Gheorghe Firczak

îŒnv„ ˛ „m‚ntul rom‚nesc Óntre realitate ∫i reform„“.

Adeseori s-a spus c„ minorit„ ˛ ile na ˛ ionale nu reu∫esc s„ dep„∫easc„ o condi ˛ ie minimal„, cea a apartenen ˛ ei la etnia lor ∫i, Ón consecin ˛ „, nu particip„ la dezbaterile privind starea de ansamblu a societ„ ˛ ii rom‚ne∫ti. Dar, acest gen de atitudine comport„ ∫i unele riscuri, pentru c„ se poate interpreta c„ noi, minorit„ ˛ ile na ˛ ionale, ne implic„m partizan Ón dialogul politic, evident contradictoriu, al Puterii cu Opozi ˛ ia, ceea ce, cel pu ˛ in noi, rutenii, dorim s„ evit„m. Preciz„m c„ aceast„ declara ˛ ie politic„ nu are nici o conota ˛ ie, nici partizan„, nici de adversitate, la adresa nici unui partid politic sau grup parlamentar.

Tocmai pentru c„ ne Óngrijoreaz„ starea actual„ ∫i, mai ales, de perspectiv„, a Ónv„ ˛ „m‚ntului rom‚nesc, am ales aceast„ modalitate de a dialoga — de ce nu?! — pe tema prezentat„, cu to ˛ i cei care cred c„ pot contribui la cre∫terea nivelului valoric al Ónv„ ˛ „m‚ntului rom‚nesc. Cu mai mult timp Ón urm„, mai exact Ón anul 1992, Ónaintam o serie de propuneri Ón acest sens unor institu ˛ ii abilitate. Singura care ne-a r„spuns a fost cea preziden ˛ ial„. Domnul Marius Guran, consilier preziden ˛ ial, ne-a felicitat men ˛ ion‚nd c„ propunerile sunt demne de luat Ón seam„ ∫i a precizat c„ le Ónainteaz„ ministerului de resort. Atunci, am men ˛ ionat c„ ar fi bine s„ se porneasc„ de la îmodelul Spiru Haret", care trebuie adaptat noilor realit„ ˛ i.

Dup„ mai bine de un deceniu, scurs de la Revolu ˛ ia din Decembrie 1989, trebuie s„ constat„m c„ reforma Ón domeniul Ónv„ ˛ „m‚ntului este sublim„, putem spune chiar admirabil„, dar lipse∫te cu des„v‚r∫ire. S„ argument„m de ce.

Nu exist„ nici o evaluare, nici pe termen scurt, nici pe termen lung, a necesarului de for ˛ „ de munc„, Ón func ˛ ie de profesiile solicitate de economia na ˛ ional„. Astfel, profilurile Ónv„ ˛ „m‚ntului preuniversitar, c‚t ∫i cele ale celui universitar, pe l‚ng„ faptul c„ au fost stabilite aleatoriu, nu corespund nevoilor pragmatice ale realit„ ˛ ii social-economice rom‚ne∫ti. Este absolut necesar un studiu de evaluare, at‚t pentru stadiul actual, c‚t ∫i pentru cel de perspectiv„, cu privire la necesarul de profesii pentru economia rom‚neasc„, iar profilurile liceal ∫i universitare s„ concorde cu aceste cerin ˛ e.

A doua mare lacun„ este caracterul minimal pragmatic ∫i maximal teoretic al Ónv„ ˛ „m‚ntului rom‚nesc. Œn cel liceal ar trebui s„ domine cu o pondere de 80% ∫colile de arte ∫i meserii ∫i doar 20% cele cu profil teoretic. Pentru sporirea avu ˛ iei na ˛ ionale avem nevoie de speciali∫ti c‚t mai mul ˛ i, care s„ lucreze Ón sectorul

productiv, unde — pe baza m„rfurilor ∫i serviciilor — se ob ˛ in noile valori.

Œn func ˛ ie de profilurile ∫colilor trebuie creat„ grila disciplinelor studiate (care s„ cuprind„ ∫i num„rul de ore necesar fiec„rei discipline Ón parte), astfel Ónc‚t elevii s„ studieze Ón conformitate cu profesia aleas„.