Remus Florinel Cernea

Vă mulțumesc foarte mult.

Această lege este foarte veche. Este o lege care precedă Constituția din 1991. Prevederile ei, în realitate, nici nu mai sunt aplicate în foarte multe dintre situațiile concrete pe care le trăim. Și vă dau câteva exemple: atunci când au fost alegerile prezidențiale, oamenii au ieșit în stradă pentru a se bucura de rezultatul votului; atunci când cetățenii au fost, să spunem, supărați pe decizia Guvernului de a susține proiectul de la Roșia Montană, au ieșit în stradă, în mod spontan..., au fost numeroase alte situații.

Democrația românească este, de fapt, produsul unor adunări spontane în 1989. De aceea am și numit legea „Legea Timișoara”.

Or, ținând cont că, iată, autoritățile au avut înțelepciunea să nu aplice prevederile legii și să-i amendeze pe cei care au ieșit în stradă în astfel de adunări spontane... Adunările spontane se produc atunci când există o emoție generată în societate, care-i face pe oameni să reacționeze. Or, această lege face să pună o realitate cu care ne confruntăm în acord cu o legislație care să fie, într-adevăr, europeană, în literă și spirit.

Aproape toate țările au astfel de legislații.