Stenogramă plen

∫i de aceea aceast„ zi este cu at‚t mai fericit„.

Da˛i-mi voie s„ fi Ónceput astfel ∫edin˛a noastr„ de ast„zi, ∫edin˛a comun„ a celor dou„ Camere ale Parlamentului, pe care o declar deschis„, anun˛‚ndu-v„ c„ din cei 485 de parlamentari ∫i-au Ónregistrat prezen˛a 454, iat„, o prezen˛„ semnificativ„. Lipsesc doar 31 de colegi.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 19/5.III.2004 Œn ordinea de zi, cum a˛i Ón˛eles deja, figureaz„ un singur punct, aprobarea Legii de ratificare a Protocolului de aderare a Rom‚niei la NATO.

Dac„ sunte˛i de acord cu aceast„ ordine de zi? Cine este pentru? Mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

Dau cuv‚ntul domnului prim-ministru Adrian N„stase pentru a prezenta proiectul de Lege pentru aderarea Rom‚niei la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Washington la 4 aprilie 1949.

## **Domnul Adrian N„stase** _— prim-ministru al Guvernului Rom‚niei_ **:**

Domnule pre∫edinte al Rom‚niei,

Domnilor pre∫edin˛i ai Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor,

Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,

Stima˛i invita˛i,

Œnainte de a v„ prezenta g‚ndurile mele privind semnifica˛ia politic„ ∫i istoric„ a acestui moment, a∫ dori s„ v„ spun c‚teva cuvinte despre cei care au un merit de excep˛ie la succesul pe care Ól marc„m ast„zi aici: militarii rom‚ni.

A∫ vrea s„ m„ refer la militarii care ast„zi se afl„ Ón cele mai dificile locuri, demonstr‚nd cu profesionalism c„ aderarea noastr„ la NATO nu este rezultatul vreunei conjuncturi politice, este o Ómplinire a unei munci serioase ∫i pline de curaj.

I-am Ónt‚lnit Ón urm„ cu dou„ zile Ón Irak, la Basra, la Nassiryah ∫i la Al Hillah, acolo unde Rom‚nia are disloca˛i Ón prezent 738 de militari Ón diferite misiuni, un batalion de infanterie, un deta∫ament de geniu, o companie de poli˛ie militar„, un deta∫ament de informa˛ii ∫i mai mul˛i ofi˛eri de stat major.

Am fost m‚ndru s„ fiu al„turi de ei ∫i s„ primesc cuvintele de apreciere ale comanda˛ilor de divizie britanic„ ∫i polonez„ ∫i ale brig„zii italiene.

Mi-am notat c‚teva dintre aceste aprecieri, am s„ v„ citez c‚teva dintre ele: îRom‚ni au dovedit un Ónalt grad de interoperabilitate, de excep˛ie, profesionalism Ón misiunile de paz„ ∫i ap„rare, la patrul„ri pe itinerariile cele mai amenin˛ate, la executarea lucr„rilor de geniu privind organizarea loca˛iilor Ón care sunt dislocate comandamentele. Dou„ dintre exploziile de s„pt„m‚na trecut„ au produs mai pu˛ine pagube ∫i datorit„ lucr„rilor de calitate executate de geni∫tii rom‚ni. Rom‚nii au capacitatea de a stabili rela˛ii de comunicare ∫i conlucrare cu localnicii. Œn misiunile Ón care sunt trimi∫i rom‚nii am un mare grad de Óncredere c„ ele vor fi o reu∫it„.“

Am Óncheiat men˛ionarea acestor referiri, p„reri, opinii, dar au fost extrem de multe ∫i am fost extrem de m‚ndru al„turi de ceilal˛i colegi din delega˛ia Ón care ne-am deplasat Ón Irak.

Sunt sigur c„ oricare dintre cei prezen˛i ast„zi aici a˛i fi sim˛it aceea∫i m‚ndrie pentru aceste cuvinte ∫i de aceea m-am bucurat s„ Ómplinesc acolo, Ón Irak,

decorarea de c„tre pre∫edintele Rom‚niei cu Ordinul _Virtutea Militar„_ Ón grad de cavaler cu Ónsemne militare a Drapelului de lupt„ al Batalionului 26 Infanterie îScorpionii Ro∫ii“, unitatea cu cea mai consistent„ participare la ac˛iunile de stabilizare din Irak, dar ∫i Ón alte misiuni.

Sunt sigur c„ Ón fa˛a bravilor no∫tri militari sau poli˛i∫ti din Irak, Afganistan, Bosnia sau Kosovo sensul m‚ndriei patriotice Ó∫i Óntrege∫te valoarea ∫i greutatea sa istoric„.

Rom‚nia are Ón prezent Ón teatrele de opera˛iuni din Bosnia, Kosovo, Afganistan, Irak ∫i Ón alte misiuni ale Na˛iunilor Unite 1.486 de militari, iar al˛i 1.500 de militari se afl„ Ón preg„tire Ón ˛ar„ pentru rota˛ia efectivelor.

Doamnelor ∫i domnilor,

Stima˛i colegi,

Nu Ónt‚mpl„tor am dorit s„ Óncep cu aceast„ evocare, pentru c„ ea demonstreaz„ semnifica˛ia major„ pe care decizia Parlamentului de ast„zi o va avea pentru identitatea ∫i pentru percep˛ia Rom‚niei Ón lume. M„ aflu Ón fa˛a dumneavoastr„ cu convingerea c„ actul istoric pe care Parlamentul Rom‚niei este chemat s„-l consfin˛easc„ ast„zi este noua calitate a identit„˛ii Rom‚niei Ón lume ∫i o nou„ demnitate at‚t de meritat„ pentru armata rom‚n„.

Parlamentul Rom‚niei dezbate ast„zi proiectul Legii pentru aderarea Rom‚niei la Tratatul Atlanticului de Nord, document care atest„ c„ Rom‚nia a trecut definitiv Ón partea cea bun„ a istoriei sale. Este un moment pe care l-am a∫teptat de mult timp cu to˛ii, o Ómplinire la care au contribuit toate for˛ele politice, guvern„rile de dup„ 1989, Óntreaga societate rom‚neasc„.

A venit vremea s„ fim mai Óndr„zne˛i atunci c‚nd redescoperim voca˛ia ∫i meritele noastre ca na˛iune, ca spirit, ∫i s„ facem astfel ca an de an, cu fiecare pas spre aderarea la Uniunea European„ ∫i NATO, partenerii no∫tri s„ Ón˛eleag„ ∫i s„ respecte meritele ∫i ambi˛ia rom‚nilor.

Pentru toate aceste argumente, evenimentul de ast„zi se constituie Óntr-un moment solemn. El egaleaz„ marile momente ale istoriei noastre na˛ionale, momente Ón care fondatorii na˛iunii rom‚ne, apoi marii oameni politici ∫i democra˛i ai secolului trecut au decis, Ón numele rom‚nilor, calea lor spre mai bine ∫i de fiecare dat„ decizia lor a fost Ón numele unui mai bine Ómpreun„ cu Europa, Ómpreun„ cu familia Ón care ast„zi Parlamentul decide s„ al„ture, oficial, Rom‚nia.

Rezultatul votului de ast„zi al Parlamentului este o Ómplinire a unei responsabilit„˛i pe care Rom‚nia ∫i-a asumat-o Ón ultimii ani, aceea de a contribui activ la misiunile Alian˛ei, ca un aliat _de facto_ Ón spiritul valorilor democratice ∫i al Tratatului Atlanticului de Nord.

Votul dumneavoastr„ de ast„zi a r„mas s„ consacre trecerea de la statutul de aliat _de facto_ la cel de aliat _de iure_ al Alian˛ei Nord-Atlantice.

Stima˛i colegi,

Aderarea Rom‚niei la NATO a reprezentat un obiectiv constant al politicii noastre externe Óncep‚nd din 1990. El a Óntrunit permanent adeziunea majorit„˛ii popula˛iei ∫i sprijinul Óntregului spectru politic rom‚nesc. Consensul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 19/5.III.2004 na˛ional fa˛„ de integrarea Rom‚niei Ón NATO a permis abordarea riguroas„ a preg„tirii pentru aderare ∫i sus˛inere robust„ de c„tre popula˛ia ˛„rii a eforturilor de aderare.

Pe fondul rezultatelor pozitive Ónregistrate Ón plan economic ∫i Ón planul stabilit„˛ii sociale, Ón ultimii trei ani a fost posibil„ accelerarea ridic„rii nivelului de compatibilitate a institu˛iilor rom‚ne∫ti, a armatei rom‚ne, a procedurilor de lucru cu cele specifice Alian˛ei.

Consolidarea bugetului pentru reforma militar„ a fost Ónso˛it„ de o planificare riguroas„ a obiectivelor ∫i resurselor disponibile. Acest proces a fost stimulat de cre∫terea ob˛inut„ Ón perioada 2001—2003, pe baze macroeconomice s„n„toase, ∫i va fi continuat„ Ón 2004 ∫i Ón anii urm„tori, fiind prognozat un ritm mediu anual de dezvoltare de peste 5%.

Performan˛ele ob˛inute Ón reforma armatei au permis plasarea ˛„rii noastre Ón avangarda statelor candidate la aderare. Œn acest moment, Ón propor˛ie de peste 85% reforma structural„ ∫i opera˛ional„ a armatei este Óncheiat„.

Œn prezent avem cea mai mare contribu˛ie militar„ la NATO dintre statele invitate s„ adere. Mai mult, profesionalizarea for˛elor armate a contribuit la definirea unei interoperabilit„˛i recunoscute, umane ∫i de g‚ndire, de concep˛ie cu Alian˛a, cu partenerii din statele membre.

Sunt o serie de repere de prestigiu care au consolidat meritele Rom‚niei de a deveni membr„ a Alian˛ei.

Spre exemplu, Ón 2002, pentru prima oar„ Rom‚nia a fost capabil„ s„ ofere infrastructura sa pentru rotirea trupelor aliate dislocate Ón regiune. For˛ele americane au fost rotite prin Portul Constan˛a.

Tot Ón 2002 au fost utilizate mijloace proprii pentru dislocarea for˛elor Ón Afganistan, Ón condi˛iile Ón care nici chiar unele state membre nu dispun de asemenea capacit„˛i de transport.

Un alt exemplu al modului Ón care suntem percepu˛i de c„tre ceilal˛i alia˛i: pot spune c„ decizia NATO de a desf„∫ura Ón Rom‚nia urm„toarea reuniune informal„ a mini∫trilor ap„r„rii din statele membre arat„ faptul c„ ni se acord„ un rol semnificativ chiar Ón participarea direct„ la transformarea Alian˛ei.

Implicarea noastr„ Ón procesele de reconstruc˛ie ∫i stabilizare Ón Afganistan ∫i Irak a definit noi proiecte de asisten˛„, de securitate pentru alte state. Sprijinul pe care am Ónceput s„-l acord„m Ón domeniul reformei armatei pentru statele partenere ∫i candidate s„ adere la NATO a creat premisele dezvolt„rii unui nou tip de diploma˛ie, a ap„r„rii, din care Rom‚nia va deveni donator de asisten˛„ pentru alte state.

Stima˛i colegi,

Dincolo de rezultatele pe linie militar„ acumulate Ón ultimii ani, momentul de ast„zi este rezultatul unui proces de acumul„ri ∫i de transform„ri profunde ale societ„˛ii rom‚ne∫ti.

Este rodul unor ani de eforturi realizate cu tenacitate ∫i r„bdare, dublate de reforme interne pe multiple dimensiuni: militar„, economic„, social„, a consolid„rii

democra˛iei ∫i statului de drept, a luptei Ómpotriva corup˛iei, birocra˛iei ∫i mentalit„˛ilor Ónvechite. Este emblema unui efort profund de schimbare a Óntregii societ„˛i rom‚ne∫ti, la care Guvernul nostru s-a angajat Ón anul 2001 ∫i la care au fost chemate s„ contribuie for˛ele democratice ale ˛„rii, societatea civil„, partenerii sociali.

Reu∫ita de ast„zi arat„ meritele unui pact de stabilitate social„ pe care dorim s„-l promov„m ∫i care va conferi o baz„ solid„ de construc˛ie pe fundamentul interesului na˛ional.

Tocmai de aceea aceast„ reu∫it„ are meritele sale, fiind un bun exemplu care demonstreaz„ for˛a consensului politic pe marile teme de politic„ extern„, de interes na˛ional, Ón primul r‚nd integrarea european„ ∫i euroatlantic„; demonstreaz„ Ón acela∫i timp meritele men˛inerii acestor mari obiective strategice ale Rom‚niei Ón afara controverselor ∫i disputei. Dincolo de politica zilei, de ciclurile electorale, marile repere ale efortului na˛ional, Ón interesul Rom‚niei, trebuie s„ r„m‚n„ deasupra tuturor intereselor de moment.

