din
anturajul Guvernului, a∫a cum declara chiar pre∫edintele B„sescu. Este o îreform„“ Ómpotriva pacien˛ilor ∫i a oamenilor bolnavi, care va accentua haosul din sistemul sanitar, pentru c„ pacien˛ii sunt marii perdan˛i ai acestei a∫a-zise reforme. Lor nu li se ofer„ nimic Ón plus, dimpotriv„, li se ia un drept garantat, dreptul la s„n„tate.
Œn afara ministrului s„n„t„˛ii, care devine atotputernic, singurii care au de c‚∫tigat sunt cei cu bani, din nefericire cei foarte pu˛ini, care-∫i pot permite s„ pl„teasc„ asigur„ri private pentru serviciile medicale. Desigur, printre cei capabili s„ pl„teasc„ servicii private de s„n„tate se num„r„ ∫i ministrul Nicol„escu. De altfel, Óntregul pachet de legi este f„cut s„ distrug„ sistemul public de s„n„tate pentru a favoriza firmele private de asigur„ri.
Cet„˛eanul obi∫nuit, cel c„ruia ar fi trebuit s„ i se adreseze de fapt aceast„ reform„ a s„n„t„˛ii, este complet omis din cele peste 200 de pagini de text de lege. Pretinsa grij„ pentru cet„˛eanul simplu apare doar Ón noile metode menite s„-l mai jupoaie de un ban pe omul s„rac aflat Ón impas. Am numit aici coplata, pachetul minim de servicii medicale ∫i a∫a-numita extindere a bazei de impozitare care, puse Ón aplicare, vor diminua ∫i mai mult calitatea serviciilor medicale, cresc‚nd, Ón acela∫i timp, costul suportat de contribuabili.
Iat„ ce Ónseamn„, mai simplu zis, aceste inova˛ii, dincolo de fanfaronad„, traduse Ón rom‚ne∫te. Coplata ministrului Nicol„escu Ónseamn„ c„ ceea ce primeam p‚n„ acum pe gratis vom primi, de acum Ónainte, contra cost. Pachetul minim de servicii medicale, inventat de acela∫i ministru, arat„, a∫a cum indic„ ∫i numele, c„ dac„ p‚n„ acum pacien˛ii primeau destul de pu˛in, de acum Ónainte vor primi ∫i mai pu˛in. Extinderea bazei de impozitare Ónseamn„ c„ cei care p‚n„ acum nu pl„teau, adic„ pensionarii cu venituri mici ∫i agricultorii, dup„ promulgarea acestui pachet de legi vor fi obliga˛i s„ pl„teasc„ pentru orice serviciu de s„n„tate.
Legile s„n„t„˛ii nu sunt doar antisociale prin con˛inutul lor, ci ∫i neconstitu˛ionale. Ele reconfirm„ maniera Guvernului de a trata cu dispre˛ dezbaterea politic„ parlamentar„.
Din p„cate, Cabinetul T„riceanu a dus, dup„ Ónvestirea sa, o politic„ sistematic„ de eludare a Parlamentului, unicul for legislativ ∫i institu˛ia de baz„ a democra˛iei Óntr-un stat de drept.
A∫a a procedat Guvernul ∫i anul trecut, c‚nd a angajat r„spunderea Guvernului pe legile justi˛iei, iar acum, la doar c‚teva luni, acela∫i titular de la justi˛ie vine cu circa 140 de amendamente la propriul pachet de legi, despre care ∫i-a dat seama, Óntr-un t‚rziu, c„ are caren˛e majore. A∫a a procedat Cabinetul T„riceanu Ón iulie 2005 c‚nd — fapt f„r„ precedent —, Óntr-o singur„ ∫edin˛„ de Guvern a emis 45 de ordonan˛e de urgen˛„, dintr-un total de 210 ordonan˛e de urgen˛„ emise de-a lungul anului 2005, f„r„ ca urgen˛a s„ existe cu adev„rat.
A∫a procedeaz„ din nou Guvernul Ón cazul legilor din s„n„tate. Semnatarii prezentei mo˛iuni resping aceast„ manier„ de lucru arbitrar„ ∫i neconstitu˛ional„, care transform„ Parlamentul Óntr-o institu˛ie decorativ„ ∫i gole∫te democra˛ia rom‚neasc„ de con˛inut.
Pachetul legislativ pe care-∫i asum„ r„spunderea Guvernul T„riceanu reprezint„ o recidiv„ a acestei echipe guvernamentale de atac la ordinea constitu˛ional„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/3.III.2006 De asemenea, apare ca fiind contrar„ articolului 41 din Constitu˛ie includerea Ón con˛inutul uneia ∫i aceleia∫i b„l˛ate ∫i chinuite legi a aspectelor care ˛in de protec˛ia social„ a muncii, sub forma asigur„rilor de s„n„tate, al„turi de aspecte care vizeaz„ organizarea spitalelor, exercitarea profesiei de medic, de farmacist etc.
Caracterul neconstitu˛ional al acestei legi privind reforma Ón domeniul s„n„t„˛ii rezult„, cu at‚t mai mult, dac„ avem Ón vedere ∫i faptul c„ Ón aceast„ lege, cum s-a ar„tat mai sus, sunt introduse for˛at ∫i aspecte care ˛in de regimul juridic al func˛iei publice sau al contractului de munc„, materii pentru care Ón Constitu˛ie sunt prev„zute legi organice speciale.
Faptul c„ se apeleaz„ la aceast„ modalitate excep˛ional„ de legiferare — evit‚ndu-se discu˛iile Ón comisiile de specialitate ale celor dou„ Camere, posibilitatea formul„rii de amendamente, Ón procedura obi∫nuit„ de legiferare, ∫i evit‚ndu-se dezbaterile Ón plenul Camerelor — scoate Ón eviden˛„ nu numai lipsa de respect a Guvernului fa˛„ de Parlament, Ón general, fa˛„ de majoritatea Parlamentului pe care se sprijin„, Ón particular, ci ∫i conduita acestuia, contrar„ principiilor democratice constitu˛ionale, consacrate de Constitu˛ie.
Angajarea r„spunderii Guvernului pe acest voluminos ∫i pestri˛ pachet de legi este un act iresponsabil, care va spolia sistemul ∫i va crea un haos generalizat Ón acest sector de activitate.
Constitu˛ia prevede, la art. 114, dreptul Guvernului de a-∫i angaja r„spunderea Ón fa˛a Parlamentului, drept pe care nu-l contest„m. Apreciem, Óns„, c„ Ón cazul de fa˛„ angajarea r„spunderii Guvernului pe acest pachet de legi este un abuz de drept ∫i un abuz de putere. Asocia˛iile patronale ∫i sindicale reprezentate Ón Consiliul Economic ∫i Social, precum ∫i institu˛ii profesionale cu prestigiu ∫i autoritate unanim recunoscute din Uniunea European„ sunt Ón consens Ómpotriva acestei a∫a-zise reforme din s„n„tate. Practic, Ón acest caz, Guvernul este Ómpotriva tuturor: furnizori ai actului de asisten˛„ medical„ ∫i beneficiari ai acestuia.
Adev„ratele obiective ale ini˛iatorilor acestui demers sunt Ón num„r de cel pu˛in trei:
1. Mai Ónt‚i, datorit„ sc„derii la mai pu˛in de jum„tate a cre∫terii economice Ón 2005 fa˛„ de 2004, Guvernul nu are suficien˛i bani s„ sus˛in„ sistemul de s„n„tate, ∫i atunci creeaz„ o perdea de fum, o diversiune, Ón∫el‚nd popula˛ia cu o pretins„, dar inexistent„ reform„ a sistemului. Actualii guvernan˛i au promis Ón campania electoral„ o finan˛are pentru s„n„tate de minimum 6% din P.I.B., iar acum sunt Ón situa˛ia ca dup„ un an s„ ofere doar 3,3% din P.I.B.;
· other
211 de discursuri
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Mul˛umesc, domnule deputat. Stima˛i colegi,
V„ informez c„ Birourile permanente ale celor dou„ Camere, reunite ast„zi de diminea˛„ Ón ∫edin˛„ comun„, cu participarea, bineÓn˛eles, a liderilor grupurilor parlamentare, au hot„r‚t s„ propun„ timpul maxim afectat pentru dezbaterea mo˛iunii de cenzur„.
Astfel, Guvernul are la dispozi˛ie 60 de minute, pe care le utilizeaz„ la Ónceputul ∫i la finalul dezbaterilor.
Grupurilor parlamentare din Camera Deputa˛ilor ∫i Senat li se acord„ timpul corespunz„tor num„rului de membri, lu‚ndu-se Ón calcul c‚te 20 de secunde pentru fiecare parlamentar.
Deputa˛ii ∫i senatorii care nu fac parte din grupuri parlamentare vor avea la dispozi˛ie tot 20 de secunde pentru fiecare, timp care poate fi cedat Óntre ace∫ti parlamentari sau poate fi cedat grupurilor parlamentare.
Rezult„, deci, urm„toarele limite maxime de timp: Grupurile Alian˛ei P.N.L.-P.D. au la dispozi˛ie 54 de minute, Grupurile Partidului Social Democrat, 51 de minute, Grupurile Partidului Rom‚nia Mare, 16 minute, Grupurile U.D.M.R., 10 minute, Grupurile Partidului Conservator, 10 minute, Grupul minorit„˛ilor na˛ionale, 6 minute ∫i deputa˛ii ∫i senatorii f„r„ apartenen˛„ la grupuri parlamentare, 6 minute. Un total de 153 de minute.
Stima˛i colegi,
Vot · Amânat
Dezbaterea mo˛iunii de cenzur„ cu tema îAntireforma s„n„t„˛ii“ (supunerea la vot; respingerea mo˛iunii)
gi, unei popula˛ii Óntregi, unei ˛„ri de 22 de milioane de rom‚ni care au nevoie de un sistem de s„n„tate care s„ le asigure un minimum de servicii de calitate.
Ingredientele care compun mo˛iunea de cenzur„ Ómpotriva reformei sunt cele pe care le-a˛i auzit mai devreme.
Doamnelor ∫i domnilor ini˛iatori ai mo˛iunii,
O mo˛iune de cenzur„ are o func˛ie foarte important„ Ón mecanismul democratic, este instrumentul prin care Parlamentul poate s„ concedieze Guvernul. C‚nd urmeaz„ asum„rii r„spunderii, ea exprim„ dezacordul cu proiectul de lege sau cu declara˛ia de politic„ general„ pe care a prezentat-o Executivul.
Din p„cate, dumneavoastr„ a˛i depus aceast„ mo˛iune pentru a bloca reforma Ón domeniul s„n„t„˛ii.
V„ pot spune c„ Guvernul nu va c„dea, Ón schimb dumneavoastr„ a˛i transmis deja un mesaj foarte direct cet„˛enilor, dori˛i ca s„n„tatea s„ r„m‚n„ Ón criz„. Desigur, aceasta nu reprezint„ o noutate. Reconfirma˛i ceea ce a˛i f„cut Ón perioada c‚nd a˛i fost la guvernare.
Dac„ ast„zi s„n„tatea este la un pas de colaps este ∫i pentru c„ dumneavoastr„ a˛i dus-o acolo, ∫i am s„ v„ dau dou„ exemple concrete de practici abuzive din perioada guvern„rii dumneavoastr„.
V„ propun, mai Ónt‚i, s„ vedem radiografia bugetului s„n„t„˛ii pe anul 2005, a∫a cum a fost l„sat de Guvernul P.S.D. A∫ dori s„ m„ urm„ri˛i.
— 23.500 de miliarde, care reprezint„ 25% din bugetul alocat s„n„t„˛ii pentru anul 2005, reprezentau arieratele sau, dac„ vre˛i mai explicit, sume nepl„tite la Fondul na˛ional unic de s„n„tate de c„tre diferi˛i operatori economici, cei care erau îsc„pa˛i“ de griji, datorit„ faptului c„ foarte multora li se permitea acest comportament. Deci un sistem de s„n„tate care Ón primul r‚nd era privat de resursele necesare, de nu mai pu˛in de un sfert din resursele de care avea nevoie;
— la capitolul îCheltuieli“, 12.000 de miliarde, care reprezint„ 12,5% din bugetul alocat s„n„t„˛ii Ón anul 2005, datorii la furnizori ie∫ite din termenul de plat„ stabilit prin contract;
— alte 7.000 de miliarde influen˛e financiare neacoperite ca urmare a major„rilor salariale aprobate dup„ publicarea Legii bugetului de stat pe anul 2005. V„ aduc aminte acest lucru se Ónt‚mpla Ón 2004, c‚nd a fost luat„ decizia de majorare a salariilor, nefinan˛at„ Ón buget;
™i am s„ v„ spun la fel de sincer ∫i ce m-a iritat: minciuna c„ Ón acest moment serviciile de s„n„tate sunt gratis. Ce crede despre acest lucru cel care pl„te∫te la negru pentru a fi operat Óntr-un spital de stat? Ce spun medicii care cump„r„ din salariul lor fe∫i ∫i medicamente sau Ói trimit pe pacien˛i s„ le cumpere din buzunarele
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/3.III.2006 proprii pentru a se trata? Nu a˛i auzit despre astfel de cazuri? Eu am auzit ∫i, de aceea, am promovat reforma Ón s„n„tate, pentru a Óncerca s„ rezolv„m aceste probleme.
Nu, doamnelor ∫i domnilor, singurul lucru gratis Ón sistemul de s„n„tate dorit de P.S.D. este mizeria, la care se d„ un bonus pe m„sur„: umilin˛a pacien˛ilor.
Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,
Dincolo de unele dispute politice normale Ón Parlament, am s„ revin acum la lucrurile cu adev„rat importante, pentru care noi suntem ast„zi aici. Adoptarea mo˛iunii ar bloca reforma s„n„t„˛ii ∫i ar permite intrarea sistemului sanitar Ón colaps. Avem responsabilitatea, Ón fa˛a celor 22 de milioane de rom‚ni, s„ respingem aceast„ mo˛iune. Avem responsabilitatea, Ón fa˛a cet„˛enilor Rom‚niei, s„ recl„dim sistemul de s„n„tate public„. Am spus-o ∫i o repet cu toat„ sinceritatea: sunt foarte preocupat de situa˛ia din domeniul sanitar, de aceea am cerut Parlamentului s„ dea un vot de Óncredere Guvernului pentru reforma s„n„t„˛ii.
Œn anul 2005 Guvernul pe care-l conduc a f„cut ceva ce nu a f„cut nici un alt Cabinet p‚n„ acum. Am alocat o sum„ uria∫„, de peste 13 mii de miliarde de lei, echivalentul a 400 de milioane de euro, pentru a redresa sistemul sanitar. Am pl„tit datoriile acumulate Ón sistem pentru a preveni intrarea Ón colaps. Astfel, Óncepem anul 2006 f„r„ nici un fel de datorii Ón sistemul sanitar, dar, dac„ nu corect„m rapid deficien˛ele majore din sistemul de s„n„tate, datoriile vor reap„rea, iar banii vor fi prost gestiona˛i Ón continuare.
Proiectul de Lege pentru reforma s„n„t„˛ii propune prin cele 17 titluri ale sale o abordare unitar„ ∫i complex„. Lu„m fiecare problem„ sensibil„ Ón parte ∫i Ói propunem o solu˛ie:
— supliment„m resursele financiare pentru s„n„tate, Ón acela∫i timp, bloc„m drenarea banilor publici din sistemul de s„n„tate Ón buzunarele vreunei clientele;
Mul˛umesc, domnule prim-ministru. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i ∫i senatori,
Trecem la dezbateri pe marginea mo˛iunii prezentate ∫i, bineÓn˛eles, a r„spunsului la mo˛iune prezentat Ón numele Guvernului de c„tre domnul prim-ministru.
Œl invit la microfon pe domnul senator Mircea Geoan„, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat. Se preg„te∫te domnul senator Puiu Ha∫otti.
8 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/3.III.2006
## **Domnul Mircea Dan Geoan„:**
Domnilor pre∫edin˛i ai Camerelor Parlamentului Rom‚niei,
Domnule prim-ministru,
Distin∫i membri ai Guvernului,
Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,
Domnul prim-ministru are dreptate. N-ar fi trebuit s„ fie ast„zi aici, pentru c„ Ón mod normal o reform„ at‚t de important„, un domeniu at‚t de sensibil cum este sistemul de s„n„tate din Rom‚nia nu ar fi trebuit s„ se produc„ prin asumarea r„spunderii de c„tre actualul ∫i pasagerul Guvern al Rom‚niei.
Am asistat la o lec˛ie de manual cum s„ nu se fac„ reforma, cum s„ se mimeze consultarea public„. O decizie care vizeaz„ 22 de milioane de rom‚ni nu se poate face, domnule prim-ministru, prin asumarea r„spunderii, a∫a cum v-a˛i obi∫nuit s„ trece˛i, prin nesocotirea Parlamentului ∫i dispre˛ul fa˛„ de opinia public„, majoritatea pseudoreformelor pe care le-a˛i propus.
Ca ∫i Ón cazul cotei unice de 16%, de care au beneficiat doar 300.000 de rom‚ni ∫i pl„tesc mai multe taxe, ∫i tr„iesc mai prost, ∫i o economie care merge gre∫it, ca ∫i asumarea r„spunderii pentru legile propriet„˛ii, unde doar o m‚n„ de rom‚ni au profitat, ∫i ceilal˛i Ó∫i bat capul prin tribunale cum s„ ias„ din acest necaz, a∫a cum a˛i f„cut ∫i cu legile de reform„ a justi˛iei, pe care ne chinuim cu to˛ii, merg‚nd la pre∫edintele Rom‚niei, ca s„ salv„m ceea ce a˛i f„cut prost dumneavoastr„ ∫i Guvernul dumneavoastr„, iat„ ∫i ast„zi, Ón domeniul s„n„t„˛ii, asist„m la un simulacru de reform„ ∫i la ni∫te tri∫ti epigoni ai marilor liberali dintre r„zboaie.
Nu este o reform„ de tip liberal, a∫a cum o Ón˛elege Europa liberal„ pe care o respect„m, ci este o reform„ a unei noi clase de oligarhi care, dac„ ar dori s„ contribuie la sistemul de s„n„tate din averile personale ∫i din jocul la burs„ Ón care v-a˛i specializat, ar putea s„ rezolve problemele spitalelor din Rom‚nia.
Ce v-a oprit, domnule prim-ministru ∫i domnule ministru Nicol„escu, s„ veni˛i Óntr-o procedur„ normal„ de dezbatere public„, inclusiv Ón Parlamentul Rom‚niei? De ce v-a fost team„? V-a fost cumva team„ de ceea v-au spus Ón timpul ultimelor luni totalitatea asocia˛iilor profesionale, nu numai doctorii de la P.S.D., Asocia˛ia medicilor de familie, asocia˛iile farmaci∫tilor, sindicali∫tii ∫i patronatele din Consiliul Economic ∫i Social, Uniunea Profesiilor Liberale — dac„ v„ spune ceva acest cuv‚nt — cu to˛ii au respins acest pachet de s„n„tate.
™i au dreptate, domnule prim-ministru, ∫i partidul pe care-l conduc ar fi fost interesat s„ avem o dezbatere sincer„ ∫i constructiv„ asupra acestui necesar efort de reform„ Ón sistemul de s„n„tate rom‚nesc, dar a˛i refuzat, probabil de team„ sau poate din alte interese pe care nu vreau s„ le amintesc.
Œn al doilea r‚nd, a˛i reu∫it s„ transforma˛i unul dintre promi˛„torii tineri politicieni din Rom‚nia, ∫i-mi aduc aminte de domnul Nicol„escu c‚nd era Ón Parlament, al„turi de noi, Óntr-unul dintre cei mai antipatici oameni politici din Rom‚nia.
™i nu-i fac domnului Nicol„escu un proces de inten˛ie ∫i nu m„ leg de calificarea sa profesional„, p‚n„ la urm„ fiecare trebuie s„ fie m‚ndru de ceea ce a f„cut Ón via˛„ sau mai pu˛in m‚ndru, dar am senza˛ia c„ cineva l-a
Ómpins Ón fa˛„ din dorin˛a de a-i rupe picioarele ∫i cred c„ Ón aceast„ zi ∫i Ón lunile urm„toare acest plan va reu∫i.
Domnule Nicol„escu, felicit„ri pentru asumarea acestui proiect important de reform„!
Ce dorim s„ facem prin acest pachet de pseudoreform„ Ón s„n„tate? Ceea ce a Óncercat s„ fac„ p‚n„ acum aceast„ guvernare de dreapta. Se dore∫te, de fapt, asigurarea unor servicii de bun„ calitate pentru cei care-∫i permit s„ le pl„teasc„, de fapt introducem sistemul de clinici private Ón Rom‚nia, dar, domnule prim-ministru, a∫a cum ∫i dumneavoastr„, ∫i colegii dumneavoastr„, ∫i grupurile de interese care stau la masa Guvernului tot la Viena o s„ merge˛i s„ v„ trata˛i, nu la clinicile private pe care vre˛i s„ le face˛i.
Ce rezolv„ acest a∫a-zis pachet de reform„? Rezolv„ problema finan˛„rii sistemului? R„spunsul este nu.
Ce se rezolv„ prin aceast„ minciun„ Ón care se spune c„ l„rgirea bazei de impozitare se face de c„tre Guvern Ón numele pensionarilor, dar banii de la Guvern sunt cumva banii de la averile cumulate ale membrilor Guvernului sau sunt tot bani de la buget? Nu este vorba de taxe ∫i de impozite? Cum rezolv„ acest pseudopachet de reform„, domnule prim-ministru, problema celor care tr„iesc la ˛ar„ ∫i care vor avea aceea∫i dificultate s„ ajung„ la un spital de minim„ decen˛„, undeva la Bucure∫ti? Œngropa˛i banii contribuabililor Ón nu ∫tiu c‚te spitale regionale universitare, care ar fi populate nu de profesori universitari, ci de pseudodoctori, probabil din clientela P.N.L.-ului ∫i P.D.-ului. Este o form„ vicioas„ de a Óncerca de a spune c„ se face reform„.
Domnul prim-ministru ne-a spus c„ Ól doare inima de milioanele de rom‚ni care tr„iesc din pensii ∫i salarii mici ∫i care nu vor avea rezolvat„ problema medicamentelor compensate, ∫i-mi pare r„u s„ spun acest lucru, domnule prim ministru, pentru c„ Ón pachetul de legi sunt ∫i c‚teva m„suri care sunt bune, sunt chestiuni legate de legalizarea unor probleme legate de transplant, Legea medicamentului, deci Ón acest conglomerat de legi care ni se propun sunt ∫i lucruri pozitive. Dar ce op˛iune avea opozi˛ia din aceast„ ˛ar„ ∫i din aceast„ sal„ — P.S.D.-ul ∫i colegii de la P.R.M. — Ón condi˛iile Ón care dumneavoastr„ sfida˛i democra˛ia, doar s„ ne spunem punctul de vedere ∫i s„ introducem o mo˛iune de cenzur„...
...∫i urma∫ii Br„tienilor s„ devin„ m‚nio∫i Ón mod proletar, acuz‚nd, la un an ∫i jum„tate de la preluarea Guvernului, tot fosta guvernare. Probabil c„ atunci c‚nd dumneavoastr„ ∫i domnul Nicol„escu ve˛i fi Ón opozi˛ie o s„ critica˛i problemele pe care viitoarea guvernare social-democrat„ le va aduce Ón fa˛a Parlamentului.
Domnule prim-ministru,
Nu a∫a se rezolv„ o problem„ fundamental„ pentru societatea rom‚neasc„. Ceea ce Óncerca˛i s„ face˛i ast„zi cu for˛a nu va rodi. Alungarea din spitale a celor mai buni profesori ∫i medici din aceast„ ˛ar„ este din pornire un lucru gre∫it. Este un lucru gre∫it ∫i vi l-a˛i ales la Ónceput ca ˛int„ pe profesorul, doctorul, colegul nostru Sorin Oprescu...
... ∫i din Óncercarea de a-l termina politic ∫i profesional a˛i f„cut din el aproape un erou na˛ional.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/3.III.2006 Sorine, vreau s„-˛i mul˛umesc pentru modul cum te-ai b„tut pe acest subiect important!
De ce este nevoie de controlul asupra spitalelor de c„tre oligarhii P.N.L. ∫i P.D.? Pentru c„ sunt ∫i terenuri intravilane, pentru c„ este vorba de Ómp„r˛it joburi Ón administra˛ia local„, cum foarte bine v-a˛i apucat s„ o face˛i. Este neserios.
Sunt foarte mul˛i medici ∫i din r‚ndurile majorit„˛ii, ∫i din r‚ndurile opozi˛iei de ast„zi Ón Guvernul Rom‚niei, ∫i din grupul minorit„˛ilor.
Pentru cei care au ast„zi un minimum de con∫tiin˛„, stau ∫i-i Óntreb pe cei care sunt medici, profesori ∫i oameni care, Óntr-adev„r, vor s„ aib„ grij„ de pacien˛ii Rom‚niei: dac„ au inima ∫i con∫tiin˛a Ómp„cat„ vot‚nd Ón favoarea acestui pseudopachet de reform„ Ón domeniul s„n„t„˛ii? Vota˛i cu con∫tiin˛a, pentru c„, p‚n„ la urm„, carnetul de partid este mult mai pu˛in important dec‚t onoarea de a fi Ón serviciul oamenilor ∫i al pacien˛ilor!
Ceea ce se Óncearc„ prin acest pachet de antireform„ Ón s„n„tate este un lucru evident ∫i nici m„car nu exist„ prea mult„ abilitate din partea Guvernului s„-l mascheze.
Œn primul r‚nd, doresc s„-∫i aduc„ clientela politic„ la conducerea spitalelor din Rom‚nia. Este parcelarea Rom‚niei, pe care aceast„ coali˛ie de dreapta o face Ón mod sistematic.
Œn al doilea r‚nd, este introducerea unei viziuni pseudoliberale despre privatizarea sistemului de s„n„tate. ™tim bine c„ sunt probleme Ón sistemul de s„n„tate ∫i ∫tim bine c„ poate ∫i noi, Ón timpul guvern„rii noastre, ar fi trebuit s„ facem mai mult ∫i mai bine. Dar este antisocial, este antieuropean ∫i este anticonstitu˛ional ca acest pachet de pseudoreform„ s„ ia bani de la cei care nu-∫i permit s„ pl„teasc„ servicii de s„n„tate ∫i s„-i transfere pentru cei cu bani, care doresc s„ aib„ acces la servicii private de s„n„tate. Aceasta nu este reform„. Aceasta este o dimensiune antisocial„, este o dimensiune pe care rom‚nii trebuie s„ o resping„.
™i v„ spun asta nu numai ca social-democrat, ci v„ spun ∫i ca cet„˛ean al Rom‚niei. Este anormal ca acest pachet de reform„ s„ propun„ ca un num„r limitat de rom‚ni, pe care-i respect„m ∫i care, dac„ au f„cut banii cinstit, s„ fie s„n„to∫i ∫i s„ mearg„ la clinici private, c‚t mai bune, Ón Rom‚nia, dar, scopul nostru, dragi colegi, ∫i al celor de st‚nga, dar ∫i al celor de dreapta, este s„ oferim servicii de calitate Ón sistemul public de s„n„tate, pentru c„ sectorul privat Óntotdeauna va fi capabil s„ ofere servicii de mai bun„ calitate.
Reforma Ón s„n„tate va fi cu adev„rat una pozitiv„ pentru na˛iunea rom‚n„ atunci c‚nd un om cu bani va prefera s„ mearg„ la o clinic„ public„, pentru c„ ∫i acolo g„se∫te servicii de s„n„tate decente, nu numai la o clinic„ privat„, unde dori˛i s„ v„ b„ga˛i clientela ∫i oligarhii cu care sta˛i la mas„, domnule prim-ministru!...
...∫i cu care v„ solidariza˛i Ónainte ca prieteni intimi s„ fie chema˛i la D.N.A. pentru audieri pentru specula˛ii la burs„. Acesta este tristul adev„r.
Stima˛i colegi,
V-o spun la modul cel mai deschis ∫i cel mai sincer. Am fi preferat ca acest subiect s„ fie dezb„tut Ón
Parlament Ón mod corect ∫i Ón mod normal. Am fi dorit ca amendamentele pe care le-am propus, peste 160 de amendamente numai de la P.S.D., iar P.R.M.-ul a propus prin doctorul Ifrim ∫i ceilal˛i colegi multe alte amendamente, nici unul dintre amendamentele de bun-sim˛, cu adev„rat importante, nu a fost re˛inut.
Aduce˛i Ón fa˛a Parlamentului un pachet de antireform„ care nu v„ face cinste, este un pachet de reform„ care trebuia dezb„tut amplu Ón societate. Vreau s„ v„ spun c„, indiferent de votul de ast„zi, de aici, noi, Partidul Social Democrat, nu ne consider„m lega˛i de acest pachet de reform„ pe care-l respingem pe fond ∫i vom Óncepe o dezbatere public„ Ón toat„ ˛ara, a∫a cum am Ónceput ∫i la Ploie∫ti, cu medicii, cu surorile medicale, cu pacien˛ii, cu cei care doresc s„ Óns„n„to∫easc„ sistemul, pentru ca la viitoarea guvernare s„ avem Óntr-adev„r o reform„ Ón s„n„tate care s„-i ajute pe cei care au nevoie de aceste servicii.
Este o form„ de p„c„leal„ a opiniei publice, se dore∫te Ónc„ o dat„ trecerea prin Parlament cu arogan˛„ ∫i cu lips„ de elegan˛„. Am fi putut s„ evit„m Ónc„ un circ mediatic, am fi putut s„ folosim energiile pozitive ale acestui Parlament ∫i ale na˛iunii pentru un pachet de reform„ pe care s„-l fi salutat ∫i noi, dac„ ar fi fost unul adev„rat.
