Da˛i-mi voie s„ fi Ónceput astfel ∫edin˛a noastr„ de ast„zi, ∫edin˛a comun„ a celor dou„ Camere ale Parlamentului, pe care o declar deschis„, anun˛‚ndu-v„ c„ din cei 485 de parlamentari ∫i-au Ónregistrat prezen˛a 454, iat„, o prezen˛„ semnificativ„. Lipsesc doar 31 de colegi.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 19/5.III.2004
Œn ordinea de zi, cum a˛i Ón˛eles deja, figureaz„ un singur punct, aprobarea Legii de ratificare a Protocolului de aderare a Rom‚niei la NATO.
Dac„ sunte˛i de acord cu aceast„ ordine de zi? Cine este pentru? Mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.
Dau cuv‚ntul domnului prim-ministru Adrian N„stase pentru a prezenta proiectul de Lege pentru aderarea Rom‚niei la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Washington la 4 aprilie 1949.
## **Domnul Adrian N„stase** _— prim-ministru al Guvernului Rom‚niei_ **:**
Domnule pre∫edinte al Rom‚niei,
Domnilor pre∫edin˛i ai Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor,
Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,
Stima˛i invita˛i,
Œnainte de a v„ prezenta g‚ndurile mele privind semnifica˛ia politic„ ∫i istoric„ a acestui moment, a∫ dori s„ v„ spun c‚teva cuvinte despre cei care au un merit de excep˛ie la succesul pe care Ól marc„m ast„zi aici: militarii rom‚ni.
A∫ vrea s„ m„ refer la militarii care ast„zi se afl„ Ón cele mai dificile locuri, demonstr‚nd cu profesionalism c„ aderarea noastr„ la NATO nu este rezultatul vreunei conjuncturi politice, este o Ómplinire a unei munci serioase ∫i pline de curaj.
I-am Ónt‚lnit Ón urm„ cu dou„ zile Ón Irak, la Basra, la Nassiryah ∫i la Al Hillah, acolo unde Rom‚nia are disloca˛i Ón prezent 738 de militari Ón diferite misiuni, un batalion de infanterie, un deta∫ament de geniu, o companie de poli˛ie militar„, un deta∫ament de informa˛ii ∫i mai mul˛i ofi˛eri de stat major.
Am fost m‚ndru s„ fiu al„turi de ei ∫i s„ primesc cuvintele de apreciere ale comanda˛ilor de divizie britanic„ ∫i polonez„ ∫i ale brig„zii italiene.
Mi-am notat c‚teva dintre aceste aprecieri, am s„ v„ citez c‚teva dintre ele: îRom‚ni au dovedit un Ónalt grad de interoperabilitate, de excep˛ie, profesionalism Ón misiunile de paz„ ∫i ap„rare, la patrul„ri pe itinerariile cele mai amenin˛ate, la executarea lucr„rilor de geniu privind organizarea loca˛iilor Ón care sunt dislocate comandamentele. Dou„ dintre exploziile de s„pt„m‚na trecut„ au produs mai pu˛ine pagube ∫i datorit„ lucr„rilor de calitate executate de geni∫tii rom‚ni. Rom‚nii au capacitatea de a stabili rela˛ii de comunicare ∫i conlucrare cu localnicii. Œn misiunile Ón care sunt trimi∫i rom‚nii am un mare grad de Óncredere c„ ele vor fi o reu∫it„.“
Am Óncheiat men˛ionarea acestor referiri, p„reri, opinii, dar au fost extrem de multe ∫i am fost extrem de m‚ndru al„turi de ceilal˛i colegi din delega˛ia Ón care ne-am deplasat Ón Irak.
