Stenogramă plen

Stenogramă plen · · 20 decembrie 2005 · monitorul.ai

Bun„ diminea˛a, doamn„ pre∫edint„! Bun„ diminea˛a, stima˛i colegi!

Declara˛ia politic„ pe care doresc s-o prezint ast„zi se intituleaz„: îPortocalele de Mo∫ Cr„ciun, Ónlocuite cu scumpiri majore din 2006“.

Mo∫ Cr„ciun vine Ón fiecare an cu desaga plin„. A existat o mod„ ca Mo∫ul s„ aduc„ portocale. Anul trecut ne-a adus îo minciun„ portocalie“... De aceast„ dat„ el vine cu o barc„ aflat„ Ón deriv„, numit„ sugestiv Guvern. Marinarul Mo∫ Cr„ciun, Ómbr„cat Ón portocaliu, a promis electoratului rom‚n marea ∫i sarea, dar p‚n„ la urm„ popula˛ia se va alege doar cu sarea din lacrimi.

Pentru luna ianuarie, Guvernul a preg„tit un cadou complet de cre∫teri ale tarifelor la utilit„˛i, precum ∫i major„ri de taxe ∫i impozite. Pentru a ne alinia doar la nivelul tarifelor din Uniunea European„, pre˛urile la gazele naturale vor cre∫te cu peste 15%. ™i Ón cazul energiei electrice trebuie f„cute ajust„ri ale pre˛ului din jum„tate Ón jum„tate de an, conform angajamentelor Rom‚niei fa˛„ de organismele interna˛ionale.

Vremuri grele vor veni ∫i pentru produc„torii agricoli, care vor trebui s„ achite Óncep‚nd din ianuarie impozite mai mari pe terenurile agricole. Aceia∫i produc„tori vor mai fi obliga˛i s„ pl„teasc„ o tax„ de 2% din venitul brut ob˛inut din valorificarea produc˛iei agricole Ón unit„˛i specializate. Agricultorii care valorific„ produsele pe pia˛a liber„ vor fi impozita˛i printr-un sistem declarativ, valoarea taxei fiind de 16% din venitul net. Cam acesta ar fi cadoul pentru agricultorii rom‚ni.

Nici ∫oferii nu au sc„pat de cadoul Alian˛ei îDeparte de Adev„r“, pentru c„ tarifele practicate de asiguratori la poli˛ele de r„spundere civil„ auto, vestitele R.C.A., vor fi

cu p‚n„ la 33% mai scumpe Ón 2006, iar cre∫terile sunt substan˛iale ∫i la impozitele pentru autovehicule. ™i impozitele pe locuin˛e vor cre∫te vizibil de anul viitor, la acestea ad„ug‚ndu-se ∫i majorarea unor noi impozite sau introducerea altora.

Astfel, de la 1 ianuarie 2006 impozitele pe veniturile din dividende, cele din dob‚nzi ∫i cele din opera˛iunile de v‚nzare-cump„rare de valut„ la termen vor cre∫te de la 10% la 16%, nivel valabil ∫i pentru veniturile din lichidarea/dizolvarea persoanelor juridice. C‚∫tigurile din transferul titlurilor de valoare vor fi taxate cu 16%, iar nu cu 1%, ca Ón prezent. Scumpirile Ón lan˛ vor fi du∫ul rece pe care-l vor resim˛i rom‚nii imediat dup„ mesajul pre∫edintelui de Revelion.

Mo∫ Cr„ciun, Ómbr„cat Ón haine portocalii, a adus rom‚nilor ∫i un buget nerealist ∫i peticit, cu mici transferuri Óntre ministere. El nu a ˛inut cont nici de greva profesorilor, a feroviarilor, a func˛ionarilor publici, iar problemele rom‚nilor au r„mas de fapt nerezolvate. Un milion de bugetari vor fi sacrifica˛i pentru infla˛ie de o cifr„. Ca infla˛ia pe 2006 s„ fie acoperit„, salariile ar trebui s„ se majoreze cu doar 3%. Guvernul a decis s„ ˛in„ infla˛ia Ón fr‚u ∫i s„ limiteze cre∫terile salariale Ón sectorul bugetar. Pentru a adera la Uniunea European„ trebuie s„ avem o cre∫tere medie a pre˛urilor de numai 3%, fa˛„ de circa 8,3% Ón realitate. Oric‚te greve ar porni bugetarii ∫i oric‚t de mare ar fi amploarea lor, salariile din sectorul lor vor fi majorate doar c‚t s„ acopere aceast„ infla˛ie, iar Ón unele cazuri nu vor cre∫te deloc. Œn timp ce rom‚nii nu beneficiaz„ de nici un leu de la stat, de la s„n„tate, medicamente, preg„tire, locuin˛e, ajutor social, mai ∫i pl„tesc pentru orice serviciu la pre˛uri europene. Acest Mo∫ Cr„ciun este pentru unii mum„, iar pentru al˛ii cium„.

Nici la nivelul jude˛ului Bistri˛a-N„s„ud situa˛ia nu este mai optimist„, iar cet„˛enii vor resim˛i acest lucru. Faptul c„ acum avem o nou„ guvernare ∫i mai avem Ón jude˛ ∫i reprezentan˛i de seam„ Ón Guvern a f„cut ca autorit„˛ile publice locale s„-∫i fac„ speran˛e. Œntr-o scrisoare adresat„ îMo∫ului“ de la Guvern s-a precizat lipsa acut„ de fonduri pentru finalizarea unor lucr„ri urgente de repara˛ii de str„zi ∫i drumuri comunale, extinderea ∫i modernizarea re˛elelor de alimentare cu ap„, gaze naturale ∫i iluminat public, repara˛ii de ∫coli ∫i gr„dini˛e, sedii ale autorit„˛ilor executive, c„mine culturale, precum ∫i finan˛area cheltuielilor unit„˛ilor de Ónv„˛„m‚nt.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/20.XII.2005 Oamenii de afaceri doresc de la guvernan˛i o mai mare responsabilitate fa˛„ de economia rom‚neasc„, responsabilitate care s„ fie concretizat„ Ón diminuarea impozitelor, eliminarea parafiscalit„˛ii ∫i un Cod fiscal stabil, care s„ le permit„ s„-∫i fac„ planuri de afaceri m„car pe termen mediu. Œn plus, ei doresc m„suri protec˛ioniste pentru momentul 2007, c‚nd vor trebui s„ dea piept cu firme puternice din Uniunea European„, altfel, consider„ ei, extrem de mul˛i agen˛i economici rom‚ni vor disp„rea din peisajul economic, iar Rom‚nia va deveni doar o mare consumatoare a produselor europene, ceea ce nici un rom‚n nu ∫i-ar dori.

A∫tept„rile sunt mari ∫i la fel este ∫i dezam„girea fa˛„ de aceast„ Alian˛„ îDeparte de Adev„r“. Œntre timp, noii guvernan˛i ne fac cadouri care Ón loc s„ ne u∫ureze via˛a ne-o Ómpov„reaz„.

Monica Mihaela ™tirbu

#20346

## Bun„ diminea˛a!

î™i ea, ∫i el, Ón Parlament“ se nume∫te declara˛ia mea. Un proverb latin spun: îUno hirundo non facit primavera“, Ón traducere: îCu o pas„re nu se face prim„var„.“

Uit‚ndu-m„ Ón Parlamentul Rom‚niei, am observat c„ nu sunt foarte multe colege deputat, dar, Ón pofida acestui fapt, am Ónt‚lnit foarte multe angajate care sunt executan˛i Ón procesul de legiferare, de la referen˛i la consilieri, ceea ce Ónseamn„ c„ nu exist„ un parteneriat real Óntre femei ∫i b„rba˛i, c„ nu este bine reprezentat fiecare gen Ón Parlament. Femeile nu sunt reprezentate Ón locurile unde se iau decizii, prin urmare, experien˛ele lor specifice unui procent de 51% din popula˛ie nu sunt avute Ón vedere la nivelul deciziei.