Domnule prim-ministru, nu ∫tiu c‚te zile mai are Guvernul dumneavoastr„ de tr„it la c‚rma Rom‚niei, dar, din p„cate, v-a˛i legat numele ∫i ast„zi de un pachet care este antisocial, este antieuropean, este anticonstitu˛ional ∫i care nu v„ face cinste, ∫i, dac„ ve˛i continua ∫i Ón pu˛inele luni pe care le mai ave˛i ca Guvern, s„ merge˛i prin asumarea r„spunderii pe teme fundamentale pentru societatea rom‚neasc„, nu ve˛i face dec‚t s„ v„ binemerita˛i soarta.
Avem nevoie, probabil, de un alt tip de guvernare Ón aceast„ ˛ar„.
V„ mul˛umesc.
V„ rog s„-mi permite˛i s„ invit la microfon pe domnul senator Puiu Ha∫otti, din partea Alian˛ei P.N.L.-P.D. Urmeaz„ domnul deputat Mircea Ifrim.
## **Domnul Puiu Ha∫otti:**
V„ mul˛umesc. Domnilor pre∫edin˛i ai Camerelor, Domnule prim-ministru, Doamnelor ∫i domnilor mini∫tri,
Stima˛i colegi,
Œnainte de toate, o chestiune de procedur„.
Art. 20 al Regulamentului ∫edin˛elor comune ale Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului arat„ textual: îPersoanele care asist„ la ∫edin˛„ trebuie s„ p„streze lini∫tea ∫i s„ se ab˛in„ de la orice manifestare de aprobare...“
Reiau. îPersoanele care asist„ la ∫edin˛„ trebuie s„ p„streze lini∫tea ∫i s„ se ab˛in„ de la orice manifestare de aprobare sau dezaprobare, Ón caz contrar fiind evacuate din sal„.“
Domnule pre∫edinte...
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Stima˛i colegi, stima˛i colegi,
V„ rog, Ón primul r‚nd, s„ p„stra˛i lini∫tea Ón sal„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/3.III.2006 V„ rog foarte mult s„ p„stra˛i lini∫tea! Fac apel, fac apel la to˛i cei invita˛i care se afl„ acum Ón sal„ s„ Ón˛eleag„ c„ ∫edin˛a noastr„ este Óntr-adev„r public„, Óns„ trebuie s„ respect„m procedurile pe care le avem. Deci v„ rog s„ asigura˛i p„strarea lini∫tii!
Nu pot trece mai departe, domnule pre∫edinte, f„r„ a constata...
V„ rog.
... c„ nu a˛i respectat Regulamentul ∫edin˛elor comune.
V„ mul˛umesc, Óns„, c„ acum, la sesizarea mea, a˛i cerut asisten˛ei s„ respecte Regulamentul ∫edin˛elor comune.
V„ rog. V„ consuma˛i timpul. V„ rog s„ vorbi˛i.
Aceasta a fost o chestiune pe procedur„. N-am consumat.
V„ rog frumos.
## **Domnul Puiu Ha∫otti:**
Aceast„ mo˛iune este mo˛iunea cu cel mai lung text, dar ∫i cel mai gol de con˛inut. Lucrurile importante ∫i cele adev„rate se spun Ón pu˛ine cuvinte. Ceea ce Óns„ nu am Ón˛eles cu adev„rat din ceea ce ne-a relatat domnul deputat Corl„˛ean a fost faptul c„, la un moment dat, Domnia sa arat„ c„ mo˛iunea ar fi f„cut„ pentru cei boga˛i Ón detrimentul celor s„raci. Eu nu ∫tiu c‚t ˛ine la dumneavoastr„, la P.S.D., domnul ministru Nicol„escu, dar parc„ n-a∫ crede a∫a ceva: s-o fac„ chiar Ón avantajul dumneavoastr„?!
Domnule Mircea Geoan„, nu ∫tiu dac„ a˛i f„cut ceva studii de actorie... A˛i f„cut? Nu. Œnc„ nu?
Eu, dac„ v-a∫ fi fost profesor, nu v-a∫ fi dat not„ de trecere...
Domnule senator, v„ rog s„ nu dialoga˛i cu sala, conform regulamentului. V„ rog foarte mult!
## **Domnul Puiu Ha∫otti:**
Vorbea˛i despre c‚t de efemer este Guvernul. G‚ndi˛i-v„ c‚t de efemere sunt func˛iile Ón fruntea partidelor, mai bine!
Dar, a˛i spus acolo o chestiune foarte interesant„, fapt ce m„ face s„ cred c„ s-a vanghelizat P.S.D.-ul. A˛i vorbit despre cota unic„: îde cota unic„ au beneficiat dec‚t...“
Nu, îdoar“, domnule Geoan„, îdoar“. Acum, nu a˛i luat medita˛ii de la Vanghelie, pentru numele lui Dumnezeu!
Sigur c„ pot face foarte multe comentarii la ceea ce a˛i spus dumneavoastr„, c„ l-ar fi Ómpins Ón fa˛„ cineva pe domnul Nicol„escu. Asta cu Ómpinsul Ón fa˛„ Ón diferite
func˛ii, iar„∫i, s-o l„s„m pentru alt„ discu˛ie. A∫a, Óntre noi doi.
Dar s„ trec la textul mo˛iunii ca atare.
Asist„m ast„zi la dreptul constitu˛ional al opozi˛iei de a depune mo˛iune de cenzur„ la pachetul de legi privind reforma Ón domeniul s„n„t„˛ii, pentru care Guvernul T„riceanu ∫i-a asumat r„spunderea. Este un drept constitu˛ional ∫i este bine c„ opozi˛ia ∫i-l exercit„, pentru c„ numai a∫a putem avea o democra˛ie real„ ∫i stabil„.
Œncerc‚nd, Óns„, s„ Ón˛eleg ra˛iunile pe care s-au fundamentat tezele-for˛„ ale mo˛iunii, am constatat c„ ele, de fapt, nu exist„. Nu exist„, pur ∫i simplu. M„surile concrete care vizeaz„ buna func˛ionare a sistemului sanitar sunt comb„tute prin acuze nefondate, printr-o demagogie politic„ demn„, poate — poate, spun —, de o cauz„ mai bun„.
Am ascultat argumentele colegilor din opozi˛ie, semnatari ai mo˛iunii, ∫i am constatat, din expunerea lor, c„ sunt pentru schimbare, dar aceasta s„ nu le afecteze privilegiile cu care s-au obi∫nuit Ón ultimii 16 ani. Domniile lor doresc revitalizarea sistemului de s„n„tate, dar, dac„ este posibil, materialele sanitare trebuie s„ fie aduse de firmele nepo˛ilor, medicamentele de la farmaciile so˛iei, iar hr„nirea bolnavilor s„ se fac„ de c„tre societatea îSoacra“ S.R.L., sau îM„tu∫a“ S.R.L., dup„ caz. Ce mai conteaz„ c„ medicul rezident tr„ie∫te cu 4—5 milioane lei vechi pe lun„, c„ promo˛ii Óntregi de medici speciali∫ti stau neÓncadra˛i Ón posturi, bucur‚ndu-se c„ sunt l„sa˛i s„ fac„, acolo, c‚te o gard„, dou„. Nimic nu mai conteaz„. Afacerile s„ mearg„, iar bolnavul, care nu are alt„ alternativ„, se va mul˛umi cu ceea ce i s-ar oferi prin spitalul pe care cu onoare-l conduc d‚n∫ii de peste 16 ani ∫i pentru care s-au sacrificat s„ r„m‚n„ Ón func˛ia de director ∫i peste onorabila v‚rst„ de 80 de ani.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Œl invit la microfon pe domnul deputat Mircea Ifrim, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Rom‚nia Mare. Urmeaz„ domnul deputat Bonis István, din partea U.D.M.R.
Domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/3.III.2006
## **Domnul Mircea Ifrim:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i domni pre∫edin˛i, Stima˛i mini∫tri, Stima˛i colegi parlamentari,
Œncep prin a emite o idee: o societate st„ pe trei piloni, pe trei medici. Un medic este cel al psihicului ∫i fizicului, suntem noi, medicii; un alt medic este cel al socialului, este cel cu preg„tire Ón domeniul justi˛iei, tribunalele sunt spitalele socialului; ∫i al treilea este preotul, medicul spiritului.
Pot s„ v„ spun cu toat„ r„spunderea activit„˛ii ∫i faptului c„ m„ g„sesc Ón sistemul de s„n„tate ∫i m„ simt un ambasador al sistemului de s„n„tate Ón aceast„ distins„ lume parlamentar„ c„ actualul pachet legislativ, structurat pe 17 capitole, nu aduce absolut nimic esen˛ial pentru rezolvarea acestor probleme. Nu contest faptul c„ exist„ lucruri bune — Legea transplantului, Legea medicamentului, Legea cardului —, dar nu acestea sunt cele care rezolv„ problemele de s„n„tate.
Principala problem„ a s„n„t„˛ii este subfinan˛area cu care sistemul se confrunt„ an de an ∫i din ce Ón ce mai accentuat, din 1990 p‚n„ Ón prezent.
Cu tot respectul pe care-l am pentru dumneavoastr„, domnule prim-ministru, trebuie s„ v„ spun c„ fondurile pentru s„n„tate nu au crescut de 3 ori. Am aici datele exacte ∫i le putem discuta.
Evolu˛ia cheltuielilor date de la bugetul de stat Ónregistreaz„ o sc„dere de 3 ori, Ón compara˛ie cu anul 1997. Pun‚nd rata infla˛iei, Ón 1997 aveam 45.248, iar actualmente avem 15.388.
Privind fondul de asigur„ri de s„n„tate, v„ pot spune c„ Ón anul 2001 aveam 91.293, ast„zi avem 90.106. Deci fondurile au sc„zut.
Problema fundamental„ a acestui pachet este c„ la capitolul îAsigur„ri de s„n„tate“, acest capitol este o copie cosmetizat„ a Ordonan˛ei nr. 150/2002.
Ave˛i dreptate, coplata ∫i pachetul de servicii se reg„sesc ∫i Ón Ordonan˛a nr. 150/2002 ∫i continu„ Ón prezent, continu„ la fel s„ fie Ón bugetul consolidat de stat, bugetul asigur„rilor sociale de s„n„tate, continu„ s„ fie aduna˛i banii de A.V.A.S. ∫i noi s„ pierdem identitatea banilor.
Vreau s„ v„ subliniez faptul c„ medicamentele sunt foarte scumpe deoarece avem taxe vamale care nu exist„ Ón toat„ lumea, avem un TVA de 9%, c‚nd maximum este de 4% Ón alte ˛„ri, ∫i avem marje.
Grupurile parlamentare ale Partidului Rom‚nia Mare mai au la dispozi˛ie 8 minute.
Urmeaz„ la microfon domnul deputat Bonis István, din partea Grupurilor parlamentare ale Uniunii Democrate Maghiare din Rom‚nia, ∫i va urma dup„ aceea domnul senator Irinel Popescu.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.
V„ mul˛umesc. Domnilor pre∫edin˛i, Stimate domnule prim-ministru, Doamnelor ∫i domnilor mini∫tri, Stima˛i colegi senatori ∫i deputa˛i,
Permite˛i-mi ca, Ón urma lectur„rii textului mo˛iunii de cenzur„ îAntireforma s„n„t„˛ii“, s„ fac urm„toarea remarc„.
Apreciem actul de curaj al colegilor semnatari ai mo˛iunii care, Ón pofida cunoa∫terii situa˛iei reale Ón sistemul sanitar, se opun inten˛iei actualului Guvern de a demarca un proces coerent ∫i unitar de reformare a sistemului sanitar at‚t de mult a∫teptat„ de popula˛ie, c‚t ∫i de majoritatea corpului medical.
Este cunoscut faptul c„, de-a lungul anilor, au existat inten˛ii de reformare Ón domeniul s„n„t„˛ii care, Óns„, s-au dovedit taton„ri superficiale ∫i nu au r„spuns nevoilor ∫i a∫tept„rilor popula˛iei din Rom‚nia.
Œn momentul de fa˛„, sistemul sanitar se afl„ Óntr-o situa˛ie Ón care, dac„ nu se aplic„ o reform„ rapid„ ∫i profund„, risc„m anchilozarea sistemului, cu toate deficien˛ele ∫i neajunsurile sale actuale: acumul„rile de datorii, rostogolirea arieratelor de la un an la altul, utilizarea ira˛ional„ a sumelor alocate, lipsa dot„rii unit„˛ilor sanitare cu aparatura necesar„ investiga˛iilor medicale, diagnostiz„rii ∫i interven˛iilor chirurgicale, lipsa de transparen˛„, finan˛area unor unit„˛i Ón mod preferen˛ial, cumulul de func˛ii, lipsa autonomiei Casei Na˛ionale de Asigur„ri Sociale de S„n„tate, lipsa motiv„rii corespunz„toare a personalului sanitar, prosperarea parasolven˛iei, neacordarea importan˛ei cuvenite furniz„rii serviciilor medicale prespitalice∫ti, cre∫terea categoriilor de persoane care beneficiaz„ de asigur„ri sociale f„r„ plata contribu˛iei.
Toate aceste deficien˛e, coroborate cu multe altele, trebuie s„ determine orice Guvern responsabil ∫i con∫tient de a se folosi de drepturile sale legale, capabile s„ elimine aceste lacune ale sistemului.
Guvernul actual al Rom‚niei a identificat Ón Programul de guvernare s„n„tatea ca prioritate na˛ional„ ∫i folosindu-se de dreptul s„u constitu˛ional, prev„zut la art. 114 alin. (1), Ó∫i asum„ r„spunderea asupra pachetului de legi privind reforma Ón domeniul s„n„t„˛ii, care cuprinde 17 titluri elaborate de Ministerul S„n„t„˛ii.
Mul˛umesc, domnule deputat.
Invit la microfon, din partea Grupurilor Partidului Conservator, pe domnul senator Irinel Popescu ∫i va urma domnul deputat Adrian Miroslav Merka. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul Irinel Popescu:**
Doamnelor ∫i domnilor, Onorat prezidiu,
Pentru Partidul Conservator s„n„tatea a reprezentat Óntotdeauna un domeniu prioritar, de aceea reprezentan˛ii s„i s-au implicat activ Ón reforma s„n„t„˛ii ∫i, implicit, Ón elaborarea pachetului de legi promovat de Guvern.
Secretarul de stat din Ministerul S„n„t„˛ii, al Partidului Conservator, a f„cut parte din echipa care a elaborat proiectul ini˛ial. Reprezentan˛ii din cele dou„ Comisii de s„n„tate ale Parlamentului au luat parte la discu˛iile pe marginea pachetului de legi organizate Ón aceste comisii.
De altfel, cred c„ Ministerul S„n„t„˛ii trebuie felicitat pentru c„ a afi∫at pe site-ul ministerului pachetul de legi ∫i l-a supus unei Óndelungate ∫i benefice dezbateri publice, ∫i cu aceasta cred c„ r„spund ∫i unora dintre criticile care au fost aduse aici.
Chiar ∫i Partidul Conservator a organizat o dezbatere la care au luat parte reprezentan˛i ai altor partide, ai sindicatelor, ai Colegiului Medicilor ∫i Farmaci∫tilor, ai societ„˛ii civile etc. O delega˛ie a Partidului Conservator a discutat direct cu ministrul s„n„t„˛ii pachetul de legi.
Œn sf‚r∫it, dup„ publicarea formei finale a pachetului de legi, Partidul Conservator a mai introdus Ónc„ patru amendamente, dintre care trei au fost acceptate. Men˛ion„m c„ aceste ultime amendamente au fost dezb„tute ∫i Ón Conferin˛a Na˛ional„ a Rectorilor ∫i c„ reflect„ punctul de vedere ale acestei prestigioase institu˛ii.
Ca profesor, am fost ∫i eu preocupat Ón mod serios de Ón˛elegerea corect„ a rolului universitarilor Ón spitalele clinice, de la nivelul comitetului director p‚n„ la nivelul sec˛iilor clinice universitare.
Consider„m c„ forma final„ a pachetului de legi poate fi acceptat„ din acest punct de vedere, pentru c„ Ón aceast„ form„ final„ au fost acceptate acele amendamente care definesc Ón mod clar modul Ón care vor fi conduse spitalele, precum ∫i rolul pe care-l joac„ universitarii.
Œn lege se precizeaz„ c„ managerul general al spitalului va fi un profesionist cu program Óntreg. Aceasta este singura specificare major„, nu este restric˛ionat accesul universitarilor la func˛ia respectiv„, Ón cazul Ón care vor dori s„ o exercite cu program Óntreg. Œn acela∫i timp, managerul general trebuie s„ se sprijine pe un consiliu medical, condus de directorul medical, ∫i pe un consiliu ∫tiin˛ific, Ón spitalele clinice ∫i Ón institutele clinice, condus de directorul ∫tiin˛ific. At‚t cele dou„ consilii, c‚t ∫i persoanele care le vor conduce trebuie s„ reprezinte corpul profesional care s„ sprijine managerul general Ón conducerea spitalului.
V„ mul˛umesc.
Grupurile Partidului Conservator au epuizat timpul alocat.
Dau cuv‚ntul domnului deputat Adrian Miroslav Merka, din partea Grupului parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale. Se preg„te∫te domnul Gheorghe Eugen Nicol„escu.
Domnilor pre∫edin˛i de ∫edin˛„, Domnule prim-ministru, Doamnelor ∫i domnilor mini∫tri, Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i, Stima˛i invita˛i,
Unul dintre obiectivele prioritare ale Grupului parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale este ∫i cel de aderare la structurile europene, c‚t ∫i la Uniunea European„. Consider„m c„ acest obiectiv poate fi realizat Óntr-un mediu stabil ∫i pe baza unei stabilit„˛i politice.
Mo˛iunile, prin esen˛a lor, pot provoca instabilit„˛i majore, care pot afecta grav procesul nostru de aderare. Astfel, noi ne-am manifestat consecvent Ómpotriva mo˛iunilor de orice fel ∫i, Ón consecin˛„, Grupul parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale va vota Ómpotriva mo˛iunii dezb„tute ast„zi.
Mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ mul˛umesc foarte mult.
Œl invit la microfon pe domnul Eugen Nicol„escu, deputat din partea Grupurilor Alian˛ei P.N.L.-P.D. Se preg„te∫te domnul senator Sorin Mircea Oprescu.
Ave˛i cuv‚ntul.
## **Domnul Gheorghe Eugen Nicol„escu** _— ministrul s„n„t„˛ii_ **:**
Onorat prezidiu,
Domnule prim-ministru, Stima˛i colegi,
Doamnelor ∫i domnilor,
Mo˛iunea intitulat„ demagogic ∫i mincinos îAntireforma Ón s„n„tate“ nu este expresia grijii opozi˛iei fa˛„ de starea de s„n„tate a na˛iunii, nici m„car nu mimeaz„ acest lucru. Mo˛iunea opozi˛iei este un banal demers politic prin care P.S.D. Óncearc„ s„-∫i spele imaginea de partid penal.
Mo˛iunea de cenzur„ nu are nimic de-a face cu grija pentru s„n„tate a oamenilor, P.S.D. nu a fost interesat niciodat„ de acest lucru. O recunoa∫te Ónsu∫i medicul de partid, distinsul senator Sorin Oprescu.
Citez din ce spune domnul Oprescu la un interviu dat Ón urm„ cu c‚teva luni la BBC. Mare aten˛ie, citesc din domnul Oprescu: îS„n„tatea nu a fost prioritate pentru nici unul dintre partidele care s-au aflat p‚n„ acum la guvernare. Partidul Social Democrat, at‚ta timp c‚t s-a aflat la guvernare, nu a fost capabil s„ fac„ dec‚t un proiect de lege pentru reforma Ón s„n„tate. Acesta s-a am‚nat Ón Parlament, s-a am‚nat pentru o joi, Óns„ nu s-a spus Ón ce an, ∫i nici p‚n„ Ón ziua de ast„zi proiectul de lege nu a fost discutat.“ Interviul a fost acordat Ón februarie 2005 la BBC ∫i am citat din domnul Oprescu.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/3.III.2006 Concluzia: P.S.D. nu a vrut s„ fac„ reform„ Ón s„n„tate, pentru c„, de∫i se declar„ un partid de st‚nga, nu l-a interesat niciodat„ soarta celor mul˛i, cu at‚t mai pu˛in s„n„tatea lor.
Argumentul cel mai bun: de c‚teva zile, toat„ floarea cea vestit„ a social-democra˛iei rom‚ne∫ti face coad„ la D.N.A., iar opinia public„ afl„ cu stupoare ce averi uria∫e a acumulat Ón 11 ani de guvern„ri burghezia proletar„, anticipat„ de Lenin, parc„ special pentru P.S.D.
Sorin Oprescu recunoa∫te public c„ P.S.D. nu a vrut s„ fac„ reform„ Ón s„n„tate. A min˛it doar ani la r‚nd ∫i a creat haos Ón sistem, pentru a redistribui subfinan˛area Ón buzunarele propriilor demnitari ∫i clien˛i politici.
**:**
Pinochio!
## **Domnul Gheorghe Eugen Nicol„escu:**
Contabilul portocaliu a Ónceput s„ fie hulit ∫i amenin˛at numai Ón momentul Ón care a Óncercat s„ fac„ ordine financiar„ Ón sistem. Altfel, nimeni nu i-a remarcat ∫i criticat nepriceperea medical„ Ón legi specifice, cum sunt cea a transplantului, a medicinei primare, a medicamentului.
Sistemul sanitar este singurul sector care utilizeaz„ bani publici ∫i Ón care nu se aplic„ legea conflictelor de interese, iar conflictele de interese sunt una dintre cauzele datoriilor uria∫e Ón sistem. Contabilul portocaliu a deranjat ∫i deranjeaz„ pentru c„ vrea s„ schimbe aceast„ stare de lucruri.
Medicii sunt persoane speciale, deosebite, care merit„ tot respectul ∫i recunoa∫terile sociale pentru menirea pe care o au. Eu Ónsumi Ói respect Ón mod deosebit! Cu toate acestea, cred c„ nu trebuie plasa˛i deasupra legii,
care, Ón cazul de fa˛„, este cea a conflictului de interese. Medicii au marea ∫i unica ∫ans„ de a ob˛ine respectul pentru ceea ce fac ∫i nu cred c„ favorurile politice vremelnice sunt adev„ratul lor pre˛.
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i ∫i senatori,
Nu vreau s„ Ónlocuiesc demagogia P.S.D. cu o alt„ demagogie, dar v„ asigur c„ reforma pe care Guvernul T„riceanu a g‚ndit-o are Ón centrul s„u omul, fie c„ este medic, fie c„ este pacient.
Esen˛a liberalismului este tocmai grija pentru via˛a individului, cu tot ce implic„ ea! Reforma sistemului sanitar vrea s„ pun„ cap„t exodului de medici tineri, vrea s„ dea medicului ce este al medicului, din punct de vedere financiar ∫i profesional. Implicit, aceste m„suri vor duce la cre∫terea calit„˛ii actului medical, care se exercit„ asupra pacientului.
Cu amendamentul c„ o reform„ pe care P.S.D. nu a vrut s„ o fac„ 11 ani nu poate produce efecte Ón 11 zile, v„ rog s„ respinge˛i mo˛iunea sa demagogic„ ∫i mincinoas„. Reforma este ca un tratament: cu c‚t Ól Óncepi mai repede, cu at‚t este mai eficient. ™i nu uita˛i c„ P.S.D. nu a vrut reform„ Ón s„n„tate ∫i d„ acum cu pietre Ón pomul care Óncepe s„ fac„ roade bune.
Mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Mul˛umesc.
Œl invit la microfon pe domnul senator Sorin Mircea Oprescu, din partea Grupurilor parlamentare social-democrate, ∫i urmeaz„ domnul senator Dan Claudiu T„n„sescu.
Domnule senator, ave˛i cuv‚ntul.
## **Domnul Sorin Mircea Oprescu:**
V„ mul˛umesc. Domnule prim-ministru,
V„ mul˛umesc.
Aplauzele dumneavoastr„ m-au onorat Óntotdeauna, pentru simplul motiv c„ Óntotdeauna am avut senza˛ia c„ dumneavoastr„ ∫ti˛i c„ eu am dreptate.
Domnilor pre∫edin˛i,
Domnule prim-ministru,
Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Obiectul prezentei mo˛iuni Ól constituie situa˛ia dezastruoas„ Ón care se afl„ Ón acest moment starea de s„n„tate a popula˛iei din Rom‚nia. Realitatea arat„ c„ ast„zi, Ón Rom‚nia, Ónregistr„m cele mai mari niveluri ale bolilor ∫i deceselor din Europa. Spitalele se confrunt„ Ónc„ cu lipsa de medicamente, materiale sanitare, c„ldur„ ∫i hran„. La aceasta se adaug„ imposibilitatea oamenilor de a beneficia de dreptul legal la medicamente compensate.
Toate acestea fac, practic, ca popula˛iei s„ nu i se asigure Óngrijirile de s„n„tate de care are nevoie, fiind l„sat„ de actualii guvernan˛i f„r„ nici un fel de ∫ans„ Ón fa˛a bolilor ∫i, Ón ultim„ instan˛„, Ón fa˛a evolu˛iei finale.
Œncep‚nd cu anul trecut, sistemul sanitar a intrat Óntr-o criz„ cronic„ de o profunzime nemaiÓnt‚lnit„, a∫a cum rezult„ din cele ce urmeaz„: alocarea unor sume din ce Ón ce mai mici pentru s„n„tate prin bugetul na˛ional ∫i subfinan˛area actualului sistem de s„n„tate. Statistica ne arat„ c„ Rom‚nia se plaseaz„ pe ultimul loc Ón Europa Ón ceea ce prive∫te banii cheltui˛i anual pentru s„n„tatea fiec„rui locuitor.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/3.III.2006 Sistemul asigur„rilor sociale de s„n„tate a fost subordonat legal regimului finan˛elor publice, directorii de spitale av‚nd obligativitatea Óncadr„rii Ón prevederile bugetare, sub sanc˛iunea penal„, Ón caz de Ónc„lcare a legii.
De∫i existen˛i pe h‚rtie, banii Casei Na˛ionale de Asigur„ri de S„n„tate lipsesc efectiv din Trezoreria Statului, Ministerul Finan˛elor Publice deciz‚nd ce sume se pot elibera pentru sectorul sanitar.
Nu mai putem vorbi de echitate atunci c‚nd fondurile, ∫i a∫a insuficiente, oblig„ medicii ca dup„ c‚teva zile ale lunii s„ nu mai poat„ s„ prescrie re˛ete compensate ∫i, mai grav, s„ fac„ economii la orice material sanitar. Beneficiarii sunt aici Ón sal„, la fel ca cet„˛enii care sunt sus, cei pe care i-a aplaudat cu respect domnul prim-ministru.
## Doamnelor ∫i domnilor,
Criza din s„n„tate a trecut de mult din faza acut„ Ón cea cronic„. Conform obiceiului, ministrul responsabil nu sesizeaz„ acest lucru ∫i, Ón mod ciudat, sunt c„uta˛i acarii P„un.
Cu alte cuvinte, directorii spitalelor sunt de vin„ pentru c„ bolnavii trebuie s„ m„n‚nce, s„ fie trata˛i ∫i opera˛i, ocup‚nd, cum este ∫i firesc, un pat Ón spital.
De fapt, to˛i medicii sunt de vin„ pentru c„ prescriu medicamente scumpe. Este ∫tiut c„ un medicament ieftin d„ rezultate slabe, iar un medicament eficient, bun, dar scump, are rezultate benefice.
Ce medicamente po˛i recomanda bolnavilor Ón condi˛iile Ón care con∫tiin˛a ta te Óndeamn„ s„ nu faci experien˛„ pe ei? Este posibil s„ existe ∫i cheltuieli nejustificate Ón sistem, dar Ónt‚i acestea trebuie dovedite, iar vinova˛ii, pedepsi˛i. Nu poate fi o r„spundere la gr„mad„, Óndreptat„ Ómpotriva pacien˛ilor.
f n‚nd cont de toate acestea, consider„m c„ atitudinea pe care a avut-o ministrul ∫i Ministerul S„n„t„˛ii, Ón general, ca o atitudine sfid„toare ∫i cinic„, ∫i nu numai la adresa corpului medical, ci la adresa tuturor oamenilor care se afl„ Ón nevoie de s„n„tate.
Œn loc s„ rezolve problemele reale ale sistemului de s„n„tate, cum este subfinan˛area, Ministerul S„n„t„˛ii a ajuns s„ se r„zboiasc„ cu medicii ∫i cu farmaci∫tii.
Œnd‚rjirea cu care acest ministru se cramponeaz„, de∫i a devenit evident pentru toat„ lumea c„ incompeten˛a contabilului portocaliu, a∫a cum se definea domnul ministru, a creat un adev„rat co∫mar Ón sistemul sanitar, aproape c„ ˛ine de domeniul patologicului.
Nu este Ónc„ prea t‚rziu ca domnul prim-ministru s„ priceap„ c„ ministrul s„n„t„˛ii d„uneaz„ grav s„n„t„˛ii rom‚nilor.
Nu este Ónc„ prea t‚rziu s„ Ón˛eleag„ domnul prim-ministru c„ cerem cu toat„ fermitatea sistarea acestui circ, acestei reforme mimate din s„n„tate ∫i trimiterea la plimbare a tuturor celor care au dus sistemul Ón halul Ón care el se prezint„ ast„zi. Nu Ón˛elege˛i c„ atunci c‚nd rom‚nul spune c„ este nemul˛umit spune de fapt c„ ˛ara este prost condus„? Criza din sistemul sanitar nu poate s„ continue, iar guvernan˛ii trebuie s„ Ón˛eleag„ c„ s„n„tatea acestui popor este deasupra intereselor personale sau de partid. Unit„˛ile sanitare nu sunt colo∫i industriali care s„ consume, asemenea unor g„uri negre, resurse materiale enorme pentru o produc˛ie nevandabil„; nu au mii de angaja˛i care s„ necesite fonduri astronomice de salarii; marfa pe care o produc, adic„ serviciile de s„n„tate, are c„utare, dar, din p„cate, necesit„ fonduri b„ne∫ti.