Aceasta a fost calea Ómplinirilor de anvergur„, a momentelor de referin˛„ Ón istoria modern„ a Rom‚niei, iar lec˛iile istoriei noastre sunt mult prea importante pentru a nu le pune ast„zi Ón adev„rata lor valoare. O alt„ lec˛ie a acestui parcurs este rezultatul ob˛inut prin temeinicie ∫i seriozitate Ón Óndeplinirea angajamentelor.

S„ nu uit„m c„ preg„tirea pentru aderarea la NATO a fost jalonat„ de planurile na˛ionale anuale, iar modul metodic de Óndeplinire de c„tre Guvern a angajamentelor pe care ni le-am asumat a avut o greutate semnificativ„ Ón decizia de la Praga. Aplicarea lor ne demonstreaz„ c‚t de important„ este continuitatea pentru a duce p‚n„ la cap„t proiectul de modernizare a Rom‚niei. Aceasta este datoria politic„ pe care ne-am asumat-o.

Aderarea nu este un proces mecanic, bazat pe o simpl„ Óndeplinire a unor criterii minimale. De aceea, Ón strategia noastr„ de guvernare, preg„tirea pentru aderarea la NATO s-a corelat cu obiectivele privind preg„tirea pentru integrarea Ón Uniunea European„. Economia, societatea rom‚neasc„ au evoluat pentru a putea r„spunde exigen˛elor acestor procese simultane.

Merit„ s„ subliniem ast„zi, aici, faptul c„ preg„tirea pentru aderarea la Uniunea European„ ∫i NATO a Ónsemnat pentru rom‚ni redescoperirea valorilor noastre europene, a armoniei na˛ionale ∫i Ómp„c„rii cu trecutul, a Ónsemnat o ac˛iune sistematic„ de asanare a societ„˛ii rom‚ne∫ti de fapte ∫i fenomene contrare statului de drept, contrare valorilor umane. ™i reamintesc de interven˛ia mea, aici, Ón Parlament, Ón aprilie 2002, c‚nd am spus clar c„ planul de ac˛iune pentru aderarea la NATO Ónseamn„ Ón acela∫i timp lupta contra discrimin„rii, lupta Ómpotriva corup˛iei, ac˛iunea ferm„ Ómpotriva practicilor perpetuate Ón ultimul deceniu Ón institu˛iile de protec˛ie a copiilor, reforma privind accesul la informa˛ii clasificate ∫i Óndep„rtarea definitiv„ a umbrelor trecutului.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 19/5.III.2004 Toate acestea au contribuit la afirmarea mai vizibil„ a demnit„˛ii cet„˛enilor rom‚ni. Par acum repere lipsite de relevan˛„, dar ele s-au petrecut Ón ultimii trei ani. Cred c„ nu este pu˛in lucru s„ reu∫im s„ d„m Óncredere ∫i s„ afirm„m demnitatea rom‚nilor. Dac„ acum este posibil ca ei s„ c„l„toreasc„ liber Ón Occident, este ∫i aceasta o realizare a demnit„˛ii pe care am reu∫it s„ o red„m Ón ultimii ani cet„˛enilor no∫tri.

NeÓndoielnic, ambi˛iile noastre sunt mai mari ∫i trebuie s„ fie mai mari, ∫i ele nu sunt legate strict de un proiect de etap„. Tocmai de aceea am tratat cu toat„ seriozitatea evalu„rile pe care NATO le-a f„cut pentru cele patru planuri de aderare parcurse p‚n„ Ón prezent.

Astfel, aderarea noastr„ la Alian˛a Nord-Atlantic„ confirm„ Óndeplinirea criteriilor politice incluse Ón aceste planuri ∫i capacitatea Rom‚niei de a sus˛ine dezvoltarea democra˛iei, securit„˛ii ∫i stabilit„˛ii, valori Ómp„rt„∫ite Ón egal„ m„sur„ ∫i de Uniunea European„.

De aceea, cred c„ este bine s„ recunoa∫tem c„ aderarea la NATO ne-a ajutat pe to˛i s„ Ón˛elegem mai bine, s„ ne asum„m atributele ∫i valorile esen˛iale ale familiei euroatlantice, f„r„ de care aderarea la Uniunea European„ ∫i la NATO nu ar fi posibil„.

Doamnelor ∫i domnilor,

Progresele pe care Rom‚nia le-a f„cut Ón preg„tirea deciziei de la Praga ∫i mai apoi, Ón preg„tirea ader„rii efective la NATO, sunt convergente cu cele pe care le face Ón cadrul negocierilor cu Comisia European„ ∫i Ón rela˛ia noastr„ cu alte institu˛ii ∫i parteneri europeni. De aceea este important, poate, s„ fac unele preciz„ri privind aceast„ convergen˛„, pentru c„ nu ne poate fi indiferent„ calitatea inegal„ a statutului Rom‚niei fa˛„ de cele dou„ repere fundamentale ale familiei europene ∫i euroatlantice, Uniunea European„ ∫i NATO.

Ieri am prezentat pre∫edintelui Comisiei Europene, Romano Prodi, comisarului Gunther Verheugen ∫i pre∫edintelui Pat Cox lista concis„ de ac˛iuni concrete pe care Guvernul Rom‚niei le va Óntreprinde p‚n„ Ón luna iunie, c‚nd este programat Consiliul de Asociere Rom‚nia—Uniunea European„. Acest angajament, agreat de reprezentan˛ii Comisiei, este structurat pe priorit„˛ile de reform„ care vor consolida capacitatea Rom‚niei de a Óncheia negocierile de aderare Ón cursul anului 2004.

Œn acest moment putem spune c„ Rom‚nia ∫i Comisia European„ au un plan comun pentru Óndeplinirea acestui obiectiv ∫i cont„m pe interac˛iunea continu„ cu structurile europene, pe sprijinul ∫i pe cooperarea lor. Reu∫ita acestui program Ón termenul convenit va reprezenta o ancor„ solid„ pentru aderarea la Uniunea European„ Ón 2007.

Domeniile prioritare sunt: reforma justi˛iei, lupta Ómpotriva corup˛iei, protec˛ia copilului, reforma administra˛iei publice, concuren˛a, energia, politica fiscal„ ∫i capacitatea administrativ„. Fiecare domeniu este Ónso˛it de repere temporare precise. Ve˛i avea posibilitatea Ón cursul zilei de ast„zi s„ vede˛i Ón detaliu acest plan pe care l-am dat publicit„˛ii ∫i la Bucure∫ti, nu doar la Bruxelles.

Din aceast„ perspectiv„, reorganizarea Guvernului va avea ca scop concentrarea mai eficient„ pe priorit„˛i ∫i o coordonare mai riguroas„ a eforturilor pentru preg„tirea ader„rii.

Am avut de Óndeplinit un plan similar, concret Ón cadrul ader„rii la NATO ∫i ast„zi suntem capabili s„ constat„m ∫i putem s„ vedem c„ el a reu∫it.

Discu˛iile avute ieri la Bruxelles, dar ∫i cele anterioare cu pre∫edin˛ia Uniunii Europene, cu al˛i parteneri europeni, ne dau Óncrederea c„ proiectul nostru na˛ional de a respecta calendarul ader„rii este posibil ∫i este Ón puterea noastr„ s„-l Óndeplinim. Cu mai mult„ energie, cu mai mult„ hot„r‚re pe domeniile critice, cu o mai mare sus˛inere politic„ din partea for˛elor politice ∫i a societ„˛ii civile, Óncheierea negocierilor cu actuala Comisie European„ este posibil„.

Aderarea la NATO este un Óndemn pentru to˛i s„ punem valoarea consensului politic Ón prima linie a solidarit„˛ii noastre na˛ionale.

Cred c„ acest an, complicat pentru politica intern„, dar ∫i pentru Europa, trebuie s„ Ónsemne pentru Rom‚nia un exemplu de ambi˛ie ∫i de succes na˛ional. Avem ambi˛ia de a demonstra c„ pentru noi, ca parte a Europei, aderarea la NATO nu este intrarea Óntr-un labirint, este o parte din drumul precis p‚n„ la aderarea la Uniunea European„. Acesta este un angajament politic esen˛ial pe care nu Ól vom rata.

Reformele duse p‚n„ la cap„t cu rigoare ∫i hot„r‚re pentru aderarea la Uniunea European„, aceasta va fi cea mai bun„ politic„ electoral„ Ón acest an.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor,

Eforturile noastre de preg„tire pentru aderarea la NATO, pe plan intern ∫i extern, nu s-au Óncheiat o dat„ cu dob‚ndirea calit„˛ii de membru al Alian˛ei.

Summit-ul de la Praga a marcat absolvirea de c„tre Rom‚nia a unei etape de consolidare politic„, democratic„ ∫i economic„. Praga a Ónsemnat Óns„ ∫i Ónceputul unei noi etape, cu responsabilit„˛i complexe pentru comunitatea euroatlantic„. Aderarea la NATO va aduce Rom‚niei at‚t beneficii substan˛iale, c‚t ∫i obliga˛ii sporite.

Beneficiile sunt indiscutabile, noul statut va Ónsemna prestigiu ∫i credibilitate pe plan interna˛ional, acces la decizii politice esen˛iale pentru securitatea european„ ∫i euroatlantic„. Garan˛iile de securitate primite de Rom‚nia prin aderarea la NATO sunt f„r„ precedent Ón istoria sa. Vom beneficia de aceste garan˛ii Ón cadrul unei alian˛e democratice, la al c„rei proces decizional privind inclusiv securitatea Rom‚niei ∫i a regiunii sale vom participa pe deplin.

Aderarea la NATO Ónseamn„ stabilitate democratic„, ca baz„ esen˛ial„ a unei dezvolt„ri economice durabile. Un mediu economic s„n„tos, cur„˛at de corup˛ie ∫i de birocra˛ie, un climat de stabilitate social„ ∫i de securitate regional„ vor avea o influen˛„ decisiv„ Ón perceperea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 19/5.III.2004 Rom‚niei de c„tre mediile politice ∫i de afaceri din exterior ca o ˛ar„ predictibil„ ∫i stabil„.

Aderarea presupune costuri ce decurg din obliga˛iile Rom‚niei ca stat membru al Alian˛ei privind alinierea la standardele NATO, dar ele vor fi oricum mai sc„zute dec‚t Óncercarea de a asigura Ón mod individual securitatea. Ast„zi securitatea na˛ional„ Ónseamn„ mai mult dec‚t puterea militar„ sau ap„rarea, Ón condi˛iile Ón care principalele amenin˛„ri de securitate sunt generate de triada terorism, regimuri nedemocratice ∫i proliferarea armelor de distrugere Ón mas„.

Pentru a-∫i putea Óndeplini obliga˛iile de stat membru al Alian˛ei ∫i de a contribui la transformarea acesteia Ón noul mediu de securitate, Rom‚nia va continua s„-∫i consolideze noul s„u profil strategic.

Rom‚nia se afl„ Ón prezent Ón situa˛ia, poate unic„ Ón istoria sa, de a-∫i consolida statutul de furnizor de stabilitate ∫i cooperare.

Vom pune astfel Ón valoare meritele noastre na˛ionale, voin˛a, ambi˛ia, competen˛a ∫i curajul, prin deschiderile pe care vom continua s„ le facem Ón rela˛ia noastr„ cu vecinii, cu statele din Balcanii de Vest, cu noua vecin„tate estic„ a Uniunii Europene ∫i Ón zona Orientului Mijlociu l„rgit.

Vom r„m‚ne activi Ón lupta Ómpotriva terorismului, inclusiv prin realizarea unei contribu˛ii de substan˛„ la stabilizarea ∫i reconstruc˛ia Irakului ∫i Afganistanului.

Vom r„m‚ne ferm angaja˛i Ón consolidarea Parteneriatului pentru Pace, ca instrument de promovare a securit„˛ii ∫i stabilit„˛ii Ón spa˛iul euroatlantic.

Prin aderarea la NATO vom continua politica de sprijinire a unei rela˛ii transatlantice puternice. Ca viitor membru al NATO ∫i al Uniunii Europene, ˛ara noastr„ va fi un promotor constant al unei alian˛e cu capabilit„˛i militare sporite ∫i cu un rol viguros Óntr-o Europ„ puternic„ la nivel global.

Doamnelor ∫i domnilor,

Ast„zi Parlamentul va da r„spunsul la invita˛ia oficial„ primit„ de Rom‚nia de a face parte din amplul proiect de reÓntregire a Europei, Ónceput Ón 1997. Prin votul dumneavoastr„ de ast„zi Rom‚nia Óntoarce definitiv o pagin„ a istoriei ∫i Ó∫i consacr„ noul s„u statut interna˛ional.

V„ solicit, stima˛i membri ai Parlamentului Rom‚niei, ca votul dumneavoastr„ s„ Ónsemne confirmarea Óncrederii rom‚nilor Ón puterile lor, Ón calit„˛ile lor ∫i Ón destinul Rom‚niei, ca membr„ a Uniunii Europene ∫i a NATO.