Egalitatea de ∫anse nu Ónseamn„ c„ Óntre o femeie ∫i un b„rbat punem un semn de egalitate ca la matematic„, ci prin egalitate de ∫anse se Ón˛elege luarea Ón considerare a capacit„˛ilor, nevoilor ∫i aspira˛iilor diferite ale persoanelor de sex masculin, ∫i respectiv feminin ∫i tratamentul egal al acestora.

Nu vin azi Ón fa˛a dumneavoastr„ s„ sus˛in femeile pentru c„ sunt femeie. Dac„ g‚ndim astfel ajungem s„ ne masculiniz„m ∫i s„ ne discrimin„m Ón continuare noi, femeile. Trebuie s„ cre„m p‚rghiile necesare pentru ca accesul acestora s„ se realizeze mai repede ∫i mai eficient, pentru a mic∫ora decalajul dintre genuri.

Principiul egalit„˛ii de ∫anse nu trebuie privit ca un mod prin care aducem femeia rom‚nc„ cu saco∫a Ón m‚n„ ∫i o Ómbr„c„m Ón deux-pièces ca s„ semene cu lumea pinguinilor, a albului ∫i a negrului. Femeia nu este un obiect sexual, o crati˛„ Ón buc„t„rie, domnilor colegi, un aspirator Ón sufragerie sau o ma∫in„ de sp„lat Ón baie, care se duce ∫i la serviciu, unde le ia pe toate de la Ónceput.

Atunci ce este femeia cu adev„rat?

Femeia este partenerul dumneavoastr„ loial Ón via˛„ ∫i Ón societate. Este cealalt„ parte de diversitate Ón unitate, este complementar„ b„rbatului, cum ∫i b„rbatul este complementar femeii. Ea ∫i el tr„iesc, Ónva˛„, muncesc ∫i construiesc Ómpreun„. De aceea trebuie s„ aib„ acelea∫i

drepturi ∫i obliga˛ii, trebuie s„ beneficieze Ómpreun„ de tot ce rezult„ din aceast„ comuniune.

Œn Óncheiere, fac invita˛ia tuturor s„ nu contempl„m stelele, ci s„ ajungem s„ le atingem, s„ trecem de la deziderat la realitate.

Mul˛umesc.

Mira Anca Victoria M„rcule˛-Petrescu

#22868

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ are titlul îCum este cheltuit banul public“.

Œn prezenta declara˛ie politic„ m„ refer concret la lucr„rile care se fac la Palatul Parlamentului.

La diferite posturi de televiziune ∫i Ón presa scris„ au ap„rut o serie de comentarii ∫i referiri la investi˛ii ce se fac Ón mod arbitrar la Palatul Parlamentului Ón ultima perioad„. M„ delimitez ferm de modul Ón care s-a ajuns la cheltuirea banului public Ón acest edificiu, f„r„ nici un control ∫i Óntr-un dispre˛ total al procedurilor legale.

Nu mai departe de acum c‚teva zile s-a derulat, sub obl„duirea secretarului general al Camerei Deputa˛ilor, Mihai Unghianu, o procedur„ cel pu˛in bizar„ de folosire a banului public pentru achizi˛ionarea unor pere˛i de compartimentare la etajul 8 ∫i la parter, Ón holul Senatului.

De fapt, aceast„ procedur„ a fost declan∫at„ de secretarul general la Ónceputul anului, prin Óncercarea de introducere Ón Palatul Parlamentului a unor societ„˛i, f„r„ nici o baz„ legal„. A urmat apoi un simulacru de ofertare organizat la nivelul Direc˛iei de investi˛ii a Camerei Deputa˛ilor Ón luna august 2005, c‚nd plicurile societ„˛ilor care s-au prezentat nu au fost deschise. Secretarul general Mihai Unghianu a anulat avizele Comisiei tehnicoeconomice a Camerei Deputa˛ilor pentru ace∫ti pere˛i de compartimentare pe proiectul din anul 2003, solicit‚nd schimbarea caracteristicilor. Ofertan˛ii din luna august 2005 au primit scrisori c„ deocamdat„ licita˛ia nu se ˛ine ∫i c„ vor fi invita˛i la o dat„ care se va comunica ulterior. Acest ulterior a avut loc la sf‚r∫itul lunii noiembrie 2005, dar f„r„ ofertan˛ii din luna august. Au fost invitate alte firme, pe gustul secretarului general ∫i al Direc˛iei de investi˛ii.

Rezultatul a fost alegerea societ„˛ii îLine & Design“ S.R.L. care, Ón momentul select„rii ei, pentru o valoare de 15 miliarde, nu dispunea nici m„car de agrementul tehnic pentru sistemul autoportant de pere˛i desp„r˛itori. Œn mod bizar, Ón urma sesiz„rii constructorului ∫i proiectan˛ilor, aceast„ firm„ a ob˛inut a doua zi ∫i dup„ selectare, Ón 24 de ore, agrementul tehnic, iar Ón urm„toarele 24 de ore avizul tehnic, de∫i produsul pe care-l ofertase nu are calit„˛i autoportante. Œntrebarea care se pune este cum s-a putut lua a doua zi dup„ stabilirea ofert„rii, Ón 24 de ore, agrementul unui produs ce s-a introdus Ón Palatul Parlamentului?

Bizar este c„ proiectul pe care l-a executat acest furnizor nu provenea de la proiectantul general, ce predase proiectul tehnic la Direc˛ia de investi˛ii, baz„ de control a banului public, conform legisla˛iei Ón vigoare, ci

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/20.XII.2005 era Óntocmit tocmai de furnizorul care fusese ales. Adic„ proiectul provenea tot de la societatea îLine & Design“, ca ∫i cantit„˛ile pe care aceasta le-a ofertat, ceea ce Óntr-o investi˛ie public„ nu este legal. Doar o ofert„ f„cut„ pe baza documentelor tehnice ale proiectantului general putea justifica cele 15 miliarde acceptate de comisie la achizi˛ia public„.

Pe ce documente s-a derulat ofertarea ∫i ce a stat la baza celor 15 miliarde? Doresc un r„spuns de la secretarul general. Faptul c„ pe parcursul Óntregului an 2005 procedura de achizi˛ie public„ pentru ace∫ti pere˛i de compartimentare s-a derulat cu mari semne de Óntrebare, ajung‚ndu-se la selectarea unei societ„˛i ce ofertase pe propriul proiect ∫i ∫i-a ob˛inut agrementul tehnic Ón 24 de ore, la 24 de ore dup„ selectare, oglinde∫te o stare de fapt ce situeaz„ Ón fa˛a legii achizi˛ia f„cut„. Ca urmare, cer o anchetare am„nun˛it„ a aspectelor semnalate ∫i cer, de asemenea, deschiderea plicurilor ofertelor din luna august 2005 ∫i compararea lor cu cele din luna noiembrie 2005.

O alt„ surs„ de cheltuial„ necontrolat„ a banului public la Palatul Parlamentului provine din transformarea arbitrar„ a destina˛iei spa˛iilor f„r„ un studiu prealabil. Exemplific cu una din recentele investi˛ii Ón curs de desf„∫urare.