Domnilor pre∫edin˛i,
Domnule prim-ministru,
## Stima˛i colegi,
Tot ceea ce a˛i auzit p‚n„ acum g„si˛i pe site-ul pnl.ro din cuvintele domnului Eugen Nicol„escu — 26.11.2002, intitulat îFalimentul s„n„t„˛ii“.
™i Ónchei spun‚ndu-v„ cu toat„ responsabilitatea…
**Din sal„**
**:**
Da, spune˛i ce a˛i f„cut voi... Acela este faliment!
## **Domnul Sorin Mircea Oprescu:**
## Sta˛i pu˛in, c„ v„ r„spund acum...
Œnchei spun‚ndu-v„ cu toat„ responsabilitatea, f„r„ s„ doresc s„ jignesc pe nimeni, c„ ascult‚ndu-l pe domnul ministru Nicol„escu, ascult‚nd reac˛iile multora de aici din sal„ Ómi dau seama c‚t de mult„ dreptate avea bunicul meu care spunea a∫a: îCu prostul care nu are ∫coal„ te lup˛i pu˛in ∫i ai izbutit, dar lupta este colosal„ cu prostul care are ∫coal„.“
V„ mul˛umesc.
Stima˛i colegi,
Din partea grupurilor parlamentare ale P.R.M., dau cuv‚ntul domnului senator Dan Claudiu T„n„sescu.
P‚n„ vine Domnia sa la microfon, rog asisten˛a s„ nu se manifeste nici pro, nici contra, nici cu vocifer„ri, nici cu aplauze. Conform Regulamentului comun al celor dou„ Camere, ca pre∫edinte de ∫edin˛„ sunt obligat„ Ón astfel de condi˛ii s„ iau m„surile care se impun. Domnule senator, ave˛i cuv‚ntul.
## **Domnul Dan Claudiu T„n„sescu:**
V„ mul˛umesc foarte mult.
A˛i v„zut ce Ónseamn„ s„ iei conducerea... Domnilor pre∫edin˛i care nu mai sunte˛i, Domnule prim-ministru, Domnilor mini∫tri,
## Stima˛i colegi parlamentari,
Suntem Ómpin∫i cu to˛ii, cei de fa˛„, Óntr-un c„rucior care e Óndreptat spre o pr„pastie f„r„ fund de m‚na unui
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/3.III.2006 socotitor, un ins lipsit de cele mai elementare cuno∫tin˛e legate de regulile medicinei, reguli Ómp„m‚ntenite de ani mul˛i Óntr-o ∫tiin˛„ care trebuie s„ ofere oamenilor acea pic„tur„ a vie˛ii ce se nume∫te s„n„tate.
Nevoia de s„n„tate a preocupat Óntreaga omenire ∫i o dat„ cu scurgerea anilor grija pur caritabil„ de a-i ajuta pe suferinzi a ajuns un adev„rat sistem, Ón care muncesc milioane de oameni Ón halate albe, m‚na˛i de acelea∫i g‚nduri: Óngrijirea semenilor lor.
Œn ˛ara noastr„ s-au ridicat o mul˛ime de spitale ∫i de policlinici ∫i nu e de uitat c„ mul˛i dintre medicii rom‚ni au ocupat, mul˛umit„ priceperii lor, podiumul celor r„sf„˛a˛i. Acolo au tronat profesorii: Marinescu, Burghele, Paulescu, Arsene, Aurel Moga, Ha˛eganu, Paladi ∫i mul˛i al˛ii care au reu∫it s„ uimeasc„ o lume Óntreag„ prin priceperea ∫i d„ruirea lor Ón b„t„lia cu suferin˛a, aceast„ nepl„cut„ ∫i Ónsp„im‚nt„toare stare Ón care poate ajunge oricare dintre noi, oric‚t de puternic ∫i fericit s-ar socoti c„ este.
Acest fapt ne poate obliga s„ g‚ndim c„ dac„ s„n„tate nu e, nimic nu e.
Stima˛i colegi,
Guvernul actual, condus de domnul prim-ministru C„lin Anton Popescu-T„riceanu, ∫i-a pus Ón g‚nd s„ schimbe prin cele 17 legi ale s„n„t„˛ii o mul˛ime de lucruri din activitatea medical„ a ˛„rii noastre.
Un lucru bun, a˛i spune, dar, din p„cate, aceste legi ale s„n„t„˛ii distrug bazele unor canoane de asisten˛„ medical„ ∫i sunt de o abera˛ie neiert„toare. Aceast„ reform„ a ministrului Nicol„escu este de fapt o legiferare a genocidului ∫i ve˛i vedea mai departe de ce afirm„m acest lucru.
Una dintre cele mai grave erori de care se face vinovat Parlamentul Rom‚niei prin validarea Guvernului T„riceanu este, prin consecin˛ele sale, aceea a valid„rii Ón func˛ia de ministru al s„n„t„˛ii a unui economist deformat prin gargarism politic. Este o eroare care poate provoca o tragedie de propor˛ii, deoarece, o dat„ uns, domnul Eugen Nicol„escu a decis s„ Ónlocuiasc„ dup„ chipul ∫i asem„narea sa directorii de spitale ∫i policlinici cu economi∫ti, ne∫tiind c„ manageriatul unit„˛ilor medicale este o disciplin„ aparte Ón cadrul facult„˛ilor de profil, care produc medici speciali∫ti Ón acest domeniu.
## V„ mul˛umesc.
Grupul parlamentar al P.R.M., din p„cate, ∫i-a epuizat timpul.
Invit la microfon pe domnul Renic„ Diaconescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, care a primit 5 minute din partea timpului alocat alian˛ei. Urmeaz„ domnul deputat Cioc‚lteu, independent.
## **Domnul Renic„ Diaconescu:**
Domnilor pre∫edin˛i, Domnule prim-ministru, Domnilor mini∫tri,
Stima˛i colegi,
Trebuie s„ recunoa∫tem c„ sistemul sanitar din Rom‚nia se confrunt„ cu probleme de ordin economic ∫i social ∫i c„, Ón decursul anilor, cei 16 mini∫tri care au condus destinele sistemului sanitar postdecembrist au Óncercat pe r‚nd s„ g„seasc„ o ie∫ire din aceast„ criz„ care se ad‚nce∫te.
Acest pachet de legi promovat de Ministerul S„n„t„˛ii Óncearc„ s„ g„seasc„ solu˛ii la cele dou„ mari probleme: drepturile pacien˛ilor la tratament ∫i Óngrijiri medicale ∫i drepturile personalului medical. Nimeni nu poate s„ afirme acum c„ legile sunt perfecte ∫i s-a g„sit solu˛ia pentru ie∫irea din criz„ a sistemului sanitar. Nelini∫tea Óns„ care cuprinde acum personalul din sistemul sanitar apare ∫i din necunoa∫terea acestui faimos pachet de legi sau poate c„ unii au dorit s„ fac„ din aceast„ necunoa∫tere o fals„ problem„ ∫i s„ determine o neÓncredere Ón r‚ndul pacien˛ilor ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, Ón r‚ndul personalului medical.
Permite˛i-mi s„-l citez pe domnul Alexis Carrel — vede˛i c„ nu-l citez de domnul Oprescu, care a pus bazele chirurgiei cardiovasculare mondiale — îVia˛a noastr„ este orientat„ de multe ori spre profit ∫i satisfac˛ia vanit„˛ii, grade ∫tiin˛ifice, titluri ∫tiin˛ifice, pozi˛ii sociale. Sunt medici care sub masca devotamentului ∫tiin˛ei ∫i carit„˛ii disimuleaz„ adeseori fa˛a crud„ a interesului personal.“ Ce actuale par s„ fie aceste cuget„ri dup„ aproape 100 de ani. Acest pachet de legi nu-l afecteaz„ pe medicul care lucreaz„ efectiv la patul bolnavului, nu-l afecteaz„ pe profesorul universitar care desf„∫oar„ o adev„rat„ ∫coal„ de medicin„ rom‚neasc„.
De fapt, ace∫tia nu au ap„rut niciodat„ pe ecranele televiziunilor, de∫i ei au sim˛it precaritatea sistemului ∫i au Óndurat necazurile din sistem. Œntrebarea este: cine este motivat s„ creeze acest zgomot de Ómpotrivire fa˛„ de aceste legi? Am s„ v„ r„spund: directorii de spitale. Ce au administrat ace∫ti directori? Banul public. Ce au f„cut cu banul public? A˛i fi uimi˛i, domnilor colegi, dac„ Ministerul S„n„t„˛ii ar fi dat publicit„˛ii rezultatul controlului de audit f„cut la marea majoritate a spitalelor din Rom‚nia.
Are cuv‚ntul, din partea parlamentarilor independen˛i, domnul deputat Cioc‚lteu. Se preg„te∫te domnul deputat Cristian R„dulescu.
Stimate domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Pentru c„ sunt Ónc„ independent, n-o s„ a∫tept ∫i n-o s„ doresc aplauzele dumneavoastr„ de grup ∫i am s„ spun numai ceea ce cred eu c„ este adev„rat din ceea ce se Ónt‚mpl„ ast„zi aici ∫i din ceea ce se Ónt‚mpl„ de c‚teva luni Ón sistemul sanitar.
De 16 ani, nimeni nu vrea s„ Ón˛eleag„ c„ sistemul sovietic sanitar s-a terminat Ón Rom‚nia ∫i c„ intr„m Óntr-o economie de pia˛„, care are ni∫te legi foarte exacte ∫i Ón care fiecare act medical pe care Ól facem trebuie s„ fie pl„tit, trebuie s„ fie cuantificat, trebuie s„ aib„ anumite calit„˛i. Lumea medical„ nu este un col˛ de paradis Ón realitatea rom‚neasc„. Œn multe domenii — chirurgia laparoscopic„, urologia endoscopic„, tipizarea tisular„, transplantul, dializa — ne afl„m la nivelul anului 2000, ∫i asta spre cinstea corpului medical rom‚nesc.
Mentalitatea Óns„ nu s-a modificat esen˛ial. Brancardierul te las„ la camera de gard„, asistenta nu-˛i face tratamentul la timp sau Ó∫i arunc„ acul Ón fes„ de la u∫„, infirmiera nu-˛i schimb„ cear∫aful, medicul nu-˛i d„ nici o aten˛ie ∫i orice gest al s„u trebuie pl„tit de c„tre bolnav sau familia acestuia. Schimbarea antibioticului are un cost anume, proteza trebuie pl„tit„, de∫i e dat„ de casa de asigur„ri, medici cam, s„ le zicem a∫a, obosi˛i intr„ Ón sala de opera˛ie, medici care dau indica˛ii prin u∫a camerei de gard„ pentru a coborÓ abia diminea˛a s„ vad„ bolnavul, dac„ o fac!, spitale ∫i medici care au fost vizionari ∫i au pus deja un pre˛ la fiecare tip de interven˛ie chirurgical„ Ónainte s„ existe oficial o asemenea cuantificare, ∫i mereu toate la limita legii. Sunt spitale care cu licita˛ie sau f„r„ consum„ de 10 ori mai multe medicamente dec‚t spitale similare. Sunt spitale care au primit zeci, sute de miliarde de la comunit„˛ile
locale, ∫i altele care n-au primit dec‚t controale. Cele mai multe controale sunt trimise la spitalele care consum„ mai pu˛in, la sf‚r∫itul anului banii de la asigur„ri sunt primi˛i de cei care consum„ mai mult, dar nu de cei care sunt mai eficien˛i.
Œn Bucure∫ti sunt 14 spitale care vor c„dea la un cutremur mai mic dec‚t cel din 1977. Œn acela∫i timp, trebuie s„ v„ spun c„ bani s-au dat pentru consolid„ri c‚t s„ se construiasc„ alte 20 de spitale noi. Care este justificarea unui credit enorm pentru spitalul Col˛ea, care se repar„ din totdeauna, de∫i putea fi introdus Óntr-un complex istoric, eventual ca muzeu al medicinei rom‚ne∫ti, iar creditul respectiv putea fi folosit pentru construc˛ia a 3 spitale noi, superdotate. Acea limit„ discutabil„ a legii are o alt„ fa˛et„, Ón care majoritatea personalului medical este an de an pus„ la zid, culpabilizat„ pentru fapte de care nu e vinovat„.
V-a∫ ruga s„ Óncheia˛i, domnule deputat!
## **Domnul Alexandru Cioc‚lteu:**
...incompatibilit„˛i propuse de Legea spitalelor, nu sunt lucruri deosebite, ci doar lucruri care ne apropie de Uniunea European„, Ón pachetul de legi.
Nu voi mai fi director de spital, voi pierde 2,5 milioane lei vechi pe lun„, dar ∫i insomnia cvasipermanent„ produs„ de multele probleme ale managementului din spital, bombardat de regulile Uniunii Europene ∫i cu alte reguli produse de medici manageri care n-au Óngrijit niciodat„ un bolnav.
Eu dau o ∫ans„ actualei guvern„ri, care-∫i asum„ o r„spundere foarte mare, ∫i votez pentru pachetul de legi deoarece este prima dat„ c‚nd o guvernare vorbe∫te despre s„n„tatea rom‚nilor ca o prioritate.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Invit la microfon pe domnul deputat Cristian R„dulescu, din partea Grupurilor P.N.L.-P.D., ∫i urmeaz„ domnul deputat Ovidiu BrÓnzan.
## **Domnul Cristian R„dulescu:**
Stimat prezidiu, Stima˛i colegi, Stima˛i invita˛i,
Deputa˛ii ∫i senatorii Partidului Democrat vor vota cu to˛ii pentru sus˛inerea Guvernului ∫i Ómpotriva mo˛iunii ∫i fac acest anun˛ de la Ónceput pentru a lini∫ti spiritele acelor persoane care din naivitate sau poate rea-voin˛„ Ó∫i f„ceau iluzii cum c„ Partidul Democrat ar putea s„ voteze Ómpotriva Guvernului din care face parte.
S„n„tatea a devenit Óntre timp unul dintre acele subiecte despre care Ó∫i dau cu to˛ii cu p„rerea, ca ∫i agricultura, ca ∫i fotbalul, ca ∫i starea vremii, dar la care foarte pu˛ini se pricep.
O s„ rezist tenta˛iei de a pune pe masa de disec˛ie aceast„ mo˛iune, de∫i era tentant pentru mine, de∫i am preg„tirea s„ o fac, ca ∫i medic cu competen˛„ Ón politici sanitare, ca ∫i coautor, din partea Partidului Democrat, al Programului de guvernare pe domeniul despre care vorbim.
Importan˛a mo˛iunii pe care o dezbatem ast„zi, Óns„, excede importan˛ei unei simple mo˛iuni, fie ea ∫i de cenzur„, fiindc„ aici este vorba de context, ∫i ne referim la asumarea responsabilit„˛ii guvernamentale, a treia oar„ Ón mai pu˛in de un an de zile, ∫i ne referim la tema despre care vorbim, care este una dintre temele principale care preocup„ poporul rom‚n.
O s„-mi pun Óntrebarea dac„ era necesar ca Guvernul s„-∫i asume r„spunderea pe aceast„ tem„. Categoric, da, Ón opinia noastr„. Este s„n„tatea unul dintre cele 5 domenii prioritare de ac˛iune guvernamental„ pe care le-a declarat de la Ónceput.
Este unul dintre acele domenii de ac˛iune prioritar„ pentru anul care a Ónceput ∫i, mai mult de at‚t, este unul dintre cele 3 domenii, cele mai importante, Óntre grijile popula˛iei, al„turi de combaterea corup˛iei ∫i al„turi de s„r„cie, de nivelul de trai.
Este deci un semn de responsabilitate ca Guvernul s„ se preocupe de principalele teme ale electoratului. A fost un act de voin˛„ politic„ asumarea r„spunderii Ón var„ pe legile justi˛iei, este un act de voin˛„ politic„ asumarea, acum, a r„spunderii sale pe s„n„tate, iar, Ónc„ o dat„ spun, asumarea de trei ori a r„spunderii sale, Ón mai pu˛in de un an de zile, arat„ un comportament politic ferm, arat„ hot„r‚rea de a parcurge repede etapele c„tre Europa ∫i de a rezolva c‚t mai repede problemele pe care le are popula˛ia.
Mul˛umesc.
Invit la microfon pe domnul deputat Ovidiu BrÓnzan, din partea Grupului P.S.D., ∫i se preg„te∫te domnul Dan Gabriel Popa, senator.
Ovidiu BrÓnzan
#126708## **Domnul Ovidiu BrÓnzan:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Mi se semnaleaz„ din sal„ c„ ar fi unele neclarit„˛i Ón spatele meu.
Ovidiu BrÓnzan
#127030S-a solicitat respectarea Regulamentului comun. V„ rug„m s„ se aplice ∫i acum.
Onorat prezidiu,
Domnule prim-ministru,
Stima˛i colegi,
Stima˛i invita˛i,
S-a discutat despre unele lucruri bune care ar fi con˛inute Ón acest pachet de legi ∫i chiar ministrul Nicol„escu s-a l„udat cu o parte dintre ele. Œntr-adev„r, exist„ ∫i c‚teva legi bune. Dau exemplu: Legea transplantului este o lege dat„ de P.S.D. Ón anul 2004, o reg„sim Ón pachet; Legea asigur„rilor private de s„n„tate este dat„ de P.S.D Ón anul 2004, o reg„sim Ón pachet cu titlul nou, Legea asigur„rilor facultative de s„n„tate;
Legea cardului sau Legea medicamentului sunt directive europene traduse, Óntr-adev„r, foarte corect.
Nu ne a∫tept„m ca actualul ministru s„-∫i dea demisia de onoare pentru plagiat, totu∫i ne-am bucura ca m„car el s„ nu se mai laude cu lucruri care nu-i apar˛in. Dar nu despre legile bune am dori s„ vorbim. Noi am introdus aceast„ mo˛iune de cenzur„ fiindc„ celelalte legi con˛in foarte multe t‚mpenii cu care nu putem s„ fim de acord.
Privind Ón ansamblu pachetul de legi cu ochiul medicului, cu ochiul clinicianului, el are aspectul unui avorton, avorton de reform„ sanitar„ plin de malforma˛ii grave ∫i scos prematur cu forcepsul de c„tre o m‚n„ nepriceput„, c„ci o adev„rat„ reform„ ar fi trebuit s„ aib„ Ón primul r‚nd o strategie, o minim„ viziune de ansamblu asupra sistemului sanitar. Din p„cate, experimentul e∫uat de ast„zi nu are la baz„ dec‚t dorin˛a meschin„ de reclam„ a unui ministru nepriceput.
Stima˛i colegi,
Œn medicin„ exist„ un principiu fundamental respectat de c„tre toat„ lumea. El se nume∫te _îPrimum non nocere“_ , adic„ Ón primul r‚nd s„ nu faci r„u sau, cu alte cuvinte, pe rom‚ne∫te, îDac„ nu te pricepi, nu te amesteci“.
Cei care au elaborat legile pe care le discut„m ast„zi, Ón frunte cu ministrul s„n„t„˛ii, nu se pricep. Acest lucru nu-i Ómpiedic„ s„ fac„ r„u crez‚nd c„ improviza˛ia ∫i amatorismul pot ˛ine loc de reform„. Pacien˛ilor li se ofer„ perspectiva sumbr„ a unor servicii medicale Ónjum„t„˛ite, pentru care vor da mai mul˛i bani.
Medicilor li se ofer„ perspectiva deprofesionaliz„rii, pentru c„ doar cei care nu au realizat nimic Ón meserie p‚n„ acum vor ajunge ∫efi, iar cei care au avut performan˛e vor fi Ónl„tura˛i. Singurul care se bucur„ ∫i z‚mbe∫te tot timpul este Eugen Nicol„escu, care nu Ón˛elege nimic din sistemul sanitar.
Ovidiu BrÓnzan
#129446Dac„ ar Ón˛elege ce se Ónt‚mpl„, ar trebui s„ pl‚ng„. El este fericit, deoarece ne∫tiind face tot timpul descoperiri. A descoperit deun„zi c„ medicii, Ón urma reformei, vor fac vizite la domiciliul bolnavului.
Domnule ministru, medicii fac vizit„ la domiciliul bolnavului de pe vremea lui Hipocrate.
Domnia sa descoper„ c„ asisten˛a medical„ este obligatorie.
Domnule ministru, a∫a func˛ioneaz„ medicina de sute de ani.
Probabil c„ Óntr-o zi o s„ descopere ∫i piramidonul ∫i cu aceasta reforma se va Óncheia. Ne pare r„u, Óns„, c„ nu a reu∫it s„ descopere un lucru elementar, ∫i anume c„ medicina este o profesie liberal„, — liberal„, domnule ministru! — ∫i ea func˛ioneaz„ dup„ reguli proprii care nu au nici o leg„tur„ cu contabilitatea sau cu doctrina politic„.
Œntre timp, oamenii mor fiindc„ nu g„sesc medicamente Ón farmacii, iar spitalele nu au nici m„car minimul necesar pentru un diagnostic sau tratament corect.
Medicina rom‚neasc„ nu sufer„ de prea mult„ reform„…, de prea pu˛in„ reform„, a∫a cum se spune, ci sufer„ de prea mult„ reform„, f„cut„ alandala de mini∫tri ai s„n„t„˛ii schimba˛i Ónainte s„ apuce s„ se dezmeticeasc„ ∫i m„ tem c„ acesta va fi ∫i cazul acum.
Medicina rom‚neasc„ are nevoie, Ón primul r‚nd, de bani pentru a putea face performan˛„, dar legile care ne sunt supuse aprob„rii nu rezolv„ Ón nici un fel problema finan˛„rii Ón condi˛iile Ón care anul 2006 este anul cu cea
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/3.III.2006 mai proast„ finan˛are Ón s„n„tate, de doar 3,3% din P.I.B., aprobat prin Legea bugetului. Este ru∫inos!
Contabilul — portocaliu Ón˛eleg! — de la minister crede c„ dac„ ast„zi se cheltuie∫te ceva mai mult ca Ón 1990, lucrurile ar trebui s„ mearg„ ceva mai bine. Œn˛eleg c„ aceea∫i impresie o Ómp„rt„∫e∫te ∫i primul-ministru T„riceanu.
Domnilor, nu este a∫a, c„ci medicina progreseaz„ cu noi achizi˛ii tehnice, ∫i aceasta cost„ bani. Oamenii tr„iesc mai mult ∫i au alte boli la v‚rste Ónaintate.
Pe de alt„ parte, pacien˛ii sunt mai bine informa˛i ∫i cer mai multe servicii medicale. Toate acestea Ónseamn„ bani Ón plus pentru a p„stra un standard decent, de calitate ∫i echitate. Un sistem sanitar modern, Ón concep˛ia european„ actual„, trebuie s„ asigure servicii medicale de calitate pentru to˛i cet„˛enii, Ón condi˛ii de sustenabilitate financiar„, iar aceast„ sarcin„ revine exclusiv statului. Aceste imperative au fost exprimate ∫i Ón Recomandarea Adun„rii Parlamentare a Consiliului Europei.
Mul˛umesc.
Invit la microfon pe domnul senator Dan Gabriel Popa, din partea Grupurilor P.N.L.-P.D., ∫i urmeaz„ domnul deputat Aurel Nechita.
## **Domnul Dan Gabriel Popa:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule prim-ministru, Doamnelor ∫i domnilor mini∫tri,
Stima˛i colegi senatori ∫i deputa˛i,
Am ascultat cu mult„ aten˛ie mo˛iunea de cenzur„ ini˛iat„ de opozi˛ie ∫i r„spunsul Guvernului prezentat de domnul prim-ministru. Am ascultat, de asemenea, cu foarte mult„ aten˛ie, toate lu„rile de pozi˛ie de la acest pupitru.
M-am convins Ónc„ o dat„, dac„ mai era nevoie, de inconsecven˛a p„rerilor exprimate Ón mo˛iune, de lipsa de profunzime ∫i amatorismul argumentelor promovate pentru a contracara pachetul legislativ. Nu pot s„ nu remarc diferen˛a dintre vorbe ∫i fapte. Atunci c‚nd se aflau la guvernare, o parte dintre semnatarii mo˛iunii sus˛ineau frecvent necesitatea de a promova o form„ prin care asisten˛a medical„ primar„ s„ fie redefinit„ at‚t ca obiective, c‚t ∫i ca modalitate de finan˛are.
Aceasta pentru c„ sper c„ suntem cu to˛ii de acord c„ este mult mai economic ∫i mai eficient s„ previi dec‚t s„ tratezi, pentru a evita pe c‚t posibil ca tratamentul s„ se fac„, Ón faze tardive ale bolii, Ón spital.
Constat acum cu surprindere c„ modul dumnealor de g‚ndire s-a schimbat. Constat faptul c„ un bolnav tratat de medicul de familie devine o limitare a acestuia la serviciile medicale.
Nu pot s„ nu remarc ∫i ca medic, ∫i ca parlamentar, c„ pare a fi o jignire grav„ pentru miile de medici de familie ∫i pentru milioanele de pacien˛i pe care ace∫tia Ói au Ón Óngrijire.
Acela∫i lucru se poate spune ∫i despre alte acuza˛ii nefondate. Autorii mo˛iunii critic„ cu m‚nie proletar„ elemente precum coplata pentru anumite servicii medical, pachetul minim de servicii medicale, uit‚nd c„ acestea ∫i Ónc„ multe alte lucruri criticate au fost introduse Ón sistemul de s„n„tate din propria lor voin˛„ politic„, respectiv Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 150 privind organizarea ∫i func˛ionarea sistemului de asigur„ri sociale de s„n„tate.
Critic„, de asemenea, desfiin˛area unit„˛ilor medico-sociale, uit‚nd s„ aminteasc„ faptul c„ acestor unit„˛i sanitare le-au fost repartizate, de la bun Ónceput, loca˛iile cele mai insalubre, care necesitau urgent repara˛ii capitale, f„r„ s„ le fi fost alocate ∫i fondurile necesare.
Œl invit la cuv‚nt pe domnul deputat Aurel Nechita, din partea Grupului P.S.D.
Este Ón sal„ domnul deputat Aurel Nechita?!
Va urma la cuv‚nt domnul deputat Grigore Cr„ciunescu.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/3.III.2006
## **Domnul Aurel Nechita:**
Domnule pre∫edinte, Domnule prim-ministru, Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Am asistat Ónc„ o dat„ Ón Parlamentul Rom‚niei la Ónc„ o mostr„ cum poate s„ fie tratat un Parlament ales de 10 milioane de rom‚ni. Asist„m, Ón continuare, la modalitatea Ón care Guvernul Rom‚niei, Executivul, devine forul legiuitor al ˛„rii ∫i aduce pachetul de legi din justi˛ie ∫i ni-l ofer„ angro, aduce pachetul de legi din s„n„tate ∫i ni-l ofer„ ∫i pe acesta la calup, iar noi suntem obliga˛i, cel mult, s„ facem o mo˛iune simpl„ sau de cenzur„.
Domnului prim-ministru Ói aduc aminte c„ sunt medic, c„ am peste 30 de ani de meserie la patul bolnavului Ón ˛ara asta ∫i c„ de un an ∫i ceva sunt ∫i parlamentar. ™i nu cred c„ primul-ministru m-a c„utat Ón Parlament, pentru c„ eu am fost aici ∫i nu eram la spital Ón momentul „la, iar c‚nd am fost la spital nu eram Ón Parlament.
Domnule prim-ministru, probabil c„ pe medicii parlamentari nu trebuie s„-i c„uta˛i nici Ón spitale, nici Ón Parlament. Probabil la burs„, mai c‚∫tig„ ∫i ei ceva, c„ salariile sunt de mizerie!
A˛i spus, domnule prim-ministru, c„ Partidul Social Democrat a introdus pentru prima dat„ un pachet bazal de servicii. Œmi pare r„u c„ nu cunoa∫te˛i termenul. Pachetul bazal de servicii exist„ Ón orice ˛ar„ ∫i arat„ c„ at‚ta poate s„ pl„teasc„ din pachetul de servicii casa na˛ional„ a ˛„rii respective, Fran˛a, Anglia, care vre˛i dumneavoastr„, ∫i restul pl„te∫te pacientul.
Ordonan˛a nr. 150/2002, din care dumneavoastr„ a˛i copiat Ón propor˛ie de 80% Ón noua lege a asigur„rilor de s„n„tate...
Dar nu l-am acuzat de plagiat, stimate domn!
...practic, nu face ∫i nu stabile∫te un pachet de servicii. Pachetul de servicii trebuie asigurat, domnule prim-ministru, prin hot„r‚re de guvern, Ón cadrul contractului-cadru, domnule prim-ministru, ∫i nu prin Ordonan˛a nr. 150/2002!
S-a pus problema ∫i am auzit Ón cursul anului trecut, atunci c‚nd a venit domnul ministru Nicolaescu la s„n„tate ∫i ne-a fericit, c„ va privatiza spitalele, dac„ se poate toate, cu excep˛ia celor jude˛ene. Œntre timp, ∫i-a mai schimbat p„rerea.
