Daniela Oteșanu

600 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 1 · moderat2 marcheri
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: voce proprie

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

Guvernul și-a angajat răspunderea pe Proiectul de lege privind măsurile fiscal-bugetare. Proiectul conține cea mai amplă reformă pentru restrângerea aparatului de stat și diminuarea birocrației. Mai conține măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale, dar și reglementări privind supraimpozitarea luxului, viciului și a profitului excesiv. Nu în ultimul rând, prevede restrângerea unor facilități fiscale care erau

disproporționate în raport cu câștigurile beneficiarilor și care creau o stare de inechitate fiscală între contribuabili.

Proiectul de lege nu este nici pe departe o lege a austerității, așa cum fals au afirmat adversarii Guvernului. Nu poți vorbi despre austeritate atunci când Guvernul decide creșterea salariului minim, care aduce creșteri de venituri pentru 1,8 milioane de cetățeni!*

Dar, după cum știți, colegii noștri de la USR și Forța Dreptei1 2

În contextul ședinței

au sesizat Curtea Constituțională asupra unor elemente de neconstituționalitate pe care le-ar conține această lege.

*

Luând în considerare discursul politic al acestor formațiuni, care anunțau în mod fals că va veni prăpădul dacă se adoptă, m-am așteptat ca sesizarea la Curtea Constituțională să vizeze așa-numitele elemente de austeritate, pe care distinșii colegi le reproșau Guvernului.

Am fost deci curioasă să văd care sunt așa-zisele elemente de austeritate și am citit textul sesizării. Dar, în realitate, am constatat că nu așa-zisa austeritate îi deranja pe autorii sesizării de neconstituționalitate. Nu am găsit nimic despre acest subiect în textul sesizării.

În schimb, textul abundă în obiecții referitoare la impozitul suplimentar pe cifra de afaceri a instituțiilor bancare și la pragul minim de 1% din cifra de afaceri privind valoarea impozitului plătit de companiile care au afaceri mari în România*. Deci nu grija pentru cetățeni i-a mânat pe cei de la USR și Forța Dreptei să depună această sesizare la Curtea Constituțională, ci interesul băncilor și al marilor corporații.1 2

Această preocupare intensă de a apăra interesele bancare și corporatiste mi-a amintit de începutul mandatului de prim-ministru pe care l-a avut actualul președinte al Forței Drepte, care astăzi este semnatar al sesizării la Curtea Constituțională. Nu știu dacă vă mai amintiți că, într-una dintre primele ședințe ale Guvernului Orban, primele decizii de natură economică luate atunci au vizat eliminarea unor taxe suplimentare pe marile firme din energie, telecom și din sistemul bancar. De asemenea, dacă vă amintiți, același Guvern Orban a eliminat plafonul pentru prețurile la energie și a demarat liberalizarea pieței de energie, care s-a produs în cel mai nefericit moment posibil, provocând criza energetică pe care am resimțit-o mult timp după aceea, până la revenirea PSD la guvernare.

Atunci s-au invocat aceleași argumente pe care le auzim astăzi, că taxele suplimentare sufocau mediul de afaceri, că împovărau privații.

În realitate, privații protejați atunci și pentru care se luptă azi USR și Forța Dreptei sunt cei care aveau afaceri uriașe în România, dar plăteau către statul român un impozit de 0,00005% din cifra lor de afaceri. Așa-numiții privați împovărați sunt de fapt acele corporații care încheie contracte de logistică și management cu diverse firme cu sediul în paradisurile fiscale și care preiau, prin aceste „contracte paravan”, cea mai mare parte din profitul uriaș obținut în România.* Sunt corporații care în România sunt pe pierdere de ani de zile, dar, în același timp, cumpără de la firma-mamă din afara țării materii prime și servicii la prețuri mult supraevaluate.

Aceștia sunt „privații” de grija cărora se agită cei de la USR și Forța Dreptei. Nimic despre cetățeni, totul despre corporații – aceasta este sesizarea celor două partide către Curtea Constituțională. Am vrut să vă spun toate aceste lucruri pentru a pune capăt ipocriziei fără margini pe care o manifestă cele două formațiuni* în legătură cu măsurile fiscalbugetare adoptate prin angajarea răspunderii Guvernului.

Vocevoce proprie

Marker

Cadru

Justificarea combină apelul la interesul unui grup larg (cetățenii cu salariu minim) cu retorica binelui comun.

„Nu poți vorbi despre austeritate atunci când Guvernul decide creșterea salariului minim, care aduce creșteri de venituri pentru 1,8 milioane de cetățeni!”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de grupuri· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Referință neutră la partidele opoziției; nu există derogare explicită sau respect demonstrat.

„colegii noștri de la USR și Forța Dreptei”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de cereri· 0

Vocevoce proprieMarkerCadru

Cererile opoziției sunt respinse ca fiind motivate exclusiv de interese corporatiste, negându-le legitimitatea.

„Deci nu grija pentru cetățeni i-a mânat pe cei de la USR și Forța Dreptei să depună această sesizare la Curtea Constituțională, ci interesul băncilor și al marilor corporații.”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de contraargumente· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul menționează sesizarea opoziției, dar nu se angajează în combaterea argumentelor juridice, ci le ignoră în favoarea atacului politic.

„colegii noștri de la USR și Forța Dreptei au sesizat Curtea Constituțională asupra unor elemente de neconstituționalitate pe care le-ar conține această lege.”

În context ↑

Calitate deliberativăpolitică constructivă· positional

Vocevoce proprieMarkerCadru

Discursul este pur pozițional, axat pe discreditarea opoziției fără a propune alternative sau soluții de compromis.

„Am vrut să vă spun toate aceste lucruri pentru a pune capăt ipocriziei fără margini pe care o manifestă cele două formațiuni”

În context ↑