Œntr-una din cele mai luminoase s„li din Corpul B1, aflat„ la etajul III, cu 4 laturi vitrate ∫i luminator, se amenajeaz„ acum un studio de televiziune. Dup„ cum se ∫tie, un studio de televiziune necesit„ un spa˛iu complet Ónchis, cu pere˛i capsula˛i. Deci se construie∫te o cas„ Ón cas„, investi˛ie evaluat„ tot la circa 15 miliarde de lei, c„ci necesit„ materiale speciale ∫i tratament fonoabsorbant, care s„-l izoleze de restul s„lii Ón care a fost introdus. Œn acela∫i timp, adiacent holului de la îsteaguri“, de la S2, A2, este Ón curs de finisare o sal„ care Ónc„ nu are destina˛ie ∫i care este echivalent„ ca suprafa˛„, foarte potrivit„ pentru func˛ionarea unui astfel de studio. Ea n-ar necesita o investi˛ie suplimentar„ de pere˛i noi ∫i alte materiale fonoabsorbante. Œn plus, acest spa˛iu are un acces direct dinspre strada Izvor, prin drumul subteran, ceea ce pentru un studio de televiziune este foarte important.

De ce nu s-a ales acest spa˛iu pentru un studio de televiziune? Este un simplu spa˛iu capsulat care exist„ deja. M„ Óntreb cum e posibil ca de ani de zile s„ se foloseasc„ banul public dup„ bunul plac al secretarului general? S-au Ónchis coridoarele la etajele superioare transform‚ndu-se Ón lungi culoare neluminoase ∫i neaerisite, s-au repartizat spa˛ii… dup„ ureche, se dau destina˛ii arbitrare spa˛iilor, Ón timp ce Ón B1, sala luminoas„ de 400 de metri p„tra˛i, adecvat„ activit„˛ilor de birou, este prost folosit„ ∫i transformat„ cu 15 miliarde Óntr-un studio TV, tot cu multe miliarde se amenajeaz„ Ón holul de intrare principal, oficial, la Senat, birouri pentru consilieri ∫i pres„, Óntre st‚lpi ∫i sub scar„, folosindu-se pere˛ii de compartimentare mai sus men˛iona˛i ∫i achizi˛iona˛i Ón acest scop pe bani publici.

Trag un semnal de alarm„ pentru stoparea acestui mod total nejudicios de exploatare a spa˛iului Ón Palatul Parlamentului de c„tre Camera Deputa˛ilor, respectiv de c„tre secretarul general. Spa˛iul din corpul B1 a fost deja solicitat de Senatul Rom‚niei ∫i a fost refuzat, deoarece acolo este o ser„. Œntr-adev„r, a fost o ser„ ∫i va fi un

studio de televiziune. Solicit Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului s„ reanalizeze modul Ón care sunt folosite spa˛iile descrise mai sus.

Printr-o judicioas„ politic„ de investi˛ie, bazat„ pe un studiu specializat, se poate ajunge la o ra˛ional„ folosire a banului public, la economisirea a miliarde de lei, cu rezultate maxime Ón exploatarea spa˛iilor. Œn acest scop propun ∫i solicit secretarului general oprirea lucr„rilor din corpul B1 etajul III, p„tratul mic, la acest studio de televiziune prost plasat, care necesit„ Ónc„ multe, multe miliarde pentru a putea deveni func˛ional. Amenajarea studioului de televiziune se poate face, dup„ cum am spus, cu mult mai pu˛in„ cheltuial„ Ón corpul C6 S2, unde dispune de un spa˛iu potrivit. Pentru o maxim„ utilizare a spa˛iului Palatului Parlamentului solicit, de asemenea, folosirea s„lii din corpul B1 pentru birouri, activitate Ónc„ foarte deficitar„ Ón cl„dire. Solicit renun˛area la improvizarea de birouri cu miliarde de lei Ón holul de acces al Senatului ∫i transferarea activit„˛ii acestora Ón sala de la B1, unde spa˛iile sunt adecvate.

Œn concluzie, sub pretextul unor schimb„ri de destina˛ii se fac investi˛ii ira˛ionale, s-a ajuns la construc˛ia unei case Ón cas„ Ón Palatul Parlamentului, la distrugerea unor spa˛ii reprezentative ∫i la cheltuirea Ón mod ira˛ional a banului public, Ón loc s„ se utilizeze spa˛iile conform func˛iunilor ce au fost prev„zute Ón proiectul ini˛ial.

Solicit o analiz„ atent„ a modului Ón care este direc˛ionat banul public la nivelul secretarului general al Camerei Deputa˛ilor.

V„ mul˛umesc.

Bonis Istvan

#30853

Mul˛umesc frumos, doamna pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Cu declara˛ia mea a∫ dori s„ atrag aten˛ia Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei asupra deficien˛elor ce se reg„sesc Ón Buletinul de calcul emis conform Hot„r‚rii Guvernului nr. 1.550/2004.

Pensionarii din zonele miniere Baia Sprie, Baia Mare, B„iu˛, Cavnic, Herja, Baia Bor∫a ale jude˛ului Maramure∫, pensiona˛i Ónaintea anului 1990 pentru limit„ de v‚rst„, cu stagiul complet de cotizare, cel pu˛in 20 de ani Ón grupa I de munc„, se simt inechitabil solu˛iona˛i de recalcularea pensiilor, pentru urm„torul motiv: la stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual au fost folosi˛i 30 de ani, Ón loc de 20 de ani, cum prevede art. 43 alin. (1) al Legii nr. 19/2000 pentru asigura˛ii care ∫i-au desf„∫urat activitatea Ón locurile de munc„ prev„zute la art. 20 lit. a), adic„ unit„˛i miniere, ∫i care au realizat un stagiu de cotizare de cel pu˛in 20 de ani.

Pensionarii respectivi din aceste zone miniere se Óncadreaz„ Ón aceast„ prevedere a legii. Datorit„ acestui fapt ar fi indicat„ revizuirea buletinului de calcul mai sus amintit, pentru a rezolva Ón mod corect ∫i echitabil

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/20.XII.2005 situa˛ia nefavorabil„ creat„ care afecteaz„ aceast„ categorie de pensionari.

Œn sprijinul acestei solu˛ion„ri am putea aminti unele prevederi ale Legii nr. 19/2000. Œn vederea deschiderii dreptului la pensie, stagiul minim sau complet de cotizare, prev„zut la art. 41 alin. (3) ∫i (4) din lege, cuprinde sporul acordat Ón baza legisla˛iei anterioare pentru activit„˛ile desf„∫urate Ón grupa I ∫i a II-a de munc„ p‚n„ la 1 aprilie 2001. Punctajul mediu anual realizat de asigurator Ón perioada de cotizare se determin„ conform art. 77, Ón cazul persoanelor care au desf„∫urat activitatea Ón condi˛ii speciale de munc„ se utilizeaz„ stagiile de cotizare prev„zute la art. 41 alin. (1). Hot„r‚rea nr. 261/2001 privind criteriile ∫i metodologia de Óncadrare Ón locurile de munc„ Ón condi˛ii deosebite, art. 43 alin. (1), la exemplul de calcul nr. 11, folose∫te 20 de ani stagiul necesar de cotizare. Œn consecin˛„, dac„ Ónainte de apari˛ia Legii nr. 19/2000 stagiul complet de cotizare a fost de 25 de ani pentru femei ∫i 30 de ani pentru b„rba˛i, pentru munc„ Ón condi˛ii deosebite prevederile legii ar reduce corespunz„tor aceste stagii.

Dup„ informa˛iile mele, aceste prevederi ale legii le-a˛i aplicat diferen˛iat, respectiv numai la cei ie∫i˛i la pensie dup„ anul 1990, cre‚nd astfel o inechitate considerabil„ fa˛„ de cei pensiona˛i Ónaintea anului 1990, contrar spiritului legii, care prevede: scopul evalu„rii pensiilor pentru limit„ de v‚rst„ este de a realiza egalitatea de tratament pentru toate pensiile din sistemul public, indiferent de legisla˛ia care a fost aplicat„ la data stabilirii ini˛iale a drepturilor, prin aplicarea aceleia∫i formule de calcul al pensiei.

Sunt convins c„ aten˛ionarea mea Ó∫i va atinge scopul ∫i, cu ajutorul dumneavoastr„, aceast„ categorie de pensionari va sim˛i Óntr-adev„r efectele pozitive ale recalcul„rii pensiilor.