Principalul lucru pe care l-a˛i propus aici ∫i l-a˛i trecut Ón preambulul discu˛iei despre spitale, domnule ministru, este c„ ve˛i face 8 spitale regionale. Eu ∫tiam din Constitu˛ie c„ Rom‚nia are jude˛e, ∫i nu regiuni. Probabil vom face regiuni medicale! Unde vor fi amplasate? Probabil acolo unde este interesul personal al unora care se afl„ la guvernare. Noi nu avem la ora actual„ bani, ∫i Ón bugetul Rom‚niei pe 2006 nu exist„ nici o sum„ pentru a construi m„car funda˛ia unui spital, dar„mite s„ construie∫ti 8 spitale regionale ∫i 20 de spitale jude˛ene de urgen˛„. Probabil, bani de la B.C.R., probabil, bani pe vicii. ™i apropo de vicii, domnule ministru, de ce nu impozita˛i toate viciile omului, c„ a˛i Óncasa mai mult? Vorba aia, numai alcoolul ∫i tutunul, c‚te vicii nu are omul?!
A∫ dori s„ v„ mai spun, domnule prim-ministru, c„, practic, a∫a cum spunea ∫i un coleg mai Ónainte, facem proiecte megalomane — zice c„ face spitale regionale ∫i jude˛ene — ∫i n-avem un leu s„ repar„m spitalele care,
actualmente, la un cutremur de gradul 6 sau 7 se duc la p„m‚nt.
Mergem Ón continuare ∫i trat„m oamenii a∫a cum nu trebuie. Œi trimitem acas„ s„-∫i aduc„ medicamente, Ói trimitem acas„ s„-∫i aduc„ alimente, Ói punem la cozi la medicamente, am f„cut praf programele de s„n„tate.
Spunea˛i de unde pute˛i s„ aduce˛i bani, domnule prim-ministru. Uita˛i-v„ Ón legisla˛ia altor ˛„ri europene, domnule prim-ministru. Noi am Ónc„rcat Casa Na˛ional„ de Asigur„ri din Rom‚nia cu tot, inclusiv cu programe de preven˛ie ∫i programe curative ∫i, practic, Guvernul Rom‚niei, dup„ ce a f„cut praf bugetul de stat, normal c„ nu mai are de unde s„ mai aduc„ ∫i bani pentru s„n„tate.
Œl invit la microfon pe domnul deputat Grigore Cr„ciunescu, din partea Alian˛ei P.N.L.-P.D., ∫i urmeaz„ domnul senator Antonie Iorgovan.
24 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/3.III.2006
## **Domnul Grigore Cr„ciunescu:**
Domnilor pre∫edin˛i, Domnule prim-ministru, Domnilor mini∫tri, Stima˛i colegi parlamentari,
Aceast„ mo˛iune de cenzur„ depus„ azi de partidele din opozi˛ie ofer„ pentru prima dat„ prilejul unei dezbateri despre situa˛ia real„ din sistemul de s„n„tate.
Dup„ cum bine ∫ti˛i, s„n„tatea este un subiect foarte bine mediatizat ∫i foarte important Óntr-o campanie electoral„. Toate Guvernele care s-au succedat de la 1989 Óncoace, din 1990, au promis marea cu sarea ∫i n-au f„cut nimic.
Spre deosebire de celelalte guvern„ri, guvernarea T„riceanu dore∫te s„ schimbe ∫i s„ fac„ cu adev„rat ceva Ón domeniul sanitar.
Vrem s„ schimb„m actuala situa˛ie din domeniul sanitar ∫i avem Ón centrul aten˛iei pacientul, calitatea actului medical.
Acuz colegii mei din opozi˛ie, pe cei care au depus aceast„ mo˛iune de cenzur„, de demagogie ∫i populism. Colegii no∫tri ori n-au citit pachetul de legi ∫i nu-l cunosc, ori l-au citit ∫i-l interpreteaz„ pe invers.
Deci caut„ s„ r„st„lm„ceasc„ ceea ce am spus noi acolo. Dac„ ar fi numai demagogie ∫i populism, n-ar fi Ónc„ mult. Dar eu acuz actuala opozi˛ie de faptul c„ Ón mandatul dintre 2000—2004 ∫i-a b„tut joc de sistemul de s„n„tate din Rom‚nia, ∫i-a b„tut joc de s„n„tatea cet„˛eanului, ∫i am s„ argumentez. Faptul c„ a˛i deturnat 22.000 de miliarde de la Casa de Asigur„ri de S„n„tate ∫i le-a˛i folosit Ón alte scopuri ∫i, Ón momentul Ón care scandalul a fost prea mare, a˛i trecut Casa de Asigur„ri de S„n„tate Ón subordinea Guvernului arat„ clar obiectivele dumneavoastr„ de a reforma sistemul sanitar de la acea perioad„.
Stima˛i colegi din opozi˛ie,
A˛i tras cea mai mare cacialma ∫i cea mai mare minciun„, ∫i cea mai, cum s„ spun, cel mai...
Da?
V„ mul˛umesc! Œn felul „sta m„ ajuta˛i.
Deci a˛i tras o cacialma ∫i a˛i p„c„lit 5 milioane de pensionari. Œncep‚nd cu 1 ianuarie 2003, a˛i sus˛inut sus ∫i tare c„ pensionarii nu vor mai contribui la sistemul de asigur„ri sociale de s„n„tate.
Ce a˛i f„cut, domnilor colegi din opozi˛ie? Acea sum„ care era eviden˛iat„ separat pe cuponul de pensie a˛i luat-o ∫i nu a˛i dat-o nici pensionarului, ca s„-i m„ri˛i pensia cu suma respectiv„, s„-∫i poat„ lua o pastil„ mai mult, ∫i nu a˛i l„sat-o nici la Casa de Asigur„ri de S„n„tate, pentru ca s„ se poat„ folosi sistemul de acei bani.
Spune˛i c„ pachetul de legi are un caracter antisocial. Domnilor colegi, n-a˛i venit cu o solu˛ie concret„ cum s„ facem ca sistemul de asigur„ri de s„n„tate s„ aib„ mai mul˛i bani, noi am venit cu solu˛ia, de fapt n-am venit, nu este o solu˛ie proprie, am luat-o din Ordonan˛a nr. 150, pe care dumneavoastr„ a˛i dat-o Ón anul 2002, Ón care spunea˛i c„ trebuie impozita˛i ∫i cei care lucreaz„ Ón agricultur„.
Œn art. 51 alin. (2), art. 2 alin. (2) lit. c) spune clar: îveniturile din agricultur„ ∫i silvicultur„ vor fi impozitate cu 6,5%.“ Deci noi nu venim cu nici o noutate, dar, spre deosebire de dumneavoastr„, vrem s„ spunem celor din agricultur„ c„ trebuie s„ contribuie la sistemul de asigur„ri sociale de s„n„tate.
Domnilor colegi din opozi˛ie,
De ce considera˛i c„ Ón agricultur„ exist„ 4 milioane de oameni s„raci?
Este adev„rat, n-a˛i f„cut nimic pentru a scoate agricultura din starea de subzisten˛„, dar exist„ Ón Rom‚nia — merge˛i Ón satele din Bucovina, din Transilvania, din Banat, ∫i ve˛i vedea oameni Ónst„ri˛i — oameni care lucreaz„ Ón domeniul agriculturii ∫i pot pl„ti, pot contribui la sistemul de asigur„ri de s„n„tate. Din 4 milioane vor contribui dou„ milioane, dar vom aduce ni∫te bani Ón sistem.
Nu trebuie s„ Ón˛eleag„ oamenii c„ cei care nu au venituri nu vor avea asisten˛„ medical„. Conform Constitu˛iei Rom‚niei, fiecare cet„˛ean are dreptul la asisten˛„ medical„, asisten˛„ sanitar„.
Mai departe, tot veni˛i ∫i-i min˛i˛i pe cei 5 milioane, peste 5 milioane de pensionari c„ vor pl„ti contribu˛ii la Casa de Asigur„ri de S„n„tate. Este o minciun„ ∫i oamenii trebuie s„ ∫tie acest lucru! Ace∫ti bani vor fi sus˛inu˛i, vor fi da˛i din bugetul de stat, ∫i nici un pensionar nu va suferi la pensie, veniturile nete nu vor fi afectate.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/3.III.2006
V„ mul˛umesc.
V„ informez c„ grupurile parlamentare ale P.N.L.-P.D. mai au la dispozi˛ie 8 minute.
Invit la cuv‚nt pe domnul senator Iorgovan Antonie, din partea grupurilor P.S.D.
Urmeaz„ domnul deputat Marian Sorin Paveliu. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,
Domnule prim-ministru, Stima˛i membri ai Guvernului,
Stima˛i colegi parlamentari,
Suntem, f„r„ Óndoial„, Óntr-un moment care va r„m‚ne, la aprecierea celui care vorbe∫te, un criteriu de referin˛„ Ón istoria postdecembrist„ a parlamentarismului.
Suntem, dup„ p„rerea mea, Óntr-un moment Ón care, dac„ Guvernul nu va c„dea prin adoptarea mo˛iunii de cenzur„, dup„ p„rerea mea, n-are cum s„ treac„ aceast„ monstruozitate juridic„. N-are cum s„ treac„, pentru c„ va urma o sesizare la Curtea Constitu˛ional„.
™i am o bucurie pentru domnul prim-ministru, ∫i una ∫i mai mare pentru domnul ministru al s„n„t„˛ii, care se pricepe Ón probleme de Constitu˛ie cum m„ pricep eu la limba chinez„, c„ foarte recent — ∫i o am Ón fa˛„ — Curtea Constitu˛ional„, prin Decizia nr. 95/8 februarie 2006, a declarat neconstitu˛ional alin. 5 de la art. 20 din Ordonan˛a Guvernului nr. 154/2005 cu privire la rectificarea bugetului. Dar este caz unic Ón istoria legifer„rii ca Óntr-o ordonan˛„ de rectificare a bugetului s„ acro∫„m un text prin care viz„m reforma Ón domeniul s„n„t„˛ii. Curtea Constitu˛ional„ a declarat neconstitu˛ional acest text, numai c„ aceast„ decizie a Cur˛ii Constitu˛ionale este deja o solu˛ie de principiu, Curtea s-a pronun˛at, ∫i am s„ revin cu unele detalii.
Este adev„rat, s-a pronun˛at Ón leg„tur„ cu un text care era plasat Óntr-o ordonan˛„ de urgen˛„, dar, cum spune fran˛uzul, _c’est la même chose,_ pentru c„ fie vorbim de o ordonan˛„ de urgen˛„ care reglementeaz„ rela˛ii primare, ∫i care nu trece prin filtrul Parlamentului p‚n„ c‚nd nu vine proiectul de lege de aprobare a ordonan˛ei, fie c„ vorbim de procedura legifer„rii prin modalitatea angaj„rii r„spunderii este vorba despre aceea∫i esen˛„, ∫i anume: edificiul constitu˛ional nu cumva oblig„, p‚n„ la urm„, la o similitudine Ón ceea ce prive∫te regimul ordonan˛ei de urgen˛„ cu regimul angaj„rii r„spunderii?
Mai exact, po˛i s„-˛i angajezi r„spunderea chiar Ón orice domeniu, f„c‚nd abstrac˛ie de Constitu˛ie, deci elud‚nd dezbaterea parlamentar„ ∫i legiferarea fireasc„? R„spunsul este categoric nu. ™i este aceast„ decizie, este vorba de principiul pe care l-a re˛inut Curtea Constitu˛ional„ ∫i care desigur c„ va fi reiterat Óntr-o viitoare... dac„ va fi cazul, Ómi place s„ cred c„ nu va fi cazul, pentru c„ nu o s„ ajungem s„ atac„m la Curtea Constitu˛ional„ dac„ mo˛iunea de cenzur„ va avea succes.
V-a∫ ruga s„ v„ apropia˛i de final. Mai ave˛i...
Domnule pre∫edinte, n-am ∫tiut c‚te minute am.
Mul˛umesc foarte mult.
## **Domnul Antonie Iorgovan:**
Am vrut s„ spun, domnule pre∫edinte, Óntr-o fraz„, ∫i am plecat din fa˛a microfonului, c„ dincolo de aceste aspecte care vizeaz„ legea Ón ansamblul ei, Ón fiecare capitol sunt articole de baz„ care intr„ Ón conflict cu textele Constitu˛iei. Nici nu ∫tiu la care s„ m„ opresc mai Ónt‚i.
De pild„: se instituie, Ón mod obligatoriu, jurisdic˛ii administrative. Textul 21 din Constitu˛ie spune c„ acestea sunt facultative ∫i gratuite. Se instituie, Ón mod obligatoriu, o anumit„ competen˛„ Ón materie de contencios administrativ, Ónc„lc‚ndu-se Legea contenciosului administrativ ∫i principiul consacrat de art. 126 din Constitu˛ie.
Sunt motive serioase care ridic„, dincolo de aspectele de fond referitoare la oportunitatea unui asemenea act normativ — apropo de reforma Ón justi˛ie —, ridic„ semne de Óntrebare sub aspectul constitu˛ionalit„˛ii, motiv pentru care, dac„ vrem s„ facem un bine procesului legislativ ∫i actului de guvernare, trebuie s„ oprim aceast„ practic„. V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Œl invit la microfon pe domnul deputat Marian Sorin Paveliu, din partea Alian˛ei P.N.L.-P.D.
Domnule deputat, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
V„ mul˛umesc. Stima˛i colegi,
Am asistat ast„zi la prezentarea mo˛iunii de cenzur„, antireformiste, Ón s„n„tate.
Autorii mo˛iunii au apelat la o logic„ simplist„ ∫i, de fapt, imoral„. Indiferent care este realitatea, trebuie folosit„ orice ocazie pentru ca popula˛ia s„ mai aud„ o dat„ c„ P.S.D. ar ap„ra, vezi Doamne, persoanele s„race.
La aceasta se rezum„, de fapt, mo˛iunea P.S.D.
Stima˛i colegi, cred c„ liderii P.S.D. au g‚ndirea tulburat„. Dup„ ce au numit ∫ef la filiala Bucure∫ti, Ón locul lui Dan Ioan Popescu, autosuspendat din motive penale, tot o persoan„ cu dosar penal, pe Sorin Mircea Oprescu, str‚n∫i uni˛i, ca pe vremuri, Ón jurul deputatului P.S.D. Bivolaru, liderii P.S.D. vin s„ cear„ c„derea Guvernului T„riceanu, lu‚ndu-∫i ca portstindard acela∫i membru al fr„˛iei penale social-democrate, c„ruia domnul Geoan„ Ói mul˛ume∫te public ast„zi.
Dar s„ spicuim totu∫i din mo˛iune. Ni se propune s„ legitim„m prin votul nostru nimic altceva dec‚t crearea unor noi surse de c‚∫tiguri pentru grupurile de interese clientelare din anturajul Guvernului.
Pur ∫i simplu, nu-mi vine s„ cred. A uitat, cumva, domnul Adrian N„stase, de afacerea îEuromedic“. A uitat c„ Ón urm„ cu 3 ani acorda ilegal, gr„bit ∫i generos, dar ilegal, un contract garantat pe 5 ani, cu plata Ón avans, prin care firma respectiv„ ob˛inea, indiferent de num„rul de presta˛ii, un venit anual de 3 milioane de euro pe fiecare policlinic„ deschis„, ∫i au deschis nu mai pu˛in de 4 policlinici.
Traficul de influen˛„ ∫i abuzul Ón serviciu Ón dauna interesului public se Óntrev„d de la o po∫t„. Nu ∫tiu dac„ vreo m„tu∫„ celebr„ a f„cut afaceri cu patronii firmei men˛ionate, Óns„ sper c„ D.N.A.-ul — pe care a˛i Óncercat s„-l desfiin˛a˛i, dragi colegi din P.S.D. — ne va l„muri c‚t de cur‚nd ∫i Ón aceast„ privin˛„.
Nu este nici un secret faptul c„ principala durere a celor care au redactat mo˛iunea este modificarea Legii spitalelor. S„ analiz„m doar dou„ exemple: directorul Spitalului Universitar a cheltuit p‚n„ acum pentru consolidare, 10 milioane de euro, suficient pentru a construi un spital nou din temelie.
Am Ón fa˛„ un raport de expertiz„ care certific„, Óns„, faptul c„ Spitalul Universitar se va pr„bu∫i la primul cutremur de intensitate medie, datorit„ lucrului f„cut de m‚ntuial„.
V-a∫ ruga, domnule deputat, s„ Óncheia˛i.
## **Domnul Marian Sorin Paveliu:**
Ultima fraz„, domnule pre∫edinte.
...s„ v„ vorbesc despre ceea ce Ónseamn„ reforma sanitar„ pe care Guvernul T„riceanu v-o propune ast„zi, s„ v„ vorbesc despre verticalizarea pacien˛ilor, prin introducerea pentru prima oar„ a contractului scris Óntre asigura˛i ∫i casele de asigur„ri, despre introducerea mijloacelor reale de ap„rare a drepturilor pacien˛ilor, despre echitate, despre eliminarea privilegiilor, despre introducerea incompatibilit„˛ilor, despre cre∫terea semnificativ„ a banilor aloca˛i s„n„t„˛ii ∫i despre voin˛a politic„ de a achita, pentru prima oar„ dup„ revolu˛ie, datoriile Ón s„n„tate.
Dac„ nu am f„cut-o, este pentru c„ de m‚ine va trebui s„ o facem zilnic, de la om la om, pentru ca fiecare cet„˛ean s„ Ón˛eleag„ ceea ce membrii fr„˛iei penale social-democrate refuz„ ast„zi s„ accepte.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie ∫i a∫tept cu interes s„ face˛i uz de dreptul dumneavoastr„ la replic„.
Mul˛umesc foarte mult.
Stima˛i colegi, am Óncheiat dezbaterile. Œl invit la microfon pentru dou„ minute pe domnul deputat Eugen Nicol„escu, un drept la replic„.
Domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.
Nu mai solicita˛i dreptul la replic„, pentru c„ am Óncheiat povestea asta.
Domnule pre∫edinte,
Sper c„ dac„ acum citez trei nume, asta nu Ónseamn„ drept la replic„ pentru cei c„rora le pronun˛ numele, le pronun˛ numele numai ca s„ ∫tie c„ dreptul meu la replic„ este la ceea ce au spus dumnealor mai devreme.
Stimate coleg,
V„ rog s„ nu pronun˛a˛i nume, c„ sunt obligat s„ le dau drept la replic„.
Ei, atunci, o s„ Óncerc s„ m„ feresc s„ pronun˛ nume.
Vorbim de pre∫edintele P.S.D. senatori, vorbim de senatorul doctor, ultracunoscut, pentru c„ a condus multe spitale, ∫i care au demonstrat aici c„ st„p‚nesc foarte bine...
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Œnseamn„, s„ ∫ti˛i, tot drept la replic„!
Ave˛i cuv‚ntul.
## Domnule pre∫edinte,
Eu cred c„ nu am pronun˛at nume ∫i regulamentul a∫a spune, de at‚˛ia ani de zile Ól ∫tim to˛i foarte bine,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/3.III.2006 v„ rog frumos, s„ nu-l interpret„m mai mult dec‚t este nevoie.
L-a˛i mai uitat, de c‚nd sunte˛i ministru.
## **Domnul Gheorghe Eugen Nicol„escu:**
Deci dumnealor st„p‚nesc foarte bine arta pe care au Ónv„˛at-o cel mai bine de la vechea securitate.
V„ mul˛umesc pentru aplauze ∫i, dac„ vre˛i, v„ mai provoc aplauze.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V-a∫ ruga s„ p„stra˛i lini∫tea!
**Din sal„**
**:**
S-a Ónc„lcat regulamentul!
V-a∫ ruga s„ p„stra˛i lini∫tea, v„ rog foarte mult! Ave˛i cuv‚ntul.
Domnule pre∫edinte, Ón sal„ sunt invitate grupuri de presiune ale P.S.D.-ului, a∫a am fost informa˛i, v„ rog s„ lua˛i m„suri, s„-∫i vad„ de treab„! Dac„ nu, evacua˛i-i din sal„! _(Vocifer„ri, proteste ale Grupurilor parlamentare ale P.S.D._ )
Aceasta este democra˛ia care v„ place, stima˛i colegi, s„ urla˛i! V„ rog frumos, potoli˛i-v„!
Stimate coleg, Ón primul r‚nd, nu uita˛i c„ sunte˛i Ón Parlamentul Rom‚niei...
Tocmai de aceea, domnule pre∫edinte!
...∫i folosi˛i un limbaj civilizat. V„ rog foarte mult!
De aceea, v„ rog s„ st„p‚ni˛i dumneavoastr„ sala, ca s„ pot s„ vorbesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ rog foarte mult s„ folosi˛i un limbaj civilizat, altfel v„ opresc microfonul!
Cei doi de care discutam mai devreme, din p„cate, au vorbit despre lucruri pe care nu le-au citit. Cred c„ n-au deschis proiectul de lege, ci, pur ∫i simplu, s-au dus Ón vizit„ pe la m„tu∫i, pe la veri, pe unde a mai apucat fiecare ∫i au mai discutat despre lege. Eu cred c„ dac„ fac politic„ Ón felul acesta, chiar nu o s„ mai aib„ nici o ∫ans„ s„ mai conduc„ Rom‚nia!
Cei doi, de asemenea, cred c„ au Ónv„˛at un singur limbaj: limbajul lui Vanghelie. Oare aceasta este politica care se face Ón Parlamentul Rom‚niei?
Din p„cate, au politizat o activitate care sperie cel mai mult popula˛ia, ∫i anume s„n„tatea. ™tim foarte bine c„
spitalele sunt cele mai mari consumatoare de fonduri. De aceea este nevoie s„ lu„m m„suri.
™i Ói r„spund domnului senator de la P.R.M., care spunea c„ îtrebuie s„ facem neap„rat lucruri importante, s„ stop„m cheltuirea banului public!“
V-a∫ ruga s„ Óncheia˛i, domnule deputat, a˛i epuizat timpul.
Mai am o singur„ fraz„, dac„ Ómi da˛i voie.
V„ rog frumos.
## **Domnul Gheorghe Eugen Nicol„escu:**
Trebuie s„-i r„spund ∫i domnului deputat, fost ministru al s„n„t„˛ii, care vorbea de consilieri. Da, eu, ca economist, am buni consilieri Ón s„n„tate; dumnealui, ca doctor, nu ∫tie c„ piramidonul nu se mai folose∫te.
Da, domnule senator Puiu Ha∫otti, v„ rog. Procedur„, da?
Da.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
Sper s„ fie aten˛i ∫i cei pe care i-a˛i adus aici s„ v„ aplaude.
Totdeauna v„ ascult„ cu aten˛ie. V„ rog.
S„ vedem dac„ vor regreta c„ ∫i-au Ónro∫it palmele de poman„.
S-a spus despre P.S.D. o gr„mad„ de chestiuni...
Stimate coleg, procedur„, altfel v„ Ónchid microfonul.
Procedur„, domnule pre∫edinte, procedur„. Eu voi veni Ón fa˛a dumneavoastr„ cu o chestiune de procedur„.
Procedur„ ∫i at‚t. V„ rog.
## **Domnul Puiu Ha∫otti:**
™i l-a∫ ruga, eventual, pe domnul senator Iorgovan s„ ne spun„ dac„ este cumva vreo infrac˛iune.
Am Ón fa˛a dumneavoastr„ lista cu semn„turile pentru sus˛inerea mo˛iunii, lista cu deputa˛ii P.S.D. care au sus˛inut aceast„ mo˛iune. La punctul 5 ∫i la punctul 70 figureaz„ acela∫i nume, domnul Ioan Bivolaru. M-am g‚ndit, domnule, s„ fi ajuns cumva domnul Sorin Oprescu sau domnul BrÓnzan la o asemenea art„ medical„ Ónc‚t s„ fac„ din unul doi? S„-i fi clonat?
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/3.III.2006 Mai sunt ∫i alte posibilit„˛i, domnul deputat Bivolaru s„ fi semnat la Ónceput, c‚nd a venit cineva din aripa N„stase, ∫i apoi s„ fi semnat c‚nd a venit cineva din aripa Iliescu. C„ aripa Geoan„, oricum, nu exist„...
C‚nd m-am uitat Óns„ mai bine, ∫i uita˛i-v„ ∫i dumneavoastr„, ve˛i vedea c„ sunt dou„ semn„turi diferite. V„ las pe dumneavoastr„ s„ aprecia˛i ce este acest lucru ∫i mai ales pe îaplaudacii“ dumneavoastr„, c„ le-am spus c„ ∫i-au Ónro∫it palmele de poman„.
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**
**:**
A∫a semneaz„ el! Avea alt„ stare de spirit!
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
M„ rog, se va verifica acest lucru, oricum, sunt 160 de semn„turi, fa˛„ de 117, necesarul de o p„trime.
Stima˛i colegi,
Pe final, Ól invit pe domnul prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu s„ ia cuv‚ntul. Domnule prim-ministru, ave˛i cuv‚ntul.
## Domnule pre∫edinte,
Stimate doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i, Ast„zi am avut parte Ón Parlamentul Rom‚niei de un spectacol jalnic. Nu este de ajuns c„ Parlamentul este Ón percep˛ia public„ una dintre institu˛iile cu cel mai sc„zut grad de Óncredere...
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Nu mai da˛i ordonan˛e de urgen˛„, ∫i atunci o s„ vede˛i credibilitatea Parlamentului!
**Din sal„**
**:**
## Bravo!
De la microfon!
:
## **Domnul C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu:**
Datorit„ acestui sistem pe care Ól practica˛i, acestui mod gregar, face˛i din Parlament un b‚lci. Transform„m Parlamentul Ón stadion.
Nu cred c„ aceasta este forma Ón care s„ se prezinte una dintre institu˛iile fundamentale ale statului, aducerea grupurilor de oameni care s„ aplaude fiecare interven˛ie a unui lider al opozi˛iei. Mi se pare absolut regretabil!
Vreau s„ v„ rog s„ v„ g‚ndi˛i Ón mod serios la aceste practici, vorbesc de data aceasta Ón calitate de parlamentar, ∫i nu de prim-ministru.
De fapt, Ón manifest„rile pe care le-am v„zut ast„zi cu to˛ii ∫i pe care, mai cu seam„, le-am auzit rezid„ explica˛ia de ce ne-am asumat r„spunderea. Imagina˛i-v„ ce s-ar fi Ónt‚mplat cu pachetul de 17 legi ale s„n„t„˛ii dac„ ar fi intrat Ón procedura parlamentar„ obi∫nuit„. Ne imagin„m cu to˛ii cum ar fi ajuns la sf‚r∫it un pachet, practic, desfiin˛at ∫i care nu ar fi f„cut nimic altceva dec‚t s„ p„streze multele ∫i bogatele privilegii de care au beneficiat inclusiv unii dintre cei care au vorbit ast„zi de la aceast„ tribun„.
Œmi pare foarte r„u c„ am ascultat ∫i un discurs al pre∫edintelui P.S.D., domnul senator Geoan„, care, Ón lipsa unor argumente pe tema mo˛iunii, a venit s„ ne readuc„ aminte despre c‚teva dintre subiectele pe care nu poate s„ le digere: cota unic„ de 16%.
Nu cred c„ am auzit o mai mare inep˛ie dec‚t c„ de cota unic„ au beneficiat 300.000 de oameni Ón Rom‚nia.
Probabil c„ nu ∫ti˛i care este structura salarial„, probabil c„ v„ imagina˛i c„ au beneficiat a∫a de pu˛ini, plec‚nd de la premisa urm„toare: nu pot s„ beneficieze dec‚t cei care fac afaceri curate. Oamenii dumneavoastr„, clien˛ii dumneavoastr„ politici, clientela de partid n-a beneficiat, domnule Geoan„, pentru c„ nu sunt obi∫nui˛i s„ fac„ afaceri vizibile ∫i s„ pl„teasc„ taxe la buget!
To˛i cei care Ón Rom‚nia Ón˛eleg s„ se comporte cu adev„rat Óntr-o economie de pia˛„, fie c„ sunt salaria˛i, fie c„ sunt Óntreprinz„tori, au beneficiat ∫i au salutat acest lucru, dar sigur c„ aceasta a fost o demonstra˛ie elocvent„ a lipsei de argumente ∫i a˛i purtat discu˛ia pe alte planuri.
A˛i vorbit de un lucru care, pe mine, efectiv, m-a Ónfiorat! A˛i Óncercat s„ pune˛i Ón antitez„ reforma care vizeaz„ cu prec„dere sistemul public, Óncerc‚nd s„ argumenta˛i c„ aceasta ar fi de fapt o reform„ Óndreptat„ c„tre sprijinirea sectorului privat. Vreau s„ v„ spun c„ dac„ ar fi a∫a ∫i tot n-a˛i avea dreptul s„ vorbi˛i Ón acest fel.
Domnule Geoan„, veni˛i cu cli∫ee pe care le auzeam Ón 1990! Sistemul privat de s„n„tate este un sistem alternativ la sectorul public. Ceea ce vrem Ón Rom‚nia este s„ punem bazele s„n„toase pentru un sistem de s„n„tate public, care s„ se adreseze cet„˛eanului cu venituri obi∫nuite. Cei care au venituri mari, sigur, f„r„ Óndoial„, vor putea s„ o fac„, ∫i n-au nevoie s„ cear„ voie de la P.S.D., s„ apeleze la un sistem privat. Dac„ au muncit corect, au dreptul s„ se duc„ s„ se trateze Ón Rom‚nia sau Ón alt„ parte. _(Aplauze ale parlamentarilor din majoritate._ )
Nu mai face˛i lupt„ de clas„ ∫i o transforma˛i Ón ur„ de clas„! Este inadmisibil pentru un partid care se pretinde european! Eu am crezut c„ P.S.D.-ul, dup„ 4 ani de guvernare, timp Ón care s-a ocupat de integrarea european„, ∫i-a schimbat mentalitatea. Nu pute˛i s„ veni˛i cu acelea∫i cli∫ee demagogice!
## **Din sal„**
**:**
Bravo!
