Adrian P„unescu

...∫i s„ mergem la cules c„p∫une. Dar fructele noastre din Bucovina ∫i din Maramure∫ ∫i p‚n„ Ón Valea Dun„rii putrezesc Ón fiecare var„, nu le culege nimeni, iar noi le import„m parc„ tot pe alea, la preþuri Ónzecite, ∫i export„m m‚n„ de lucru ieftin„. Tot Þara lui D„nil„ Prepeleac!

Bem suc de ro∫ii unguresc, pentru c„ g„sim de toate felurile. Eu nu sunt un ungarofil, dar sucul de ro∫ii unguresc este excelent. Al nostru este dup„ cum este investiþia. Cele mai bune p„tl„gele ro∫ii din lume sunt aici — ∫i mai ales rom‚nii americani ∫tiu asta —, dar nu dau viaþ„ unui suc de ro∫ii rom‚nesc pe m„sur„. De ce?

C„rui blestem Ói ducem Ón acest timp consecinþele? ™i a∫ vrea s„ Óntreb Ón finalul declaraþiei mele politice, care este un apel. Nu este nedrept pentru un popor genial ca poporul rom‚n s„ moar„ de ru∫ine, cer∫ind pe la semafoarele ∫i prin birturile momentului ∫i prin c„p∫un„riile momentului ∫i r‚nind zilnic noroiul scenei publice? Uitaþi-v„, dragi colegi, la aleg„torii no∫tri! B„tr‚ni Ónainte de vreme, tuberculo∫i, alcoolici, cu dinþii putrezi, cu rinichii sparþi, produc‚nd, nu rareori, ∫i prunci. Doamna senator ™elaru vorbea aici despre grija pe care trebuie s„ o avem faþ„ de tinerii militari ∫i avea perfect„ dreptate. Eu merg mai departe: nu trebuie oare s„ avem grija asta faþ„ de poporul rom‚n Ónsu∫i?

Dumneavoastr„ simþiþi c‚t de r„t„cit este acest popor al nostru sub z„p„ceala informaþiilor de tot felul. Minþit ∫i intoxicat, clip„ de clip„! El nu ∫tie Ón ce direcþie s„ o ia. Chiar Ón chestiuni de s„n„tate asta ar fi, dup„ p„rerea mea, forþa unei societ„þi moderne: s„ creeze condiþiile ca oamenii s„ nu mai moar„ Ónainte de vreme, s„ nu se mai Ómboln„veasc„ Ónainte de vreme. Spuneam Ón urm„ cu c‚tva timp c„ pe acest parapet, pe acest postament

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/14.II.2002 de oameni bolnavi de tuberculoz„, cu ficatul distrus, se construie∫te gloria noastr„. Trebuie s„ avem grij„ de ei ∫i trebuie creat„ o real„ strategie naþional„ de s„n„tate. Or, Ón loc de a∫a ceva, Ministerul S„n„t„þii are meschin„ria de a-i urm„ri pe am„r‚þii de medici de familie, care nici a∫a nu sunt foarte potenþi Ón ceea ce fac.

Ei bine, uitaþi-v„ la ace∫ti oameni bolnavi care-∫i continu„ degradarea f„c‚nd copii c„rora le dau s„ poarte pe mai departe ∫tampila degrad„rii. Uitaþi-v„ ∫i la ace∫ti copii care rezult„ din viaþa pe care o duc p„rinþii lor ∫i aflaþi c„ nu este nevoie s„ vin„ s„ ne mai ocupe ∫i s„ ne distrug„ nici o armat„ str„in„. Suntem ocupaþi ∫i distru∫i pe din„untru de propriile vicii.

Strigam Ón cartea mea îManifest pentru s„n„tatea p„m‚ntului“, Ón urm„ cu aproape un sfert de veac, Ónfr‚ng‚nd cenzura ∫i propria fric„, ∫i referindu-m„ la Eminescu:

îE s„tul ca toþi de altfel de profeþii mincino∫i,

N-are bani s„-∫i ia o cas„, bronzul lui Ól sap„ moina, Toþi de∫tepþii vremii sale Ói trimit c‚te-un repro∫, Toþi de∫tepþii vremii mele au uitat s„-i c‚nte Doina, Vin du∫manii de-a c„lare, dac„ nu st„m noi c„l„ri, ™i vin viciile noastre, mai grozave ca du∫manii, S-au b„gat incompetenþii Ón structura bietei þ„ri