Mul˛umesc frumos.

Andrian Sirojea Mihei

#34182

Mul˛umesc, doamna pre∫edint„.

îSemnal de alarm„ asupra Spitalului Clinic Jude˛ean de Urgen˛„ Constan˛a“

Luna decembrie — luna cadourilor. Surpriz„! Ce-au primit copiii no∫tri de Mo∫ Nicolae? O frumoas„ epidemie de rujeol„, epidemie de care duceau Óntr-adev„r lips„, dup„ ce au avut o vacan˛„ de var„ minunat„ sub cerul liber, Ón urma inunda˛iilor care le-au m„turat casele. Banalul pojar Ón Rom‚nia ucide, domnilor, ∫i asta se Ónt‚mpl„ atunci c‚nd iresponsabilitatea, del„sarea iau locul profesionalismului.

Œn prezent, num„rul cazurilor de rujeol„ s-a apropiat de alarmanta cifr„ de 3.700. Œn ciuda aprob„rii planului urgent de m„suri de c„tre domnul ministru al s„n„t„˛ii ∫i familiei Eugen Nicol„escu, gestionarea catastrofal„ a Programului na˛ional de imuniz„ri ∫i licita˛ia pentru vaccinuri f„cut„ Ón pas de melc, pe fondul apari˛iei, la Ónceputul anului, a epidemiei de rujeol„, au condus la tragedia mor˛ii unor copii nevinova˛i.

Av‚nd Ón vedere situa˛ia grav„ ap„rut„ Ón ˛ar„ ca urmare a izbucnirii epidemiei de rujeol„, consider c„ orgoliile nejustificate ∫i plasarea responsabilit„˛ii pentru crearea acestei situa˛ii dintr-o parte Ón alta nu-∫i mai au rostul. Œnaintea arunc„rii vinei pe Ministerul S„n„t„˛ii ∫i Familiei sau pe Centrul de prevenire ∫i control al bolilor transmisibile sau pe alte colegii ∫i institu˛ii similare, consider c„ este mai important„ dep„∫irea acestei situa˛ii de criz„, abia dup„ aceea put‚nd s„ tragem concluzii ∫i s„ d„m verdicte.

Œn urma cercet„rilor efectuate a reie∫it faptul c„ cele mai multe cazuri de rujeol„ s-au Ónregistrat Ón jude˛ele Constan˛a — 455, Prahova — 304, Bihor — 230 ∫i municipiul Bucure∫ti — 185. Este mai mult dec‚t evident faptul c„ jude˛ul Constan˛a este expus focarelor de infec˛ie din cauza specificului geografic, este ∫i zon„ comercial„, ∫i zon„ turistic„. Poten˛ialitatea acestui jude˛ de a deveni focar de infec˛ie este imens„. S„ nu uit„m c„ Ón cazul gripei aviare jude˛ul Constan˛a a fost unul din jude˛ele cu pagube foarte mari, reu∫indu-se Óns„ controlul focarelor de infec˛ie ∫i exterminarea lor.

Œn condi˛iile Ón care am amintit de jude˛ul Constan˛a ca fiind primul Ón topul cazurilor de rujeol„, e cazul s„ aduc aminte de Spitalul Clinic Jude˛ean de Urgen˛„ Constan˛a, spital care necesit„ refacerea aproape complet„, fiind la ora actual„ el Ónsu∫i un focar de infec˛ie. Nealocarea banilor de la bugetul de stat necesari refacerii unuia din cele mai mari spitale din ˛ar„, Spitalul Jude˛ean Constan˛a, nu face altceva dec‚t s„ amplifice riscurile de Ómboln„vire. Dac„ nici m„car un spital jude˛ean care s„ se Óncadreze Ón limitele normalit„˛ii nu avem, f„r„ s„ genereze el Ónsu∫i alte boli celor ce se interneaz„, un spital umanizat, f„r„ mirosuri pestilen˛iale, atunci cum ne vor privi americanii proasp„t sosi˛i la îKog„lniceanu“?

Doresc s„ fac un apel de solidaritate c„tre Óntreaga societate. Avem dreptul la s„n„tate ∫i, mai presus de orice, avem dreptul de a avea un spital igienizat, dotat cu aparatur„ medical„ de ultim„ genera˛ie, un spital ∫i al celor boga˛i, dar mai ales al celor s„raci. Nu avem dreptul s„ amplific„m ∫i noi, politicienii, durerea unui om bolnav ∫i nevoia∫, trimi˛‚ndu-l s„ se trateze la Bucure∫ti sau, mai grav, Ón str„in„tate, privind cu nep„sare la neputin˛a lui.

Dat fiind faptul c„ parafarea tratatului rom‚no-american Ónseamn„ confirmarea faptului c„ armata rom‚n„ a ajuns la un poten˛ial care-i confer„ statutul de partener al Statelor Unite ale Americii, Rom‚nia dob‚ndind astfel credibilitate politic„ pe plan interna˛ional, m„ Óntreb cu ce ochi ne vor privi at‚t americanii, c‚t ∫i Uniunea European„ Ón momentul Ón care vor vedea c„ suntem incapabili s„ le punem la dispozi˛ie un spital Ón care s„ se trateze de cele mai banale afec˛iuni, ca s„ nu aduc Ón discu˛ie boli ce necesit„ interven˛ii chirurgicale sau spitalizare mai Óndelungat„.

Ne-am asumat riscurile ∫i beneficiile de pe urma deschiderii proamericane ∫i proeuropene, acest fapt netrebuind s„ declan∫eze o criz„ cum ar fi lipsa serviciilor medicale de baz„, lipsa unei institu˛ii care s„ trateze corespunz„tor profilaxia bolilor ∫i care s„ aib„ Ón dotare aparatur„ modern„ de diagnosticare. Este inadmisibil ca Óntr-o ˛ar„ care ader„ la Uniunea European„ ∫i care semneaz„ tratate cu Statele Unite ale

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/20.XII.2005 Americii s„ nu existe spitale dotate m„car decent ∫i igienizate sau vaccinuri antirujeol„.

™i atunci nu r„m‚ne dec‚t s„ repet apelul de solidaritate, tr„g‚nd un semnal de alarm„ c„tre const„n˛eni, dar ∫i c„tre cei care ne guverneaz„: avem dreptul la s„n„tate, domnilor, ∫i avem dreptul de a beneficia de un sistem sanitar rom‚nesc performant!

V„ mul˛umesc.

Marcela Lavinia V‚lcov-™andru

#40775

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Bun„ ziua ∫i v„ mul˛umesc mult de tot!

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi este de fapt un apel c„tre Domniile voastre spre a nu vota Ón zilele urm„toare un proiect de lege care este neconstitu˛ional.

Œn urm„ cu un an de zile, stima˛i colegi, p„∫eam pentru prima oar„ pe por˛ile acestei institu˛ii, Ón calitate

de deputat. Traian B„sescu c‚∫tigase Pre∫edin˛ia Rom‚niei, Ón ciuda Óncerc„rilor domnului Adrian N„stase ∫i ale domnului Markó Béla de a opri acest c‚∫tig al pre∫edintelui Traian B„sescu.

V„ aduce˛i aminte, cred c„ ∫i Adrian N„stase Ó∫i mai aduce aminte, de momentul Ón care a dat m‚na cu Markó Béla la T‚rgu-Mure∫, Markó Béla promi˛‚nd c„-l va sus˛ine pentru candidatura lui la Pre∫edin˛ia Rom‚niei ∫i, Ón acel moment, to˛i cei care au avut ceva Ómpotriva U.D.M.R.-ului au votat Ómpotriva lui Adrian N„stase ∫i, normal, Ón favoarea lui Traian B„sescu. Cred c„ Adrian N„stase ∫i Ón aceste momente Ó∫i mai aduce aminte, cu p„rere de r„u, de acel gest care probabil c„ l-a f„cut s„ piard„ Pre∫edin˛ia Rom‚niei.