## **Domnul C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu:**
L-am aplaudat ast„zi, Óns„, pe Sorin Oprescu ∫i pentru c„ Ól stimez, Ól stimez foarte mult ca doctor, Ól stimez ca politician, chiar dac„ nu sunt de acord cu p„rerile lui, l-am aplaudat, Óns„, Ón acela∫i timp, nu pot s„ m„ ab˛in s„ spun c„, dup„ p„rerea mea, este ∫i el, ca ∫i al˛ii, nu numai din partea opozi˛iei, Óntr-o grav„ eroare. Trebuie s„ ne hot„r‚m cu to˛ii dac„ vrem s„ fim oameni politici, s„ ne dedic„m activit„˛ii politice sau mai vrem s„ facem altceva.
Dup„ cum ∫ti˛i foarte bine, Parlamentul a adoptat Ón trecut un sistem de legi care Óncadreaz„ conflictul de interese ∫i incompatibilit„˛ile. Acest sistem se aplic„ aproape tuturor, cu excep˛ia a dou„ categorii. Cred c„ este vremea s„ rezolv„m pentru to˛i ∫i s„ nu facem discrimin„ri pozitive.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/3.III.2006 Œn momentul de fa˛„, au r„mas dou„ categorii Ón Parlament care pot s„-∫i continue nestingherit activitatea profesional„: medicii ∫i avoca˛ii. Vreau s„ v„ spun c„ Ói apreciez pe to˛i cei care fac din profesiune, dac„ vre˛i, un ˛el Ón via˛„, dar, Ón acela∫i timp, trebuie s„ spunem foarte clar ∫i s„ avem curajul s„ o spunem: vre˛i s„ facem politic„ Ón mod profesionist? Face˛i alegerea care crede˛i c„ v„ este util„. Ori v„ orienta˛i c„tre politic„, ori v„ orienta˛i c„tre profesie. Nu putem s„ continu„m Ón a∫a fel ∫i nu cred c„ Parlamentul trebuie s„ permit„ excep˛ii de acest gen.
™ti˛i foarte c„ eliminarea acestor privilegii a fost unul dintre principalele obiective pe care ∫i le-a asumat reforma s„n„t„˛ii. Exist„, din p„cate, un mic num„r de medici — ∫i nu vreau s„ fac aici o referire general„ — care Óncearc„ s„ Ómbine, a∫ spune, politica cu profesia Óntr-un mod care le afecteaz„ pe am‚ndou„.
Vrem ca s„ avem Ón Rom‚nia un sistem performant de s„n„tate? Atunci, cei care lucreaz„ Ón sistemul medical trebuie s„ se dedice exclusiv meseriei de medic, s„ lase politica de o parte sau, evident, s„ fac„ cealalt„ alegere.
Œn final, doresc s„ subliniez c„ pachetul de legi de reform„ a s„n„t„˛ii are un singur obiectiv. Pe mine, ca prim-ministru, nu m„ intereseaz„ interesele, nici ale celor care v‚nd sau distribuie medicamente, nici ale medicilor, unora dintre ei, nici ale furnizorilor de servicii sau de materiale pentru s„n„tate. Sunt foarte multe interese care sunt aici adunate, Ón s„n„tate.
Domnul senator Mircea Geoan„, dou„ minute, drept la replic„.
## **Domnul Mircea Dan Geoan„:**
Domnule pre∫edinte,
Sunt absolut surprins de inep˛ia pe care primul-ministru tocmai a rostit-o!
## **Din sal„**
**:**
Bravo!
## **Domnul Mircea Dan Geoan„:**
™i m„ uit, acum, c„tre arcul majoritar. Din c‚te ∫tiu, ave˛i majoritatea Ón Parlamentul Rom‚niei. Dac„ este cumva fals, da˛i-ne ∫i nou„ de ∫tire. Ce team„ ar fi avut domnul prim-ministru ∫i Guvernul pe care Ól conduce˛i s„
vin„ Ón fa˛a Parlamentului, unde ave˛i majoritatea? Ce team„ de Parlamentul Rom‚niei, Ón care ave˛i majoritatea ∫i, dac„ vota˛i cu to˛ii, pute˛i s„ v„ impune˛i voin˛a politica, a∫a cum este firesc Óntr-o democra˛ie? ™i de ce mergem pe o formul„ de mo˛iune de cenzur„, la care am fost obliga˛i prin asumarea r„spunderii de c„tre dumneavoastr„, de cine v„ este team„, de P.S.D. sau de propriii dumneavoastr„ alia˛i? Asta e o Óntrebare important„!
## **Din sal„**
**:**
Bravo!
## **Domnul Mircea Dan Geoan„:**
M„ uit Ón arcul majoritar ∫i v„d o mul˛ime de oameni competen˛i, l„s‚nd la o parte patima politic„ care ne desparte. Dar de ce Ói nesocoti˛i? N-ave˛i Óncredere Ói ei? N-ave˛i cumva Óncredere c„ sunt ∫i profesioni∫ti care pot s„ vin„ cu amendamente credibile? De ce v„ bate˛i joc inclusiv de propria majoritate, nu numai de opozi˛ia din aceast„ sal„?
**Din sal„**
**:**
Bravo!
## **Domnul Mircea Dan Geoan„:**
La ridicat m‚na, sunt buni! La consultare real„, se pare c„ nu v„ sunt de folos. Vom vedea la vot.
Punctual. Am spus ∫i repet ∫i am cifrele oficiale Ón fa˛„, cota unic„ de 16%...
## **Domnul C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu**
**:**
Suntem la mo˛iunea s„n„t„˛ii, domnule Geoan„, nu a contabilit„˛ii!
## **Domnul Mircea Dan Geoan„:**
...au beneficiat 350.000 de persoane, 9%, Óntre 5 milioane ∫i 150 de milioane de lei, restul, de 91%, au primit Óntre 75 de mii ∫i 250 de mii de lei pe lun„. Asta este viziunea liberal„ despre echitate social„!
Din sal„
#182940Bravo! _(din partea opozi˛iei):_
## **Domnul Mircea Dan Geoan„:**
Trei. Dac„ tot Ól respecta˛i pe Sorin Oprescu ca medic ∫i dac„ tot ne da˛i nou„ sfaturi, ce s„ alegem Óntre parlamentar ∫i statutul profesional...
## **Din sal„**
**:**
Timpul! Domnule pre∫edinte, a dep„∫it timpul!
Stima˛i colegi, ve˛i avea dreptul s„ vota˛i imediat!
Un ultim comentariu. Dac„ primul-ministru are o dificultate cu faptul c„ avem ∫i medici printre senatorii de la P.S.D. ∫i din alt„ parte, pot s„-l Óntreb ∫i eu, Ón final, cum de a selec˛ionat un fost contabil de C.A.P. s„ fie ministrul s„n„t„˛ii?
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/3.III.2006
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V-a∫ ruga s„ Óncheia˛i!
**Din sal„**
**:**
Bravo!
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ propun...
V„ rog s„ lua˛i loc, nici m„car n-a˛i fost pomenit„!
## **Doamna Monica Octavia Musc„**
**:**
Procedur„!
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Numai o secund„! V„ rog s„ asculta˛i o secund„! Œncheiem dezbaterea noastr„ ∫i are cuv‚ntul domnul prim-ministru, ultimul cuv‚nt, pentru un minut.
## **Doamna Monica Octavia Musc„**
**:**
Procedur„, domnule pre∫edinte!
V„ rog, doamn„ Mona Musc„, ce procedur„ s„ ave˛i? Bine, v„ rog, procedur„.
## **Doamna Monica Octavia Musc„:**
M„ scuza˛i, domnule prim-ministru, dar procedura are Ónt‚ietate ∫i domnul pre∫edinte v„d c„ a realizat acest lucru.
Stima˛i colegi,
™i m„ adresez Ón primul r‚nd domnului Mircea Geoan„, ca pre∫edinte de partid... _(Vocifer„ri ∫i proteste ale parlamentarilor P.S.D._ )
Indiferent de rela˛iile dintre noi, indiferent de opiniile diverse dintre noi, a spune primului-ministru c„ este o inep˛ie ceea ce propune, nu v„ sup„ra˛i, nu se practic„!
Drept urmare, v„ rog, domnule Mircea Geoan„, ca un om civilizat, cum v-a˛i dovedit Óntotdeauna, s„ v„ cere˛i scuze pentru aceast„ vorb„, cel pu˛in nelalocul ei, dar, din punctul meu de vedere, jignitoare. V„ rog frumos!
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Mul˛umesc, doamna Mona Musc„.
N-am g„sit procedura, dar v„ mul˛umesc foarte mult.
Domnule prim-ministru, ave˛i cuv‚ntul. Un minut, v„
rog.
Œncheiem, stima˛i colegi, c„, altfel, nu ne mai oprim din dreptul la replic„.
V„ rog.
Domnule pre∫edinte al Senatului, V„ rog foarte mult...
V-am dat ultimul cuv‚ntul!
Dar nu-mi da˛i un minut cuv‚ntul, pentru c„ nu ∫tiu dac„ primul-ministru, c‚nd vine Ón Parlament, poate fi restric˛ionat...
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Ba da, domnule prim-ministru, se poate!
## **Domnul C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu:**
...iar liderul P.S.D.-ului poate s„ vorbeasc„ la discre˛ie!
V„ rog foarte mult, drept la replic„, stimate coleg!
Eu vorbesc acum Ón calitate de parlamentar, nu vorbesc Ón calitate de prim-ministru.
De acord.
Cred c„ promova˛i o nou„ procedur„ prin aceea c„ dup„ ce vorbe∫te primul-ministru Óncepe s„ vorbeasc„ din nou liderul opozi˛iei. E un lucru interesant!
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Absolut!
**Din sal„**
**:**
™i Musc„!
## **Domnul C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu:**
Dar ceea ce doresc s„ v„ spun este altceva. Ast„zi, prin modul Ón care a˛i condus ∫edin˛a, nerespect‚nd regulamentul, nerespect‚nd procedurile, dovedi˛i un lucru: c„ inten˛ia pe care noi am avut-o de a schimba pre∫edin˛ii Camerelor era perfect justificat„!
V„ mul˛umesc.
Din sal„
#187405## **Din sal„:**
Bravo!
Din sal„
#187456Las„! Rompetrol!
Din sal„
#187520:
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Domnule prim-ministru, Ón calitatea de pre∫edinte de Senat, vreau s„ v„ spun dou„ lucruri...
**Din sal„**
**:**
Cobor‚˛i la tribun„! Nu de acolo!
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Œn primul r‚nd, pute˛i s„ relua˛i din nou procedura de schimbare, nu e nici o problem„.
Œn al doilea r‚nd, domnule prim-ministru, o s„ v„ rog s„ citi˛i stenograma, este pentru prima oar„ Ón 15 ani c‚nd, Ón calitatea pe care o ave˛i, a˛i adus cea mai mare jignire Parlamentului Rom‚niei!
Dac„ sesiza˛i, a˛i spus urm„torul lucru, c„ v-a˛i asumat r„spunderea pentru c„ Parlamentul n-ar fi fost Ón
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/3.III.2006 stare s„ dezbat„ un proiect de lege! V„ rog s„ v„ uita˛i Ón stenogram„!
**Din sal„**
**:**
De la tribun„! Cobor‚˛i!
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Deci este o problem„ extrem de grav„, stimate domnule prim-ministru!
**Din sal„**
**:** A∫a a spus!
## **Domnul Victor Viorel Ponta**
**:**
Este bine s„-∫i cear„ scuze!
## Stima˛i colegi,
Conform prevederilor Constitu˛iei, dup„ cum ∫ti˛i, mo˛iunea de cenzur„ se adoptat„ cu votul majorit„˛ii deputa˛ilor ∫i senatorilor. Votul este secret ∫i se exprim„ cu bile.
Œn conformitate cu prevederile regulamentului, procedura de vot, v-o reamintesc, s„ nu gre∫i˛i, mai ales colegii de la putere...
Deci bil„ alb„ Ón urn„ alb„ ∫i bil„ neagr„ Ón urn„ neagr„ este vot pentru mo˛iune; bil„ alb„ Ón urn„ neagr„ ∫i bil„ neagr„ Ón urn„ alb„ este vot Ómpotriva mo˛iunii. Vom Óncepe, stima˛i colegi, ∫i vom trece direct la vot. Vom Óncepe cu Camera Deputa˛ilor, ultima dat„ am Ónceput cu Senatul, trebuie s„ respect„m rota˛ia.
Numai o secund„, v„ rog, s„ aduc„ urnele. Invit chestorii, ∫i de la Senat...
Domnul senator Chelaru, domnul senator P„curaru, v„ rog foarte mult!
Putem Óncepe, domnule pre∫edinte?
V„ rog s„ face˛i lini∫te! V„ ascult„m, domnule secretar.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Exist„ o solicitare din partea domnului Gl„van ™tefan, deoarece are o Ónt‚lnire oficial„. Prezent, da?
|Adomnic„i Mirela Elena<br>Adomni˛ei Cristian Mihai<br>Albu Gheorghe<br>Alm„janu Marin<br>Alm„∫an Liviu<br>Amarie Constantin<br>Amet Aledin<br>Anastase Roberta Alma<br>Andea Petru<br>Andon Sergiu<br>Andronescu Ecaterina<br>Andreica Romic„<br>Antal Árpád András<br>Antal István<br>Antonescu George Crin Lauren˛iu<br>Apostolache Mihai Cristian|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent„<br>prezent<br>prezent<br>prezent„<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |---|---|
Domnule pre∫edinte V„c„roiu, o solicitare, Ón˛eleg c„ sunte˛i de acord, pentru o Ónt‚lnire oficial„. Domnul senator Vadim Tudor?
De acord.
|**Domnul Victor Viorel Ponta:**|| |---|---| |Mul˛umesc.|| |Corneliu Vadim Tudor|prezent| |Ardelean Cornelia<br>Asztalos Ferenc<br>Avram Dumitru|prezent„<br>prezent<br>prezent| |Baban ™tefan<br>Bara Nicolae<br>Barbu Gheorghe|prezent<br>prezent<br>prezent| |Bardan Cornel ™tefan<br>B„d„l„u Nicolae<br>B„e∫u George|prezent<br>prezent<br>prezent| |B„nicioiu Nicolae<br>B„rbule˛iu Tiberiu<br>Becsek-Garda Dezso˝ Kalman<br>Bec∫enescu Dumitru<br>Bejinariu Eugen<br>Bentu Dumitru<br>Bivolaru Ioan<br>BÓrsan Iulian Gabriel<br>Boagiu Anca Daniela<br>Bobeanu R„zvan Petric„<br>Boeriu Valeriu Victor<br>Bolca∫ Augustin Lucian<br>Bonis István<br>Borbély László<br>Boureanu Cristian Alexandru<br>Br‚nz„ William Gabriel<br>BrÓnzan Ovidiu<br>Bruchental-Pop Ionela<br>Buciu Angela<br>Buciuta ™tefan|prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent„<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent„<br>prezent„<br>prezent| |Buda Daniel|prezent| |Buda Ioan<br>Buh„ianu-Obuf C„t„in Ovidiu|prezent<br>prezent| |Buruian„ Aprodu Daniela|absent„| |Bu∫oi Cristian Silviu<br>Buzatu Dan Hora˛iu<br>Buzea Cristian Valeriu|prezent<br>prezent<br>absent| |Calimente M„h„i˛„|prezent| |C‚mpanu Liviu<br>Canacheu Costic„<br>Cantaragiu Bogdan<br>Cazan Romeo Gheorghe Leonard|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |C„lian Petru|prezent| |C„lin Ion|prezent| |Chiper Gheorghe|prezent| |Chi∫ Filona∫|prezent| |Cindrea Ioan|prezent| |Cioc‚lteu Alexandru|prezent| |Ciontu Corneliu|prezent| |Ciopraga Mircea|prezent| |Ciuc„ Liviu Bogdan|prezent| |Cliveti Minodora|prezent„| |Cocrea Olgu˛a|prezent„| |CodÓrl„ Liviu|prezent| |Constantinescu Anca|prezent„| |Constantinescu Viorel|prezent| |Corl„˛ean Titus|prezent| |Co∫ea Dumitru Gheorghe Mircea|prezent| |Cr„ciunescu Grigore|prezent| |Cre˛u Gabriela|prezent„|
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/3.III.2006 Cutean Vasile Emilian prezent Iustian Mircea Teodor prezent Dan Iosif prezent Jipa Florina Ruxandra prezent„ Diaconescu Marin prezent Kelemen Attila Béla Ladislau prezent Diaconescu Renic„ prezent Kelemen Hunor prezent Dida Corneliu Ioan prezent Kerekes Károly prezent Dobre Traian prezent Király Andrei Gheorghe prezent Dorneanu Valer prezent Kónya-Hamar Sándor prezent Dragomir Dumitru prezent Kovacs Attila absent Dragomir Gheorghe prezent Lakatos Petru prezent Dr„gu∫ Radu C„t„lin prezent Lambrino Radu prezent Dre˛canu Doina Mic∫unica prezent„ Lari-Iorga Leonida prezent„ Dumitrescu Cristian Sorin prezent Lificiu Petru prezent Dumitrescu Liana prezent„ Liga D„nu˛ prezent Dumitrescu Zamfir prezent Longher Ghervazen prezent Dumitriu Drago∫ Petre prezent Luchian Ion prezent Dumitriu Mihai prezent Macale˛i Costic„ prezent Dumitru Ion prezent Magheru Paul prezent Du∫a Mircea prezent Man Mircea prezent Du˛u Stelian prezent Manda Iulian Claudiu prezent Erdei-Dolóczki István prezent Manolescu Oana prezent„ Eserghep Gelil prezent Manta Pantelimon prezent Faina Constantin prezent Marian Dan Mihai prezent F‚r∫irotu Vladimir Mircea prezent Marin Constantin prezent Fenechiu Relu prezent Marinescu Marian Jean prezent Firczak Gheorghe prezent Martin Eduard Stelian prezent Florea Damian prezent Márton Árpád Francisc prezent Fotopolos Sotiris prezent Máté András Levente prezent Fr‚ncu Emilian Valentin prezent Matei C„t„lin Lucian prezent Furo Iuliu Ioan prezent Maz„re Alexandru prezent Gabor Gheorghe prezent M„laimare Mihai Adrian prezent Gan˛ Ovidiu Victor absent M„n„stireanu Vladimir Alexandru prezent G„leteanu Monalisa prezent„ M„nescu Rare∫ ™erban prezent Georgescu Filip prezent M„rcule˛-Petrescu Mira Anca Victoria prezent„ Gerea Andrei Dominic prezent M„tu∫a Tudor prezent Gheorghe Valeriu prezent Meir Nati prezent Gheorghiof Titu Nicolae prezent Merce Ilie prezent Ghiorghioni Ionesie prezent Merka Adrian Miroslav prezent Ghi∫e Ioan prezent Micula C„t„lin prezent Giurescu Ion prezent Mihalache Sorin Dan prezent Giurgiu Mircia prezent Mihei Andrian Sirojea prezent Gl„van ™tefan prezent Mircea Costache prezent Godja Petru prezent Mircovici Niculae prezent Gon˛ea Ion prezent Mironescu Lauren˛iu prezent Grigore Dan prezent Miro∫eanu Liviu Alexandru prezent Grosaru Mircea prezent Mitrea Manuela prezent„ Gubandru Aurel absent Mitrea Miron Tudor prezent Gu∫„ Cozmin Horea prezent Miu˛escu Gheorghe Adrian prezent Gvozdenovici Slavomir prezent MÓnzÓn„ Ion prezent Hanganu Romeo Octavian prezent Mocanu Alexandru prezent Hellvig Eduard Raul absent Mocanu Vasile prezent Hoban Ioan prezent Moc„nescu Coloros Dan Constantin prezent Hogea Vlad Gabriel absent Mocioalc„ Ion prezent Hoinaru Marian prezent Mohora Tudor prezent Hrebenciuc Viorel prezent Moisoiu Adrian prezent Iacob Ridzi Monica Maria prezent„ Moldovan Emil Radu prezent Iancu Iulian prezent Momanu Corneliu prezent Ibram Iusein prezent Motreanu Dan ™tefan prezent Ifrim Mircea prezent Movil„ Petru absent Iga∫ Traian Constantin prezent Munteanu Ioan prezent Ignat Miron prezent Musc„ Monica Octavia prezent„ Iliescu Valentin Adrian prezent Mu∫etescu Tiberiu Ovidiu prezent Ionescu Daniel prezent Nassar Rodica prezent„ Iordache Florin prezent N„stase Adrian prezent Iordache Gra˛iela Denisa prezent„ Nechita Aurel prezent Iriza Marius prezent Nedelcu Gabriela prezent„
V„ rog s„ elibera˛i locul unde se voteaz„. V„ rog foarte mult.
Nu uita˛i c„ votul este secret, stima˛i colegi.
Am terminat Camera Deputa˛ilor, domnule pre∫edinte.
Domnul secretar Gheorghe Funar, v„ rog apelul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Antonie ™tefan Mihail prezent Apostol Neculai prezent Arca∫ Viorel prezent Ardelean Aurel prezent Arion Viorel prezent Athanasiu Alexandru prezent Basgan Ion absent Berceanu Radu Mircea prezent Blaga Vasile prezent Bobe∫ Marin prezent Cazacu Cornelia prezent„ C‚mpeanu Radu Anton prezent C‚rlan Dan prezent Chelaru Ion prezent Cintez„ Mircea absent Ciornei Silvia prezent„ Cioroianu Adrian Mihai prezent Cismaru Ivan prezent Copos Gheorghe prezent Corodan Ioan prezent Cozm‚nc„ Octav prezent Cre˛u Corina prezent„ Cre˛u Ovidiu Teodor prezent Cucuian Cristian prezent Cuta∫ George Sabin prezent Daea Petre prezent David Cristian prezent David Gheorghe prezent Diaconescu Cristian prezent Dina Carol prezent Dinescu Valentin prezent DÓncu Vasile prezent Duca Viorel Senior absent Dumitrescu Ion Mihai prezent Dumitrescu Gheorghe Viorel prezent Dumitru Constantin prezent Eckstein Kovács Péter prezent Fekete Szabó András Levente prezent Filipescu Teodor prezent Florescu Ion prezent Flutur Gheorghe prezent Frunda György prezent Funar Gheorghe prezent G„ucan Constantin prezent Geoan„ Mircea Dan prezent Georgescu Radu Cristian prezent Gheorghe Constantin prezent Ha∫otti Puiu prezent Ila∫cu Ilie absent Iliescu Ion prezent Ilu∫c„ Daniel prezent
Ion Vasile prezent Iorga Nicolae prezent Iorgovan Antonie prezent Io˛cu Nicolae Petru prezent Iv„nescu Paula Maria prezent„ Jurcan Dorel prezent Loghin Irina prezent„ Lupoi Mihail prezent Maior George Cristian prezent Mardare Radu C„t„lin prezent Marinescu Marius prezent Markó Béla prezent Mele∫canu Teodor Viorel prezent Mereu˛„ Mircea Gheorghe prezent Mih„escu Eugen absent Mih„ilescu Petru ™erban prezent Moisuc Viorica Georgeta Pompilia prezent„ Moraru Ion prezent Mor˛un Alexandru Ioan prezent Neagu Nicolae prezent Neagoe Otilian prezent Németh Csaba prezent Nicolae ™erban prezent Nicolai Norica prezent„ Novolan Traian prezent Onaca Dorel Constantin prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Oprescu Sorin Mircea prezent Pascu Corneliu prezent P„curaru Nicolae Paul Anton prezent P„unescu Adrian prezent Pere∫ Alexandru prezent Pete ™tefan prezent Petre Maria prezent„ Petrescu Ilie prezent Popa Aron Ioan prezent Popa Dan Gabriel prezent Popa Nicolae Vlad prezent Popescu Dan Mircea prezent Popescu Ionel prezent Popescu Irinel prezent Popescu Mihail prezent Prodan Tiberiu Aurelian prezent Puskás Valentin Zoltán prezent R„doi Ion prezent R„doi Ovidiu prezent R„dulescu Cristache prezent Roibu Aristide prezent Sab„u Dan prezent S‚rbu Ilie prezent Silistru Doina prezent„ Simionescu Aurel Gabriel prezent Sógor Csaba prezent Solcanu Ion prezent Stan Petru absent St„noiu Mihaela Rodica prezent„ Stoica Ilie prezent Str„til„ ™erban Cezar prezent Stroe Radu prezent Szabó Károly Ferenc prezent ™erb„nescu Verginia prezent„ ™erbu Gheorghe Vergil prezent ™ere∫ Ioan Codru˛ prezent ™tefan Viorel prezent ™ter Sever prezent
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Rog s„ se ridice urnele.
Invit Birourile permanente ale Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor Ón sala de Birou permanent a Camerei Deputa˛ilor pentru num„rarea voturilor.
V„ rog s„ lua˛i urnele.
Membrii Birourilor permanente, v„ rog.
PAUZ√
## DUP√ PAUZ√
V„ rog s„ lua˛i loc, stima˛i colegi.
Œl invit pe domnul secretar Albu s„ dea citire procesului-verbal cu rezultatul votului.
Domnule secretar, v„ rog.
## **Domnul Gheorghe Albu:**
îProces-verbal referitor la rezultatul votului asupra mo˛iunii de cenzur„ ini˛iate de 160 de deputa˛i ∫i senatori.
Œn temeiul prevederilor art. 32 alin. (4) din Regulamentul ∫edin˛elor comune ale Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului, membrii Birourilor permanente ale celor dou„ Camere ale Parlamentului, proced‚nd la verificarea ∫i num„rarea voturilor exprimate de c„tre deputa˛i ∫i senatori prin vot secret cu bile asupra mo˛iunii de cenzur„ ini˛iate de 160 de deputa˛i ∫i senatori, au constatat urm„toarele:
Num„rul total al deputa˛ilor ∫i senatorilor: 468.
Num„rul deputa˛ilor ∫i senatorilor prezen˛i: 460. Num„rul total de voturi exprimate: 460.
Num„rul de voturi anulate: 0.
Num„rul de voturi valabil exprimate, din care:
Voturi pentru adoptarea mo˛iunii: 214;
Voturi contra mo˛iunii de cenzur„: 246.
Œn conformitate cu prevederile art. 113 alin. (1) ∫i art. 114 alin. (2) din Constitu˛ia Rom‚niei, mo˛iunea de cenzur„ se adopt„ cu votul majorit„˛ii deputa˛ilor ∫i senatorilor, ceea ce reprezint„ minimum 235 de voturi pentru.
Av‚nd Ón vedere c„ din totalul de 468 de deputa˛i ∫i senatori ∫i-au exprimat votul 460, din care au votat pentru 214, iar 246 au votat contra, Camera Deputa˛ilor ∫i Senatul constat„ c„ nu a fost Óntrunit„ majoritatea voturilor cerut„ de Constitu˛ie pentru adoptarea mo˛iunii de cenzur„.“
Semneaz„ membrii comisiei de num„rare a voturilor, membrii Birourilor permanente.
Mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ mul˛umesc.
Proiectul de lege prezentat se consider„ adoptat. Stima˛i colegi, Ónchidem ∫edin˛a noastr„ de ast„zi. V„ mul˛umesc pentru prezen˛„.
EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR
#205306Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti; C.U.I. 427282; Atribut fiscal R, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“
&JUYDGY|123267]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 17/3.III.2006 con˛ine 36 de pagini.**
Pre˛ul: 7,56 lei noi/75.600 lei vechi
— Ón plus, 2.500 de miliarde de lei necesar neacoperit la plafonul de credite externe pentru contracte ferme aflate Ón diferite faze de derulare.
Iat„, a∫adar, modelul de gestionare a crizei din s„n„tate pe care l-a˛i practicat. Œn loc s„ se rezolve problemele din sistem, peste 50% din bugetul alocat s„n„t„˛ii pentru anul 2005 fusese cheltuit Ónainte de Ónceperea anului 2005.
Œn al doilea r‚nd, vreau s„ vorbim deschis despre deturnarea fondurilor de la s„n„tate, problem„ ridicat„ de autorii mo˛iunii. Œn mod evident, vorbi˛i din proprie experien˛„, chiar ∫i Curtea de Conturi a ar„tat c„ P.S.D. a deturnat de la s„n„tate suma de peste 22 de mii de miliarde de lei.
Domnul profesor Sorin Oprescu, senator P.S.D., ∫tie foarte bine acest lucru, pentru c„ Ón trecut el Ónsu∫i protesta public fa˛„ de practicile ilegale ale Guvernului P.S.D.
Este vorba despre sumele care erau colectate la bugetul de s„n„tate ∫i care nu ajungeau Ón final Ón bugetul de s„n„tate. Anul 2005, prin decizia pe care am luat-o, a fost primul an Ón care to˛i banii colecta˛i la Fondul na˛ional unic de s„n„tate au r„mas pentru s„n„tate.
Prin urmare, crede˛i c„ dac„ dumneavoastr„ a˛i f„cut o astfel de ilegalitate, atunci, Ón continuare, toat„ lumea va Ónc„lca legea. Este fals. De fapt, ne afl„m cu to˛ii ast„zi Ón fa˛a unei alegeri cruciale pentru Rom‚nia, o alegere Óntre practicile trecutului, a∫a cum le-a promovat P.S.D., ∫i un model modern, de tip european, a∫a cum promov„m noi prin reforma s„n„t„˛ii.
Mo˛iunea de cenzur„ reprezint„, a∫adar, o op˛iune. Reforma s„n„t„˛ii reprezint„ o alt„ op˛iune. Ce va alege fiecare dintre noi este numai o chestiune de con∫tiin˛„. Unii vor opta pentru perpetuarea sistemului actual, pe care P.S.D.-ul l-a consolidat Ón perioada Ón care a fost la guvernare, un sistem Ón care omul nu are valoare, iar prin om Ói Ón˛eleg Ón egal„ m„sur„ pe pacien˛i, pe cet„˛enii s„n„to∫i care la un moment dat au interferen˛„ cu domeniul sanitar, dar ∫i pe doctorii ∫i personalul medical.