Œmi exprim Óncrederea c„ aceast„ decizie ne va Óncuraja pe to˛i, partidele politice, societatea civil„, partenerii de dialog social, Óntreaga noastr„ societate, s„ ne concentr„m Ón continuare pe atingerea cu succes a ˛intelor din parcursul pentru aderarea la Uniunea European„.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie. ( _Aplauze puternice.)_

V„ mul˛umesc, domnule prim-ministru.

Œn continuare, domnul senator Sergiu Nicolaescu va prezenta raportul Comisiilor de politic„ extern„ din cele dou„ Camere ale Parlamentului ∫i al Comisiilor pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛a na˛ional„.

A∫ ruga insistent ∫i respectuos reprezentan˛ii presei s„ ne permit„ s„ desf„∫ur„m Ón normalitate lucrurile. Fotoreporterii ∫i cameramanii rog s„-∫i p„streze acelea∫i locuri.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Sergiu Nicolaescu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule Ion Iliescu, pre∫edinte al Rom‚niei, Domnule Adrian N„stase, prim-ministru,

Doamnelor ∫i domnilor mini∫tri,

Stima˛i colegi ∫i invita˛i,

Este un privilegiu, m„rturisesc, pentru mine ca ast„zi, 26 februarie 2004, s„ citesc Ón fa˛a Domniilor voastre raportul comun privind proiectul de Lege pentru aderarea Rom‚niei la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Washington la 4 aprilie 1949.

Potrivit hot„r‚rii Birourilor permanente reunite ale Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului din 10 februarie 2004, Comisiile pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ ∫i Comisiile pentru politic„ extern„ ale celor dou„ Camere, prin adresele de 10 februarie 2004, au fost sesizate Ón fond cu proiectul de Lege pentru aderarea Rom‚niei la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Washington 4 aprilie 1949.

Œn raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege urmeaz„ s„ fie adoptat Ón conformitate cu art. 149 din Constitu˛ia Rom‚niei, care prevede c„ aderarea Rom‚niei la Tratatul Atlanticului de Nord se face prin lege dezb„tut„ Ón ∫edin˛„ comun„ a Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului, cu o majoritate de dou„ treimi din num„rul deputa˛ilor ∫i senatorilor.

Proiectul de lege a primit avizul favorabil de la Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a Camerei Deputa˛ilor ∫i de la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a Senatului. Consiliul Legislativ a avizat, de asemenea, favorabil acest proiect de lege.

La lucr„rile ∫edin˛ei comune au fost prezen˛i 61 de senatori ∫i deputa˛i, din totalul de 75 de membri.

Œn conformitate cu art. 11 din Regulamentul ∫edin˛elor comune, la dezbatere au participat, Ón calitate de invita˛i, ∫i domnul Ioan Mircea Pa∫cu, ministrul ap„r„rii na˛ionale, precum ∫i domnii Sorin Encu˛escu, George Cristian Maior, secretari de stat, Mihai Popescu, ∫eful Statului Major General, general de brigad„ Corneliu Dobri˛oiu, locotenent-colonel Constantin Zamfir ∫i doamna Mihaela Matei, din partea Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale, domnul Cristian Diaconescu, secretar de stat, ∫i doamna Anca Vi∫an, director general, din partea Ministerului Afacerilor Externe.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 19/5.III.2004 Comisiile sesizate pentru Óntocmirea raportului comun la acest proiect de lege au luat cuno∫tin˛„ de con˛inutul Decretului nr. 29 din 27 ianuarie 2004, prin care, la propunerea Guvernului, pre∫edintele Rom‚niei supune spre aprobare Parlamentului aderarea Rom‚niei la Tratatul Atlanticului de Nord, Ón conformitate cu prevederile art. 91 alin. (1) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, precum ∫i ale art. 1 ∫i art. 4 din Legea nr. 4/1991 privind Óncheierea ∫i ratificarea tratatelor, lege aflat„ Ón vigoare la data emiterii decretului men˛ionat mai sus.

Comisiile au subliniat faptul c„ aderarea Rom‚niei la Tratatul Atlanticului de Nord reprezint„ un moment istoric care marcheaz„ materializarea unuia dintre obiectivele fundamentale ale politicii externe ∫i de securitate a Rom‚niei, obiectiv urm„rit Ón mod constant de toate Guvernele care s-au succedat Óncep‚nd cu 1990 ∫i sprijinit de marea majoritate a popula˛iei ˛„rii.

Acest consens politic ∫i public pentru aderarea la Alian˛„ a permis abordarea dinamic„ a proceselor de preg„tire pentru aderare ∫i parcurgerea cu succes a unui lung ∫i complex proces de reforme militare ∫i economice la consolidarea democra˛iei ∫i a statului de drept.

Œn cadrul dezbaterilor membrii comisiilor au apreciat c„ prin aderarea la Tratat Rom‚nia dob‚nde∫te, Ón virtutea art. 5, cele mai solide garan˛ii de securitate din Óntreaga sa istorie.

Œn actualul context de securitate, rolul NATO este Ón deplin„ concordan˛„ cu interesele strategice ale Rom‚niei. Aderarea ˛„rii noastre la Tratat ofer„ un nou spa˛iu de manifestare at‚t pentru remodelarea ∫i evolu˛ia NATO, c‚t ∫i pentru prevenirea conflictelor, crizelor ∫i noilor tipuri de amenin˛„ri.

Œn calitate de membru cu drepturi depline, Rom‚nia va putea promova pe agenda Alian˛ei teme menite s„ serveasc„ interesul na˛ional, contribuind la configurarea politicii NATO Ón domeniul securit„˛ii interna˛ionale.

Aderarea Rom‚niei la NATO va asigura cadrul de securitate necesar pentru consolidarea democra˛iei ∫i a institu˛iilor sale, pe principiile respectului fa˛„ de cet„˛ean ∫i suprema˛ia legii pentru amplificarea reformei ∫i a cre∫terii economice, valorific‚nd poten˛ialul propriu de dezvoltare durabil„.

Totodat„, aderarea Rom‚niei la NATO va impulsiona procesul de integrare a ˛„rii noastre Ón Uniunea European„ Ón 2007.

Œn conformitate cu art. 149 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, ∫i ale art. 9 ∫i art. 10 din Regulamentul ∫edin˛elor comune ale Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului, membrii comisiilor, cu unanimitate de voturi pentru, au hot„r‚t s„ supun„ spre dezbatere ∫i adoptare Ón ∫edin˛a comun„ a Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului proiectul de Lege pentru aderarea Rom‚niei la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Washington Ón 4 aprilie 1949.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Stima˛i colegi,

Œn continuare urmeaz„ dezbateri generale pe baza acestui proiect de lege. Potrivit deciziei Birourilor permanente, Ón cadrul acestei proceduri vor lua cuv‚ntul c‚te un reprezentant al grupurilor parlamentare din cele dou„ Camere ale Parlamentului.

Din partea Partidului Social Democrat are cuv‚ntul domnul deputat Ovidiu Petrescu, ∫eful delega˛iei rom‚ne Ón Adunarea Parlamentar„ NATO.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat Petrescu.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Domnule pre∫edinte al Rom‚niei, Domnilor pre∫edin˛i, Domnule prim-ministru, Stima˛i colegi, Stima˛i invita˛i,

Este evident dificil ca s„ iei cuv‚ntul dup„ ce at‚t de multe lucruri s-au spus referitor la semnifica˛iile acestui proiect de lege. Dar, de∫i fiecare orator se va str„dui s„ nu repete ceea ce s-a spus, eu cred c„ anumite lucruri merit„ s„ fie repetate.

Sunt at‚t de importante pentru ˛ara noastr„, semnifica˛ia lor este cu totul remarcabil„ Ónc‚t merit„ s„ spunem de c‚te ori avem ocazia c„ prin acest act de aderare Rom‚nia este o participant„ la luarea deciziilor privind securitatea spa˛iului euroatlantic. Este un lucru extrem de important s„ fii participant la luarea unor decizii de importan˛„ fundamental„. Este, de asemenea, extrem de important s„ faci parte din cea mai important„ alian˛„ de securitate a lumii, din cea mai puternic„ alian˛„. Este foarte important s„ ai garan˛ii extrem de solide de securitate.

Œn acest context, rela˛iile noastre cu toate ˛„rile membre, cu to˛i vecinii no∫tri, sunt Óntr-un alt context. Ele vor fi mai puternice, mai stabile, Rom‚nia va fi un partener important al tuturor acestor state.

De asemenea, aceast„ admitere este o confirmare a faptului c„ Rom‚nia Ómp„rt„∫e∫te valorile democra˛iei ∫i economiei de pia˛„. Pentru noi se va crea, de asemenea, ∫i un context de consolidare a acestor valori.

Nu este lipsit de importan˛„ c„ Ón acest context de credibilitate vom putea s„ ne desf„∫ur„m mai bine activitatea extern„, vom putea s„ ne ap„r„m mai bine interesele na˛ionale.

Nu lipsit de importan˛„ este faptul c„, de∫i pe termen scurt anumite cheltuieli Ón domeniul ap„r„rii vor cre∫te, pe termen mediu ∫i lung cheltuielile Rom‚niei pentru ap„rare nu vor fi at‚t de mari ca Ón situa˛ia Ón care am fi fost Ón afara acestei Alian˛e.

S-a spus aici, ∫i sunt sigur c„ se va spune Ón continuare, c„ acest moment este un moment istoric. ™i este foarte adev„rat! De multe ori avem tendin˛a s„ fugim de cuvintele care par mari, care par exagerate, dar Ón aceast„ situa˛ie Ón nici un caz nu putem considera c„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 19/5.III.2004 evaluarea aceasta, a momentului de aderare ca un moment istoric pentru Rom‚nia, este pe deplin real„.

Œn anii care au trecut de la Revolu˛ie, presa˛i fiecare dintre noi, at‚t la nivel executiv, c‚t ∫i la nivel legislativ, dar ∫i fiecare cet„˛ean Ón parte, lupt‚nd cu anumite probleme pe care realitatea ni le pune Ón fa˛„, neglij„m poate faptul c„ aceast„ trecere de la un anumit sistem social-politic la un cu totul alt sistem este un fapt de istorie.

Aceast„ hulit„ clas„ politic„ n„scut„ dup„ 1990, practic, creeaz„ momente de istorie remarcabile Ón via˛a societ„˛ii rom‚ne∫ti. Pentru c„ noi suntem aceia care schimb„m lumea aceasta Ón care tr„im. ™i este un lucru pe care nu trebuie s„-l uit„m, este un lucru pe care trebuie s„ Ól Ón˛elegem ∫i s„ ac˛ion„m Óntotdeauna responsabil fa˛„ de istorie ∫i fa˛„ de noi Ón∫ine.

Vor fi foarte mul˛i care, Ón stilul nostru obi∫nuit, uneori vor Óncerca s„ minimalizeze acest eveniment. Vor spune c„ oricum NATO trebuia s„ se extind„, vor spune c„ am fost primi˛i Ón Alian˛„ numai datorit„ faptului c„ America a fost atacat„ la 11 septembrie ∫i multe alte astfel de argumente.

Nu este adev„rat ∫i v„ voi spune c„ sunt elemente care s„ demonstreze c„ Rom‚nia, Ón afar„ de faptul c„ merit„ s„ fie primit„ Ón Alian˛a Nord-Atlantic„ datorit„ realiz„rilor pe care le-am putut ob˛ine p‚n„ acum ∫i care evident c„ vor continua, dar merit„ ∫i datorit„ faptului c„ tr„im Óntr-o lume Ón profund„ schimbare.

De fapt, alian˛a Ón care intr„m nu mai este alian˛a Ón care am cerut s„ intr„m Ón 1993. NATO s-a schimbat el Ónsu∫i profund ∫i continu„ un proces de schimbare radical„. Dac„ Ón trecut el trebuia, Ón termenii R„zboiului Rece, s„ apere lumea occidental„, acum NATO se deschide foarte mult c„tre Óntregul spa˛iu euroatlantic ∫i dincolo de acest spa˛iu. Este c„utarea unor noi atribu˛iuni, este vorba de asumarea unor noi responsabilit„˛i, este vorba de asigurarea stabilit„˛ii ∫i securit„˛ii nu numai Ón spa˛iul euroatlantic, ci, Ón general, Ón lume.

