Gheorghe Chiper

îŒn cercetarea agricol„ se preg„te∫te un troc prea oneros“

Cercetarea agricol„ din Rom‚nia era, p‚n„ Ón 1989 — f„r„ s„ spunem vorbe mari — o real„ for˛„ de produc˛ie, o vitrin„ a performan˛elor din sector, un mijloc ∫i un cadru de dezvoltare ∫i modernizare a activit„˛ii de ob˛inere a produselor agroalimentare necesare at‚t consumului intern, c‚t ∫i pentru unele exporturi care se efectuau din unit„˛ile agricole Ón multe ˛„ri care ne trimit ast„zi m‚ncare Ón super ∫i hipermarketuri.

™i Ón anii de dup„ revolu˛ie, activitatea de cercetare agricol„ ∫i-a continuat programul s„u de ameliorare a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006 soiurilor de plante ∫i efectivelor de animale, este drept, cu tot mai pu˛ine terenuri pentru Óncerc„ri ∫i experien˛e, cu tot mai pu˛ini speciali∫ti, cu un interes tot mai sc„zut din partea noilor manageri (sau administratori) care au condus destinele unit„˛ilor de cercetare agricol„, devenite, prin organiz„ri, societ„˛i mari agricole cu capital de stat ∫i cu obiect special de activitate.

Din p„cate, aceste mari societ„˛i au devenit tot mai mici, personalul specializat s-a diminuat tot mai mult, iar roadele cercet„rii agricole au fost tot mai pu˛in vizibile.

De∫i nu a dorit nimeni, aceste unit„˛i nu mai reprezint„ aproape nimic pentru agricultura rom‚neasc„, iar agricultura noastr„ — ca ramur„ de baz„ a economiei, cum se numea odat„ — nu mai este nici ea dec‚t o cenu∫„reas„, o copie palid„ a ceea ce a fost Ónainte, un sector nu prea onorant al structurilor noastre economice cu care ne preg„tim s„ intr„m Ón Europa.

Dac„ situa˛ia este asta Ón agricultur„, de ce am mai avea nevoie de cercetare Ón domeniu? De ce mai avem terenuri, oameni, construc˛ii ∫i aparatur„ care s„ continue munca de cercetare agricol„?

Aceste Óntreb„ri, desigur, nu au fost formulate explicit. Dimpotriv„, despre agricultur„ ∫i sectoarele sale de avangard„ se spun Ón continuare sloganuri frumoase, dar se ac˛ioneaz„ invers!

Iat„, Ón acest sens, ∫i unele fapte sau declara˛ii de inten˛ie de dat„ recent„.

Este vorba despre faptul c„ la Ónt‚lniri care au avut un oarecare caracter public, Ón alte Ómprejur„ri semioficiale, ministrul agriculturii, at‚t de mult cunoscut pentru ideile sale radicale privind rolul statului Ón economie, a afirmat c„ va promova acte normative care s„ reduc„ drastic activitatea ∫i num„rul sta˛iunilor de cercetare agricol„ ∫i s„ restr‚ng„ suprafa˛a terenurilor pe care acestea le au Ón exploatare-administrare, de la 65 mii hectare la 18 mii hectare.

Trocul acestei ac˛iuni ar fi fost promisiunea c„ cele 18 mii hectare, precum ∫i capacit„˛ile de cercetare care mai r„m‚n, cu toat„ baza lor tehnico-material„ ∫i zestrea genetic„ proprie, vor fi finan˛ate de la bugetul de stat, astfel Ónc‚t s„ nu aib„ lipsuri materiale ∫i nici dificult„˛i de ordin logistic ∫i profesional uman.