Traian B„sescu a ajuns pre∫edinte, Alian˛a D.A. P.N.L.—P.D. a ajuns la guvernare ∫i, cum era de a∫teptat, trebuia s„-i mul˛umeasc„ Óntr-un fel domnului Markó Béla ∫i U.D.M.R.-ului, ∫i atunci Alian˛a a luat al„turi de ea eternul locatar al Palatului Victoria, ∫i anume U.D.M.R.-ul. Din 1996, ne vine sau nu ne vine s„ credem, U.D.M.R.-ul este la guvernare ∫i, cu toate astea, comunitatea maghiar„ tr„ie∫te poate mai r„u de multe ori dec‚t majoritatea rom‚n„ din aceast„ ˛ar„ ∫i tr„ie∫te din ce Ón ce mai r„u. De∫i, dac„ este s„ ne uit„m la cei 15—20 de lideri U.D.M.R., conturile acestora cresc, averile lor se m„resc de la o zi la alta ∫i parc„ nu ne vine s„ credem, dar este o mare discrepan˛„ Ón continuare Óntre ceea ce Ónseamn„ minoritatea pe care ei consider„ c„ o reprezint„ ∫i ceea ce Ónseamn„ propriile conturi ∫i propriile averi.

Defini˛ia U.D.M.R.-ului, dac„ nu v„ sup„ra˛i, este îcel mai bun prieten al t„u, at‚ta timp c‚t faci ce-˛i spune el“. Din 2000 p‚n„ Ón 2004 a ∫antajat P.S.D.-ul. V„ aduce˛i aminte cel mai dur gest pe care a putut s„-l fac„ — ∫i Ól v„d aici Ón fa˛„ pe ministrul Ónv„˛„m‚ntului din acel moment —, ∫i anume s„ scoat„ elevii rom‚ni din liceele unde Ónv„˛au al„turi de elevii maghiari?! Singurul lucru pe care a putut s„-l fac„ acest ministru — ∫i pentru care da˛i-mi voie s„-l felicit — a fost acela c„ a cerut ca acest demers s„ nu se fac„ brutal, s„ nu fie sco∫i direct acei copii Ón strad„. ™i a cerut ca eliminarea, m„car, din acele licee s„ se fac„ Ón mod treptat. A ob˛inut acest lucru, ∫i pentru asta Ól felicit, cu toate c„ probabil c„ a ob˛inut acest lucru cu pre˛ul pozi˛iei ∫i cu pre˛ul func˛iei de ministru.

Œn 2005, U.D.M.R.-ul a dat m‚na cu Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“, Ón ciuda afacerilor pe care diver∫i lideri U.D.M.R. le-au avut ∫i le au Ón continuare cu liderii P.S.D., ∫i aici m„ refer la o rela˛ie, dac„ vre˛i strict„, Óntre Verestóy Atilla ∫i Viorel Hrebenciuc sau probabil c„ mai sunt ∫i alte rela˛ii, ∫ti˛i, traducerea lui Viorel Hrebenciuc Ón limba maghiar„ este, spun unii, Verestóy Atilla.

Œncerc„rile U.D.M.R.-ului de a-∫i pune Ón aplicare un singur lucru pe care l-a urm„rit de la bun Ónceput, ∫i anume platforma partidului politic Óntr-un proiect de lege, Óncep s„ se vad„ din ce Ón ce mai bine Ón zilele acestea ∫i Ón zilele care urmeaz„, pentru c„, da˛i-mi voie, ∫antajul pe care Ól face U.D.M.R.-ul ne pune Ón fa˛a unui fapt cred c„ nemaiÓnt‚lnit Ón politica mondial„.

Este pentru prima dat„ c‚nd un partid politic vrea s„ pun„ Ón aplicare ∫i s„ transforme Óntr-un proiect de lege propriul program, pentru c„, ierta˛i-m„, autonomia cultural„ se reg„se∫te Ón programul politic al U.D.M.R.;

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/20.XII.2005 e adev„rat, nu Ón mod direct ca trecere spre autonomia teritorial„, dar este primul pas pentru a se ajunge la autonomia teritorial„. Dac„ citim programul politic al U.D.M.R.-ului, vom vedea c„ Ón cea mai mare parte este transpus Ón acest proiect de lege despre care v„ vorbeam, ∫i anume proiectul de Lege privind statutul minorit„˛ilor na˛ionale.

Ne afl„m Ón al doisprezecelea ceas, avem Ón fa˛„ acest proiect de lege, Ómpreun„ cu colegii mei de la Partidul Ini˛iativa Na˛ional„ v-am trimis tuturor un raport Ón care se vede foarte clar c‚t de multe elemente de neconstitu˛ionalitate g„sim Ón acest proiect de lege, a∫a c„, stima˛i colegi, invita˛ia mea ∫i apelul pe care vi-l fac eu este acela de a nu vota acest proiect de lege ∫i, mai mult, de a corecta marea gre∫eal„ pe care a f„cut-o actualul Guvern, pentru c„ el a trimis Ón Parlament un proiect de lege care are foarte multe elemente neconstitu˛ionale. Eu zic s„ fim noi cu un pas Ón fa˛a Cur˛ii Constitu˛ionale ∫i s„ respingem noi aceast„ lege care are toate ∫ansele de a fi una neconstitu˛ional„. ™i Ónc„ o dat„, vom ajunge Ón fa˛a Cur˛ii, iar aceasta va spune: îParlamentul Rom‚niei chiar nu este Ón stare s„ citeasc„ Constitu˛ia“.

V„ mul˛umesc mult de tot ∫i este o ∫ans„ pe care o are Parlamentul de a da la o parte ru∫inea pe care Óncearc„ s„ o arunce pe fa˛a Rom‚niei, dac„ vre˛i, acest partid-cameleon care este U.D.M.R.-ul.

V„ mul˛umesc.

Ecaterina Andronescu

#46198

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edint„. Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se nume∫te îEduca˛ia public„, Óntre promisiuni, grev„ ∫i violen˛„“.

Gestionarea sistemului de Ónv„˛„m‚nt Ón cele 12 luni practic nu are nici o leg„tur„ cu Programul de guvernare ∫i a adus sistemul de Ónv„˛„m‚nt Óntr-o criz„ f„r„ de precedent.

Este de remarcat, mai Ónt‚i, lipsa unei strategii at‚t pentru Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar, c‚t ∫i pentru Ónv„˛„m‚ntul universitar, cu excep˛ia unui singur obiectiv: politizarea Ón mas„ a sistemului. Œntr-un timp record au fost Ónlocui˛i inspectori generali, inspectori ∫colari, directori, func˛ionari publici din minister ∫i din structurile acestuia. Schimb„rile pe criterii strict politice au Ónlocuit profesioni∫tii cu actorii politici, au bulversat sistemul de Ónv„˛„m‚nt. Schimb„rile au fost operate cu patim„ Ónc„ din primele luni ∫i au transformat obiectivul depolitiz„rii din Programul de guvernare Ón politizarea cu performan˛e maxime. Œn goana dup„ func˛ii, cei numi˛i, Ón marea lor majoritate f„r„ experien˛„, dar ∫i f„r„ s„-∫i asume responsabilitatea func˛iei, au l„sat ∫coala ∫i problemele ei total descoperite.

Din p„cate, orgoliile ∫i m„runtele interese politice au transformat ∫coala Óntr-o institu˛ie uitat„ de guvernan˛i, de cei care au c‚∫tigat voturile profesorilor cu promisiuni ∫i ele complet neonorate.