Aceast„ nou„ Ón˛elegere a determinat ∫i o modificare a atitudinii Tratatului Nord-Atlantic fa˛„ de extindere. Pentru c„ nu Óntotdeauna a fost important„ Ón acest proces de extindere capacitatea militar„ a unui stat sau a altuia. Pentru c„ sunt admise state cu pu˛in„ relevan˛„ militar„ unele dintre ele. Nu este cazul Rom‚niei, care are o performan˛„ deosebit„ Ón acest domeniu. Dar esen˛ial„ a fost extinderea influen˛ei politice, extindere care este mult mai important„ dec‚t preg„tirea pentru ap„rarea Ómpotriva unui poten˛ial inamic, extinderea influen˛ei valorilor democra˛iei ∫i economiei de pia˛„. De aceea, NATO este preocupat foarte puternic de situa˛ia din spa˛iul mediteranean, de situa˛ia din Orientul Mijlociu, de situa˛ia din vestul Balcanilor, de situa˛ia din Caucaz, de situa˛ia ˛„rilor din Asia chiar. Ve˛i vedea schimb„ri remarcabile care se vor produce Ón doctrina NATO, Ón concep˛ia ei.

Dar aceste schimb„ri nu trebuie s„ r„m‚n„ numai la nivelul Alian˛ei. Fiind parteneri ai acestei puternice alian˛e, noi Ón∫ine trebuie s„ ne schimb„m. ™i nu este vorba de ni∫te schimb„ri numai Ón domeniul economic sau politic. Este vorba, practic, ∫i de ni∫te schimb„ri profunde Ón mentalit„˛ile noastre, nu numai ale clasei politice, dar ∫i ale fiec„rui cet„˛ean Ón parte. Este vorba de dep„∫irea grani˛elor, a unor grani˛e nu Ón sens neap„rat geografic, ci a unor bariere ∫i grani˛e psihologice. Pentru c„ sute ∫i sute de ani Rom‚nia a g‚ndit c„ trebuie s„ Ó∫i apere grani˛ele ˛„rii. Acum trebuie s„ g‚ndim c„ suntem cet„˛eni ai Europei, suntem cet„˛eni ai lumii ∫i suntem responsabili pentru tot ceea ce se Ónt‚mpl„ ∫i Ón Europa, ∫i Ón lume. Aceast„ Ónsumare de responsabilit„˛i, evident, cu p„strarea identit„˛ii noastre na˛ionale, evident, cu ap„rarea intereselor noastre na˛ionale ne va face cunoscu˛i, mult mai cunoscu˛i Ón lume, mult mai credibili Ón lume.

Dac„ ne g‚ndim, orice rom‚n, fie c„ a fost om de ∫tiin˛„, fie c„ a fost un artist, fie c„ a fost un sportiv, fie c„ a fost un politician, este cunoscut ∫i apreciat de oamenii din Occident, de na˛iunile Ónconjur„toare numai pentru c„ a participat Óntr-o activitate extern„, numai pentru c„ s-a confruntat cu alte valori. Pentru c„ f„r„ aceste lucruri oamenii nu ne vor cunoa∫te, nu vor Ón˛elege ce Ónseamn„ Rom‚nia, ce poate s„ Ónsemne Rom‚nia, ce poate ea s„ dea umanit„˛ii. Aceast„ participare, chiar dac„ nu este agreat„ Óntotdeauna de toat„ lumea, pentru c„ mul˛i se Óntreab„ ce c„ut„m noi Ón anumite locuri ale lumii, Ón Balcanii de Vest, ce c„ut„m Ón Afganistan, ce c„ut„m Ón Irak, ei bine, aceast„ participare ne face s„ fim lua˛i Ón considerare de celelalte na˛iuni, aprecia˛i de celelalte na˛iuni, ne face s„ avem un cuv‚nt de spus Ón dezbaterile care privesc securitatea ∫i politica la nivel european ∫i mondial.

De aceea este at‚t de important ca noi s„ ne extindem participarea Ón toate domeniile ∫i, Ón cazul acesta, participarea la toate activit„˛ile NATO, cum deja am f„cut-o, de altfel. Rom‚nia ∫i-a marcat dintotdeauna aceast„ dorin˛„ de participare, mai ales c„ Ónc„ din iulie 1990 au fost derulate primele contacte cu NATO, iar la Adunarea Atlanticului de Nord, a∫a cum se numea la momentul acela Adunarea Parlamentar„ NATO, particip„m din noiembrie 1990, iar din aprilie 1991 avem statut de delega˛ie asociat„ la Adunarea Parlamentar„ NATO.

Ei, bine, s„ sper„m c„ aderarea la NATO va constitui o schimbare major„ de atitudine ∫i de viziune Ón ceea ce prive∫te at‚t clasa politic„, c‚t ∫i cet„˛eanul obi∫nuit. ™i, f„r„ a-mi fi team„ de repeti˛ie, repet anumite cuvinte care ar putea fi considerate cuvinte mari, dar nu sunt deloc, tr„im un moment istoric, acesta Ón care toate grupurile parlamentare cred c„ vor vota acest proiect de lege, un moment istoric care este cu totul special ∫i este bine s„ ne bucur„m c„ am avut posibilitatea s„-l tr„im Ómpreun„.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 19/5.III.2004

V„ mul˛umesc, stimate coleg.

Din partea Grupurilor parlamentare P.R.M., are cuv‚ntul domnul deputat Tudor Marcu.

## **Domnul Marcu Tudor:**

Domnule pre∫edinte al Rom‚niei, Domnilor pre∫edin˛i ai Camerelor,

Domnule prim-ministru,

Stima˛i colegi,

Mai Ónainte de a-mi Óncepe cuv‚ntul, v„ m„rturisesc c„, nefiind un emotiv din fire, v„z‚nd Óns„ ∫i emo˛ia domnului Ovidiu Petrescu, evident„ Ón vocea Domniei sale, explicabil„, de altfel, ∫i pe mine m„ cuprinde o oarecare emo˛ie datorit„ acestui moment cu totul deosebit, pe care l-am a∫teptat, Ón ce m„ prive∫te, de at‚ta timp ∫i de care sunt extrem de bucuros. ( _Aplauze.)_

V„ mul˛umesc.

Peste c‚teva zile se vor Ómplini 55 de ani de la semnarea la Washington, la 4 aprilie 1949, a Tratatului Atlanticului de Nord, o alian˛„ de ˛„ri independente pentru men˛inerea p„cii ∫i ap„rarea propriei libert„˛i.

Dup„ schimb„rile petrecute, mai ales Ón Europa, dup„ anul 1990, aceast„ alian˛„ ∫i-a concentrat aten˛ia Ón special asupra politicilor de cooperare pentru asigurarea unei securit„˛i ∫i stabilit„˛i de care depinde viitorul Europei.

Aceast„ orientare, dar nu numai, a f„cut ca aproape toate ˛„rile Europei s„ doreasc„ aderarea la Tratat, pentru a-∫i asigura fiecare dintre ele pacea ∫i securitatea. A fost firesc, deci, ca ∫i ˛ara noastr„ s„-∫i impun„ ca scop aderarea la Tratat ∫i Ón acest fel s-a reliefat rapid orientarea Ón aceast„ direc˛ie a tuturor curentelor politice, a tuturor partidelor ∫i forma˛iunilor politice care au participat sau nu la guvernare, au fost sau nu parlamentare.

Partidul Rom‚nia Mare a Ón˛eles, Ónc„ de la bun Ónceput, c„, Ón actuala conjunctur„ istoric„ Ón care se afl„ Rom‚nia, singura solu˛ie viabil„ Ón destinul ei este aderarea la Organiza˛ia Tratatului Atlanticului de Nord, concomitent cu eforturile necesare pentru integrarea Ón structurile Uniunii Europene. Astfel, partidul ∫i membrii s„i au sus˛inut ∫i semnat toate documentele necesare, Óncep‚nd chiar cu primul dintre ele, de la Snagov, din anul 1995. Toate punctele de vedere cuprinse Ón aceste documente au fost sus˛inute ∫i mediatizate prin mijloacele de care dispunem, at‚t pe plan intern, c‚t ∫i interna˛ional. Am considerat ∫i consider„m Ón continuare c„ scopurile Tratatului, prev„zute Ón toate cele 14 articole ale sale, corespund, Ón mod evident, Ón bun„ m„sur„ cu necesit„˛ile Rom‚niei Ón drumul ei spre dezvoltare ∫i securitate. Œn mod deosebit a∫ argumenta urm„toarele angajamente reie∫ite din primele 5 articole, astfel.

Da˛i-mi voie s„ enum„r succint pe fiecare dintre ele, s„ vede˛i argumentele noastre pentru care am aderat f„r„ nici o re˛inere la semnarea acestui Tratat.

îArt. 1. Solu˛ionarea pe cale pa∫nic„ a oric„rui diferend interna˛ional Ón care ar putea fi implicat„ ˛ara, astfel Ónc‚t s„ nu se aduc„ atingere p„cii ∫i securit„˛ii interna˛ionale ∫i justi˛iei.“ De fapt, asigurarea p„cii este un deziderat al ˛„rii noastre Ón toat„ existen˛a ei milenar„.

îArt. 2. Promovarea condi˛iilor de asigurare a stabilit„˛ii ∫i bun„st„rii, prin eliminarea diferen˛elor Óntre politicile economice interna˛ionale ∫i Óncurajarea colabor„rii economice Óntre toate p„r˛ile semnatare.“ Aceast„ prevedere poate asigura garan˛ia unei cooper„ri economice Óntre ˛ara noastr„ ∫i ˛„rile aliate cu o economie mai dezvoltat„, f„r„ discriminare ∫i f„r„ impunerea unor condi˛ii prealabile deosebite ∫i greu de Óndeplinit, a∫a cum, poate pe bun„ dreptate, ni se impun Ón alte direc˛ii.

îArt. 3. fi„rile semnatare, prin acordarea de sprijin reciproc Ón mod continuu ∫i eficace, Ó∫i vor men˛ine ∫i dezvolta capacitatea individual„ ∫i pe cea colectiv„ de a rezista unui atac armat.“ Este foarte important acest articol, deoarece el ˛ine de restructurarea armatei ∫i de Ónzestrarea ei cu tehnic„ militar„, armament ∫i muni˛ie. Rom‚nia este, Óntr-adev„r, Óntr-o plin„ restructurare a armatei ∫i dac„ p‚n„ nu de mult am putut asigura aceast„ Ónzestrare din produc˛ia industriei proprii, care asigura ∫i fonduri substan˛iale economiei na˛ionale prin exportul excedentului de produc˛ie, Ón prezent aceast„ industrie este aproape desfiin˛at„, urm‚nd a ne asigura necesarul de Ónzestrare Ón noua concep˛ie din import. Pentru asigurarea tuturor necesit„˛ilor armatei rom‚ne, Óns„, ˛ara noastr„ nu va putea face efortul financiar necesar Ón actualele condi˛ii economice. Œn virtutea posibilit„˛ilor oferite Óns„ de acest tratat, ac˛ion‚nd inteligent ∫i anima˛i de bune inten˛ii, ∫i nu de dorin˛a de Ómbog„˛ire cu orice risc, vom putea atrage interesul investitorilor str„ini pentru ob˛inerea tehnologiilor necesare revigor„rii industriei de ap„rare, at‚t pentru Ónzestrare, c‚t ∫i pentru export.

îArt. 5. fi„rile membre ale Tratatului vor sprijini un eventual atac armat considerat a fi Óndreptat asupra Alian˛ei, Ón vederea restabilirii ∫i men˛inerii securit„˛ii tuturor ˛„rilor semnatare.“

Œn prezent, pentru Rom‚nia, sprijinul necondi˛ionat este cea mai sigur„ cale de ac˛iune Ón scopul asigur„rii securit„˛ii necesare dezvolt„rii economice corespunz„toare unui nivel de trai Óndestul„tor Óntregului popor, acesta fiind, de fapt, ∫i scopul politicii Partidului Rom‚nia Mare.

Eforturile de p‚n„ Ón prezent, Óns„, ale celor care au condus Rom‚nia Óntr-o form„ sau alta nu au fost dec‚t par˛ial Óncununate de succes, acestea fiind umbrite de o imagine intern„ ∫i extern„ nefavorabil„.

Flagelul corup˛iei s-a manifestat Ón toate aspectele sociale, Ón economie, justi˛ie, armat„, administra˛ie etc. Este inutil„ o Óncercare de enumerare a acuzelor de corup˛ie ∫i de incompeten˛„ asupra regimurilor postrevolu˛ionare, cel pu˛in unele dintre ele, deoarece o Ón∫iruire a acestora, chiar ∫i numai cele recunoscute ca atare de c„tre oficialii organismelor interna˛ionale care

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 19/5.III.2004 monitorizeaz„ ˛ara noastr„, ar consuma timpul afectat tuturor partidelor parlamentare din aceast„ ∫edin˛„. Œns„ Partidul Rom‚nia Mare atrage aten˛ia Ón mod serios asupra modului cum s-au folosit fondurile alocate pentru restructurarea ∫i Ónzestrarea armatei, care se constituie Óntr-un factor definitoriu pentru Óndeplinirea cerin˛elor asumate prin semnarea Tratatului.