™tiu foarte bine c„ Ón sistemul actual valoare au numai privilegiile. Vreau ca acest lucru s„ se schimbe, a∫a cum vrea fiecare cet„˛ean al acestei ˛„ri. De aceea Guvernul ∫i-a asumat r„spunderea pentru reforma domeniului sanitar.
Ca prim-ministru eu nu am voie ∫i nu vreau s„ protejez privilegiile unui grup sau ale altuia. Ca prim-ministru un singur lucru m„ preocup„: interesul cet„˛eanului, ce vrea el, ce are nevoie. ™i vreau s„ v„ spun c„ analiz‚nd textul mo˛iunii mi-am dat seama de un lucru: to˛i au diferite interese, Óncep‚nd cu anumi˛i medici care au o seam„ de privilegii, medici care sunt ∫efi de sec˛ii, directori de spital, profesori universitari, decani, rectori ∫i parlamentari ∫i, a∫a cum am spus ∫i data trecut„, c‚nd Ói c„ut„m la Parlament sunt medici, ∫i, probabil, pacien˛ii c‚nd Ói caut„ la spital sunt parlamentari. Acesta reprezint„ un mare grup de privilegia˛i.
Firmele de medicamente au ∫i ele, bineÓn˛eles, o seam„ de privilegii. Constat„m c„ cheltuim bani cu nemiluita pentru medicamente compensate, dar starea de s„n„tate nu s-a ameliorat. Cum v„ explica˛i faptul c„ dac„ Ón 3 ani de zile bugetul este mai mare practic de trei ori, calitatea serviciilor nu s-a Ómbun„t„˛it. Foarte simplu, pentru c„ ace∫ti bani Ón loc s„ ajung„ la bolnavi se scurg c„tre diferite zone.
Vorbeam de medici, vorbeam de cei care sunt importatori sau produc„tori de medicamente, vorbeam de problema medicamentelor compensate. Au mai ap„rut acum, bineÓn˛eles, ∫i firmele de ˛ig„ri care sunt sup„rate de introducerea taxei de viciu. Vreau s„ v„ spun c„ nu m„ intereseaz„ aceste lucruri.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/3.III.2006 Furnizorii de medicamente ∫i de servicii medicale, alt grup care este afectat, toat„ lumea are interese Ón sistemul medical. Sistemul de s„n„tate Ón Rom‚nia, Ón momentul de fa˛„, este una din cele mai bune vaci de muls. Œn loc s„ aib„ grij„ de cet„˛ean, Ón loc ca sistemul de s„n„tate s„-i poat„ da omului care are nevoie de Óngrijire un serviciu minim, Ón condi˛ii de standarde de calitate, sistemul de s„n„tate este o surs„ de Ómbog„˛ire pentru diverse categorii, care mai de care, pe care vi le-am citat Ónainte. Œntreaga reform„ a sistemului sanitar, practic, se poate sintetiza din acest motiv Óntr-o singur„ propozi˛ie: punem sistemul de s„n„tate Ón folosul cet„˛eanului, ∫i nu Ón folosul altora care lucreaz„ Ón sistem.
Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,
A˛i criticat insistent Ón textul mo˛iunii faptul c„ prin reforma s„n„t„˛ii introducem pachetul bazal de servicii ∫i coplata ∫i extindem baza de impozitare.
Da˛i-mi voie s„ v„ ajut cu c‚teva date concrete. Cu toate c„ ast„zi Ól critica˛i el nu a fost introdus acum. Sistemul bazal de servicii ∫i coplata au fost introduse de fapt prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 150/2003, care este Ón vigoare ∫i ast„zi. Autorii ordonan˛ei au fost primul-ministru de atunci, domnul Adrian N„stase, ∫i doamna ministru a s„n„t„˛ii, Daniela Barto∫.
Din p„cate, ast„zi d‚n∫ii fac parte dintre semnatarii mo˛iunii. Sigur c„ a∫a cum func˛ioneaz„ sistemul bazal de servicii ∫i coplata — am constatat cu to˛ii — nu func˛ioneaz„ bine, de aceea ast„zi le Ómbun„t„˛im astfel Ónc‚t ele s„ corespund„ unui sistem sanitar care — spuneam mai devreme — serve∫te cet„˛eanul.
Œn ceea ce prive∫te baza de impozitare, semnatarii mo˛iunii fac afirma˛ii complet contradictorii.
Pe de o parte, sus˛in c„ reforma pe care o propunem va perpetua subfinan˛area s„n„t„˛ii, pe de alt„ parte critic„ singura m„sur„ eficient„ prin care aceast„ problem„ poate fi rezolvat„, ∫i anume l„rgirea bazei de impozitare. Œn realitate, Guvernul P.S.D. a fost cel care a g‚tuit finan˛area s„n„t„˛ii prin scutiri de la plata contribu˛iei la asigur„rile sociale. Printre beneficiari au fost ∫i pensionari. Este trist c„ a˛i luat aceast„ decizie dintr-un calcul cinic, ∫i nu dintr-o preocupare pentru problemele lor. A˛i vrut voturile pensionarilor, chiar dac„ pre˛ul acestor voturi era s„n„tatea lor, pentru c„ a˛i afirmat: îS„n„tatea este pe gratis“. Eu cred c„ este o mare minciun„, s„n„tatea cost„ bani, iar dac„ ace∫ti bani vin de la contribuabili prin intermediul bugetului, atunci trebuie ca to˛i contribuabilii, dintr-o atitudine de solidaritate, s„ contribuie la acest buget. Ne trebuie ace∫ti bani pentru dot„ri, ne trebuie bani pentru medicamente compensate, bani pentru analize, bani pentru spitalizare, bani pentru salarii, bani pentru cercetare.
Situa˛ia Ón Rom‚nia este una paradoxal„, ast„zi, mai pu˛in de 5 milioane de contribuabili la fondul de asigur„ri sociale de s„n„tate nu pot sus˛ine serviciile medicale pentru 22 de milioane de rom‚ni. Dac„ nimeni nu contribuie la bugetul sistemului sanitar, atunci, evident, serviciile medicale uneori nu exist„ sau sunt foarte proaste.
De aceea, practic, ceea ce ast„zi am ascultat mai degrab„ mi se pare c„ este mult populism ∫i demagogie. F„r„ finan˛are serviciile de s„n„tate sunt doar o cutie colorat„ Ón care Ón„untru nu se afl„ mai nimic, or, datoria
noastr„ este s„ cre„m un sistem de s„n„tate Ón slujba cet„˛eanului, un sistem de s„n„tate Ón care cet„˛eanul s„ aib„ Óncredere ∫i care s„ r„spund„ nevoilor lui. ™i v„ spun foarte sincer, acest lucru, din p„cate, nu se poate face f„r„ bani, f„r„ contribu˛ie. O baz„ de impozitare mai larg„ va asigura bani pentru s„n„tate, ceea ce va permite Ómbun„t„˛irea serviciilor medicale. S„n„tatea presupune costuri, ∫i Ónc„ unele foarte mari, ∫i acest lucru nu se Ónt‚mpl„ numai Ón Rom‚nia, se Ónt‚mpl„ peste tot Ón lume.
Valoarea acestor servicii, valoarea acestor costuri trebuie s„ o suport„m noi to˛i, potrivit principiului solidarit„˛ii, repudiat acum de P.S.D. Guvernul ac˛ioneaz„ potrivit principiului solidarit„˛ii ∫i va pl„ti contribu˛ia pensionarilor cu un venit mai mic dec‚t salariul mediu net pe economie. Guvernul a ac˛ionat deja potrivit principiului egalit„˛ii Ón fa˛a legii. Astfel, din 2005 Óncoace companiile cu datorii la bugetul asigur„rilor de s„n„tate au fost determinate s„-∫i achite obliga˛iile c„tre stat.
Tot legat de subiectul banilor care merg la fondul de s„n„tate a∫ vrea s„ mai clarific o confuzie sem„nat„ de semnatarii mo˛iunii. Ace∫tia au criticat introducerea taxei pe viciu. Eu ∫tiu foarte bine c„ Ón amendamentele depuse, legate de aceast„ tax„, unii parlamentari au Óncercat s„ protejeze interesele unora dintre actorii de pe pia˛a tutunului. Noi, Óns„, am ac˛ionat pornind strict de la interesul general: descuraj„m fumatul, pentru a proteja starea de s„n„tate a popula˛iei. A∫adar, scopul principal este s„ combatem acest viciu, ∫i nu s„ protej„m interesele unora sau ale altora dintre produc„torii de ˛ig„ri.
Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,
Textul pe care-l discut„m ast„zi este scris mai degrab„ Óntr-un stil dup„ ureche, care se nume∫te stil l„ut„resc. Cine a scris-o a f„cut ca l„utarul la nunt„, a Óns„ilat dup„ ureche formule demagogice care s„-i ung„ la suflet pe parlamentarii P.S.D. Nevoile punctuale ale cet„˛enilor nu-∫i g„sesc ecou Ón aceast„ mo˛iune. Pacien˛ii din spitale care nu au medicamente ∫i fe∫i, privilegiile de cast„, condi˛ionarea actului medical, medicii one∫ti care nu reu∫esc s„-∫i Ómplineasc„ voca˛ia profesional„, astfel de chestiuni, din p„cate, nu i-au preocupat pe autorii mo˛iunii; pe mine Óns„ m„ preocup„ ∫i de asta m„ aflu ast„zi Ón fa˛a dumneavoastr„.
Œn aceste condi˛ii, nici m„car nu merit„ s„ Óncerc s„ r„spund la improviza˛ii de genul: restr‚ngerea sever„ a accesului la ocrotirea s„n„t„˛ii; mimarea reformei ∫i crearea unor surse de c‚∫tiguri pentru interese nelegitime; reforma Ómpotriva pacien˛ilor ∫i a oamenilor bolnavi, care va accentua haosul din sistemul sanitar sau acapararea sistemului de s„n„tate Ón folosul exclusiv al unor grupuri mafiote.
Am s„ v„ m„rturisesc sincer ceva. Din toat„ mo˛iunea m-a amuzat ironia pledoariei pentru cei f„r„ bani ∫i a vituper„rilor pline de m‚nie proletar„ Ómpotriva capitali∫tilor ∫i a celor boga˛i.
V„ Óntreb, domnilor, cine v„ mai crede? Poate m„tu∫ile ∫i verii care sper„ s„-∫i fac„ ucenicia Ón gestionarea afacerilor la ∫coala de partid a P.S.D.
— cre„m instrumentele pentru o gestiune corect„ a banilor publici, astfel Ónc‚t crizele s„ nu mai fie la ordinea zilei;
— asigur„m accesul mai larg al cet„˛enilor la servicii medicale de calitate;
— introducem posibilitatea unor servicii medicale suplimentare, contra cost, pentru cei care doresc acest lucru;
— medicul de familie va deveni un adev„rat consilier pentru cei pe care-i are Ón grij„;
— red„m valoarea medicului, asum‚ndu-ne, de fapt, c„ ∫coala rom‚neasc„ de medicin„ creeaz„ profesioni∫ti; — dorim s„ le cre„m doctorilor ∫i asisten˛ilor medicali posibilitatea s„ se Ómplineasc„ profesional;
— cre„m mijloacele pentru a le recompensa financiar meritele, f„r„ s„ mai trebuiasc„ s„ recurg„ la solu˛ii de compromis pentru a-∫i suplimenta veniturile. Œn felul acesta, cet„˛eanul se va sim˛i din ce Ón ce mai pu˛in obligat s„ recompenseze, din buzunar, servicii care ar trebui s„-i fie asigurate gratuit;
— cre„m o adev„rat„ ∫coal„ de management medical, care va forma viitorii manageri ai spitalelor, reglement„m incompatibilit„˛ile din sistemul sanitar pentru a sparge monopolul pe func˛ii ∫i pentru a permite accesul oamenilor competen˛i la pozi˛iile cheie.
Nu am s„ intru Ón mai multe detalii acum, pentru c„ am prezentat reglement„rile propuse Ón discursul pentru asumarea r„spunderii.
La definitivarea proiectului de lege am fost deschi∫i la amendamente din partea tuturor parlamentarilor. Mi-ar fi pl„cut s„ putem prelua sut„ la sut„ din amendamente, dar acest lucru ar fi fost posibil doar dac„ opozi˛ia ar fi vrut s„ fac„ o reform„ a s„n„t„˛ii. Din p„cate, se pare c„ nu o vrea. Oric‚t s-ar ascunde Ón spatele unor formule demagogice, adev„rul tot iese la suprafa˛„. Opozi˛ia este, din p„cate, alergic„ la reform„. A fost alergic„ la reforma propriet„˛ii, a fost alergic„ la reforma justi˛iei, iar acum este alergic„ la reforma s„n„t„˛ii.
Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,
A∫a cum ∫ti˛i, pentru Guvern, reforma s„n„t„˛ii este o prioritate strategic„. Prin tot ceea ce am f„cut de la elaborarea proiectului de Lege pentru reforma s„n„t„˛ii ∫i p‚n„ la asumarea r„spunderii Guvernului, fiecare gest, fiecare decizie luat„ de Ministrul S„n„t„˛ii ∫i de Guvern a fost Ón conformitate cu aceast„ op˛iune politic„ major„.
Poate v„ Óntreba˛i de ce am transformat reforma s„n„t„˛ii Óntr-o prioritate strategic„? Nu am luat aceast„ decizie de capul nostru. Ne-au spus oamenii, Ón timpul campaniei electorale, c„ o problem„ mai mare dec‚t s„n„tatea nu exist„. Ne-au spus-o ∫i dup„ alegeri. I-am ascultat. Am preluat de la ei aceast„ preocupare ∫i ne-am asumat sarcina s„ o rezolv„m.
Este poate cea mai dificil„ reform„ pe care Guvernul ∫i-a propus s„ o pun„ Ón practic„, dar avem curajul s„ mergem mai departe. Primele 6 luni dup„ Ónceperea aplic„rii proiectului, sigur, vor fi dificile, cu multe schimb„ri. Poate constat„m c„ mai trebuie s„ mai ajust„m c‚te ceva ∫i, dac„ va fi nevoie, o vom face. Ca ∫i p‚n„ acum, r„m‚nem aten˛i la semnalele din via˛a real„ ∫i lu„m decizii Ón func˛ie de acestea. Principalul este s„ declan∫„m mecanismul reformei care s„ repun„ s„n„tatea pe picioare.
Pe dumneavoastr„, parlamentarii, ar trebui ca acest lucru, sigur, s„ v„ preocupe Óntr-un grad foarte mare. De dumneavoastr„ depinde acum pornirea reformei. Ave˛i butonul ro∫u. Noi, Guvernul, am f„cut tot ceea ce a stat Ón puterea noastr„. Este r‚ndul dumneavoastr„ s„ lua˛i o decizie, iar ea se va materializa prin felul Ón care ve˛i vota aceast„ mo˛iune de cenzur„.
Fiecare vot pentru mo˛iune va fi un vot nu Ómpotriva Guvernului, ci a reformei Ón s„n„tate ∫i Ómpotriva oamenilor care doresc s„ aib„ acces la servicii medicale de calitate.
De aceea, ca prim-ministru v„ cer s„ lua˛i Ón considerare interesele oamenilor, ∫i nu vreun interes politic sau personal, ∫i s„ vota˛i Ómpotriva mo˛iunii care blocheaz„ reforma s„n„t„˛ii.
Nimic, absolut nimic nu egaleaz„ satisfac˛ia de a ∫ti c„ ai contribuit la reconstruc˛ia ˛„rii tale.
Reforma s„n„t„˛ii este parte a procesului de reconstruc˛ie a Rom‚niei. Haide˛i s„ ne apuc„m de treab„!
V„ mul˛umesc.
A∫a se poate traduce a∫a-numita dorin˛„ de schimbare a opozi˛iei. ™i pentru c„, din p„cate, aceast„ prezentare rezult„ Ón mare parte din realitatea cotidian„, eu voi vota Ómpotriva mo˛iunii ∫i, ca mine, sunt convins c„ vor vota colegii mei din partidele aflate la guvernare ∫i, de ce nu, ∫i dintre cei apar˛in‚nd partidelor de opozi˛ie.
Nu putem s„ dezam„gim cet„˛enii one∫ti care de 16 ani a∫teapt„ o reform„ real„ Ón s„n„tate.
Acum, c‚nd pentru prima oar„ dup„ 30 de ani de la adoptarea Legii nr. 3, legea s„n„t„˛ii, Guvernul T„riceanu propune un pachet legislativ construit coerent, unitar, care plaseaz„ pacientul Ón centrul sistemului de s„n„tate, nu putem dec‚t s„ fim pentru, pentru o reform„ f„cut„ de medici pentru pacien˛i, pentru schimb„ri profunde ∫i reale Ón domeniul sanitar, pentru responsabilitate ∫i rigoare, pentru respect fa˛„ de banul public, pentru eliminarea incompatibilit„˛ilor ∫i conflictelor de interese ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, Ómpotriva mo˛iunii.
Iar pe dumneavoastr„, domnule pre∫edinte, v„ rog respectuos, Ónc„ o dat„, s„ aplica˛i Regulamentul ∫edin˛elor comune ale celor dou„ Camere ∫i s„ interzice˛i invita˛ilor s„ se manifeste Óntr-un fel sau altul.
V„ mul˛umesc.
Œn ceea ce prive∫te taxa pe viciu, sunt de acord Ón principiu cu faptul c„ cel care fumeaz„ ∫i consum„ alcool este cu o s„n„tate mai precar„, dar de ce s„ nu adopt„m solu˛ia mondial„ ∫i s„ punem accizele? Noi ∫tim c„ avem accize de 28 de euro. Trebuie s„ le urc„m la 68. Am cerut p„suirea Uniunii Europene 3 ani s„ nu le ridic„m, ∫i acum punem o a doua tax„ pe viciu, ceea ce reprezint„ un lucru antieuropean, Ón loc s„ d„m accizele sau s„ d„m un procent din accize.
Vorbim, la fel, de anumite lucruri care permit scurgerea de bani. Pentru ce este necesar un Institut Na˛ional de Management? Acest institut, de fapt, este continuarea Institutului de Cercetare-Dezvoltare Ón S„n„tate, care a fost sursa prin care Ministerul S„n„t„˛ii a Óncheiat contracte, s-au dat bani din fondurile sale pentru lucruri complet nefolositoare. Noi avem Ónv„˛„m‚nt superior, avem masterat organizat de institutele de
Ónv„˛„m‚nt superior. Deci aceast„ institu˛ie nu este necesar„, este o institu˛ie care ia din banii statului. Aceasta, privind problema bugetului.
A doua problem„ este legat„ de Ónv„˛„m‚ntul medical. Avem o tradi˛ie de integrare a Ónv„˛„m‚ntului medical cu practica. Œn aceast„ lege nu apar indemniza˛iile clinice, care sunt forma concret„ de munc„ a cadrului didactic, care este ∫i profesor, ∫i medic.
Œn ceea ce prive∫te conducerea spitalelor, acestea, Ón loc s„ fie stipulat s„ fie conduse de cadre didactice, cu func˛ie de predare, nu pot fi conduse de alte niveluri de preg„tire, pentru c„ nu este bine. Avionul este condus de cel mai bun pilot, vaporul, de cel mai bun marinar. Ajungem ca sistemul de s„n„tate s„ nu fie condus de cel mai bun medic. Nu cred c„ este bine.
De asemenea, privind privatizarea, dispare faptul c„ nu pot fi privatizate clinicile universitare. Œn toat„ lumea civilizat„, clinicile universitare nu sunt privatizate. Dac„ nu apar˛in unor institu˛ii de Ónv„˛„m‚nt private. Vom ajunge Ón situa˛ia ca s„ reedit„m faptul pe care Parlamentul Rom‚niei, cu r„spundere, l-a stopat, privatizarea Spitalului Fundeni.
™i aici ne-a˛i Ón˛eles, domnule prim-ministru, poate ne ve˛i Ón˛elege ∫i acum pe noi, medicii.
Al treilea lucru pe care a∫ vrea s„-l subliniez este centralizarea excesiv„ pe care o aduce acest pachet. Nic„ieri Ón lume, directorul de spital nu este numit ∫i destituit de ministru. El are, spitalul, autonomia lui.
De asemenea, Comisia de acreditare a spitalelor — privi˛i, v„ rog, Ón Óntreaga Europ„! — este un organism independent. ™i avem experien˛a — de la Œnv„˛„m‚nt — a Comisiei de acreditare ∫i evaluare a institu˛iilor de Ónv„˛„m‚nt superior, c„ a∫a este bine. Aceast„ comisie nu trebuie s„ fie Ón subordinea Guvernului sau a Ministerului S„n„t„˛ii.
™i a∫ dori s„ v„ spun, Ón acest context, c„, f„c‚nd un feti∫, o marot„ din acest management, s-a reu∫it s„ se creeze o atmosfer„ Ómpotriva corpului medical.
V„ exprima˛i, domnule prim-ministru, ∫i v„ spun cu tot respectul, c„ S„n„tatea este o vac„ de muls. Cine o mulge? Noi, medicii?! Care st„m, la ora actual„, ∫i v„ dau o simpl„ compara˛ie, cu un salariu, medicul primar ∫ef de sec˛ie, de 280 de dolari, Ón timp ce Ón ˛ara prieten„ ∫i vecin„, Ungaria, are 1.850 de dolari?! Noi mulgem sistemul de s„n„tate?! Este p„cat c„ s-a creat aceast„ atmosfer„. Este p„cat c„ personalit„˛i de renume ale vie˛ii medicale, precum profesorul C„p‚lneanu, Ciurea, Florin Popa ∫i al˛ii, au fost destitui˛i ∫i terfeli˛i. Se vorbe∫te de faptul c„ vor fi deferi˛i justi˛iei. Foarte bine, dar, Ón toate ˛„rile civilizate, Ón momentul Ón care se Óncepe o cercetare, se p„streaz„ secretul at‚t de c„tre partea cercetat„, c‚t ∫i de c„tre cei care cerceteaz„. ™i exist„ prezum˛ia de nevinov„˛ie. M„ Óndoiesc c„ pentru vreunul dintre personalit„˛ile vie˛ii medicale ve˛i reu∫i s„ ob˛ine˛i condamnare penal„ pentru management ∫i risip„ de bani.
Deci aceste lucruri consider„m c„ sunt elemente esen˛iale la care prin acest pachet de legi nu se aduc solu˛ii.
Sper„m, Óns„, c„ va fi un dialog. Este p„cat faptul c„ se face acest experiment pe corpul medical, corp care este de elit„ ∫i f„r„ de care o na˛iune nu poate exista, ∫i medicii sunt supu∫i acestui stres zi de zi, care nu este benefic pentru nimeni.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/3.III.2006 Dac„ vom face finan˛area a∫a cum trebuie, dac„ vom ajunge ca s„ d„m...
De ce Ungaria poate s„ dea 400 de dolari _per capita_ , iar noi ajungem cu 128?! Pentru c„ exist„, de pild„, un ultim studiu: 20% din P.I.B. reprezint„ nepl„˛i. S„ facem s„ se dea aceste pl„˛i ∫i, Ón aceste condi˛ii, vom reu∫i.
Œn concluzie, a∫ dori s„ subliniez faptul c„ acest pachet este un pachet antieuropean, v„ dau spre exemplu taxa pe viciu, antisocial, prin faptul c„ nu rezolv„ problema asigur„rilor de s„n„tate ∫i ajunge la copl„˛i ∫i la liste de a∫teptare, ∫i v-a∫ spune antiliberal, pentru c„ noi, medicii, suntem o profesie liberal„ ∫i ne-am a∫tepta, mai mult dec‚t oric‚nd, acum, s„ fim stima˛i ∫i pre˛ui˛i.
V„ mul˛umesc.
Dac„ actuala legisla˛ie permite unora cu posibilit„˛i materiale mai bune s„ beneficieze de servicii medicale duse p‚n„ la extravagan˛„, pe seama fondului de asigur„ri sociale de s„n„tate, Ón detrimentul celor mul˛i ∫i s„raci, care sunt privi˛i ca cet„˛eni de rangul doi Ón propria lor ˛ar„, noul pachet legislativ propune un pachet de servicii medicale garantate, asigur‚nd astfel accesul egal al cet„˛enilor la servicii prompte ∫i ferm finan˛ate.
Œn acest context, devine imperios necesar„ extinderea bazei de contribu˛ie la fondul asigur„rilor de s„n„tate, ˛in‚ndu-se seama de num„rul sc„zut al persoanelor active, comparativ cu num„rul persoanelor exceptate de la plata asigur„rilor sociale de s„n„tate. De altfel, tocmai pentru consolidarea bazei de contribu˛ie se introduce ∫i taxa pe viciu.
Œn ceea ce prive∫te coplata unor servicii medicale, practic, avem de-a face cu plata unei diferen˛e Óntre valoarea serviciului medical, care este suportat din fondul asigur„rilor sociale, ∫i valoarea real„ a acestuia, la care urmeaz„ s„ contribuie ∫i pacientul.
Coplata unor servicii medicale este un fenomen real, recunoscut, f„r„ a avea un cadru juridic transparent. Acest pachet de legi rezolv„ aceast„ caren˛„, permi˛‚nd Ón acest fel accesul echitabil pentru to˛i la serviciile medicale.
Pe de alt„ parte, pachetul de legi reglementeaz„ ∫i felul Ón care un medic poate desf„∫ura activit„˛i Ón afara locului de munc„ de baz„, conform competen˛elor profesionale.
Medicul care Ó∫i desf„∫oar„ activitatea Óntr-un spital public trebuie s„ fie loial acestui sistem, dar, Ón acela∫i timp, nu i se Óngr„de∫te dreptul de a lucra ∫i Ón sistemul particular. Diferen˛ierea de salarizare pe unit„˛i se va face Ón func˛ie de complexitatea cazuisticii acreditate, iar Ón cadrul aceleia∫i unit„˛i, Ón func˛ie de solicit„rile particulare ale locului de munc„.
Separarea managementului spitalului de actul medical la patul bolnavului este o prevedere nou„, dar practicat„ de mult Ón ˛„rile Uniunii Europene, iar limpezirea cumulului de func˛ii ajut„ la dizolvarea unor tensiuni Óntre medici. Managerii spitalelor vor fi selecta˛i pe baz„ de concurs ∫i numi˛i prin ordin al ministrului s„n„t„˛ii, conform art. 179 din lege.
Asisten˛a medical„ acordat„ pacien˛ilor Ón v‚rst„ din mediul rural nu este restric˛ionat„, ci este Óncurajat„ prin stabilirea medicilor de familie ∫i Ón urma acord„rii unor facilit„˛i.
Ne exprim„m convingerea c„ acest pachet de legi pus Ón aplicare va duce la reformarea profund„ a sistemului sanitar actual, va realiza unul modern, eficient ∫i compatibil cu celelalte sisteme de s„n„tate din Uniunea European„, pus at‚t Ón slujba intereselor pacien˛ilor, c‚t ∫i ale personalului sanitar.
Din aceste considerente, Grupurile parlamentare ale U.D.M.R. din Senat ∫i Camera Deputa˛ilor voteaz„ Ómpotriva mo˛iunii de cenzur„.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/3.III.2006
Sec˛iile clinice universitare vor fi conduse de cadrul didactic cu gradul cel mai Ónalt. De regul„, acesta este profesor universitar, care desf„∫oar„ Ón spital o activitate integrat„ de asisten˛„ medical„, Ónv„˛„m‚nt ∫i cercetare.
Preciz„ri care s„ Ónt„reasc„ pozi˛ia universitarilor Ón spitalele clinice vor fi f„cute, probabil, ∫i Ón Legea
Ónv„˛„m‚ntului superior, care va ajunge nu peste mult timp Ón fa˛a Parlamentului.
Accept„m, Óns„, ideea c„ ∫eful de sec˛ie trebuie s„ manifeste, la r‚ndul lui, responsabilitate fa˛„ de modul Ón care se cheltuiesc banii asigura˛ilor ∫i c„ poate fi tras la r„spundere ∫i chiar schimbat, Ónlocuit, Ón caz contrar.
Dintre celelalte legi incluse Ón pachet am dori s„ mai remarc„m: Legea transplantului de organe ∫i ˛esuturi, care aliniaz„ Rom‚nia la normele europene ∫i care este Ónso˛it„ pentru prima dat„ Ón istoria transplantului rom‚nesc ∫i de un program de finan˛are adecvat.
De asemenea, consider„m c„ Legea asigur„rilor de s„n„tate denot„ o mai mare grij„ pentru felul Ón care se cheltuiesc banii asigura˛ilor ∫i denot„ un grad mai mare de responsabilizare a popula˛iei Rom‚niei fa˛„ de starea ei de s„n„tate.
Nu ne putem referi la toate cele 17 legi, dar, Ón opinia noastr„, pachetul, Ón ansamblu, reprezint„ o viziune integrat„ ∫i coerent„ asupra organiz„rii ∫i func˛ion„rii sistemului sanitar.
Œn concluzie, Partidul Conservator a hot„r‚t s„ sus˛in„ pachetul de legi din s„n„tate, pentru care Guvernul ∫i-a asumat r„spunderea.
Desigur, actualul pachet este perfectibil ∫i, cu siguran˛„, el va mai suferi multe transform„ri, rezultate din confruntarea cu realitatea, Óntr-un domeniu extrem de dificil, dar ∫i cu maximum de impact asupra popula˛iei.
Totu∫i consider„m c„, Ón acest context, mo˛iunea de cenzur„ pe care o dezbatem Ón prezent nu-∫i g„se∫te justificarea. Am studiat cu aten˛ie criticile aduse pachetului de legi, Óncerc‚nd s„ g„sim acele capitole care ar putea fi Óntr-adev„r amendate Ón beneficiul popula˛iei Rom‚niei. Nu am g„sit, Óns„, nimic sau aproape nimic de aceast„ natur„.