Guvernarea P.S.D. a l„sat o serie de proiecte a∫teptate ∫i acceptate de sistemul de Ónv„˛„m‚nt. Informatizarea, reabilitarea ∫colilor, dezvoltarea Ónv„˛„m‚ntului rural, reabilitarea c„minelor studen˛e∫ti, modernizarea Ónv„˛„m‚ntului liceal ∫i tehnologic, a ∫colilor de arte ∫i meserii, microbuze pentru transportul ∫colar, bani pentru calculatoare, rechizite gratuite pentru elevii cu probleme sociale, mobilier ∫colar ∫i a∫a mai departe. Regretabil, proiectele men˛ionate au fost nepermis de mult Ónt‚rziate, beneficiind adesea doar de declara˛ii de pres„, lipsite de substan˛„ ∫i f„r„ suport Ón realitatea faptelor.

Autonomia ∫colar„, Ónscris„ Ón Programul de guvernare drept obiectiv, nu s-a bucurat dec‚t de vorbe f„r„ fapte care au revoltat, au Óngrijorat ∫i au trimis corpul profesoral Ón grev„. Declara˛iile sfor„itoare privind descentralizarea Ónv„˛„m‚ntului, f„r„ Óns„ o preg„tire a acestei reforme, nu au f„cut altceva dec‚t s„ creeze o stare de agita˛ie Ón sistem ∫i s„ introduc„ panic„ Ón r‚ndul cadrelor didactice. Lipsa de transparen˛„ ∫i promovarea unor solu˛ii de sus, f„r„ consultare, plaseaz„ ministerul la mare distan˛„ de sistemul pe care Ól gestioneaz„. Reconstruc˛ia sistemului de Ónv„˛„m‚nt din mediul rural trebuia s„ fie o prioritate conform Programului de guvernare, program care prevedea reabilitarea ∫colilor din mediul rural, construc˛ia de ∫coli, dotarea lor cu mijloace de Ónv„˛„m‚nt ∫i alocarea anual„ a 100 de milioane de euro.

Din p„cate, nimic din toate acestea nu a Ónceput. Programul de informatizare a ∫colii preuniversitare, Óncheiat pentru licee ∫i Ón derulare pentru gimnaziu, de c„tre Guvernul Adrian N„stase, a fost analizat de mai bine de o jum„tate de an. Este de men˛ionat faptul c„ Ón perioada analizei prin modificarea cursului dolarului s-a pierdut suma de 6 milioane de dolari, de care cei responsabili ar trebui s„ dea socoteal„. Un an care poate fi definit ca un an al bulvers„rilor Ón ∫coal„. Un an al bulvers„rilor Ón ∫coal„, un an Ón care sistemul de Ónv„˛„m‚nt a intrat Óntr-o criz„ f„r„ precedent. Bugetul prezentat de Guvern nu face dec‚t s„ arate importan˛a pe care actuala coali˛ie o acord„ educa˛iei, precum ∫i dimensiunea incapacit„˛ii ministerului de a promova programe care s„ fie finan˛ate.

A∫adar promisiunile electorale de dublare a salariilor personalului din Ónv„˛„m‚nt se traduc, de fapt, prin blocarea cre∫terii acestora ∫i prin generarea unei greve f„r„ precedent Ón ultimii 15 ani. Alian˛a D.A. a promis cadrelor didactice Ón campania electoral„ dublarea salariilor ∫i a ob˛inut voturile majorit„˛ii acestora. Œn Programul de guvernare s-a vorbit despre o nou„ filozofie Ón domeniul finan˛„rii, de m„rirea investi˛iei Ón Ónv„˛„m‚nt, de alocarea a 6% din P.I.B.

Dup„ preluarea puterii, Alian˛a a uitat promisiunile f„cute cadrelor didactice ∫i educa˛iei, care s-au bucurat de acuza˛ia de evazionism fiscal ca urmare a medita˛iilor neimpozitate, de eliminarea din ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului prin care se indexau salariile bugetarilor Ón anul 2005, de eliminarea practic total„ a finan˛„rii proiectelor de investi˛ii aflate Ón construc˛ie pe tot parcursul anului 2005, de o total„ lips„ de comunicare Óntre Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii ∫i partenerii sociali, precum ∫i de ignorarea total„ a consiliilor prev„zute de Legea Ónv„˛„m‚ntului cu atribu˛ii Ón stabilirea cadrului normativ.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/20.XII.2005 Anun˛area de c„tre ministrul Miclea a unor m„suri de reform„ total nepreg„tit„ au bulversat sistemul, au introdus panic„, Óngrijorare ∫i au generat o reac˛ie de respingere. Promovarea proiectului de buget pentru anul 2006 Ón care educa˛ia primea 3,7% din P.I.B., sub limita de minimum 4%, a scos profesorii Ón strad„. Negocierile au condus la Óncheierea unui protocol prin care Guvernul a promis alocarea unei index„ri salariale de 11,83% ∫i alocarea a 1,1 miliarde de euro pentru proiecte de infrastructur„, dar, regretabil, de∫i proiectul de buget se afla Ón vremea respectiv„ pe masa ∫i Ón discu˛ia Parlamentului, nu au fost acceptate amendamentele prin care se propunea suplimentarea finan˛„rii. Acestea ne determin„ s„ apreciem c„ vor r„m‚ne simple promisiuni.

Recentele extrem de grave acte de violen˛„ din ∫colile preuniversitare reprezint„, de asemenea, o cras„ neglijen˛„ fa˛„ de protejarea ∫colilor fa˛„ de poten˛ialele acte de agresiune. Guvernan˛ilor le repro∫„m nu numai lipsa de preocupare fa˛„ de sistemul de educa˛ie, ci ∫i lipsa de respect fa˛„ de reglement„rile Ón vigoare, care precizeaz„ responsabilit„˛i concrete pentru toate institu˛iile statului cu rol Ón asigurarea institu˛iei ∫colare ∫i a func˛ion„rii sale Ón deplin„ siguran˛„.

Sub semn„tura mini∫trilor educa˛iei ∫i cercet„rii ∫i al internelor ∫i administra˛iei publice a fost, Ónc„ Ón perioada de Ónceput a guvern„rii anterioare, promovat un ordin comun, care este Ónc„ Ón vigoare ∫i care stabile∫te m„suri ∫i responsabilit„˛i concrete. Din p„cate, lipsa de profesionalism, dar ∫i indiferen˛a fa˛„ de actul guvern„rii ∫i de problemele celor guverna˛i, lipsa de profesionalism ∫i indiferen˛a s-au dovedit generatoare de drame ce risc„ o escaladare f„r„ precedent a violen˛ei Ón ∫coli.

De la aceast„ Ónalt„ tribun„ a Parlamentului cerem ministrului educa˛iei ∫i cercet„rii ∫i ministrului administra˛iei ∫i internelor aplicarea de urgen˛„ a m„surilor prev„zute Ón documentele normative Ón vigoare, pentru a elimina riscurile continu„rii producerii unor drame, pentru siguran˛a elevilor ∫i profesorilor Ón ∫coli ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, pentru lini∫tea p„rin˛ilor.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Grigore Cr„ciunescu

#53383

Doamna pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Pachetul de legi privind reforma din sistemul sanitar propus de ministrul Eugen Nicol„escu suscit„ Ón continuare discu˛ii, lucru firesc ˛in‚nd seama de importan˛a acestui sector de activitate.

Dup„ dezbaterile publice care au durat mai mult de o lun„ de zile, care au constat Ón Ónt‚lniri cu peste 4.000 de oameni din domeniu, medici, profesori universitari, directori de spitale, desf„∫urate Ón 8 centre istorice, concluzia este c„ peste 90% din cei cu care s-a discutat sunt de acord cu necesitatea reformei radicale Ón sistemul medical.