Sunt sigur c„ oricare dintre cei prezen˛i ast„zi aici a˛i fi sim˛it aceea∫i m‚ndrie pentru aceste cuvinte ∫i de aceea m-am bucurat s„ Ómplinesc acolo, Ón Irak,
decorarea de c„tre pre∫edintele Rom‚niei cu Ordinul _Virtutea Militar„_ Ón grad de cavaler cu Ónsemne militare a Drapelului de lupt„ al Batalionului 26 Infanterie îScorpionii Ro∫ii“, unitatea cu cea mai consistent„ participare la ac˛iunile de stabilizare din Irak, dar ∫i Ón alte misiuni.
Sunt sigur c„ Ón fa˛a bravilor no∫tri militari sau poli˛i∫ti din Irak, Afganistan, Bosnia sau Kosovo sensul m‚ndriei patriotice Ó∫i Óntrege∫te valoarea ∫i greutatea sa istoric„.
Rom‚nia are Ón prezent Ón teatrele de opera˛iuni din Bosnia, Kosovo, Afganistan, Irak ∫i Ón alte misiuni ale Na˛iunilor Unite 1.486 de militari, iar al˛i 1.500 de militari se afl„ Ón preg„tire Ón ˛ar„ pentru rota˛ia efectivelor.
Doamnelor ∫i domnilor,
Stima˛i colegi,
Nu Ónt‚mpl„tor am dorit s„ Óncep cu aceast„ evocare, pentru c„ ea demonstreaz„ semnifica˛ia major„ pe care decizia Parlamentului de ast„zi o va avea pentru identitatea ∫i pentru percep˛ia Rom‚niei Ón lume. M„ aflu Ón fa˛a dumneavoastr„ cu convingerea c„ actul istoric pe care Parlamentul Rom‚niei este chemat s„-l consfin˛easc„ ast„zi este noua calitate a identit„˛ii Rom‚niei Ón lume ∫i o nou„ demnitate at‚t de meritat„ pentru armata rom‚n„.
Parlamentul Rom‚niei dezbate ast„zi proiectul Legii pentru aderarea Rom‚niei la Tratatul Atlanticului de Nord, document care atest„ c„ Rom‚nia a trecut definitiv Ón partea cea bun„ a istoriei sale. Este un moment pe care l-am a∫teptat de mult timp cu to˛ii, o Ómplinire la care au contribuit toate for˛ele politice, guvern„rile de dup„ 1989, Óntreaga societate rom‚neasc„.
A venit vremea s„ fim mai Óndr„zne˛i atunci c‚nd redescoperim voca˛ia ∫i meritele noastre ca na˛iune, ca spirit, ∫i s„ facem astfel ca an de an, cu fiecare pas spre aderarea la Uniunea European„ ∫i NATO, partenerii no∫tri s„ Ón˛eleag„ ∫i s„ respecte meritele ∫i ambi˛ia rom‚nilor.
Pentru toate aceste argumente, evenimentul de ast„zi se constituie Óntr-un moment solemn. El egaleaz„ marile momente ale istoriei noastre na˛ionale, momente Ón care fondatorii na˛iunii rom‚ne, apoi marii oameni politici ∫i democra˛i ai secolului trecut au decis, Ón numele rom‚nilor, calea lor spre mai bine ∫i de fiecare dat„ decizia lor a fost Ón numele unui mai bine Ómpreun„ cu Europa, Ómpreun„ cu familia Ón care ast„zi Parlamentul decide s„ al„ture, oficial, Rom‚nia.
Rezultatul votului de ast„zi al Parlamentului este o Ómplinire a unei responsabilit„˛i pe care Rom‚nia ∫i-a asumat-o Ón ultimii ani, aceea de a contribui activ la misiunile Alian˛ei, ca un aliat _de facto_ Ón spiritul valorilor democratice ∫i al Tratatului Atlanticului de Nord.
Votul dumneavoastr„ de ast„zi a r„mas s„ consacre trecerea de la statutul de aliat _de facto_ la cel de aliat _de iure_ al Alian˛ei Nord-Atlantice.