P‚n„ Ón prezent, fondurile alocate acestui scop, dup„ ce c„ au fost reduse Ón compara˛ie cu cele alocate de celelalte ˛„ri membre NATO, fapt datorat, bineÓn˛eles, economiei deficitare a ˛„rii noastre, au fost folosite Ón unele cazuri, necorespunz„tor. M„ refer aici la unele programe de Ónzestrare nefundamentate tehnic ∫i economic, cu costuri foarte mari, unele dintre ele ob˛inute prin ofert„ direct„ ∫i f„r„ licita˛ie, cu toate c„ nu era vorba de furnizori unici, deci cu Ónc„lcarea legii. ™i v„ rog s„ re˛ine˛i c„ spun asta cu toat„ responsabilitatea, deoarece vin din aceast„ structur„. Au rezultat aparate astfel importate, fabricate, cu licen˛„ sau modernizate, de slab„ factur„ tehnic„, cu performan˛e dep„∫ite pe plan mondial, necompetitive, cu toate laudele pe care le afi∫eaz„ unii responsabili din armat„, care, de altfel, nu conving pe nimeni. Este vorba de aparate din domeniul avia˛iei, telecomunica˛iilor, marinei ∫i artileriei. Din nefericire, din aceste cauze, unele, de fapt, se traduc ∫i prin mor˛i Ón timpul exercit„rii serviciului militar.

Pentru anul Ón curs s-au alocat armatei 2,38% din produsul intern brut, ceea ce Ónseamn„ 1.400.000.000 dolari, iar pentru anii urm„tori sumele alocate anual prin conven˛ie nu pot coborÓ sub 2% din produsul intern brut.

Sumele sunt mari. Se iau din celelalte sectoare ale economiei na˛ionale: din educa˛ie, din Ónv„˛„m‚nt, din s„n„tate, din protec˛ie social„ etc., Ón mare m„sur„, ∫i poporul rom‚n le suport„ cu greutate. Ace∫ti bani trebuie folosi˛i mai bine ∫i cu un control mai eficient al Parlamentului ∫i al organismelor corespunz„toare din Guvern.

Este cazul s„ o spunem clar chiar cu acest prilej, oarecum festiv, c„ exist„ corup˛ie ∫i Ón armat„, ca ∫i Ón toate celelalte sectoare, cu toate eforturile depuse pentru Ónl„turarea ei, dar nu numai corup˛ia dovedit„ Ón ultimul timp a unor ofi˛eri superiori, oricum, descoperit„ nu de c„tre controalele executate de organismele din cadrul armatei, ci de c„tre Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie.

Œn urma votului nostru de ast„zi, se poate considera c„ s-a creat cadrul necesar pentru a putea ac˛iona Ón interiorul Alian˛ei Ón mod inteligent, f„r„ acte de corup˛ie sau injusti˛ie. Mul˛i dintre noi sunt lovi˛i direct de c„tre aceast„ injusti˛ie din ˛ara noastr„, indiferent cum o socotim Ón rela˛iile interna˛ionale, Ón propov„duirea politicilor partidelor care guverneaz„ ˛ara, care sunt, oricum, mai u∫or de monitorizat de c„tre celelalte ˛„ri componente dec‚t p‚n„ acum. Trebuie s„ profit„m de acest mediu interna˛ional propice dezvolt„rii economice a ˛„rii noastre, pe fondul unei stabilit„˛i externe ∫i asigur„rii unei siguran˛e na˛ionale Ón completarea activit„˛ilor din cadrul Uniunii Europene Ón aceast„ direc˛ie. Credem Ón dezvoltarea acestor posibilit„˛i, mai ales c„ se

prefigureaz„ Ón viitorul apropiat o nou„ configura˛ie politic„ Ón conducerea treburilor ˛„rii, Ón mare m„sur„ ∫i prin contribu˛ia Partidului Rom‚nia Mare. Vom sc„pa astfel de una din acuze, anume, de corup˛ie, promovat„ Óntr-un fel sau altul de partidele aflate la guvernare Ón ultimii 14 ani. Vom putea conduce cu speciali∫ti Ón fiecare domeniu, nu neap„rat cu oameni politici, care s-au dovedit Ón mare m„sur„ incompeten˛i ∫i foarte adesea corup˛i, speciali∫ti c„rora li se cere dovada de profesionalism, cinste ∫i patriotism. Din punctul nostru de vedere, prefer„m s„ fim acuza˛i de un exces de justi˛ie dec‚t de corup˛ie, fie ea ∫i c‚t de mic„.

Rom‚nia are Ón continuare, Ón paralel, de urmat sarcini pe ambele planuri, Ón cadrul Tratatului Atlanticului de Nord, pentru Óndeplinirea sarcinilor asumate prin aprobarea Legii pentru aderare, dar ∫i Ón cadrul Uniunii Europene, pentru finalizarea ultimelor 8 capitole din Planul de integrare. Va trebui s„ le rezolv„m c‚t mai corect, cu inteligen˛„, profesionalism ∫i patriotism. De acum Óncolo vom fi monitoriza˛i la s‚nge ∫i nu se vor mai permite sincope Ón politica intern„, interna˛ional„ ∫i Ón guvernarea ˛„rii, acestea duc‚nd instantaneu la Óndep„rtarea noastr„ de la ˛elurile propuse ∫i, astfel, la m„rirea decalajului, deja Ón cre∫tere, al Rom‚niei fa˛„ de ˛„rile dezvoltate ∫i cu o real„ democra˛ie.

Ca un punct de vedere personal, pot afirma, domnilor, cu respectul cuvenit func˛iilor fiec„ruia dintre noi, c„ Ón cuv‚ntul meu ini˛ial am fost mult mai critic, iar Ón unele paragrafe chiar extrem de t„ios la adresa unor structuri din via˛a ˛„rii, ∫i pe bun„ dreptate, lucruri pe care le cunoa∫tem cu to˛ii, inclusiv asupra noastr„, a parlamentarilor prezen˛i sau neprezen˛i ast„zi la aceast„ fericit„ adunare, dar nu am vrut s„ stric tocmai eu momentul deosebit mult a∫teptat de c„tre noi to˛i al acestei adev„rate festivit„˛i.

Cuvintele domnitorului Petru Rare∫, care constituie, de altfel, sloganul Partidului Rom‚nia Mare, dac„-mi este permis, îVom fi iar„∫i ce am fost ∫i mai mult dec‚t at‚t“, Ó∫i g„sesc o fericit„ Ómplinire ast„zi Ón aceast„ memorabil„ adunare.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Din partea grupurilor parlamentare ale Partidului Na˛ional Liberal, are cuv‚ntul domnul deputat Cornel Popa.

## **Domnul Cornel Popa:**

Domnule pre∫edinte al Rom‚niei, Domnule prim-ministru, Domnilor mini∫tri, Excelen˛ele voastre, domnilor ambasadori, Distin∫i invita˛i, Stima˛i colegi parlamentari, Doamnelor ∫i domnilor,

Noi, membrii Parlamentului Rom‚niei, suntem ast„zi privilegia˛i. Suntem privilegia˛i, pentru c„ avem onoarea de a fi actorii unui moment fericit al istoriei ˛„rii noastre,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 19/5.III.2004 ∫i au fost mult prea pu˛ine astfel de momente. At‚t de rar au reu∫it rom‚nii s„-∫i vad„ visele Ómplinite.

Œn 1990, adic„ acum doar 14 ani, un astfel de vot Ón Parlamentul Rom‚niei p„rea un vis nebunesc.

Pentru Rom‚nia sf‚∫iat„ de mineriade, pentru Rom‚nia care nu d„dea semne c„ se va desprinde vreodat„ cu adev„rat de trecutul comunist, NATO reprezenta o alt„ lume. Pentru c„ Alian˛a Nord-Atlantic„ nu mai este doar alian˛a militar„ Ónfiin˛at„ Ón 1949, Ón timpul R„zboiului Rece. NATO este alian˛a statelor care Ómp„rt„∫esc valorile democratice ∫i ap„r„ principiile libert„˛ii individuale ∫i suprema˛ia legii. ™i iat„ c„, totu∫i, ast„zi, 26 februarie 2004, reprezentan˛ii poporului rom‚n, membrii Parlamentului sunt chema˛i s„ Ómplineasc„ voin˛a cet„˛enilor acestei ˛„ri, aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord. Pentru c„ voin˛a rom‚nilor a fost cea care a Óntors, Ón cele din urm„, toate for˛ele politice ale acestei ˛„ri cu fa˛a spre Europa.

Œntr-un moment de Ómplinire, Ón momentul Ónf„ptuirii unui vis urm„rit din 1993, atunci c‚nd Rom‚nia ∫i-a depus candidatura pentru admiterea Ón structurile NATO, trebuie s„ prive∫ti Ón urm„ cu realism ∫i obiectivitate.

Pentru a porni cu dreptul pe acest nou drum ce se deschide Rom‚niei, credem c„ este bine s„ cunoa∫tem ∫i s„ ne recunoa∫tem gre∫elile.

Trebuie s„ avem puterea s„ recunoa∫tem c„, poate pentru prima oar„ Ón istorie, Rom‚nia a beneficiat de o conjunctur„ favorabil„ ∫i de punerea Ón valoare a unor atuuri care nu au depins de noi, clasa politic„.

Pozi˛ia geostrategic„, r„zboiul Ómpotriva terorismului, schimbarea principiilor strategice ale Alian˛ei NordAtlantice, nu sunt merite ale guvernelor Rom‚niei. Este meritul rom‚nilor c„, Ón toat„ aceast„ perioad„, au r„mas consecven˛i Ón dorin˛a lor de a fi parte din familia nordatlantic„. Nu este vina lor c„ au fost necesari 3 ani conducerii Rom‚niei din perioada 1990—1993 pentru a concepe m„car ideea de a orienta Rom‚nia spre democra˛ie, spre NATO ∫i Uniunea European„.

Este meritul societ„˛ii civile c„ a militat Ón permanen˛„ pentru a Óndrepta Rom‚nia spre valorile ∫i principiile Alian˛ei. Nu este vina societ„˛ii civile c„, p‚n„ Ón 2004, exist„ ac˛iuni politice la cel mai Ónalt nivel Ómpotriva valorilor ∫i principiilor democratice. Aceste ac˛iuni au Óngreunat indiscutabil procesul de aderare NATO.

Este ∫i meritul liberalilor c„ au folosit toate p‚rghiile externe care le-au stat la dispozi˛ie pentru a sus˛ine cauza Rom‚niei.

Este meritul tuturor partidelor, care, mai devreme sau mai t‚rziu, au urmat acest exemplu, dar nu trebuia s„ dureze at‚t de mult.

Avem dreptul s„ ne felicit„m pentru momentele c‚nd am ∫tiut s„ ar„t„m celor care acum ne devin alia˛i c„ Rom‚nia este un partener de n„dejde.

Atunci c‚nd Guvernul Rom‚niei a avut t„ria de a lupta cu opozi˛ia din acea vreme ∫i cu cvasimajoritatea opiniei publice, sprijinind ac˛iunea NATO Ón Kosovo, am demonstrat ce Ónseamn„ cuv‚ntul Rom‚niei.

C‚nd urm„torul Guvern a reu∫it, Ón pofida unor convingeri de p‚n„ atunci, s„ schimbe op˛iunea, Óntorc‚ndu-∫i, Ón fine, fa˛a spre Vest, am demonstrat c„ vom fi al„turi de Alian˛„, indiferent de forma˛iunea politic„ aflat„ la guvernare. Comportamentul Rom‚niei, ca un membru _de facto_ al NATO, a probat Ón multe ocazii hot„r‚rea rom‚nilor de a urma acest drum. A∫a cum au afirmat at‚t oficialii Alian˛ei, c‚t ∫i anali∫ti prestigio∫i, trebuie avut Ón vedere c„ aderarea Rom‚niei la NATO s-a bazat, Ón primul r‚nd, pe considerente strategice ∫i politice.

Rom‚nia a primit un vot de Óncredere, care are menirea, Ón viziunea partenerilor no∫tri, nu de a r„spl„ti, ci de a responsabiliza. De aceea, avem datoria de onoare fa˛„ de alia˛ii no∫tri de a preg„ti Rom‚nia, de a face fa˛„ noii conjuncturi interna˛ionale.