Exist„ un grup de contestatari vehemen˛i ai reformei din s„n„tate, lucru normal Ón ultim„ instan˛„ Óntr-un stat democratic. Cu toate acestea, dac„ analiz„m componen˛a

acestui grup, vom avea surpriza de a constata c„ este format din directori de spitale care de˛in aceste func˛ii de foarte mul˛i ani ∫i care administreaz„ fonduri de mii de miliarde de lei ∫i care Ón acela∫i timp au titluri universitare.

Directorii de spital, Ónainte de a apari˛ia acestui pachet de legi Ón forma propus„, se pl‚ngeau Ón toate ocaziile c‚t de greu este s„ conduci un spital, c‚t de mic„ este indemniza˛ia de conducere ∫i c‚t timp trebuie alocat pentru aceast„ activitate. Acum, c‚nd trebuie s„ renun˛e la aceste func˛ii, vin cu argumente de tot felul, Óncerc‚nd s„ abat„ aten˛ia de la problema de fond, ∫i anume c„ sistemul este Ón dificultate ∫i c„ este nevoie de schimb„ri profunde.

Legat de aceast„ dezbatere am constatat c„ Óntreaga mass-media a prezentat Ón majoritate punctul de vedere al celor care nu sunt de acord cu pachetul de legi, Ón spe˛„ profesori universitari, directori de spital, ceea ce mi se pare incorect. Ministrul Eugen Nicol„escu a fost aproape de unul singur Ón aceast„ lupt„ dat„ prin massmedia, de∫i mai exist„ sus˛in„tori ∫i printre profesorii universitari, printre directori, printre medici, precum ∫i printre parlamentari.

Este evident c„ toate Óncerc„rile de a rezolva problemele din domeniul sanitar Óntreprinse pe parcursul ultimilor 16 ani nu au fost Óncununate de succes, ci, dimpotriv„, s-a mers din r„u Ón mai r„u. Se fac referiri la subfinan˛„rile din sistem. Este adev„rat c„ sistemul are nevoie de mai mul˛i bani, dar doresc s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ urm„toarea situa˛ie. Œn anul 1999 s-au cheltuit Ón sistemul sanitar 1,3 miliarde euro, iar Ón anul 2004, 2,7 miliarde euro — am dat cifrele Ón euro pentru a scoate din ecua˛ie infla˛ia. S-a v„zut o Ómbun„t„˛ire a situa˛iei din sistem? Spunem cu t„rie c„ nu.

Legat de subfinan˛area din sistem ∫i de lipsa de autonomie a Casei Na˛ionale de Asigur„ri de S„n„tate, pun o Óntrebare retoric„: unde au fost Asocia˛ia Directorilor de Spitale, profesorii universitari, directorii Ón anii 2002—2003 c‚nd s-au scos din sistem peste 25 de mii de miliarde de lei, unde au fost atunci c‚nd C.N.A.S. era o entitate autonom„ ∫i a fost trecut„ Ón subordinea Ministerului S„n„t„˛ii, unde au fost atunci c‚nd 5,5 milioane de pensionari au fost sco∫i din sistemul de contribuabili la asigur„rile sociale de s„n„tate? Se pare c„ Ón acel moment grija pentru situa˛ia din s„n„tate nu era cea prioritar„. Prioritatea era executarea dispozi˛iilor date de guvernarea N„stase. Œn aceast„ situa˛ie, este evident c„ sunt probleme Ón domeniul managementului ∫i c„ aici este sectorul Ón care trebuie umblat ∫i schimbat.

Un alt aspect pe care vreau s„-l abordez este acela legat de trecerea pachetului de legi prin asumarea r„spunderii guvernamentale. Suntem de acord c„ cel mai bine ar fi fost ca acest pachet de legi s„ fie trecut prin dezbateri Ón plenul celor dou„ Camere, Óntruc‚t ∫tim c„ nici un ini˛iator nu poate face o lege perfect„. Œntotdeauna exist„ loc de mai bine ∫i e posibil s„ mai fie idei constructive privitoare al acest pachet de legi.

Av‚nd ca exemplu modul Ón care a fost aprobat Ón Parlament Regulamentul Camerelor, c‚nd s-a abuzat de r„bdarea, nervii, timpul tuturor parlamentarilor ∫i exploat‚nd la maximum prevederile regulamentare, ne-am dat seama de lipsa de preocupare a opozi˛iei de a finaliza lucrurile bine ∫i Ón timp util. De asemenea, av‚nd Ón vedere modul Ón care a fost adoptat bugetul, uneori

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/20.XII.2005 ajung‚ndu-se Ón situa˛ii Ón care un coleg parlamentar a ie∫it la tribun„ de 30—40 de ori Óntr-o ∫edin˛„, nu putem risca ca acest pachet de legi s„ fie Ónmorm‚ntat Ón Parlament prin discu˛ii interminabile. Ne asum„m responsabilitatea de a trece acest pachet de legi, pentru a putea fi pus Ón aplicare Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2006.

Credem c„ sistemul de s„n„tate are nevoie de o asemenea reform„ radical„ ∫i de aceea consider extrem de necesar„ adoptarea c‚t mai rapid„ a acestui pachet de legi.

V„ mul˛umesc.

Petru Movil„

#58346

## Bun„ ziua!

Stima˛i colegi, declara˛ia mea politic„ de ast„zi se nume∫te îIa∫i, 14 decembrie 1989“.

Despre Revolu˛ia din Decembrie 1989 s-au scris ∫i s-au spus, probabil Ón egal„ m„sur„, adev„ruri ∫i neadev„ruri, dar mai sunt multe adev„ruri de spus. Cert este c„ a avut de toate: momente sublime, eroi, c„l„i, dintre care unii s-au transformat mai apoi Ón eroi, ∫i eroi adev„ra˛i care au fost da˛i uit„rii.

Pe 22 decembrie vom s„rb„tori, ca Ón fiecare an din 1989 Óncoace, Ziua Revolu˛iei Rom‚ne. Se vor Ómplini 16 ani din ziua Ón care, Ón prezen˛a ∫i la presiunea unei mul˛imi uria∫e adunate Ón actuala Pia˛„ a Revolu˛iei, dictatorul Ceau∫escu a fugit. Momentul este considerat, Ón mod conven˛ional, ca reprezent‚nd victoria Revolu˛iei ∫i c„derea dictaturii. Tot de 16 ani, aniversarea Revolu˛iei este Ónso˛it„ de cinstirea memoriei celor care au c„zut atunci, dar ∫i de manifest„ri de respect ∫i cinstire a celor care au participat efectiv la evenimente, pun‚ndu-∫i via˛a Ón pericol, ∫i care se mai afl„ Ón via˛„.

Al„turi de toate acestea, nu sunt date uit„rii ora∫ele care au avut un rol eminent Ón declan∫area ∫i victoria Revolu˛iei: sunt cinstite, Ón mod deosebit ∫i firesc, Timi∫oara ∫i Bucure∫ti. La fel de firesc este s„ nu uit„m acele comunit„˛i ∫i ora∫e care au preg„tit revolu˛ia ∫i, Ón acest sens, la loc de frunte se situeaz„ municipiul Ia∫i.

Voi sublinia doar momentele esen˛iale ale evenimentelor de la Ia∫i din 14 decembrie 1989. A∫adar, Ón diminea˛a acelei zile, Ón decembrie 1989, ie∫enii au observat Ón Pia˛a Unirii ∫i pe str„zile care duceau spre pia˛„ o concentrare neobi∫nuit„ de uniforme militare, de ma∫ini de pompieri ∫i de mili˛ie, de indivizi care se mi∫cau permanent pe distan˛e mici ∫i tr„geau cu urechea, aten˛i la tot ceea ce se petrecea Ón jur. Oamenii au Ón˛eles foarte repede despre ce este vorba, Óntruc‚t Ón 14 decembrie, precum ∫i Ón zilele anterioare, Ón tot ora∫ul au circulat flutura∫i care chemau popula˛ia la o mare manifesta˛ie Ón Pia˛a Unirii, Ómpotriva condi˛iilor de via˛„ devenite insuportabile ∫i a regimului politic.