Stima˛i colegi,
Aderarea Rom‚niei la NATO a reprezentat un obiectiv constant al politicii noastre externe Óncep‚nd din 1990. El a Óntrunit permanent adeziunea majorit„˛ii popula˛iei ∫i sprijinul Óntregului spectru politic rom‚nesc. Consensul
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 19/5.III.2004
na˛ional fa˛„ de integrarea Rom‚niei Ón NATO a permis abordarea riguroas„ a preg„tirii pentru aderare ∫i sus˛inere robust„ de c„tre popula˛ia ˛„rii a eforturilor de aderare.
Pe fondul rezultatelor pozitive Ónregistrate Ón plan economic ∫i Ón planul stabilit„˛ii sociale, Ón ultimii trei ani a fost posibil„ accelerarea ridic„rii nivelului de compatibilitate a institu˛iilor rom‚ne∫ti, a armatei rom‚ne, a procedurilor de lucru cu cele specifice Alian˛ei.
Consolidarea bugetului pentru reforma militar„ a fost Ónso˛it„ de o planificare riguroas„ a obiectivelor ∫i resurselor disponibile. Acest proces a fost stimulat de cre∫terea ob˛inut„ Ón perioada 2001—2003, pe baze macroeconomice s„n„toase, ∫i va fi continuat„ Ón 2004 ∫i Ón anii urm„tori, fiind prognozat un ritm mediu anual de dezvoltare de peste 5%.
Performan˛ele ob˛inute Ón reforma armatei au permis plasarea ˛„rii noastre Ón avangarda statelor candidate la aderare. Œn acest moment, Ón propor˛ie de peste 85% reforma structural„ ∫i opera˛ional„ a armatei este Óncheiat„.
Œn prezent avem cea mai mare contribu˛ie militar„ la NATO dintre statele invitate s„ adere. Mai mult, profesionalizarea for˛elor armate a contribuit la definirea unei interoperabilit„˛i recunoscute, umane ∫i de g‚ndire, de concep˛ie cu Alian˛a, cu partenerii din statele membre.
Sunt o serie de repere de prestigiu care au consolidat meritele Rom‚niei de a deveni membr„ a Alian˛ei.
Spre exemplu, Ón 2002, pentru prima oar„ Rom‚nia a fost capabil„ s„ ofere infrastructura sa pentru rotirea trupelor aliate dislocate Ón regiune. For˛ele americane au fost rotite prin Portul Constan˛a.
Tot Ón 2002 au fost utilizate mijloace proprii pentru dislocarea for˛elor Ón Afganistan, Ón condi˛iile Ón care nici chiar unele state membre nu dispun de asemenea capacit„˛i de transport.
Un alt exemplu al modului Ón care suntem percepu˛i de c„tre ceilal˛i alia˛i: pot spune c„ decizia NATO de a desf„∫ura Ón Rom‚nia urm„toarea reuniune informal„ a mini∫trilor ap„r„rii din statele membre arat„ faptul c„ ni se acord„ un rol semnificativ chiar Ón participarea direct„ la transformarea Alian˛ei.
Implicarea noastr„ Ón procesele de reconstruc˛ie ∫i stabilizare Ón Afganistan ∫i Irak a definit noi proiecte de asisten˛„, de securitate pentru alte state. Sprijinul pe care am Ónceput s„-l acord„m Ón domeniul reformei armatei pentru statele partenere ∫i candidate s„ adere la NATO a creat premisele dezvolt„rii unui nou tip de diploma˛ie, a ap„r„rii, din care Rom‚nia va deveni donator de asisten˛„ pentru alte state.
Stima˛i colegi,
Dincolo de rezultatele pe linie militar„ acumulate Ón ultimii ani, momentul de ast„zi este rezultatul unui proces de acumul„ri ∫i de transform„ri profunde ale societ„˛ii rom‚ne∫ti.