Atentatele care au avut loc pe 11 septembrie 2001 Ón Statele Unite nu au fost doar o lovitur„ dat„ intereselor americane, ci ∫i na˛iunilor care cred Ón valorile libert„˛ii, democra˛iei ∫i progresului. Œn mod firesc, ele au determinat o uria∫„ ac˛iune de solidarizare a tuturor celor care Ómp„rt„∫esc aceste valori. Printr-o mi∫care politic„ f„r„ precedent, Statele Unite au reu∫it s„ realizeze o larg„ coali˛ie interna˛ional„, care a declan∫at un r„zboi necru˛„tor Ómpotriva terorismului. Lupta pentru eradicarea terorismului presupune, Óns„, o ac˛iune masiv„ de reajustare a structurilor interne ∫i interna˛ionale, care s„ ofere securitatea statelor. Œn aceast„ nou„ conjunctur„, calitatea de membru al Organiza˛iei Tratatului Atlanticului de Nord pune Rom‚nia Ón fa˛a unor provoc„ri extraordinare. Din acest moment, reforma profund„ a societ„˛ii rom‚ne∫ti nu mai reprezint„ doar un angajament Ón fa˛a cet„˛enilor rom‚ni, ci ∫i o datorie de onoare fa˛„ de partenerii no∫tri din NATO. Nu ne mai putem juca acum cu spectacole de imagine, cu rapoarte triumfaliste, cu programe pe care Guvernul nu se obose∫te s„ le respecte. Este Ón joc imaginea ∫i, Ón final, chiar viitorul Rom‚niei.

Œn plan politic, Rom‚niei nu Ói este suficient„ doar stabilitatea politic„. fiara noastr„ trebuie s„ devin„ cu adev„rat un stat de drept. Ce Ónseamn„ asta? Sunt convins c„ ∫i liderii P.S.D. ∫tiu. Un stat cu o justi˛ie dreapt„ ∫i independent„, un stat Ón care s„ fie respectat„ ∫i aplicat„ legea, un stat Ón care s„ nu existe diverse persoane, Ón general numite baroni, care s„ se afle deasupra legii. Oficialii NATO au transmis mesaje foarte clare cu privire la necesitatea punerii Ón practic„ a unor m„suri care s„ conduc„ la o lupt„ real„, nu mimat„, Ómpotriva corup˛iei institu˛ionalizate. De asemenea, sper„m c„ reprezentan˛ii P.S.D. vor Ón˛elege ∫i cererile NATO cu privire la securizarea informa˛iilor, la reforma serviciilor secrete, renun˛‚nd la interesele ∫i prieteniile de partid. Œn plan militar, Rom‚nia trebuie s„ continue Ón ritm foarte alert procesul de reformare, de profesionalizare a armatei. Va trebui g„sit„ voin˛a politic„ pentru dep„∫irea diverselor orgolii ∫i interese care afecteaz„ ritmul acestei reforme.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 19/5.III.2004 Partidul Na˛ional Liberal Ó∫i afirm„, Ónc„ o dat„, convingerea c„ un pas obligatoriu c„tre profesionalizarea armatei rom‚ne este ∫i renun˛area la serviciul militar obligatoriu, iar Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale trebuie s„ Ón˛eleag„ acest lucru.

Fie ∫i dac„ avem Ón vedere doar efortul imens presupus de aducerea armatei rom‚ne, din punct de vedere al dot„rii, la nivelul armatelor NATO, reforma economic„ este esen˛ial„. Investitorii str„ini de anvergur„ nu vor veni Ón ˛ara noastr„ doar pentru c„ am devenit membri ai NATO. Ei cer, Ón continuare, stabilitate legislativ„, un sistem fiscal normal, reducerea birocra˛iei ∫i a corup˛iei. F„r„ o economie de pia˛„ func˛ional„, f„r„ investi˛ii masive, f„r„ o cre∫tere economic„ real„, care s„ duc„ la cre∫terea veniturilor bugetare, altfel dec‚t Ón rapoartele guvernamentale, Rom‚nia nu Ó∫i va putea Óndeplini angajamentele ∫i nu va putea sus˛ine cre∫terea bugetului destinat ap„r„rii.

Pe scurt, to˛i cet„˛enii acestei ˛„ri trebuie s„ Ón˛eleag„ c„ Rom‚nia are o foarte mare responsabilitate. Unul dintre cele mai importante obiective din istoria ˛„rii noastre a fost Óndeplinit. Pentru prima oar„ Ón istorie, securitatea rom‚nilor este asigurat„. Prin articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord, vechile noastre temeri Ó∫i pierd orice temei. Orice atac armat asupra Rom‚niei va presupune un atac armat asupra tuturor statelor membre ale NATO, care, Ómpreun„, vor ∫ti s„-∫i apere pacea ∫i libertatea. Putem fi m‚ndri c„ am reu∫it s„ oferim aceast„ garan˛ie copiilor no∫tri. Nu trebuie s„ uit„m, Óns„, c„ Ón via˛„ prime∫ti at‚t c‚t oferi. To˛i rom‚nii trebuie s„ Ón˛eleag„ c„ ne putem bucura din plin de urm„rile acestui eveniment doar Ón func˛ie de ac˛iunile noastre.

S„ s„rb„torim momentul actual g‚ndindu-ne la urm„torul — integrarea Ón Uniunea European„.

Dac„ vom Ón˛elege s„ nu repet„m gre∫elile, vom avea prilejul s„ spunem c„ am construit, pentru totdeauna, o Rom‚nie prosper„, democratic„, european„.

Argumentele de mai sus sunt doar c‚teva dintre cele care determin„ Grupurile parlamentare ale Partidului Na˛ional Liberal din Senat ∫i Camera Deputa˛ilor s„ voteze pentru proiectul de Lege pentru aderarea Rom‚niei la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Washington la 4 aprilie 1949.

V„ mul˛umesc.

Din partea Partidului Democrat, are cuv‚ntul domnul deputat Sorin Frunz„verde.

## **Domnul Sorin Frunz„verde:**

Domnule pre∫edinte al Rom‚niei, Domnule pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, Domnule pre∫edinte al Senatului, Domnule prim-ministru, Doamnelor ∫i domnilor colegi, Distins auditoriu,

Œntr-un interval de timp caracterizat de profunde deveniri politice, economice ∫i sociale, Óncep‚nd din

prim„vara anului 1991, politica de aderare a Rom‚niei, cu dimensiunea sa strategic„ concret„, exprimat„ prin reforma sistemului militar, a generat fundamentarea noului concept de securitate a ˛„rii, dar ∫i demersuri diplomatice oportune ∫i eficiente Ón actualul context interna˛ional. A∫a se face c„, indiferent de ideologia factorului politic aflat la putere, Ón mod treptat, politica de ap„rare a devenit tot mai dinamic„ ∫i creativ„, adaptabil„ la fluiditatea mediului interna˛ional, marcat de pericole ∫i situa˛ii periculoase, extinz‚ndu-se conceptual ∫i geografic spre o abordare multidimensional„ a securit„˛ii ∫i ap„r„rii Rom‚niei.

Pe aceste temeiuri, Ón plan extern s-a activat, cu mult„ credibilitate, de fapt, politica de ap„rare, strategia de securitate ∫i institu˛ia militar„ devenind promotorii ∫i factorii principali ai integr„rii euroatlantice. Valoarea strategic„, oportunitatea, claritatea ∫i consecven˛a politicii noastre de ap„rare au rezultat din obiectivele asumate integral ∫i la termenele fixate Óndeplinite ∫i care au vizat restructurarea armatei, planurile de aderare, capacitatea politico-diplomatic„ ∫i militar„ de securitate ∫i cooperarea cu statele membre NATO. Un moment important a fost constituit semnarea, Ón 1994, a Parteneriatului pentru Pace. Exemplar„ a fost colaborarea Rom‚niei, pentru prima dat„ aliat al Tratatului Atlanticului de Nord Ón timpul conflictului din Balcani. Œntre anii 1999 ∫i 2000, Rom‚nia a derulat primul plan anual de aderare. Efortul na˛ional f„cut de c„tre popula˛ie, armat„ ∫i clasa politic„ nu a fost zadarnic. Rezultatele pozitive Ónregistrate Ón procesele de reform„ militar„ ∫i integrarea euroatlantic„ au permis ca numai la trei luni de la tragicele evenimente de la 11 septembrie 2001, Rom‚nia s„ se implice major Óntr-un amplu demers politic ∫i militar, de construc˛ie ∫i opera˛ionalizare a unei coali˛ii interna˛ionale de lupt„ Ómpotriv„ terorismului. Œn toat„ aceast„ perioad„, comportamentul politico-militar al Rom‚niei a fost de fiecare dat„ cel al unui membru _de facto_ , dar ∫i _de iure_ al Alian˛ei Nord-Atlantice. Summit-ul NATO de la Praga din noiembrie 2002 ne-a adus, Óndrept„˛it, statutul de invitat la aderare, ceea ce ne-a obligat s„ p„str„m acela∫i comportament de aliat, Ón plan extern, ∫i s„ intensific„m programul de aderare Ón interiorul armatei.

Anul acesta istoria va consemna o realitate unic„ pentru noi.

Rom‚nia devine membru NATO, eveniment marcat de armata noastr„ prin prezen˛a a circa 2.000 de militari disloca˛i Ón Peninsula Balcanic„, Ón Afganistan ∫i Ón Irak. Œn fapt, participarea pentru prima dat„ la cinci opera˛iuni majore Ón afara grani˛elor.

Œn contextul politicii de ap„rare comun„, Ón conformitate cu Directiva politico-militar„ a NATO, apreciem c„ suntem deja integra˛i efectiv Ón procesele politice ∫i militare ale Alian˛ei, ipostaz„ strategic„ de mult a∫teptat„, riguros preg„tit„, realizat„ cu multe sacrificii, dar binemeritat„.

Œn prim„vara acestui an, sistemul militar rom‚nesc integrat se afl„ Óntr-un proces structural, cu parametrii clar defini˛i. Factorul politic autohton este angajat Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 19/5.III.2004 realizarea obiectivelor asumate, inclusiv Ón ceea ce prive∫te participarea la transformarea Alian˛ei, iar Rom‚nia a devenit furnizor de asisten˛„ de securitate Ón Europa de Sud-Est, prin politici regionale coerente. Aceast„ nou„ ipostaz„ Ói confer„ Rom‚niei o identitate strategic„ ∫i politic„ distinct„ Ón aranjamentele de securitate regional„, zonal„ ∫i european„.

S-a ajuns aici printr-o strategie a utiliz„rii echilibrate Ón timp a factorilor politici, economici, militari ∫i sociali. Acum, noua calitate politico-strategic„ extern„ trebuie s„ genereze o realitate intern„ la standarde ∫i valori euroatlantice.

Ader‚nd la Tratatul de la Washington, Rom‚nia prime∫te cele mai autentice garan˛ii de securitate din Óntreaga sa istorie. Œn acela∫i timp, Rom‚nia este obligat„ s„ acorde asemenea garan˛ii tuturor celorlalte state NATO, ceea ce reprezint„ pentru noi o provocare politico-militar„ f„r„ precedent. De acum Óncolo Óncepe greul responsabilit„˛ilor privind respectarea angajamentelor ∫i Ónf„ptuirea obiectivelor asumate.

Œn vederea particip„rii la ap„rarea colectiv„, dar ∫i la prevenirea ∫i gestionarea crizelor politico-militare, conducerea strategic„ a Rom‚niei, angajat„ Ón structura militar„ integrat„ ∫i Ón procesul planific„rii colective a ap„r„rii, va trebui s„ r„spund„ precis, elaborat ∫i angajat la perfec˛ionarea constant„ a capacit„˛ilor militare, aloc‚nd pentru aceasta resursele necesare.

Œn acest mod, Rom‚nia va face dovada respect„rii contribu˛iei angajate ∫i, deopotriv„, a Óndeplinirii obliga˛iilor ce decurg din statutul de aliat.

Cele mai mari provoc„ri la nivelul deciziei politice decurg din conceptul strategic NATO, completat la Summit-ul de la Praga, din care cit„m: îPentru majoritatea alia˛ilor, nevoia de a men˛ine vechile for˛e supradimensionate a fost reevaluat„, Ón sensul reducerii acestora, pun‚ndu-se accent, Ón schimb, pe proiectarea unor noi structuri de for˛e moderne, mobile ∫i foarte bine echipate ∫i dotate, ce pot fi sus˛inute din punct de vedere al resurselor, care pot ac˛iona oriunde este nevoie, Ón afara grani˛elor na˛ionale, precum ∫i foarte bine preg„tite s„ r„spund„ la Óntregul spectru de misiuni ∫i scenarii anticipate.“ Œn consecin˛„, Rom‚nia va trebui s„ fac„ eforturi sus˛inute pentru a duce la bun sf‚r∫it procesul intern de revizuire a structurii de for˛e, astfel Ónc‚t s„ se adapteze u∫or la cerin˛ele angajamentului de la Praga privind capabilit„˛ile, deoarece numai a∫a Ó∫i va putea asuma misiuni combatante.

Doamnelor ∫i domnilor,

Rom‚nia apar˛ine Europei, geografic, istoric ∫i prin tradi˛ia civiliza˛iei.

Aderarea la NATO vine s„ confirme apartenen˛a noastr„ ∫i la valorile euroatlantice, bazate pe principiile democra˛iei, libert„˛ilor individuale ∫i statului de drept, a∫a cum sunt ele exprimate Ón preambulul Tratatului de la Washington.