Œns„∫i terminologia devine la un moment dat inacceptabil„, dac„ se dore∫te o discu˛ie serioas„. Iat„ un pasaj: îCeea ce ne-a prezentat Guvernul nu este o reform„ real„, ci o mimare a reformei ∫i crearea unei noi surse de c‚∫tiguri pentru grupurile de interese nelegitime din anturajul Guvernului, a∫a cum declara chiar Traian B„sescu, pre∫edintele Rom‚niei. Este o reform„ Ómpotriva pacien˛ilor ∫i a oamenilor bolnavi, care va accentua haosul din sistemul sanitar, pentru c„ pacien˛ii sunt marii perdan˛i ai acestei a∫a-zise reforme. Lor nu li se ofer„ nimic Ón plus, dimpotriv„, li se ia un drept garantat, dreptul la s„n„tate.“
Dup„ cum se remarc„, pasajul con˛ine acuza˛ii grave ∫i utilizeaz„ cuvinte mari, precum: surse de c‚∫tiguri pentru grupurile de interese nelegitime, haosul din sistemul sanitar, dreptul garantat la s„n„tate care li se ia pacien˛ilor.
Ce argumente se aduc Ón sprijinul acestor afirma˛ii? Dup„ p„rerea noastr„, nici unul cu adev„rat serios, iar unele dintre ele se bat cap Ón cap.
A mai fost remarcat„ Ón lu„rile de cuv‚nt anterioare contradic˛ia dintre faptul c„ se sus˛ine c„ sistemul este subfinan˛at, dar pe de alt„ parte este acuzat„ l„rgirea bazei de colectare a fondurilor pentru s„n„tate.
Œn realitate, cum putem rezolva problema subfinan˛„rii, dac„ nu prin colectarea unor fonduri sporite? M„sura poate fi dureroas„ pentru o popula˛ie Ónc„ s„rac„, dar pentru bolnavi ea ar fi benefic„, deoarece ea ar Ónsemna fonduri suplimentare destinate lor. Este greu de Ón˛eles cum prin atragerea unor astfel de fonduri suplimentare li s-ar lua dreptul la s„n„tate bolnavilor.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/3.III.2006 Invers. Un sistem de s„n„tate insuficient alimentat cu fonduri va r„m‚ne Ón continuare subfinan˛at ∫i nu va putea corespunde a∫tept„rilor popula˛iei. Noi suntem de acord c„ Ón perioada actual„ sistemul de s„n„tate din Rom‚nia continu„ s„ fie subfinan˛at, cu toate eforturile f„cute Ón ultima perioad„, ∫i c„ va r„m‚ne astfel pentru o lung„ perioad„ de timp. De aceea, eforturile vor trebui sporite Ón aceast„ direc˛ie.
Œn mo˛iune se mai fac afirma˛ii cel pu˛in curioase, precum: bolnavii Ón v‚rst„, Ón special cei din mediul rural, sunt condamna˛i prin a∫a-numita reform„ îNicol„escu“ s„ aib„ acces doar la medicina practicat„ de medicii de familie sau Ón spitalele teritoriale, accesul la medicina de v‚rf din marile centre fiindu-le blocat, indiferent de complexitatea interven˛iei medicale pe care o implic„ afec˛iunea de care sufer„. Nu rezult„ din nici una din legile con˛inute Ón pachet c„ s-ar putea s„ ajungem la o astfel de situa˛ie.
Œn realitate, ceea ce Óncearc„ s„ fac„ actualul pachet legislativ este s„ sporeasc„ responsabilitatea medicului de familie ∫i pe cea a spitalelor teritoriale, astfel Ónc‚t numai cazurile cu adev„rat nerezolvabile Ón teritoriu s„ fie adresate unit„˛ilor ter˛iare.
Cre∫te Ón acest fel rolul medicilor de familie ∫i al spitalelor teritoriale, economisindu-se Ón acela∫i timp resurse pre˛ioase.
Se afirm„ c„ se dore∫te acapararea sistemului de s„n„tate Ón folosul exclusiv al unor grup„ri mafiote din anturajul Guvernului, sus˛in‚nd afirma˛ia cu Óncercarea de a deposeda de terenuri intravilane o serie de spitale din Bucure∫ti. Perfect adev„rat Ón cazul Spitalului Fundeni, numai c„ Óncercarea respectiv„ nu apar˛ine ministrului Eugen Nicol„escu.
La punctul 5 al mo˛iunii se afirm„: îActualul pachet legislativ fr‚neaz„ cercetarea ∫i reduce calitatea actului medical. Principalul efect va fi o mercantilizare a jur„m‚ntului lui Hipocrate. Cet„˛enii din zonele slab dezvoltate sunt, practic, abandona˛i, Óntruc‚t medicii de familie nu sunt stimula˛i s„ r„m‚n„ ∫i s„ practice medicina Ón zonele s„race, cu probleme sociale, unde nevoia de servicii medicale este acut„, ∫i s„ se orienteze preponderent Ónspre zonele dezvoltate, cu pacien˛i Ónst„ri˛i.“
Este greu de spus ce leg„tur„ poate fi Óntre cercetarea medical„, care se face, de regul„, Ón unit„˛ile de v‚rf din centrele universitare, ∫i stimularea medicilor de familie care s„ practice medicina Ón zonele s„race ∫i slab dezvoltate.
Mai multe dec‚t at‚t, nu putem ∫ti de ce actualul pachet de legi fr‚neaz„ cercetarea medical„ ∫i nici de ce se va ajunge la mercantilizarea jur„m‚ntului lui Hipocrate.
De altfel, aceast„ suit„ de afirma˛ii gratuite, Ón opinia noastr„, caracterizeaz„ aproape Óntregul text al mo˛iunii, care nu poate fi considerat„ un demers Óntemeiat ∫i bine inten˛ionat.
Pachetul de legi al Guvernului, chiar dac„ este, la r‚ndul lui, perfectibil, ofer„ o viziune integrat„ ∫i realist„ asupra sistemului de s„n„tate din Rom‚nia, motiv pentru care Partidul Conservator Ól sus˛ine ∫i va vota Ómpotriva mo˛iunii de cenzur„.
V„ mul˛umesc.
P.S.D. s-a jucat cu s„n„tatea oamenilor ∫i a creat un popor care se teme de boal„ mai mult dec‚t de orice! P.S.D. nu mai reprezint„ o alternativ„ politic„ pentru Rom‚nia! P.S.D. este doar un partid Ón care cet„˛enii rom‚ni nu trebuie s„ mai aib„ niciodat„ Óncredere, indiferent de promisiunile f„cute.
Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Autorii mo˛iunii strig„ ca din gur„ de ∫arpe c„ reforma este Óndreptat„ Ómpotriva pacien˛ilor ∫i pune Ón pericol dreptul cet„˛enilor la s„n„tate ∫i Óngrijiri medicale.
At‚t de tare au fost marca˛i de grija fa˛„ de pacient Ónc‚t majoritatea amendamentelor depuse de reprezenta˛ii opozi˛iei au cerut scoaterea din proiectul de lege a prevederilor referitoare la incompatibilit„˛ile ∫i conflictele de interese din acest domeniu, care Ói loveau pe privilegia˛i.
De 16 ani toat„ lumea vorbe∫te de reforma sistemului sanitar, dar reforma s-a oprit de fiecare dat„ la poarta spitalelor.
P.S.D. nu a vrut s„ fac„ reform„, nu a fost interesat de s„n„tatea oamenilor, a f„cut doar o lege a spitalelor, o lege care prevede c„ aceste institu˛ii func˛ioneaz„ Ón folosul directorilor ∫i a grupurilor de interese din jurul lor. Aceast„ lege a creat surse de c‚∫tiguri pentru potenta˛ii P.S.D. din sistem ∫i nu a adus nici un beneficiu cet„˛enilor pl„titori de asigur„ri sociale de s„n„tate.
Aceasta nu a fost reform„, nici grij„ fa˛„ de cet„˛ean, nici descentralizarea sistemului! Aceasta a fost doar o opera˛ie de lobotomie, adic„ de t„iere a p‚rghiilor de control a zonei unde se consum„ cei mai mul˛i bani ai s„n„t„˛ii, spitalele.
## **Domnul Victor Viorel Ponta**
Pentru a nu avea nici un fel de opozi˛ie din partea personalului medical fa˛„ de insuficien˛a fondurilor alocate, c‚t ∫i pentru a-∫i mul˛umi propria clientel„, Guvernul ∫i-a subordonat politic conducerile tuturor spitalelor, asupra c„rora ministrul s„n„t„˛ii ∫i-a creat drept discre˛ionar de a le numi ∫i destitui.
De∫i statul ar trebui s„ finan˛eze programe speciale pentru acoperirea unor probleme majore de morbiditate, precum combaterea bolilor cardiovasculare, a bolilor neoplastice, a diabetului, aceste programe sunt, Óns„, finan˛ate tot prin bugetul Casei Na˛ionale de Asigur„ri de S„n„tate.
Din cauza lipsei banilor pentru s„n„tate ∫i datorit„ stagn„rii reformei Ón sistemul sanitar, frigul, foamea, lipsurile de tot felul, ce caracterizeaz„ societatea rom‚neasc„, s-au mutat ∫i Ón spitale.
Propun‚ndu-∫i s„ fac„ medicina rentabil„, mintea de contabil a domnului Nicol„escu a emis ideea rentabiliz„rii spitalelor, transform‚ndu-le din surse de via˛„ Ón surse de venituri. Dac„ ar fi fost medic, ar fi cunoscut poate dictonul unui celebru chirurg american, potrivit c„ruia: îTratarea onest„ a unui pacient nu poate s„ aduc„ beneficii“, dec‚t gra˛ie costurilor exorbitante, Ón sectorul privat, acesta adres‚ndu-se Óns„ nu Óntregii popula˛ii a unei ˛„ri, ci v‚rfurilor cu putere economic„ peste medie ∫i r„pind, unui procent de peste 80% dintre rom‚ni, dreptul la via˛„.
Se ∫tie c„ Ón Rom‚nia orice munc„ pl„tit„ sau aduc„toare de venit este taxat„, prin ea fiecare rom‚n cump„r„ at‚t timp c‚t este apt de munc„ servicii medicale pentru prezent ∫i viitor, pentru el ∫i pentru persoanele aflate Ón Óntre˛inere, servicii pe care cet„˛enii Rom‚niei nu le primesc integral, deoarece banii, Ón loc s„ se duc„ la s„n„tate, se duc la Ministerul de Finan˛e, care reÓntoarce Ministerului S„n„t„˛ii c‚t ∫i c‚nd Ói convine.
Dac„ ar fi fost un adev„rat profesionist Ón propria sa meserie, ministrul Nicol„escu ar fi luptat pentru stoparea
deturn„rii de fonduri ∫i a Ón∫el„rii cump„r„torului-cet„˛ean de servicii medicale, red‚nd domeniului s„n„t„˛ii propriile fonduri at‚t de necesare.
Œn toate statele civilizate exist„ ghiduri de practic„ medical„, nu ∫i Ón Rom‚nia. Prin intermediul lor at‚t pacientul, c‚t ∫i medicii ∫tiu la ce consulta˛ii preventive gratuite are dreptul anual asiguratul. Œn Rom‚nia de ast„zi Óns„ contabilizarea banilor, ∫i nu a bolnavilor sau a categoriilor de risc, exclude medicina preventiv„, deschiz‚nd larg por˛ile unei patologii din ce Ón ce mai ciudate, inclusiv bolile declarate eradicate, cum ar fi tuberculoza, holera ∫i altele.
Are idee domnul ministru c„, Ón condi˛iile declar„rii eradic„rii tuberculozei, flagelul este at‚t de puternic Ónc‚t Ón a∫ez„mintele specializate bolnavii de TBC stau c‚te doi Óntr-un pat? Nu! Deoarece nefiind de specialitate, Domnia sa habar nu are de patologiile din ˛ar„ ∫i de situa˛iile aberante Ón care sunt pu∫i pacien˛ii ∫i medicii gra˛ie panseurilor ∫i teoretiz„rilor Domniei sale de manager.
Spre ∫tiin˛a na˛iunii ∫i a protectorilor senini ai domnului Nicol„escu, deconspir„m faptul c„ Ón Rom‚nia medicii de familie ∫i speciali∫tii de ambulatoriu func˛ioneaz„ ilegal Ón acest moment, deoarece contractul-cadru din anul 2006 pentru aceste categorii nu a fost Ónc„ elaborat, iar valabilitatea celui vechi a Óncetat la 31 decembrie anul trecut.
Œn schimb, medicii au fost avertiza˛i de ministrul îcontabil“ c„ Ón viitorul contract va fi Ónscris„ o sum„ limit„ p‚n„ la care se pot Óntinde Ón consultarea, recomandarea investiga˛iei de specialitate ∫i vindecarea bolnavilor, dar nimeni nu ∫tie Ónc„ la c‚t se ridic„ aceast„ sum„ limit„ prin care se condi˛ioneaz„ dreptul de via˛„ al pacien˛ilor.
Ceea ce ∫tiu medicii, Ón schimb, este c„ la 1 ianuarie 2006 pentru fiecare pacient trebuie s„ Óntocmeasc„ din ordinul ministrului un decont Ón care s„ contabilizeze cheltuielile legate de consulta˛ii, de investiga˛ii, de opera˛ii, tratamente, re˛ete etc., stop‚nd vindecarea bolnavului Ón momentul Ón care decontul cresc‚nd este susceptibil de a dep„∫i limita de buget ∫i nici limita de internare fixat„ de domnul ministru nu poate fi dep„∫it„. Acesta este motivul pentru care muribunzi ∫i bolnavi cu opera˛ii grave interna˛i Ón februarie sunt trimi∫i pe targ„ acas„, cu drenele pe burt„, s„ moar„ Ón s‚nul familiei, fiindc„ decontul ∫i limita de internare nu permit spitalizarea p‚n„ la vindecare. Dac„ au noroc, iar familia are bani s„ le pl„teasc„ asisten˛a de specialitate la domiciliu, se pot Óntoarce Ón martie, pentru c„ este alt„ lun„ ∫i alt decont.
De nenum„rate ori domnul Nicol„escu a declarat cu emfaz„, pentru urechile altor nespeciali∫ti pu∫i s„-i voteze Ón Parlament reforma, a∫a-zisa reform„, c„ gra˛ie minto∫eniei Domniei sale medicii de familie ∫i speciali∫tii din ambulatoriu ajung la venituri de 35 de milioane de lei pe lun„, canaliz‚nd astfel ura pacien˛ilor pl„titori nu numai de taxe, ci ∫i de aten˛ii asupra acestora.
Dar Munchhausenul liberal uit„ de fiecare dat„ s„ precizeze c„ din suma men˛ionat„ medicii Ón cauz„ pl„tesc: impozitele la stat, salariile de minim 5 milioane ∫i impozitele aferente lor, ale propriilor asisten˛i ∫i Óngrijitoare, taxele la prim„rie pentru Ónchirierea Ónc„perilor din policlinicile Ón care lucreaz„, Óntre˛inerea cabinetului, dischetele cu informa˛ii etc., r„m‚n‚nd cu un venit adesea mai mic dec‚t al asistentei angajate.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/3.III.2006 Œn condi˛iile penuriei de cadre specializate, reforma domnului Nicol„escu a vizat aducerea Rom‚niei Ón plan sanitar la nivelul Biafrei, Domnia sa lu‚nd, prin sfidarea Codului muncii, a Constitu˛iei ∫i a bunului-sim˛, m„sura dispens„rii de medici, indiferent de sex, care au trecut de v‚rsta de 60 de ani, pension‚ndu-i for˛at ∫i retr„g‚ndu-le, Ón scopul lichid„rii concuren˛ei, ∫i dreptul de liber„ practic„. Cumul‚nd anii de studii cu cei de stagiatur„, preg„tirea pentru reziden˛iat, secundariat, primariat ∫i f„r„ a pune Ón discu˛ie preg„tirea printr-un masterat ∫i doctorat, ∫i faptul c„ meseria de medic presupune o continu„ asimilare de cuno∫tin˛e, un medic este pe deplin format la 45 sau 46 de ani, ∫i atunci se pune Óntrebarea: pentru ce au investit Ón el statul, familia ∫i el Ónsu∫i? Pentru o carier„ de 14 ani?
Dar s„ trecem la concluzii. Fa˛„ de toate cele expuse, concluzia nu poate fi dec‚t una singur„. Dincolo de orice suspiciune, a∫a-zisa reform„ a îcontabilului cu m‚necu˛e“ Nicol„escu, legifer‚nd furtul calificat de servicii anticipat pl„tite prin impozite speciale, distrug‚nd corpul medical ∫i Ónlocuind jur„m‚ntul lui Hipocrate cu adorarea îZeului Ban“, legifereaz„ totodat„ genocidul, condamn‚nd la moarte, f„r„ drept de apel, milioane de rom‚ni ∫i generaliz‚nd eutanasia.
Iar dac„ asist„m pasivi, din la∫itate, la distrugerea sistematic„ a statului, m„car din instinct de conservare nu putem asista pasivi la lichidarea noastr„ fizic„. Œn cazul Nicol„escu nu poate fi vorba nici de imbecilism, nici de incon∫tien˛„ sau primitivismul ∫i incompeten˛a unui infantil, ci de un act deliberat de tr„dare a na˛iunii rom‚ne ∫i de genocid.
Pe l‚ng„ Eugen Nicol„escu, Nicolae Ceau∫escu, cel asasinat pentru falsa acuz„ de genocid, ne apare tot mai pregnant drept un _pater_ , iar epoca lui, regretat„ azi de majoritatea rom‚nilor, comparativ cu epoca T„riceanu ce distruge statul, poporul ∫i na˛iunea, drept una, Óntr-adev„r, de aur. Pentru asta s-a v„rsat s‚nge nevinovat Ón decembrie 1989? Ca s„ fim fura˛i ca Ón codru, ca un Nicol„escu s„ ne decimeze? Datoria parlamentarilor ale∫i de na˛iune este Ón aceste circumstan˛e aceea de a da un vot negativ reformei Ón s„n„tate ∫i implicit manageriatului lui T„riceanu ∫i de a-i trimite pe cei ce batjocoresc gloriosul nume al vechilor liberali pe urmele defunctului P.N.fi.-C.D., spre dispari˛ia rapid„ ∫i total„ ca entitate politic„, pentru protejarea vie˛ii ∫i a existen˛ei na˛iunii rom‚ne.
## Stima˛i parlamentari,
Ne revine, a∫adar, obliga˛ia, n„scut„ din jur„m‚ntul depus cu m‚na pe Biblie ∫i Constitu˛ie, s„ vot„m pentru schimbarea acestui Guvern mincinos ∫i distrug„tor care s-sa b„tut cu pumnul Ón piept la instalarea sa, dar care, din p„cate, pentru bunul nostru popor nu ∫i-a ˛inut nici una dintre promisiuni.
™i, de ce s„ n-o spunem, o dat„ cu acest gest chirurgical Ól vom face fericit ∫i pe pre∫edintele ˛„rii, Traian B„sescu, cel care de mult viseaz„ la un nou Guvern.
V„ mul˛umesc.
A˛i f„cut o mare gre∫eal„, domnule ministru, cu asta ar fi trebuit s„ Óncepe˛i, a˛i enumerat doar datoriile unor spitale, ∫i nu modul cum a fost jefuit banul public prin licita˛ii frauduloase sau prin deturn„ri de fonduri. Popula˛ia Rom‚niei ar fi Ón˛eles atunci c„ a˛i fost nevoit s„ schimba˛i unii directori ∫i de ce trebuie s„ da˛i o nou„ lege care s„ Ómpiedice pe viitor abuzurile ∫i dezastrul din spitalele din Rom‚nia. Mediatic, aceste crude realit„˛i au fost trecute ca simboluri ale unei r„zbun„ri politice.
Partidul Conservator ∫i-a f„cut un ˛el din lupta Ómpotriva corup˛iei, chiar dac„ unii doresc s„ arate cu degetul ∫i Ón ograda noastr„, noi nu vom abandona aceast„ lupt„.
Iat„ de ce, domnule ministru, parlamentarii Partidului Conservator v„ sprijin„ ast„zi Ón aceast„ lupt„ Ómpotriva
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/3.III.2006 corup˛iei din sistemul sanitar, sistem care la acest capitol nu este cel din urm„.
BineÓn˛eles c„ legile propuse Ón acest pachet sunt perfectibile. Noi am Ónaintat amendamente ∫i propuneri venite din realitatea sistemelor. Unele se reg„sesc ca acceptate, altele, cu siguran˛„, vor fi acceptate ulterior, pentru c„ aceste propuneri ale noastre sunt realiste ∫i dezinteresate. Cu to˛ii ∫tim c„ economia este dominant„ Ón dezvoltarea societ„˛ii, iar pentru s„n„tate economia — ∫i Aristotel o spune — exist„, pentru c„ natura este zg‚rcit„ ∫i via˛a este scurt„, resursele sunt limitate ∫i, de aceea, cea mai limitat„ resurs„ de pe p„m‚nt este timpul, care este ireversibil.
Deci timpul discu˛iilor a trecut, domnilor parlamentari, ∫i nici medicii, ∫i nici pacien˛ii nu mai pot a∫tepta.
Parlamentarii Partidului Conservator sus˛in acest pachet de legi ∫i vor vota Ómpotriva mo˛iunii de cenzur„. De∫i conservatori, noi credem c„ un sistem nu poate fi imobilizat Ón legi rigide care s„-i Ómpiedice progresul.
Nu peste mult timp poate c„ ∫i aceste legi vor fi modificate, pentru c„ legile trebuie s„ se schimbe o dat„ cu progresul societ„˛ii. Noi acum avem nevoie de aceste legi.
V„ mul˛umesc.
Cum po˛i semna ca procuror arestarea unui profesor universitar care ajunge acas„ dup„ dou„ zile de nesomn, iar la sf‚r∫itul lunii este pl„tit pentru munca sa c‚t o femeie de serviciu?
Cine a hot„r‚t s„ existe plafon pentru re˛ete compensate sau gratuite?
Pedepsi˛i-i pe cei vinova˛i, stima˛i oameni din Executiv, stima˛i colegi, pe cei care fac listele de medicamente, nu respect„ programul na˛ional de vaccin„ri, nu ofer„ acel pachet minimal de servicii, nu pe ceilal˛i medici, ∫i mai ales pe pacien˛i.
Din p„cate, exist„ Ónc„ lan˛uri de farmacii interzise prin lege, promovare direc˛ionat„ a unora ∫i doar a unora dintre medicamente, aprovizionare preferen˛ial„, promovare pe baza oric„ror criterii, dar nu a celor profesionale, centre de diagnostic care primesc 3 milioane de euro pe an de la casa de asigur„ri, unde medicul de familie este obligat sau motivat s„-∫i trimit„ pacien˛ii, monopoluri p„gubitoare pentru stat ∫i bolnavi, astea s-au f„cut Ón cursul guvern„rii anterioare.
Œn orice ˛ar„ banii pentru s„n„tate sunt insuficien˛i, ∫i statul trebuie s„ intervin„ ∫i s„ ajute cu fonduri de la buget pentru echilibrarea balan˛ei de pl„˛i.
Din p„cate, rezultatul oric„rei lupte pentru a avea mai mul˛i bani Ón asigur„rile de s„n„tate cred c„ va fi identic celui pe care l-am avut eu Ón Ónfruntarea cu finan˛istul Reme∫ ori cu tovar„∫ul Bl„nculescu.
Corpul medical, ca fals responsabil pentru necazurile cotidiene, poate constitui o supap„ electoral„ pentru cei neaviza˛i. P.S.D. vorbea despre dezastrul din s„n„tate, dar a Óntre˛inut acest dezastru ∫i l-a consolidat. Alian˛a vorbe∫te despre sistemul medical tic„lo∫it.
Œn acest timp, un b„tr‚n Ó˛i ˛ine nevasta moart„ Ón bloc a∫tept‚nd pensia, pentru c„ altfel nu poate s-o Ónmorm‚nteze. Alt b„tr‚n vine ∫i m„ roag„ la spital s„-i mai ˛inem nevasta pe aparate p‚n„ ies zambilele, ca s„ aib„ ce s„ v‚nd„, s„ poat„ s„-∫i Ónmorm‚nteze nevasta. O bolnav„ care face dializ„ de 3 ori pe s„pt„m‚n„ Óntre˛ine doi copii dintr-o comun„ apropiat„ Bucure∫tiului ∫i are loc de munc„ îcentura“ Bucure∫tiului.
Domnilor parlamentari,
Nu mai oferi˛i m„tr„gun„ medicilor, cei inteligen˛i ∫i cei pragmatici ∫tiu c„ medicul este un agent electoral esen˛ial, nu un permanent cal de b„taie.
A∫ vrea s„ amintesc Partidului Conservator, colegilor, c„ Ón 1994 am publicat pe 4 pagini Ón îJurnalul Na˛ional“ un program de reform„ sanitar„. A∫ vrea s„ amintesc colegilor din Partidul Rom‚nia Mare, care au semnat
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/3.III.2006 aceast„ mo˛iune de cenzur„, c„ acel program de reform„ sanitar„ include, pe l‚ng„ altele, Óntregul pachet de legi care este ast„zi propus de c„tre actuala guvernare.
A∫ vrea s„ amintesc Uniunii Democrate a Maghiarilor din Rom‚nia c„ am solicitat, atunci c‚nd am putut, sprijin de la firmele maghiare pentru ca s„ se produc„ medicamente Ón Rom‚nia, ∫i nu l-am primit.
A∫ vrea s„ le amintesc c„ acea Ordonan˛„ nr. 30, prin care banii din bugetul casei de asigur„ri au fost b„ga˛i Ón bugetul consolidat a fost dat„ sub conducerea U.D.M.R.-ului ∫i, Ón acela∫i timp, a∫ vrea s„ v„ spun ∫i partea frumoas„, c„ acea perioad„ a fost privit„ de cei mai mul˛i medici de familie, dar ∫i de mul˛i al˛i colegi, drept cea mai bun„ din perioada postdecembrist„.
Stima˛i parlamentari,
Sunt pentru reform„. A∫ vrea s„ v„ mai spun c„ m-a mirat foarte tare ∫i m„ mir ∫i acum c„-l Ómbr„˛i∫a˛i, dup„ 16 ani, pe domnul senator Sorin Oprescu. Timp de 16 ani, de c‚te ori a spus ceva a fost dat la o parte, a fost h„ituit, i-a˛i trimis zeci, sute de controale, ∫i ast„zi l-a˛i f„cut erou na˛ional, eroul partidului dumneavoastr„. Poate c„ acesta nu este dec‚t un lucru politicianist ∫i care nu aduce cu adev„rat o faim„ colegului meu, dar Ón nici un caz dumneavoastr„.
Œn 1997, un activist de partid a venit, de asemenea, s„-l demit„ pe Sorin Oprescu ∫i am declarat atunci c„ dac„ va fi demis din motive politice, ∫i nu economice sau de alt„ natur„, Ómi voi da ∫i eu demisia. Nu l-a ajutat P.S.D.-ul atunci ∫i nu l-a ajutat nici Ón ultimii ani pe domnul senator Sorin Oprescu.
Œn acela∫i timp, apropo de acest moment, m„ bucur c„ actuala guvernare a luat fr‚iele ∫i s-a decis s„ porneasc„ aceast„ reform„. Œn anul 2000, directorii de spitale din Bucure∫ti au mers la domnul prim-ministru Mugur Is„rescu ∫i i-au cerut demiterea deoarece nu le d„deam voie s„ cheltuie bani, a∫a cum se cheltuie Ón momentul de fa˛„ sau cum s-au cheltuit, mai bine zis, ∫i au ob˛inut-o.
A∫ vrea s„ spun c„ sunt Ón afar„ de acele...
Era necesar„ depunerea acestei mo˛iuni de cenzur„, m„ Óntreb?! La ce este bun„ ea? Categoric, era necesar„ depunerea mo˛iunii de cenzur„, de∫i sunt sigur c„ aceast„ mo˛iune nu va tece. Va fi una Óntr-un ∫ir lung de mo˛iuni care au c„zut, fiindc„ asta este soarta mo˛iunilor, s„ cad„. De∫i s-au mai depus dou„ mo˛iuni pe aceast„ tem„.
Are ea ∫anse s„ fie votat„? Nicidecum. Cuprinde ea ni∫te sugestii, poate ni∫te idei bune pe care actuala opozi˛ie le face puterii? Nu cred Óntr-un asemenea model de convie˛uire fericit„ Óntre opozi˛ie ∫i putere! Izvor„∫te aceast„ mo˛iune dintr-o grij„ real„ fa˛„ de problemele popula˛iei? Poate. Dar cred c„, mai presus de toate, aceast„ mo˛iune Óncearc„ s„ acopere alte griji mult mai importante care, Ón acest moment, preocup„ partidele aflate Ón opozi˛ie ∫i, mai ales, partidul care p‚n„ mai an era la guvernare. Griji at‚t de mari Ónc‚t umplu primele pagini ale ziarelor de c‚teva luni de zile ∫i vor face ca
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/3.III.2006 rezultatul acestei mo˛iuni de cenzur„ — care va fi, f„r„ Óndoial„, respins„ — s„ ocupe doar o noti˛„ Óntr-un col˛ de pagin„.
La ce este deci bun„ aceast„ mo˛iune? Œn opinia mea este bun„ Óntr-o direc˛ie, deoarece arat„ c„ Ón Rom‚nia exist„ democra˛ie. Numai Óntr-o democra˛ie este posibil ca un partid care a gestionat catastrofal patru ani de zile sistemul de s„n„tate din Rom‚nia s„ vin„ ∫i s„ trag„ la r„spundere actualul Guvern pentru ceea ce Óncearc„ s„ fac„.