Este rodul unor ani de eforturi realizate cu tenacitate ∫i r„bdare, dublate de reforme interne pe multiple dimensiuni: militar„, economic„, social„, a consolid„rii
democra˛iei ∫i statului de drept, a luptei Ómpotriva corup˛iei, birocra˛iei ∫i mentalit„˛ilor Ónvechite. Este emblema unui efort profund de schimbare a Óntregii societ„˛i rom‚ne∫ti, la care Guvernul nostru s-a angajat Ón anul 2001 ∫i la care au fost chemate s„ contribuie for˛ele democratice ale ˛„rii, societatea civil„, partenerii sociali.
Reu∫ita de ast„zi arat„ meritele unui pact de stabilitate social„ pe care dorim s„-l promov„m ∫i care va conferi o baz„ solid„ de construc˛ie pe fundamentul interesului na˛ional.
Tocmai de aceea aceast„ reu∫it„ are meritele sale, fiind un bun exemplu care demonstreaz„ for˛a consensului politic pe marile teme de politic„ extern„, de interes na˛ional, Ón primul r‚nd integrarea european„ ∫i euroatlantic„; demonstreaz„ Ón acela∫i timp meritele men˛inerii acestor mari obiective strategice ale Rom‚niei Ón afara controverselor ∫i disputei. Dincolo de politica zilei, de ciclurile electorale, marile repere ale efortului na˛ional, Ón interesul Rom‚niei, trebuie s„ r„m‚n„ deasupra tuturor intereselor de moment.
Aceasta a fost calea Ómplinirilor de anvergur„, a momentelor de referin˛„ Ón istoria modern„ a Rom‚niei, iar lec˛iile istoriei noastre sunt mult prea importante pentru a nu le pune ast„zi Ón adev„rata lor valoare. O alt„ lec˛ie a acestui parcurs este rezultatul ob˛inut prin temeinicie ∫i seriozitate Ón Óndeplinirea angajamentelor.
S„ nu uit„m c„ preg„tirea pentru aderarea la NATO a fost jalonat„ de planurile na˛ionale anuale, iar modul metodic de Óndeplinire de c„tre Guvern a angajamentelor pe care ni le-am asumat a avut o greutate semnificativ„ Ón decizia de la Praga. Aplicarea lor ne demonstreaz„ c‚t de important„ este continuitatea pentru a duce p‚n„ la cap„t proiectul de modernizare a Rom‚niei. Aceasta este datoria politic„ pe care ne-am asumat-o.
Aderarea nu este un proces mecanic, bazat pe o simpl„ Óndeplinire a unor criterii minimale. De aceea, Ón strategia noastr„ de guvernare, preg„tirea pentru aderarea la NATO s-a corelat cu obiectivele privind preg„tirea pentru integrarea Ón Uniunea European„. Economia, societatea rom‚neasc„ au evoluat pentru a putea r„spunde exigen˛elor acestor procese simultane.
Merit„ s„ subliniem ast„zi, aici, faptul c„ preg„tirea pentru aderarea la Uniunea European„ ∫i NATO a Ónsemnat pentru rom‚ni redescoperirea valorilor noastre europene, a armoniei na˛ionale ∫i Ómp„c„rii cu trecutul, a Ónsemnat o ac˛iune sistematic„ de asanare a societ„˛ii rom‚ne∫ti de fapte ∫i fenomene contrare statului de drept, contrare valorilor umane. ™i reamintesc de interven˛ia mea, aici, Ón Parlament, Ón aprilie 2002, c‚nd am spus clar c„ planul de ac˛iune pentru aderarea la NATO Ónseamn„ Ón acela∫i timp lupta contra discrimin„rii, lupta Ómpotriva corup˛iei, ac˛iunea ferm„ Ómpotriva practicilor perpetuate Ón ultimul deceniu Ón institu˛iile de protec˛ie a copiilor, reforma privind accesul la informa˛ii clasificate ∫i Óndep„rtarea definitiv„ a umbrelor trecutului.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 19/5.III.2004
Toate acestea au contribuit la afirmarea mai vizibil„ a demnit„˛ii cet„˛enilor rom‚ni. Par acum repere lipsite de relevan˛„, dar ele s-au petrecut Ón ultimii trei ani. Cred c„ nu este pu˛in lucru s„ reu∫im s„ d„m Óncredere ∫i s„ afirm„m demnitatea rom‚nilor. Dac„ acum este posibil ca ei s„ c„l„toreasc„ liber Ón Occident, este ∫i aceasta o realizare a demnit„˛ii pe care am reu∫it s„ o red„m Ón ultimii ani cet„˛enilor no∫tri.