Statutul de membru NATO confer„ Rom‚niei garan˛ii de securitate cum nu a mai avut.

Acum, c‚nd mediul de securitate interna˛ional este caracterizat prin existen˛a unor factori majori de instabilitate, de apari˛ia ∫i difuziunea unor noi riscuri ∫i amenin˛„ri, din punct de vedere geopolitic ∫i geostrategic, aderarea Rom‚niei la Organiza˛ia Tratatului Atlanticului de Nord consolideaz„ pozi˛iile Alian˛ei Ón arhitectura de securitate a spa˛iului central sud-est european. Nimeni, Ón plan extern, nu poate contesta aceast„ realitate. Œn acela∫i timp, Óns„, dup„ ani de sacrificii ∫i eforturi, rom‚nii au de acum dreptul s„ tr„iasc„ Óntr-o societate bazat„ pe sistemul de valori propriu lumii libere — democra˛ia, egalitatea Ón fa˛a legii, libertatea de opinie, justi˛ia social„. Nimeni, Ón plan intern, nu poate contesta aceast„ realitate. Nimeni nu mai poate refuza rom‚nilor, Ón ˛ara lor, dreptul la libertate ∫i la un trai decent, Óntr-un stat membru al Alian˛ei Nord-Atlantice, ce de acum nu poate fi dec‚t de drept.

Partidul Democrat va vota aderarea Rom‚niei la Tratatul Atlanticului de Nord.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupurilor parlamentare ale Uniunii Democrate Maghiare, din Rom‚nia are cuv‚ntul domnul senator Szabó Károly-Ferenc.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Szabó Károly-Ferenc:**

Domnule pre∫edinte al Rom‚niei,

Domnilor pre∫edin˛i ai Camerelor Parlamentului, Domnule prim-ministru,

Distin∫i membri ai Executivului,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i ∫i senatori,

Nu este nici o exagerare Ón enun˛ul conform c„ruia acest act, pe care noi Ól Ónf„ptuim ast„zi, este un moment istoric, moment la care suntem nu numai martori, dar, mai ales, actori efectivi. Faptul c„ ast„zi a devenit posibil„ punerea pe ordinea de zi a Parlamentului Rom‚niei a Legii pentru aderarea Rom‚niei la Tratatul Atlanticului de Nord este o piatr„ de hotar ∫i o etap„ a unui proces care a Ónceput Ón decembrie 1989 ∫i va continua ∫i de acum Ónainte, ∫i care a c„p„tat valen˛e Ón planul securit„˛ii regionale prin faptul c„ Alian˛a NordAtlantic„ a luat cuno∫tin˛„ de disponibilitatea ∫i capacitatea Rom‚niei de a-∫i asuma misiuni Ón aria sa de responsabilitate, Ón concordan˛„ cu noile sale Óndatoriri, Ón concordan˛„ cu noul context de securitate european ∫i regional, asupra c„ruia ∫i-au pus, f„r„ Óndoial„, amprenta evenimentele din 11 septembrie 2001, pe de o parte.

Pe de alt„ parte, Alian˛a a constatat faptul c„ Rom‚nia ∫i-a dovedit disponibilitatea ∫i capacitatea de a se conforma criteriilor de aderare la NATO. Acest proces a fost Óndelung ∫i Ón mod aprofundat m„surat, cuantificat ∫i constatat de c„tre entit„˛ile care compun Alian˛a, at‚t Ón contextul lor politic, c‚t ∫i militar.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 19/5.III.2004 A∫ vrea s„ amintesc c‚teva dintre aceste criterii. Criteriul economic se refer„ la instaurarea domniei economiei de pia˛„ Ón locul economiei de stat, centralizate. Acesta este un proces care nu este nici pe departe pe cale de a fi terminat ∫i reprezint„, Ón continuare, un obiectiv legat de integrarea Ón Uniunea European„.

Criteriul care se refer„ la statul de drept ∫i domnia legii este unul dintre cele mai importante, iar Óndeplinirea acestui criteriu se afl„ Óntr-un stadiu, s„-i spunem a∫a, avansat.

Legat de criteriul care se refer„ la minorit„˛ile na˛ionale ∫i abordarea problematicii minorit„˛ilor na˛ionale Ón contextul securit„˛ii na˛ionale ∫i regionale, trebuie s„ amintesc aici faptul c„ organiza˛ia pe care o reprezint Ón Parlament ∫i-a dat concursul efectiv, at‚t Ón plan intern, c‚t ∫i Ón plan interna˛ional, Ón m„sura posibilit„˛ilor pe care le are, pentru ca Rom‚nia, pe de o parte, s„ corespund„ criteriilor ∫i, pe de alt„ parte, Óntr-adev„r, efectiv s„ fie invitat„ s„ adere la Alian˛„, constat‚nd faptul c„ Ón ˛ara noastr„, Ón domeniul reformei legislative ∫i constitu˛ionale, s-au f„cut pa∫i importan˛i, care pleac„ din abordarea problematicii minorit„˛ilor prin prisma securit„˛ii na˛ionale ∫i regionale. Œn cadrul acestui proces, avem de-a face cu crearea unui cadru legal ∫i constitu˛ional, Ón care minorit„˛ile s„ poat„ deveni un element de amplificare a securit„˛ii, ∫i nu o surs„ de insecuritate.

Œn sf‚r∫it, un alt criteriu care ˛ine de exercitarea Óndatoririlor Parlamentului este acela al controlului democratic asupra institu˛iilor din sfera ap„r„rii ∫i a securit„˛ii. A∫ insista asupra acestui aspect, Ón leg„tur„ cu faptul c„, dac„ vorbim despre controlul democratic, dar cu deosebire insist„m asupra controlului parlamentar, trebuie s„ spun c„ mai avem foarte multe de f„cut Ón ceea ce prive∫te consisten˛a ∫i eficacitatea acestuia, care trebuie s„ constituie unul dintre obiectivele noastre de imediat„ urgen˛„. M„ refer Ón special la faptul c„ este cazul reglement„rii problemei accesului la informa˛iile clasificate, Ón ceea ce-i prive∫te pe parlamentarii care, prin Óndatoririle lor, exercit„ controlul prin comisiile de specialitate ∫i la acea chestiune a certificatului de securitate. De asemenea, controlul parlamentar trebuie s„ se extind„, Ón opinia mea, ∫i nu sunt singur Ón aceast„ opinie, ∫i asupra unor domenii care p‚n„ acum au fost oarecum departe de focusul pe care Parlamentul, Ón ˛„rile care s-au conformat acquis-ului NATO o fac, ∫i anume, chestiunea achizi˛iilor. Œn etapa urm„toare urmeaz„ adoptarea legisla˛iei ∫i adaptarea ei fa˛„ de cerin˛ele care decurg din calitatea Rom‚niei de membru _de iure_ , nu numai _de facto_ , al Alian˛ei, ∫i m„ refer la problematica reformei mecanismului militar, la chestiunea reglement„rii, Ón spiritul anului 2004, a Legii privind preg„tirea popula˛iei pentru ap„rare ∫i, Ón cadrul acesteia, a problematicii serviciului militar obligatoriu, care trebuie aliniat„ nu numai prevederilor Constitu˛iei, dar ∫i practicii curente din ˛„rile NATO.

Mai insist asupra unor elemente care ˛in de activitatea Legislativului Ón leg„tur„ cu acest domeniu ∫i care privesc reglement„ri decurg‚nd din folosirea, utilizarea for˛elor armate ale Rom‚niei Ón afara teritoriului na˛ional ∫i, respectiv, din prezen˛a ∫i activitatea unor for˛e ale Alian˛ei, deci for˛e armate ale altor state pe teritoriul ˛„rii noastre, care implic„ o anumit„ flexibilitate legislativ„. Œmi permit s„ afirm aici c„ legea care se afl„ Ón dezbaterea Parlamentului, ∫i a ajuns chiar Óntr-o faz„ avansat„, reglement‚nd utilizarea trupelor rom‚ne Ón misiuni Ón afara grani˛ei, trebuie s„ ofere, pe de o parte, celeritatea ∫i flexibilitatea decurg‚nd din adaptarea la mecanismele decizionale ale NATO ∫i, Ón acela∫i timp, s„ men˛in„ Parlamentul Ón postura de a adopta decizii majore Ón aceast„ privin˛„.

Sunt multe elemente care trebuie spuse Ón acest context. Eu m-am limitat la acestea ∫i, Ón concluzie, v„ rog, onora˛i colegi, s„ lua˛i act de inten˛ia declarat„ a Grupurilor parlamentare ale Uniunii Democrate Maghiare din Rom‚nia de a vota favorabil aceast„ lege. Mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al Minorit„˛ilor Na˛ionale, are cuv‚ntul domnul deputat Varujan Pambuccian.

## **Domnul Varujan Pambuccian:**

Domnule pre∫edinte al Rom‚niei,

Domnilor pre∫edin˛i ai celor dou„ Camere ale Parlamentului Rom‚niei,

Domnule prim-ministru,

Stima˛i colegi,

Aceasta nu este o zi obi∫nuit„ ∫i, nefiind o zi obi∫nuit„, cred c„ nu are sens nici s„ facem bilan˛uri, nici s„ ne facem planuri de viitor.

Aceasta este o zi at‚t de rar„ Ón istoria unei na˛iuni, Ónc‚t eu cred c„ singurul lucru pe care Ól putem face, Ón mod natural ∫i cu sinceritate, este s„ ne bucur„m, s„ ne bucur„m c„ lucruri care p„reau de neatins atunci c‚nd st„team Ón buc„t„rie ∫i ascultam Radio Europa Liber„ se Ónt‚mpl„ ast„zi, Ón aceast„ cl„dire, unde vedem steagul Rom‚niei al„turi de steagul Alian˛ei Nord-Atlantice.

S„ ne bucur„m c„ am intrat Óntr-o alian˛„ a libert„˛ii ∫i a normalit„˛ii, Óntr-o zon„ a circula˛iei libere, a celei mai avansate tehnologii, Óntr-o zon„ a lumii Ón care fiecare cet„˛ean poate spera c„ m‚ine va fi mai bine dec‚t ieri, cu temei.

Nu este o zi obi∫nuit„, este o zi rar„. O zi rar„, Ón care fiecare dintre noi Ó∫i reg„se∫te g‚ndurile sale, meritele sale, ∫i c‚nd spun fiecare dintre noi nu m„ refer la fiecare dintre noi ca oameni politici sau ca profesioni∫ti Ón diverse domenii, ci m„ g‚ndesc la fiecare dintre noi ca cet„˛eni ai acestei ˛„ri. Ea nu este un accident al istoriei. Ea este o consecin˛„ fireasc„ a istoriei, ∫i pentru c„ este o consecin˛„ fireasc„ a istoriei, cred c„ tot ceea ce merit„ cu adev„rat s„ facem ast„zi este s„ ne bucur„m.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 19/5.III.2004

Stima˛i colegi,

Au vorbit reprezentan˛i ai tuturor grupurilor parlamentare. ™ti˛i c„ Ón Parlamentul Rom‚niei exist„ ∫i mai mul˛i independen˛i. V„ rog s„ fi˛i de acord ca, Ón numele a ∫ase dintre ace∫tia, care nu sunt afilia˛i pe l‚ng„ grupuri parlamentare, s„ ia cuv‚ntul domnul Cornel Boiangiu, cumul‚nd timpii afecta˛i celor ∫ase colegi ai Domniei sale.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat Boiangiu.

## **Domnul Cornel Boiangiu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Domnule pre∫edinte al Rom‚niei,

Domnilor pre∫edin˛i ai celor dou„ Camere ale Parlamentului Rom‚niei,

Domnule prim-ministru,

Domnilor mini∫tri,

Stima˛i reprezentan˛i ai Corpului Diplomatic,

™i, nu Ón ultimul r‚nd, domnule ™ef al Marelui Stat Major al Armatei Rom‚ne, pentru c„ dumneavoastr„, a∫a cum s-a spus ∫i de c„tre antevorbitorii mei, a˛i fost reprezentantul cel mai autorizat, ∫eful diploma˛iei Rom‚niei, Ón diversele ac˛iuni pe care armata noastr„ le-a Óntreprins ∫i care s-au soldat cu respect fa˛„ de Rom‚nia, Ón primul r‚nd,

Eu a∫ dori s„ readuc Ón memoria prietenilor care ne g„sim ∫i, Óntr-adev„r, avem de ce s„ fim m‚ndri acum, faptul c„ ˛ara noastr„, Ón conjunctura Ón care ∫tim c„ lumina nu vine de la R„s„rit, ci ne vin, din nou, pericole de la R„s„rit, ∫tim bine ce se Ónt‚mpl„ acolo, ∫tim bine ce se Ónt‚mpl„ Ón Moldova lui Voronin ∫i ce se Ónt‚mpl„ cu armate r„mase pe teritoriile pe care le ∫tim. Aceast„ ac˛iune a diploma˛iei rom‚ne∫ti, de-a lungul timpului, a fost extraordinar„, ne asigur„ independen˛a acestui stat ∫i s„ ap„r„m, m„car, ce ne-a r„mas, dup„ cel de-Al Doilea R„zboi Mondial.

