Culiță Tărâță

Guvernul a decis să-și asume răspunderea pe proiectele de lege privind Codul penal și Codul civil. După dezbaterile tensionate din lunile anterioare pe marginea Codurilor penal și civil, intenția Executivului de a urni lucrurile din loc stârnește reacții dintre cele mai diferite. Astfel, coaliția aflată la putere consideră că adoptarea cât mai rapidă a Codurilor reprezintă o bilă albă, ce va îmbunătăți Raportul asupra justiției pe care Comisia Europeană îl va face cunoscut în lunile următoare. Cele două acte normative, sublinia în acest sens premierul Boc, sunt importante în contextul reformei profunde a sistemului nostru judiciar. Adoptarea lor răspunde exigențelor ridicate de mecanismul de cooperare și verificare pe justiție, în sensul de a ne achita la timp de obligațiile pe care România le are în vederea eliminării acestui mecanism, astfel încât să nu mai existe niciun fel de restanță în domeniul judiciar.

Pe de altă parte, opoziția susține că adoptarea Codurilor juridice prin asumarea răspunderii de către Guvern constituie o sfidare la adresa Parlamentului și a societății românești, amenințând cu o moțiune de cenzură la adresa Executivului.

În corul opozanților se înscriu, de asemenea, o serie de organizații ale societății civile, precum și „Transparency International Romaniaˮ, care consideră că asumarea celor patru coduri reprezintă o acțiune contrară principiilor europene.

Unele ONG-uri afirmă că România nu are nevoie de coduri neconstituționale, care să treacă prin Legislativ fără o analiză amănunțită, fără îmbunătățiri și amendări serioase, întrucât există riscul ca la prima sesizare a Curții Constituționale tot eșafodajul juridic să se surpe.

Însuși Consiliul Superior al Magistraturii, care a avizat favorabil proiectul noilor Coduri penal și civil, a formulat unele observații asupra noilor reglementări înscrise în cele două proiecte. Între altele, reprezentanții CSM consideră că în Codul penal nu este precizat momentul în care legea temporară iese din vigoare, că în același cod se creează confuzii între noțiunea de vinovăție și cea de imputabilitate, precum și constatarea că regimul sancționator al infracțiunilor de corupție este mai redus, precizând că blândețea nu se justifică.

Controverse au apărut până și în rândul celor care au elaborat codurile. În timp ce Comisia de redactare a Codului civil a susținut varianta succesiunii la data la care moștenitorul a aflat de deces, pe motiv că certificatul de moștenitor nu poate fi eliberat în prezența unui singur moștenitor, membrii subcomisiei de coduri consideră că succesoratul ar trebui să intervină de la data decesului, pentru securitatea circuitului civil.

La rândul lor, parlamentarii din subcomisia de analiză a Codurilor civile au purtat discuții contradictorii cu reprezentanții CSM în privința despăgubirilor la divorț. În timp ce Consiliul Superior al Magistraturii consideră că prevederile referitoare la instituția prestației compensatorii sunt descurajante, sugerând să se refacă prevederile articolului respectiv, membrii subcomisiei sunt de părere că posibilitatea soțului de a obține despăgubiri ar transforma căsătoria într-o afacere.