NeÓndoielnic, ambi˛iile noastre sunt mai mari ∫i trebuie s„ fie mai mari, ∫i ele nu sunt legate strict de un proiect de etap„. Tocmai de aceea am tratat cu toat„ seriozitatea evalu„rile pe care NATO le-a f„cut pentru cele patru planuri de aderare parcurse p‚n„ Ón prezent.
Astfel, aderarea noastr„ la Alian˛a Nord-Atlantic„ confirm„ Óndeplinirea criteriilor politice incluse Ón aceste planuri ∫i capacitatea Rom‚niei de a sus˛ine dezvoltarea democra˛iei, securit„˛ii ∫i stabilit„˛ii, valori Ómp„rt„∫ite Ón egal„ m„sur„ ∫i de Uniunea European„.
De aceea, cred c„ este bine s„ recunoa∫tem c„ aderarea la NATO ne-a ajutat pe to˛i s„ Ón˛elegem mai bine, s„ ne asum„m atributele ∫i valorile esen˛iale ale familiei euroatlantice, f„r„ de care aderarea la Uniunea European„ ∫i la NATO nu ar fi posibil„.
Doamnelor ∫i domnilor,
Progresele pe care Rom‚nia le-a f„cut Ón preg„tirea deciziei de la Praga ∫i mai apoi, Ón preg„tirea ader„rii efective la NATO, sunt convergente cu cele pe care le face Ón cadrul negocierilor cu Comisia European„ ∫i Ón rela˛ia noastr„ cu alte institu˛ii ∫i parteneri europeni. De aceea este important, poate, s„ fac unele preciz„ri privind aceast„ convergen˛„, pentru c„ nu ne poate fi indiferent„ calitatea inegal„ a statutului Rom‚niei fa˛„ de cele dou„ repere fundamentale ale familiei europene ∫i euroatlantice, Uniunea European„ ∫i NATO.
Ieri am prezentat pre∫edintelui Comisiei Europene, Romano Prodi, comisarului Gunther Verheugen ∫i pre∫edintelui Pat Cox lista concis„ de ac˛iuni concrete pe care Guvernul Rom‚niei le va Óntreprinde p‚n„ Ón luna iunie, c‚nd este programat Consiliul de Asociere Rom‚nia—Uniunea European„. Acest angajament, agreat de reprezentan˛ii Comisiei, este structurat pe priorit„˛ile de reform„ care vor consolida capacitatea Rom‚niei de a Óncheia negocierile de aderare Ón cursul anului 2004.
Œn acest moment putem spune c„ Rom‚nia ∫i Comisia European„ au un plan comun pentru Óndeplinirea acestui obiectiv ∫i cont„m pe interac˛iunea continu„ cu structurile europene, pe sprijinul ∫i pe cooperarea lor. Reu∫ita acestui program Ón termenul convenit va reprezenta o ancor„ solid„ pentru aderarea la Uniunea European„ Ón 2007.
Domeniile prioritare sunt: reforma justi˛iei, lupta Ómpotriva corup˛iei, protec˛ia copilului, reforma administra˛iei publice, concuren˛a, energia, politica fiscal„ ∫i capacitatea administrativ„. Fiecare domeniu este Ónso˛it de repere temporare precise. Ve˛i avea posibilitatea Ón cursul zilei de ast„zi s„ vede˛i Ón detaliu acest plan pe care l-am dat publicit„˛ii ∫i la Bucure∫ti, nu doar la Bruxelles.