De aceea, a∫ vrea s„ readuc Ón memoria dumneavoastr„ parteneriatul strategic din 1997, c‚nd pre∫edintele Statelor Unite de atunci s-a deplasat la Bucure∫ti ∫i s-a Óncheiat acest parteneriat, s„ readuc Ón memoria dumneavoastr„ ceea ce s-a realizat Ón 1999 c‚nd, a∫a cum ∫tim, s-a dat dreptul de survol, pentru prima dat„, Óntr-un moment de cotitur„, armatelor NATO ∫i armatei Statelor Unite pentru a survola teritoriul Rom‚niei, ∫i, mai mult dec‚t at‚t, s-a dat ordin s„ se interzic„ avioanelor Federa˛iei Ruse s„ ajute pe cei pe care nu trebuia s„-i ajute, pentru c„ Ói vedem ast„zi Ón fa˛a Tribunalului Interna˛ional, ca ∫i criminali de r„zboi.

Din acest motiv, trebuie s„ fim m‚ndri cu adev„rat c„ toate aceste for˛e au colaborat ∫i au ajuns la aceast„ situa˛ie, Ón care Rom‚nia este ap„rat„ de prieteni de n„dejde, ∫i s„ fim bucuro∫i cu to˛ii.

Dumnezeu s„ ne ajute!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mul˛umesc, stimate coleg.

Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i, am Óncheiat dezbaterile generale. Trecem la dezbaterea proiectului de lege, pe textele acestuia.

La titlul proiectului de lege dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Stimate colege ∫i stima˛i colegi, voturile ∫i aplauzele dumneavoastr„ sunt, cred eu, un semnal semnificativ, ∫i pentru NATO, dar, cred eu, ∫i pentru Uniunea European„, cu privire la unanimitatea ∫i dorin˛a poporului rom‚n de a-∫i urma cele dou„ deziderate.

Da˛i-mi voie, Ón Óncheierea acestei ∫edin˛e, s„ dau cuv‚ntul pre∫edintelui Rom‚niei, care va prezenta, cu acest prilej, un mesaj.

## **Domnul Ion Iliescu** _— pre∫edintele Rom‚niei_ **:**

Domnilor pre∫edin˛i ai Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,

Doamnelor ∫i domnilor membri ai Corpului diplomatic, Onorat„ asisten˛„,

Am dorit s„ vin ast„zi Ón fa˛a dumneavoastr„, la finalul votului privind aprobarea Legii pentru aderarea Rom‚niei la Tratatul Atlanticului de Nord, pentru a v„ transmite felicit„rile ∫i aprecierile mele cu prilejul acestui eveniment important, care reprezint„ Óncununarea eforturilor comune ale tuturor for˛elor politice ∫i ale societ„˛ii rom‚ne∫ti Ón ansamblu, pentru realizarea acestui obiectiv strategic de politic„ extern„ a Rom‚niei postrevolu˛ionare.

Se cuvine s„ mul˛umim tuturor acelora care, prin munca lor, prin angajamentul lor, f„r„ echivoc, Ón slujba

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 19/5.III.2004 Rom‚niei, a intereselor na˛iunii rom‚ne, au f„cut posibil„ integrarea ˛„rii Óntr-un sistem de securitate colectiv„, care ∫i-a dovedit, Ón timp, viabilitatea, eficien˛a ∫i stabilitatea. Nu voi rosti nici un nume ∫i nu voi eviden˛ia meritele personale ale nim„nui, de∫i sunt mul˛i cei care merit„ acest lucru. Suntem cu to˛ii Ón slujba interesului na˛ional, iar cet„˛enii acestei ˛„ri a∫teapt„ de la noi performan˛„, profesionalism ∫i patriotism.

Voi eviden˛ia doar modul exemplar Ón care armata ∫i-a asumat reformele, care i-au permis s„-∫i Óndeplineasc„ noile misiuni ∫i s„ participe la ac˛iuni complexe Ón afara grani˛elor ˛„rii.

Se cuvine s„ aducem omagiul nostru celor c„zu˛i la datorie pe c‚mpul de onoare, inclusiv Ón zilele fierbin˛i ale Revolu˛iei din Decembrie.

Ei au pl„tit cu via˛a pentru asigurarea, afirmarea ∫i ap„rarea valorilor democratice, iar jertfa lor ne aminte∫te mereu care ne sunt obliga˛iile morale, legale ∫i constitu˛ionale.

Practic, ne afl„m ast„zi la cap„tul unui proces care a permis Rom‚niei s„ se desprind„ definitiv ∫i irevocabil de acea perioad„, care a Ónsemnat ruperea de evolu˛ia sa fireasc„, al„turi de familia na˛iunilor membre ale comunit„˛ii euroatlantice.

Acest proces a Ónsemnat, Ón primul r‚nd, recuperarea valorilor democra˛iei, construirea statului de drept ∫i a structurilor economiei de pia˛„, elaborarea unui set de garan˛ii constitu˛ionale ∫i a unui cadru legislativ puse Ón slujba cet„˛enilor Rom‚niei.

Aderarea Rom‚niei la Tratatul Atlanticului de Nord aduce ˛„rii noastre nu doar solide garan˛ii de securitate, dar ∫i noi obliga˛ii ∫i responsabilit„˛i.

Œn ace∫ti ani de preg„tire a ader„rii am Ónv„˛at cu to˛ii importan˛a solidarit„˛ii ∫i a concentr„rii eforturilor Óntregii na˛iuni pentru reu∫ita proiectului strategic al Rom‚niei, integrarea sa european„ ∫i euroatlantic„.

Cred sincer c„ am Ónv„˛at, Ón to˛i ace∫ti ani, s„ pre˛uim la adev„rata sa valoare abordarea consensual„ a problemelor care ˛in de viitorul Rom‚niei, s„ lucr„m Ómpreun„ pentru afirmarea intereselor noastre de securitate, Óntr-o lume Ón rapid„ ∫i permanent„ schimbare.

Nu am fi atins obiectivele propuse f„r„ sprijinul prietenilor ∫i partenerilor no∫tri europeni ∫i americani, c„rora le mul˛umim ∫i le suntem recunosc„tori. F„r„ ei...

... F„r„ ajutorul lor ne-ar fi fost cu mult mai greu Ón ace∫ti ani. Extinderea NATO ∫i a Uniunii Europene este un exerci˛iu de solidaritate Óntre na˛iuni, f„r„ precedent Ón istorie.

Avem ast„zi datoria s„ ne aplec„m cu aten˛ie asupra istoriei noastre postdecembriste, pentru a Ón˛elege mai bine semnifica˛ia ∫i consecin˛ele deciziilor noastre, pentru a nu mai repeta gre∫eli ∫i pentru a nu mai pierde oportunit„˛i de dezvoltare.

Evenimentul de ast„zi este un moment de satisfac˛ie ∫i de bucurie, pe care merit„ s„-l tr„im cu decen˛„ ∫i cu demnitate, cu sentimentul datoriei Ómplinite.

Totodat„, nu trebuie s„ ne pierdem spiritul de angajare responsabil„ Ón ceea ce avem de f„cut Ón continuare. Trebuie s„ fim con∫tien˛i c„ intr„m Óntr-o nou„ etap„, care cere eforturi la fel de sus˛inute, pentru a dovedi c„ suntem parteneri de n„dejde Óntr-o organiza˛ie care se bazeaz„ pe solidaritate ∫i pe responsabilitate.

Doamnelor ∫i domnilor, a∫a cum am ∫tiut s„ lucr„m Ómpreun„ pentru reu∫ita ader„rii la Organiza˛ia Atlanticului de Nord, trebuie s„ lucr„m ∫i pentru succesul negocierilor de aderare la Uniunea European„. Ne afl„m Óntr-un moment critic al procesului de negociere, c‚nd trebuie s„ ne concentr„m aten˛ia asupra progreselor pe care trebuie s„ le facem Ón Ónsu∫irea ∫i aplicarea acquis-ului comunitar.

Am adus modific„ri necesare Constitu˛iei ˛„rii. Acum trebuie s„ introducem rapid toate schimb„rile cerute de noul cadru constitu˛ional Ón legisla˛ie, Ón structura ∫i Ón func˛ionarea institu˛iilor statului, pentru cre∫terea eficien˛ei ∫i capacit„˛ii lor administrative, pentru compatibilizarea societ„˛ii noastre ∫i a institu˛iilor statului cu acquis-ul comunitar, cu criteriile Uniunii Europene.

Este un an electoral care are dinamica lui Ón plan politic. F„r„ a renun˛a la spiritul critic firesc, specific democra˛iei ∫i confrunt„rilor electorale, trebuie s„ ne g‚ndim la consecin˛ele ∫i la costurile folosirii subiectului integr„rii europene Ón campania electoral„. Este mai profitabil pentru ˛ar„ ∫i pentru partidele politice, dar mai ales pentru cet„˛eni, s„ identific„m problemele, s„ ierarhiz„m priorit„˛ile ∫i s„ lucr„m Ómpreun„ pentru rezolvarea acestora.

Fac un apel la responsabilitate din partea tuturor for˛elor politice ∫i organiza˛iilor societ„˛ii civile. ™tim bine care sunt sl„biciunile noastre ∫i r„m‚nerile Ón urm„. S„ ne concentr„m asupra lor ∫i s„ dovedim partenerilor europeni c„ ∫tim s„ r„spundem cu promptitudine ∫i profesionalism observa˛iilor lor Óntemeiate pe fapte, c„ avem capacitatea de a ac˛iona cu fermitate ∫i Ón spirit de solidaritate pentru rezolvarea problemelor.

Corup˛ia r„m‚ne o problem„ de maxim„ importan˛„ Ón condi˛iile actuale, Ón special din cauza unui r„spuns nu Óntotdeauna ferm ∫i adecvat al tuturor celor abilita˛i s„ o combat„. Avem suficiente legi, s„ le aplic„m, indiferent de statutul politic, economic sau social al celor care au Ónc„lcat legea. S„-i mobiliz„m pe cet„˛eni, s„-i responsabiliz„m, s„-i con∫tientiz„m de importan˛a atitudinii lor civice.

Avem datoria s„ rezolv„m, o dat„ pentru totdeauna, problema copiilor institu˛ionaliza˛i ∫i a adop˛iilor, printr-o lege Ón spirit european. Este obliga˛ia acestui Parlament s„ adopte noua lege din perspectiva asum„rii responsabilit„˛ii na˛iunii rom‚ne fa˛„ de copiii afla˛i Ón dificultate.

Revine tot Parlamentului obliga˛ia de a adopta o solu˛ie legal„ care s„ ofere toate garan˛iile necesare unei justi˛ii nu doar independente politic, ci ∫i accesibile ∫i egale pentru to˛i cet„˛enii Rom‚niei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 19/5.III.2004 Œmi exprim convingerea c„ vom ∫ti s„ demonstr„m maturitate, responsabilitate ∫i devotament, c„ vom ∫ti s„ lucr„m Ómpreun„ pentru binele na˛iunii rom‚ne.

Lumea ne va judeca dup„ faptele noastre ∫i, Ón aceste clipe Ónc„rcate de profunde semnifica˛ii, m„ adresez cet„˛enilor Rom‚niei, solicit‚ndu-le s„ ne sprijine Ón continuare Ón eforturile de integrare european„ ∫i euroatlantic„.

Doresc s„ Ónchei, mul˛umind, Ónc„ o dat„, tuturor celor care au contribuit la succesul integr„rii noastre Ón Organiza˛ia Tratatului Atlanticului de Nord, tuturor liderilor ∫i partidelor politice, na˛iunii rom‚ne, cet„˛enilor pentru eforturile ∫i sacrificiile lor.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule pre∫edinte, da˛i-mi voie s„ traduc aceste c„lduroase aplauze Ón sincere ∫i c„lduroase mul˛umiri, pe care vi le adres„m.

Noi o s„ v„ transmitem legea spre promulgare. Nu avem, Óns„, din mesajul dumneavoastr„, nici o Óndoial„ c„ acest lucru se va petrece. P‚n„ atunci, din acest moment, legea se afl„ depus„ la secretarii celor dou„ Camere ale Parlamentului.

Œnainte de a declara Ónchis„ aceast„ ∫edin˛„ istoric„, invit membrii Birourilor permanente ale celor dou„ Camere Ón sala Biroului permanent al Camerei Deputa˛ilor.

V„ mul˛umesc foarte mult pentru participare!

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 19/5.III.2004 con˛ine 16 pagini.**

Pre˛ul 30.400 lei