Oare nu Ón timpul guvern„rii P.S.D. s-au furat zeci de mii de miliarde din banii sistemului de s„n„tate? Oare nu Ón timpul guvern„rii P.S.D. devenise o exprimare comun„ pentru to˛i speciali∫tii Ón management sanitar s„ spun„ c„ travers„m cea mai grav„ criz„ pe care sistemul sanitar a traversat-o de la Al Doilea R„zboi Mondial Óncoace, Ón ultimii ∫aizeci de ani?
Astea sunt lucruri care s-au petrecut Ón timpul guvern„rii P.S.D. Devenise o obi∫nuin˛„, un loc comun pentru pensionari, Ón timpul guvern„rii 2000—2004, s„ fac„ coad„ la farmacii diminea˛a, la primele ore, pentru a prinde medicamente, la fel cum era obi∫nuin˛„ s„ fac„ coad„ la alimentara Ón timpul guvern„rii Ceau∫escu, Ón timpul puterii comuniste. ™i acum, P.S.D., Ón timpul c„ruia s-au petrecu aceste lucruri, este aici, Ón Parlament, ∫i Guvernul este obligat s„ stea aliniat Ón fa˛a lui ∫i s„ dea socoteal„ tocmai pe s„n„tate.
Doamnelor ∫i domnilor, asta arat„ c„ Ón Rom‚nia exist„ o veritabil„ democra˛ie ∫i asta este singura veste bun„ pe care o vom putea da poporului rom‚n Ón leg„tur„ cu mo˛iunea de cenzur„ de ast„zi.
Ca s„ Ónchei, o s„ m„ refer ∫i la efectul pe care aceast„ mo˛iune poate s„-l aib„ asupra Guvernului ∫i cred c„ se potrive∫te acestei situa˛ii o exprimare care-∫i are originile Ón medicin„: îCe nu te omoar„, te Ónt„re∫te.“ Succes Guvernului!
Legile din pachetul de antireform„ pe care Ól discut„m fac exact pe dos, retrag statul din rezolvarea problemelor majore de s„n„tate public„ ∫i-i las„ pe doctori ∫i bolnavi s„ se descurce care cum pot. Cei cu bani Ó∫i vor face asigur„ri private de s„n„tate ∫i vor avea o ∫ans„, cei f„r„ bani intr„ Óntr-o rulet„ ruseasc„ ∫i vor sc„pa sau vor muri, dup„ cum le este norocul.
Singurul loc Ón care statul se va implica va fi Ón numirea directorilor de spitale pe criterii politice, pentru a preg„ti terenul grupurilor de interese care vor s„ acapareze sistemul public de s„n„tate.
Acest lucru este inacceptabil ∫i el trebuie curmat din fa∫„. Dac„ Guvernul T„riceanu nu are chef s„ se ocupe de sistemul sanitar, este mai bine s„ plece ∫i s„ lase pe al˛ii mai responsabili cu s„n„tatea cet„˛enilor pe care-i conduc.
De aceea, v„ invit, stima˛i colegi, s„ vota˛i actuala mo˛iune, pentru a da o ∫ans„ s„n„t„˛ii Ón Rom‚nia. V„ mul˛umesc.
Ca urmare a nepl„˛ii drepturilor salariale, personalul medical, aflat Ónc„ de la Ónceput Ón deficit, ∫i-a g„sit de lucru, Ón cel mai fericit caz, ca Óngrijitor de b„tr‚ni Ón alte ˛„ri. De altfel, lipsa de personal medical, transformat„, de la an la an, Óntr-una din gravele probleme ale sistemului de s„n„tate, a afectat Ón primul r‚nd aceste unit„˛i, astfel Ónc‚t, Ón prezent, doar 50% din unit„˛ile sanitare declarate ca fiind medico-sociale mai func˛ioneaz„.
Domniile lor, pe vremea c‚nd erau la guvernare, recuno∫teau faptul c„ sistemul medico-sanitar se afl„ Óntr-o criz„ profund„, Ón cea mai profund„ criz„ din ultimii 16 ani. Acum, Óns„, c‚nd Guvernul T„riceanu ofer„ rom‚nilor o reform„ real„, semnatarii mo˛iunii aduc Ón aten˛ie lipsa ei de oportunitate.
Stima˛i colegi din opozi˛ie, chiar vre˛i s„ contrazice˛i eviden˛ele, chiar nu vede˛i c„ de 16 ani cet„˛enii a∫teapt„ de la cei ce-au condus Rom‚nia o reform„ adev„rat„, Ón care interesele pacien˛ilor s„ primeze? Crede˛i dumneavoastr„ c„ la nesf‚r∫it pute˛i s„ v„ opune˛i nevoilor celor care s-au s„turat s„ alerge din farmacie Ón farmacie ca s„-∫i ridice o re˛et„ compensat„?
Eu, ca medic ∫i ca parlamentar, cred c„ a sosit momentul Ón care lucrurile trebuie clar desp„r˛ite. Ori ne prefacem c„ facem c‚te ceva, a∫a cum s-a Ónt‚mplat Ón perioada 2001—2004, ori schimb„m radical sistemul de s„n„tate, a∫a cum se propune prin legea pentru care Guvernul ∫i-a asumat r„spunderea.
Eu voi vota pentru a doua situa˛ie, Ómpreun„ cu to˛i colegii mei din Partidul Democrat, ∫i, Ón acest caz, v„ invit chiar ∫i pe dumneavoastr„ s„ vota˛i Ómpotriva mo˛iunii.
V„ mul˛umesc.
Statul francez d„ 30% din contul s„n„t„˛ii ∫i 70% Ól asigur„ Casa Na˛ional„ a Fran˛ei. Dumneavoastr„ nu oferi˛i nimic, practic, compensa˛ie de la bugetul de stat. De acolo trebuie s„ vin„ banii de programe, banii pentru vaccin„ri. V„ aduc aminte c„ ave˛i un buget, conform relat„rii dumneavoastr„ din Programul de guvernare, din bugetul aprobat pe 2006, cu 5,6% mai mic la Ministerul S„n„t„˛ii ∫i cu 7,7% mai mare la Casa Na˛ional„ de Asigur„ri, adic„ abia acoper„ infla˛ia pe acest an.
Spunea˛i de demografie, domnule prim-ministru, Ón urm„ cu c‚teva zile, ∫i constata˛i foarte corect c„ Ón Rom‚nia a sc„zut natalitatea dramatic, c„, Ón Rom‚nia, mortalitatea general„ este una dintre cele mai mari din Europa, c„ avem cea mai mare mortalitate infantil„ din Rom‚nia, ea dep„∫e∫te pe albanezi, care erau Óntotdeauna Ónaintea noastr„. Am ajuns purt„torii îlanternei negre“, nu ro∫ii.
Domnule prim-ministru, Ón acest pachet de legi, la capitolul îAsigur„ri de s„n„tate“, a˛i suspendat gratuitatea pentru femei gravide, pentru l„uze ∫i pentru copii, domnule prim-ministru. I-a˛i trimis la pre˛ul de referin˛„, adic„ Ói pune˛i s„ pl„teasc„ p‚n„ la pre˛ul care exist„, stabilit de dumneavoastr„.
Dar am v„zut cu uimire, ∫i, de∫i apreciez cele dou„ categorii socioprofesionale, c„ a˛i acceptat un amendament, Ón cadrul celor 80, Ón care serviciile medicale pentru armat„ ∫i poli˛ie se sus˛in integral din fond, nu la pre˛ de referin˛„, domnule. Eu n-am nimic, s„ primeasc„, dar de ce nu ∫i copiii ∫i mamele din aceast„ ˛ar„? A∫a sprijinim democra˛ia Rom‚niei?
A∫ fi avut foarte multe lucruri s„ v„ spun, domnule prim-ministru, dar poate o dat„ o s„ vi le spun, nu de la tribun„.
Œn final, da˛i-mi voie, pentru c„ i-a˛i acuzat pe directorii de spitale, pe profesorii universitari c„ fur„, c„ din cauza lor nu sunt medicamente ∫i materiale sanitare, da˛i-mi voie s„-l parafrazez pe prietenul meu, pe Sorin Oprescu, care, cu c‚teva luni Ón urm„, spunea: îDomnule, ce v„ ofer„ Casa Na˛ional„ de Asigur„ri? O m‚ng‚iere pe frunte ∫i o clism„ cu grohoti∫.“
Domnule prim-ministru, cu acest pachet de legi dumneavoastr„ Ói asigura˛i rom‚nului o m‚ng‚iere pe frunte. Clisma nu se mai face, pentru c„ doctorii au furat grohoti∫ul!
V„ doresc mult„ s„n„tate!
Sunt foarte multe lucruri de spus legat de aceast„ mo˛iune de cenzur„. Sunt foarte multe lucruri care trebuie f„cute ∫i trebuie f„cute bine. ™i stau ∫i m„ Óntreb: de ce nici noi, cei care am fost la guvernare, de ce nici dumneavoastr„, cei care sunte˛i Ón opozi˛ie, ∫i m„ Óntreb ∫i de ce nici mass-media nu a f„cut un sondaj de opinie, s„ Óntreb„m cet„˛enii: sunt mul˛umi˛i de starea Ón care se afl„ sistemul sanitar? Sunt mul˛umi˛i de felul Ón care sunt trata˛i Ón spitale? Sunt mul˛umi˛i de faptul c„ stau la cozi la farmacii ∫i a∫a mai departe?
Nu, domnilor colegi din opozi˛ie! Cet„˛enii acestei ˛„ri doresc altceva de la noi, ∫i noi ne vom str„dui ∫i vom face tot ce se poate ca s„ le d„m acest lucru.
N-a∫ Óncheia f„r„ a mai spune un singur lucru: iar demagogie, noi vom favoriza pe cei cu stare, cei care sunt avu˛i, cei care au bani.
Domnilor colegi, a˛i v„zut dumneavoastr„ un om Ónst„rit st‚nd la coad„ la farmacie pentru a lua o re˛et„ compensat„ sau gratuit„? Eu n-am v„zut. A˛i v„zut un om cu stare c„ nu se interneaz„ Ón spital pentru c„ n-are bani? Eu n-am v„zut ∫i cred c„ nici dumneavoastr„ n-a˛i v„zut.
Ceea ce vrem noi este ca cet„˛enii cu venituri modeste s„ aib„ acces la un act medical de calitate, ∫i acest lucru nu se poate face dac„ nu contribuim cu to˛ii la finan˛area sistemului.
Trebuie s„ schimb„m mentalitatea cet„˛enilor acestei ˛„ri pe principiul c„ nu po˛i primi ceva f„r„ s„ dai altceva Ón schimb ∫i trebuie s„-i facem pe oameni s„ Ón˛eleag„ c„ fiecare, dup„ puterea lui, trebuie s„ contribuie la sistemul de asigur„ri sociale de s„n„tate pentru a avea un sistem mai bun.
Noi vom sus˛ine respingerea acestei mo˛iuni de cenzur„, vom vota Ómpotriva acestei mo˛iuni de cenzur„ ∫i sper„m ca, Óntr-un an de zile, lucrurile s„ arate altfel Ón domeniul s„n„t„˛ii.
Œnchei, spun‚ndu-v„ un lucru: c‚t„ g„l„gie, c‚t scandal a˛i f„cut atunci c‚nd am trecut prin asumarea r„spunderii ministeriale Legea privind reforma Ón justi˛ie?! Domnilor colegi,
Vede˛i ce s-a Ónt‚mplat dup„ 6 luni de zile? S-a deschis sacul. A∫a trebuie s„ se Ónt‚mple ∫i cu reforma din domeniul s„n„t„˛ii. Trebuie luate m„suri radicale, pentru ca s„ ne fie mai bine.
V„ mul˛umesc.
## Domnule pre∫edinte,
## Onorat Parlament,
Chiar dac„ am trece peste acest aspect, care p‚n„ la urm„ ˛ine de o anumit„ subtilitate Ón ceea ce prive∫te îc‚ntarul“ de constitu˛ionalitate, exist„ o problem„ peste care nu se poate trece ∫i care este esen˛ial„ Ón ceea ce
prive∫te racordarea, de fapt consonan˛a acestui îedificiu juridic“, ∫i v„ rog s„ lua˛i termenul Óntre ghilimele, pe de o parte, ∫i Constitu˛ia, pe de alt„ parte.
La prima vedere, noi suntem Ón prezen˛a unui proiect de lege care se pretinde a fi articulat pe o idee a reformei Ón s„n„tatea public„, dar dac„ lu„m fiecare lege, pentru c„ p‚n„ la urm„ este vorba de 17 legi care sunt puse cap la cap, vom constata c„ de fapt ele nu prea se leag„.
Sigur, se va spune c„ a fost ∫i Legea nr. 161 a Guvernului N„stase, ∫i se va mai spune c„ nu este foarte Óndep„rtat„ experien˛a Guvernului T„riceanu, aici de fa˛„, Legea nr. 247 — angajarea r„spunderii pe acel pachet referitor la justi˛ie, dup„ cum se ∫tie, ∫i proprietate.
Œmi Óng„dui, Óns„, s„ re˛in aten˛ia asupra unei chestiuni care este de îa, b, c“ Ón sfera dreptului. Dreptul Ónseamn„ nuan˛„, dreptul Ónseamn„ subtilitate, dreptul Ónseamn„ aplicarea Ón concret la circumstan˛e, la persoan„, ∫i dreptul Ónseamn„ referirea la norm„. Iar normativitatea, Ón cetatea care se cheam„ Rom‚nia înormativitatea fundamental„“, s-a schimbat Óntre timp.
Guvernul N„stase ∫i-a angajat r„spunderea Ón luna a 4-a 2003, iar Constitu˛ia s-a revizuit Ón noiembrie. Deci a judeca Decizia Cur˛ii Constitu˛ionale, care a fost dat„ Ón baza viziunii constitu˛ionale din 1991 cu privire la Legea nr. 161, ∫i a face abstrac˛ie de faptul c„ Ón acela∫i an s-a revizuit Constitu˛ia, Ónseamn„ o gre∫eal„.
Apoi, pachetul de legi al Guvernului T„riceanu, ∫i eu nu vreau s„ insist asupra acestor chestiuni tehnice, decizia este cunoscut„: nr. 375 a Cur˛ii Constitu˛ionale.
™ti˛i ce a spus Curtea Constitu˛ional„, onora˛i parlamentari? A spus c„ trebuie s„ treac„ acel pachet, achies‚nd la argumentele Guvernului, pentru c„ Ón esen˛„ Guvernul a spus urm„torul lucru, Ón punctul de vedere Ónaintat Cur˛ii Constitu˛ionale: îDac„ nu se adopt„ acest pachet legislativ, se declan∫eaz„ clauza de salvgardare“. Salvgardare, este — da˛i-mi voie s„ v„ spun — un cinism, c„ abia este de am‚nare.
C‚nd ne-am Óntrebat, Óntr-o parantez„, la Bruxelles, de ce au botezat-o de îsalvgardare“, ne-au spus: îP„i, da, ne ap„r„m noi de Rom‚nia, care vine nepreg„tit„“. Dincolo de terminologie, aceste argumente ale Guvernului, din 2005, au fost Ónsu∫ite de Curtea Constitu˛ional„.
Unde este clauza, domnule prim-ministru, de salvgardare? Nu trebuie s„ fii specialist Ón drept ca s„ re˛ii c„ nu este nici un text Ón Tratatul de aderare a Rom‚niei care leag„ problema ader„rii Ón ianuarie 2007, de a∫a-zisa reform„ Ón justi˛ie.
Deci nu mai ave˛i un criteriu obiectiv. Este un criteriu pur subiectiv: smuciturile ministrului s„n„t„˛ii. Sigur, d‚nsul este un personaj vesel, carismatic. Sunt convins c„ va fi unul dintre marii oameni politici ai liberalilor ∫i ai Rom‚niei; va intra Ón Galeria Zeroni ∫i al˛ii. Dar, Ómi Óng„dui s„ spun c„ de data asta o d„ Ón bar„ cu aceast„ filozofie.
™i acum, care este filozofia, pentru c„, aparent, suntem Ón prezen˛a a sute ∫i sute de articole? Dar este, de fapt, ca un calup de ca∫caval, care are tot felul de g„uri esen˛iale. ™i aceste g„uri sunt la r„boj cam vreo sut„. Aceste goluri legislative urmeaz„ s„ fie acoperite — prin ce? — prin ordine ∫i instruc˛iuni ale ministrului.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/3.III.2006 Deci, practic, este un fel de plas„, a∫a, foarte mare, cu ochiuri extraordinare, iar arm„tura juridic„ de baz„ va fi de sorginte ministerial„. Corect?!
Domnule coleg,
Probabil c„ dumneavoastr„ ave˛i dificult„˛i Ón a manevra Constitu˛ia, dar Ómi Óng„dui s„ v„ re˛in aten˛ia asupra art. 34, care Ón alin. (3) spune negru pe alb urm„torul lucru: îOrganizarea asisten˛ei medicale ∫i a sistemului de asigur„ri sociale pentru boal„, accidente, maternitate ∫i recuperare, controlul exercit„rii profesiilor medicale ∫i a activit„˛ilor paramedicale, precum ∫i alte m„suri de protec˛ie a s„n„t„˛ii fizice ∫i mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii.“ Deci potrivit legii.
™i spune Curtea Constitu˛ional„, Ón aceast„ decizie, c„ îpotrivit legii nu Ónseamn„ acte de sorginte guvernamental„ sau ministerial„“. Este o problem„ foarte serioas„ de constitu˛ionalitate a acestui melanj legislativ, asupra c„reia, dac„ se va ajunge Ón fa˛a Cur˛ii Constitu˛ionale, evident c„ aceasta urmeaz„ s„ se pronun˛e.
Dincolo de aceste aspecte...
Pe de alt„ parte, raportul auditorilor arat„ c„ banii au fost cheltui˛i f„r„ licita˛ie ∫i, deseori, f„r„ a se respecta destina˛ia.
Caz penal. A∫tept„m r„spunsul Justi˛iei.
Un al doilea exemplu: o parte din Spitalul Universitar a fost concesionat„ sub acoperirea unui contract de asociere Ón participa˛iune, Óncep‚nd cu anul 2004, contract prin care spitalul achit„ toate utilit„˛ile ∫i prime∫te sau mai bine zis ar trebui s„ primeasc„ — c‚t crede˛i? — fabuloasa sum„ de un milion de lei lunar.
C‚t crede˛i c„ a primit spitalul pentru paturile scoase din circuitul public p‚n„ ast„zi? Zero lei.
Ciudat„ generozitate pentru un manager ∫i, evident, Ónc„ un dosar penal.
S„ citim din nou din mo˛iunea fr„˛iei P.S.D.: îprin proiectul noii Legi a spitalelor ministrul s„n„t„˛ii va fi singurul care are dreptul s„ numeasc„ ∫i“ — subliniez eu — îs„ destituie directorii de spitale“.
Cine crede˛i, Ón opinia P.S.D., c„ ar fi singurul abilitat de lege s„-l destituie ∫i s„-l dea pe m‚na D.N.A.-ului pe senatorul P.S.D. Sorin Mircea Oprescu, directorul Spitalului Universitar? Nimeni altul dec‚t prietenul s„u de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/3.III.2006 n„dejde, pre∫edintele consiliului de administra˛ie al spitalului, primarul îcare este“, pe numele s„u Marian Vanghelie, acela∫i Vanghelie care se b„tea deun„zi pentru Ónsc„unarea lui Sorin Mircea Oprescu la filiala Bucure∫ti cu argumentul suprem, beton, c„ a contribuit cu dou„ milioane de dolari la partid. M„ Óntreb, oare de unde, oare o fi adunat ∫i contribu˛ia generoas„ a firmei care a consolidat Universitarul?
S„ mai citim pentru ultima oar„ din mo˛iunea antireformist„: îDe la acoperirea universal„ ∫i accesul legal ∫i gratuit la pachetul minimal de servicii, iat„ uria∫ul pas Ónapoi pe care Ól propune ministrul Nicol„escu.“
Cred c„ v-a˛i l„murit p‚n„ la aceast„ or„ c„ autorii mo˛iunii tr„iesc Óntr-o alt„ lume, diferit„ de cea real„, deoarece pachetul minimal de servicii ∫i coplata au fost introduse de Guvernul P.S.D., condus de Adrian N„stase, sunt ∫i ast„zi Ón vigoare ∫i, de aceea, nici nu m„ voi referi la ele.
M„ voi referi, Óns„, la c‚t de îuniversal„, egal„ ∫i gratuit„“ este s„n„tatea, a∫a cum P.S.D. ar vrea s„ r„m‚n„. Œn urm„ cu 8 luni am urm„rit Óntreaga ˛ar„ conferin˛ele de pres„ ale medicului personal al fostului pre∫edinte al Rom‚niei, cu privire la starea de s„n„tate a acestuia ∫i la interven˛ia chirurgical„ la care a fost supus.
Œn mod incredibil, traseul urmat de fostul ∫ef al statului seam„n„ izbitor cu cel al lui Dante Remus L„z„rescu, erou al unui ∫ocant film cu valen˛e documentare.
Domnul Iliescu, beneficiar ∫i el, ca orice cet„˛ean, de Óngrijiri de s„n„tate egale ∫i universale, a aflat cu inima la gur„ c„ cardiograful de la Universitar nu merge, cel de la Fundeni s-a stricat ∫i el tocmai c‚nd era Ón lift ∫i a∫a, pe nepus„ mas„, salvarea improvizat„ a trebuit s„-l duc„ la Spitalul Floreasca.
Domniei sale sau poate numai medicului s„u personal li s-a spus de la obraz, a∫a cum li se spune ast„zi tuturor pacien˛ilor s„raci ∫i boga˛i care se prezint„ la o angioplastie: o fi gratuit, n-o fi gratuit, dar pentru arcule˛ele acelea mici care se pun pe coronarele Ónfundate sigur trebuie s„ pl„ti˛i, c„ n-avem.
Cei 15.000 de euro, cam c‚t au costat cele 5 seturi, n-au fost pl„tite nici de Spitalul Floreasca, nici de Casa de Asigur„ri, ∫i nici de s„racul domnul Iliescu.
Poate domnul senator, a∫a cum Ól ∫tim, cinstit, ne va spune de la acest microfon: cine a achitat nota de plat„ Ón numele Domniei sale?
Domnule Iliescu, nu ∫tiu dac„ sunte˛i Ón sal„, dar dac„ dumneavoastr„ nu a˛i putut beneficia de Óngrijiri universale, echitabile ∫i gratuite — ∫i cred c„ a˛i fi meritat —, cum crede˛i c„ pot beneficia cei s„raci?
V„ spun eu, domnule senator: nu beneficiaz„! Mor cu zile! Bag„ m‚na ad‚nc Ón buzunar, dac„ au unde, sau mor Ón fa˛a spitalului. Aceasta este universalitatea ∫i gratuitatea pe care o prop„v„dui˛i, Ómpreun„ cu semnatarii mo˛iunii.
Stima˛i domni N„stase, Oprescu, Iliescu ∫i to˛i acei care v„ datora˛i func˛iile actuale nomenclaturii securistosocialiste antidecembriste, Óncerca˛i s„ uita˛i privilegiile la care a˛i fost Ónv„˛a˛i! Nu v„ ap„ra˛i propriile interese, ci ap„ra˛i interesul popula˛iei care v-a trimis aici ∫i care a crezut Ón dumneavoastr„. Nu v„ mai opune˛i schimb„rii doar de dragul individualismului ∫i al politicianismului ieftin. Indiferent de culoarea politic„, ave˛i datoria moral„ s„ l„sa˛i Guvernul Rom‚niei s„ fac„ aceast„ reform„ Ón s„n„tate.
A∫ fi vrut s„ folosesc timpul alocat pentru a v„ vorbi de ceea ce Ónseamn„...
Nu m„ intereseaz„ aceste interese, m„ intereseaz„ un singur lucru: ca omul obi∫nuit care atunci c‚nd este Ón spital ∫i nu ∫tie ce s„ fac„ ca s„ poat„ s„ aib„ acces la servicii de calitate mai bun„, se simte obligat s„ bage m‚na Ón buzunar, s„ dea o aten˛ie medicului, s„ nu mai fie nevoit s„ fac„ acest lucru. Vreau ca sistemul de s„n„tate s„-i poat„ oferi cet„˛eanului simplu din Rom‚nia serviciile de s„n„tate urbane, normale, de care are nevoie, a∫a Ónc‚t el s„ poat„ spune: da, intrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ nu este numai o simpl„ ambi˛ie a clasei politice, ci este ceva de pe urma c„reia Ón˛eleg ∫i eu c„ s-au produs ni∫te schimb„ri.
Acesta este sensul reformei: vrem o reform„ pentru cet„˛ean, ne intereseaz„ prea pu˛in interesele unora sau altora.
Din acest motiv v„ cer ast„zi, doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i, s„ respinge˛i mo˛iunea depus„ de P.R.M. ∫i P.S.D.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/3.III.2006 Nica Dan prezent S‚rbu Mugurel Liviu prezent Nicol„escu Gheorghe Eugen prezent Scutaru Adrian George prezent Nicolicea Eugen prezent Semcu Adrian Emanuil prezent Nicula Vasile Cosmin prezent Seres Dénes prezent Niculescu-Duv„z Bogdan Nicolae prezent Severin Adrian prezent Nistoran Dorin Liviu prezent Silaghi Ovidiu Ioan prezent Ni˛„ Constantin absent Sire˛eanu Mihail prezent Ni˛ulescu Teodor prezent Sóki Béla prezent Nosa Iuliu prezent Soporan Vasile Filip prezent Oancea Viorel prezent Stan Ioan prezent Olarean Aurel prezent Stan Ion prezent Oltean Ioan prezent Stanciu Anghel prezent Olteanu Bogdan prezent St„nescu Cristian prezent Oprea Gabriel prezent St„nescu Mircea prezent Ovidenie Costel prezent St„ni∫oar„ Mihai prezent Pal„r Ionel prezent Stoica Ion prezent Pambuccian Varujan prezent Str„chinaru Petre prezent Pard„u Dumitru prezent Strung„ Emil prezent Pascu Bogdan prezent Szekely Levente Csaba prezent Pa∫cu Ioan Mircea prezent Pavelescu Aurelian prezent ™tirbu Monica Mihaela prezent„ Paveliu Marian Sorin prezent ™tirbe˛ Cornel prezent P„un Nicolae prezent ™tireanu Octavian prezent Petrea Constantin prezent ™tiuc„ Alecsandru prezent Plumb Rovana prezent„ Tab„r„ Valeriu prezent Podgorean Radu prezent Tamás Sándor prezent Ponta Victor Viorel prezent T„mag„ Constantin prezent Pop Claudiu Adrian prezent T„n„sescu Mihai Nicolae prezent Popa Cornel prezent T„rniceru Petru prezent Popa Daniela prezent„ Teodorescu George Alin prezent Popa Nicolae prezent Timar Liviu prezent Popeang„ Petre absent Timi∫ Ioan prezent Popescu Dan Ioan prezent Todoran Pavel prezent Popescu Florin Aurelian prezent Toma Florentina Marilena prezent„ Popescu Ionica Constan˛a prezent„ Toma Horia Victor prezent Popescu-T„riceanu C„lin Constantin Anton prezent Toró Tiberiu prezent Popp Cosmin Gabriel prezent Tudor Constantin prezent Preda Cezar Florin prezent Tudor Marcu absent Preda Ion prezent Tudose Mihai prezent Pruteanu Vasile prezent Turcan Raluca prezent„ Puchianu Ioan Dumitru prezent fiundrea Ioan prezent Pupez„ Viorel prezent Uioreanu Horea Dorin prezent Purceld Octavian-Mircea prezent Ujeniuc Drago∫ prezent Pu∫ca∫ Vasile absent Ungureanu Petre prezent Pu∫c„ Mircea Valer prezent Ungureanu Valeriu Alexandru prezent Puzdrea Dumitru prezent Urs„rescu Dorinel prezent Racoceanu Viorel prezent Vainer Aurel absent Radan Mihai prezent Varga Attila prezent Raicu Romeo Marius prezent Vasile Aurelia prezent„ R„dulescu Cristian prezent Vasilescu Lia Olgu˛a prezent„ Rogin Marius prezent V„lean Adina Ioana prezent„ Romanescu Marcel Lauren˛iu prezent Rus Ioan Aurel prezent V„sioiu Horia prezent Rusu Mihaela Adriana prezent„ V‚lcov-™andru Marcela Lavinia prezent„ Vlase Petru Gabriel prezent Ru∫anu Dan Radu prezent Sanda Victor prezent Vl„doiu Aurel prezent Sandu Gabriel prezent Voicu C„t„lin prezent Sandu-Capr„ Mihai prezent Voicu Mihai Alexandru prezent Sasu Ion prezent Voinea Florea absent S„niu˛„ Marian Florian prezent Zaharia Claudius Mihail prezent S„punaru Nini prezent Zamfir Gabriel Sorin prezent S‚rb Gheorghe prezent Zamfirescu Dan Dumitru prezent S‚rbu Daciana Octavia prezent„ Zegrean Augustin prezent S‚rbu Marian prezent Zgonea Valeriu ™tefan prezent
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/3.III.2006
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/3.III.2006 Talpe∫ Ioan absent T„n„sescu Claudiu prezent T„r„cil„ Doru Ioan prezent Terinte Radu prezent Theodorescu Emil R„zvan prezent TÓlv„r Angel prezent Toma Ion prezent Tudor Corneliu Vadim prezent fi‚buleac Mihai prezent f c„u Adriana Silvia prezent„ fiÓrle Radu prezent Ungheanu Mihai prezent Ungureanu Vasile Ioan D„nu˛ prezent Vasilescu Gavril„ prezent V„c„roiu Nicolae prezent V„rg„u Ion prezent Vedina∫ Verginia prezent„ Verestóy Attila prezent Voiculescu Dan prezent Vosganian Varujan prezent Vraciu Jan prezent V„ mul˛umesc.