Din aceast„ perspectiv„, reorganizarea Guvernului va avea ca scop concentrarea mai eficient„ pe priorit„˛i ∫i o coordonare mai riguroas„ a eforturilor pentru preg„tirea ader„rii.
Am avut de Óndeplinit un plan similar, concret Ón cadrul ader„rii la NATO ∫i ast„zi suntem capabili s„ constat„m ∫i putem s„ vedem c„ el a reu∫it.
Discu˛iile avute ieri la Bruxelles, dar ∫i cele anterioare cu pre∫edin˛ia Uniunii Europene, cu al˛i parteneri europeni, ne dau Óncrederea c„ proiectul nostru na˛ional de a respecta calendarul ader„rii este posibil ∫i este Ón puterea noastr„ s„-l Óndeplinim. Cu mai mult„ energie, cu mai mult„ hot„r‚re pe domeniile critice, cu o mai mare sus˛inere politic„ din partea for˛elor politice ∫i a societ„˛ii civile, Óncheierea negocierilor cu actuala Comisie European„ este posibil„.
Aderarea la NATO este un Óndemn pentru to˛i s„ punem valoarea consensului politic Ón prima linie a solidarit„˛ii noastre na˛ionale.
Cred c„ acest an, complicat pentru politica intern„, dar ∫i pentru Europa, trebuie s„ Ónsemne pentru Rom‚nia un exemplu de ambi˛ie ∫i de succes na˛ional. Avem ambi˛ia de a demonstra c„ pentru noi, ca parte a Europei, aderarea la NATO nu este intrarea Óntr-un labirint, este o parte din drumul precis p‚n„ la aderarea la Uniunea European„. Acesta este un angajament politic esen˛ial pe care nu Ól vom rata.
Reformele duse p‚n„ la cap„t cu rigoare ∫i hot„r‚re pentru aderarea la Uniunea European„, aceasta va fi cea mai bun„ politic„ electoral„ Ón acest an.
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor,
Eforturile noastre de preg„tire pentru aderarea la NATO, pe plan intern ∫i extern, nu s-au Óncheiat o dat„ cu dob‚ndirea calit„˛ii de membru al Alian˛ei.
Summit-ul de la Praga a marcat absolvirea de c„tre Rom‚nia a unei etape de consolidare politic„, democratic„ ∫i economic„. Praga a Ónsemnat Óns„ ∫i Ónceputul unei noi etape, cu responsabilit„˛i complexe pentru comunitatea euroatlantic„. Aderarea la NATO va aduce Rom‚niei at‚t beneficii substan˛iale, c‚t ∫i obliga˛ii sporite.
Beneficiile sunt indiscutabile, noul statut va Ónsemna prestigiu ∫i credibilitate pe plan interna˛ional, acces la decizii politice esen˛iale pentru securitatea european„ ∫i euroatlantic„. Garan˛iile de securitate primite de Rom‚nia prin aderarea la NATO sunt f„r„ precedent Ón istoria sa. Vom beneficia de aceste garan˛ii Ón cadrul unei alian˛e democratice, la al c„rei proces decizional privind inclusiv securitatea Rom‚niei ∫i a regiunii sale vom participa pe deplin.
Aderarea la NATO Ónseamn„ stabilitate democratic„, ca baz„ esen˛ial„ a unei dezvolt„ri economice durabile. Un mediu economic s„n„tos, cur„˛at de corup˛ie ∫i de birocra˛ie, un climat de stabilitate social„ ∫i de securitate regional„ vor avea o influen˛„ decisiv„ Ón perceperea
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 19/5.III.2004
Rom‚niei de c„tre mediile politice ∫i de afaceri din exterior ca o ˛ar„ predictibil„ ∫i stabil„.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.