Mircia Giurgiu

î13 decembrie — Ziua Tipografilor“

Importan˛a tiparului, chiar dac„ nu este perceput„ Óntotdeauna, porne∫te pentru fiecare dintre noi cu Abecedarul. Apari˛ia tiparului a avut darul de a revolu˛iona cultura universal„, cartea tip„rit„ Ónlocuind treptat manuscrisele ∫i copiile frumos decorate. Anul 1450 este piatra de temelie a galaxiei Gutemberg, an Ón care, la Mainz, Johannes Gensfleische zum Gutemberg, inventatorul tiparului cu caractere mobile, deschide por˛ile cunoa∫terii, prin intermediul c„r˛ilor tip„rite Ón serie.

Inven˛ia lui Gutemberg pentru evolu˛ia material„ ∫i spiritual„ a umanit„˛ii este evident„. Culegerea ∫i transmiterea informa˛iei a avut un rol cov‚r∫itor Ón p„strarea cuno∫tin˛elor ∫i Ómp„rt„∫irea acestora de c„tre un num„r tot mai mare de persoane.

Pe meleagurile rom‚ne∫ti, arta tip„ririi a ap„rut Ón primii ani ai secolului al XVI-lea. Astfel, Ón anul 1508, primul nostru tipograf, Macarie, a imprimat cea dint‚i carte, la T‚rgovi∫te, ∫i anume un Liturghier.

La Cluj, Ón 1550, Heltai Gaspar ∫i Hoffgreff Gyorgy, doi iscusi˛i me∫teri, Ónfiin˛eaz„ prima tipografie. Este momentul Ónceputului dezvolt„rii activit„˛ii tipografice la Cluj.

13 decembrie 1918 este ziua jertfei a 102 tipografi bucure∫teni, uci∫i Ón timpul manifesta˛iei pa∫nice a slujitorilor tiparului pentru revendic„rile lor socialeconomice, precum ∫i pentru ceea ce numim noi ast„zi îlibertatea presei“, iar mul˛i al˛ii au fost r„ni˛i sau aresta˛i. Tipografii clujeni au fost al„turi de familiile acestora, acord‚ndu-le ajutoare materiale.

Acest moment trist din via˛a tipografilor va r„m‚ne Ón memoria noastr„, cinstindu-i pe cei care de sub teascul modern al ma∫inilor de tipar offset scot la lumin„ c„r˛i, ziare ∫i reviste. Slova scris„ de cuget„tori trece prin m‚na acestor iscusi˛i me∫teri, spre a ajunge Ón fa˛a cititorilor de toate categoriile. Œn urma progresului din ultimii ani, orice tip„ritur„ Ó∫i are drumul prin m‚na tehnoredactorilor, care au Ónlocuit munca grea a ze˛arilor ∫i linotipi∫tilor, ∫i prin cea a ma∫ini∫tilor offseti∫ti, care domin„ industria tiparului. Mul˛umit„ lor avem Ón fa˛„ dis de diminea˛„ ziarul sau o carte nou„, care miroase a cerneal„ proasp„t tip„rit„.

Condi˛iile grele de via˛„ din a doua jum„tate a secolului al XIX-lea, c‚nd num„rul orelor de munc„ ∫i stabilirea salariilor erau l„sate la bunul-plac al patronilor, iar concediile de odihn„, asigur„rile ∫i protec˛ia muncii erau complet necunoscute de muncitori, fiind expu∫i bolilor profesionale, au condus la crearea unor organiza˛ii de Óntrajutorare prin care s„ se Ómbun„t„˛easc„ situa˛ia lor.

Primii care au p„∫it pe calea organiz„rii au fost muncitorii tipografi, datorit„ nivelului cultural mai ridicat, determinat de specificul muncii prestate, care au Ónfiin˛at asocia˛iile de ajutor reciproc Ón caz de boal„. Acestea au luat fiin˛„ la Bra∫ov (1846), Timi∫oara (1851) ∫i la Cluj Ón anul 1861. De aici Ónainte vom putea vorbi de muncitorii tipografi din Cluj ca organiza˛ie, indiferent de forma organizatoric„ pe care o vom Ónt‚lni.