Florin Claudiu Roman

Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților

620 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 1 · moderat2 marcheri
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: voce proprie

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

„Guvernarea iresponsabilă a PSD* crește abandonul școlar și pune în pericol viețile elevilor”

Abandonul școlar este o problemă stringentă pentru țara noastră și pentru viitorul ei.* Comisia Europeană a caracterizat părăsirea timpurie a școlii ca fiind „un obstacol în calea creșterii economice și a ocupării forței de muncă, care afectează productivitatea și competitivitatea, fapt ce alimentează sărăcia și excluziunea socială”. Șomajul, sărăcia și excluziunea socială ar fi fost puncte nevralgice pentru orice guvernare cu adevărat social-democrată, însă în România social-democrația s-a tradus prin protejarea liderului suprem, Liviu Dragnea, lupte în cadrul partidului, bombardarea perpetuă a justiției și populism economic*

În contextul ședinței

.

În 2010, prin Strategia Europa 2020, țările membre ale Uniunii Europene și-au asumat ca până în anul 2020 să reducă abandonul școlar la 10%. Fiecare țară și-a stabilit propriul obiectiv, în cazul României procentul fiind de 11,3%. Potrivit Eurostat, abandonul școlar în România, raportat la datele colectate pe anul 2018, este de 16,4%, ceea ce ne plasează pe locul al III-lea de la coada clasamentului. În raportul de țară realizat de Comisia Europeană, transmis în data de 27 februarie 2019, se menționează „situația critică” privind părăsirea timpurie a școlii și faptul că obiectivul asumat este imposibil de atins până în 2020; prin urmare, încă un examen picat în fața Europei. Un studiu realizat de UNICEF, publicat în anul 2015, intitulat „Costul investiției insuficiente în educație în România”, a constatat că un an în plus de școală reduce cu 8,2% riscul de a deveni șomer*, un an în plus de școală crește câștigurile salariale cu 8%-9%, iar, nu în ultimul rând, beneficiile unui an în plus de școală, în medie, calculate la nivel macro, reprezintă 7%-9% din PIB; așadar, costul investiției insuficiente în educație este echivalent cu pierderea a 12-17 miliarde de euro până în 2025, arată studiul UNICEF.

Cum alege Guvernul să răspundă unor statistici și date îngrijorătoare precum acestea? Prin emiterea unei ordonanțe de urgență, la presiunea Ministerului Dezvoltării și a câtorva transportatori, care îngrădește accesul la educație și pune în pericol copiii care, spre deosebire de cei care se află la putere, aleg să meargă la școală. OUG nr. 51/2019 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul transportului de persoane elimină transportul de persoane între localitățile unui județ din sfera serviciilor publice* și îl trece în sfera regimului comercial. Ce înseamnă aceasta?

Înseamnă că elevii navetiști nu vor mai putea beneficia de transport redus, așa cum prevede Legea educației, și nici nu va mai fi posibilă obligarea operatorilor de transport de a mai practica inclusiv acele trasee care nu aduc un profit, în schimbul unor compensații, așa cum prevede Regulamentul nr. 1.370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului la art. 5, care spune că „multe dintre serviciile de transport terestru de călători care sunt necesare din punctul de vedere al interesului economic general nu pot funcționa în regim comercial.* Autoritățile competente ale statelor membre trebuie să poată acționa pentru a se asigura că asemenea servicii sunt prestate. Mecanismele pe care aceste autorități le pot utiliza pentru a asigura prestarea de servicii publice de transport de călători includ, printre altele, acordarea de compensații financiare operatorilor de servicii publice”. Principalele efecte ale acestei ordonanțe sunt: creșterea abandonului școlar și punerea în pericol a elevilor, care, dacă vor dori să ajungă la școală, vor fi nevoiți să apeleze la cursele ocazionale, așa cum a făcut Alexandra Măceșanu. Motivul stupefiant înscris în nota de fundamentare*: „includerea transportului rutier județean de persoane în sfera serviciilor publice atrage implicit acordarea de compensații de la bugetele locale ale județelor, cu impact negativ asupra cheltuielilor consiliilor județene”.

Așadar, constatăm că actuala guvernare nu este interesată să reducă abandonul școlar sau să garanteze siguranța actorului principal din educație, deoarece, știm cu toții, copiii nu aduc voturi*.

Vocevoce proprie

Marker

Cadru

Justificarea se concentrează pe interesul general al țării și viitorul educației, nu pe interese de grup.

„Abandonul școlar este o problemă stringentă pentru țara noastră și pentru viitorul ei.”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de grupuri· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Critica politică la adresa guvernării este aspră, dar nu constituie o derogare dehumanizantă a unui grup social.

„Guvernarea iresponsabilă a PSD”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de cereri· 0

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul respinge explicit raționamentul din nota de fundamentare a guvernului, calificându-l drept stupefiant.

„Motivul stupefiant înscris în nota de fundamentare”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de contraargumente· 2

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul citează și aplică un regulament european specific pentru a combate logica comercială a ordonanței.

„Regulamentul nr. 1.370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului la art. 5, care spune că „multe dintre serviciile de transport terestru de călători care sunt necesare din punctul de vedere al interesului economic general nu pot funcționa în regim comercial.”

În context ↑

Calitate deliberativăpolitică constructivă· positional

Vocevoce proprieMarkerCadru

Discursul critică vehement măsura guvernului fără a propune un amendament sau o soluție alternativă concretă.

„OUG nr. 51/2019 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul transportului de persoane elimină transportul de persoane între localitățile unui județ din sfera serviciilor publice”

În context ↑