Ini˛iatorii acestei ac˛iuni intuiser„ foarte bine c„ o asemenea manifesta˛ie se putea transforma u∫or Óntr-o larg„ mi∫care de contestare a regimului ∫i chiar Óntr-un Ónceput al r„sturn„rii acestuia. Acest lucru Óns„ l-au Ón˛eles ∫i autorit„˛ile, care au luat m„suri drastice. Cu o zi Ónainte au fost aresta˛i to˛i liderii mi∫c„rii: Cassian

Maria Spiridon, scriitor; ™tefan Pruteanu, profesor universitar; Vasile Vicol, inginer; Aurel ™tefanachi, scriitor; Ionel S„c„leanu, inginer; Valentin Odobescu, jurist. Œn toate institu˛iile, Óndeosebi Ón universit„˛i, au fost convocate Ón chiar ziua de 14 decembrie adun„ri generale de partid, iar ora∫ul a fost practic ocupat de trupe ale armatei ∫i securit„˛ii. Cu toate acestea, Ón acea zi la Ia∫i au fost ac˛iuni de r„sturnare a lui Ceau∫escu, a∫a cum fuseser„ g‚ndite de c„tre ini˛iatori.

Revolu˛ia a izbucnit peste c‚teva zile la Timi∫oara ∫i apoi la Bucure∫ti. Era clar c„ regimul din Rom‚nia nu mai avea multe zile, Ón condi˛iile interne ∫i externe de atunci. Asta nu Ónseamn„ Óns„ o diminuare a meritelor celor care, efectiv, au participat la Revolu˛ie. Este o datorie a noastr„, a Parlamentului Rom‚niei, ∫i a tuturor cet„˛enilor ˛„rii, ca azi, la 16 ani de la acele evenimente, s„ nu uit„m c„ primele semne ale Revolu˛iei au avut loc la Ia∫i. Numai un concurs particular de Ómprejur„ri, cum se Ónt‚mpl„ de at‚tea ori Ón istorie, a f„cut ca Revolu˛ia, Ón toat„ amploarea ei, s„ nu Ónceap„ pe 14 decembrie la Ia∫i. Sunt convins Óns„ c„, dac„ nu se declan∫au evenimentele de la Timi∫oara ∫i Bucure∫ti, Ón scurt timp Ia∫iul, Ón care tensiunea cre∫tea zi de zi, ar fi declan∫at o nou„ mi∫care, de data aceasta hot„r‚toare.

Ca deputat de Ia∫i, doresc ca de la aceast„ Ónalt„ tribun„ a Parlamentului Rom‚niei s„-i felicit pe ie∫eni pentru evenimentele de acum 16 ani, ca ∫i pentru curajul lor ∫i s„ afirm cu toat„ convingerea c„ Ia∫iul a fost ∫i este un mare centru cultural, dar ∫i un ora∫ cu un mare poten˛ial de schimbare social„, aflat mereu Ón mijlocul evenimentelor istorice determinante ale poporului rom‚n.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Adrian Moisoiu

#62718

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edint„.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi este intitulat„ îRom‚ni, trezi˛i-v„!“

îA fost odat„ o ˛ar„, Ón care tr„ia maghiarul,/Carpa˛ii o ap„rau, dac„ venea furtuna./De-a lungul timpului al˛ii au r‚vnit-o/™i au ciop‚r˛it Ungaria Mare...“

îDin cauza Trianonului tr„im cu durere Ón 6 ˛„ri/Nimeni dintre noi nu a dorit acest lucru...“

îNici soarta celor din Ardeal nu este mai str„lucit„/™i pentru ei tot Europa este r„spunz„toare./Ei sunt acei pe care soarta i-a alintat prea pu˛in,/Dar sunt cu at‚t mai boga˛i: iubesc, simt./Acolo, cu furci de fier ∫i b‚te i-au silit/Ca din maghiari s„ devin„ rom‚ni!...“

Sunt c‚teva din versurile unei poezii intitulate îEuropa ne este datoare“, de pe un papirus care, Ómpreun„ cu diverse simboluri revizioniste ale regatului maghiar, h„r˛i, plachete, ceasuri, blide, c„ni etc., depl‚ng rapturile teritoriale suferite, chipurile, de Ungaria din partea vecinilor, Ón urma tratatelor interna˛ionale — Óndeosebi Tratatul de la Trianon, din 4 iunie 1920. Sunt suveniruri care se v‚nd f„r„ nici o opreli∫te la tarabele ∫i magazinele din Corund ∫i Praid din jude˛ul Harghita, localit„˛i situate la maximum 15 kilometri de limita jude˛ului Mure∫. Sunt forme directe de Óndemn la ac˛iuni

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/20.XII.2005 revan∫arde, de exprimare a speran˛ei Ón rena∫terea Ungariei Mari.

™i sindromul este periculos, fiindc„ se cere pe pia˛„! Dac„ nu s-ar cere, nu s-ar produce ∫i nu s-ar vinde! Deci nu negustorul este de vin„, ci at‚t cei care ini˛iaz„ ∫i Óncurajeaz„, c‚t ∫i cei care nu contracareaz„ un astfel de fenomen.

Œn primul r‚nd de vin„ sunt liderii maghiari care Óncurajeaz„ ∫i exploateaz„ aceast„ îrupere a crustei de pe r„ni, care are ca efect o infectare periodic„“, ce duce la dinamizarea bunelor rela˛ii de convie˛uire dintre minorit„˛ile na˛ionale ∫i popula˛ia majoritar„ rom‚n„ din Rom‚nia. Ace∫tia sunt Ón cea mai mare parte fo∫ti comuni∫ti, redactori pe la diferite ziare ∫i reviste politice ∫i culturale ale vremii ∫i care, pentru a-∫i îalbi“ trecutul, au inventat o îma∫in„ de sp„lat trecuturi politice“ care se nume∫te Uniunea Democrat„ a Maghiarilor din Rom‚nia, pe scurt U.D.M.R. Iar ace∫tia sunt aici, Ón extrema dreapt„ a s„lii de ∫edin˛e a plenului Camerei Deputa˛ilor, care sunt corup˛i ca ∫i Óntreaga societate politic„ rom‚neasc„ ∫i care s-au Ómbog„˛it de pe urma politicii de exploatare a minorit„˛ii pe care o reprezint„ ∫i conduc f„r„ urm„ de mil„. Pe ei nu i-a˛i auzit s„ propun„ m„suri sociale care s„ aib„ ca efect Ómbun„t„˛irea traiului nostru de fiecare zi, pe ei nu i-a˛i auzit cer‚nd altceva dec‚t drepturi autonomiste!

Dar poli˛ia comunitar„ local„, prim„ria sau prefectura, inclusiv serviciile secrete ce p„zesc, cum aplic„ legile existente? La ce bun Legea nr. 148/2000 privind publicitatea, Ordonan˛a guvernamental„ nr. 137/2000 ∫i Legea nr. 48/2002 privind prevenirea ∫i sanc˛ionarea tuturor formelor de discriminare sau Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organiza˛iilor ∫i simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob ∫i a promov„rii cultului persoanelor vinovate de s„v‚r∫irea unor infrac˛iuni contra p„cii ∫i omenirii, dac„ cei care sunt desemna˛i s„ le aplice nu se conformeaz„? Fiindc„ ar trebui s„ existe o separare clar„ a puterilor Ón stat: Parlamentul ∫i parlamentarii fac legile, Ón timp ce Executivul le aplic„.

Domnule T„riceanu, ca prim-ministru al Guvernului Rom‚niei, domnule Vasile Blaga, ca ministru al administra˛iei publice ∫i internelor, domnule prefect al jude˛ului Harghita, ca reprezentant al statului Ón teritoriu, de ce nu aplica˛i legile? Pentru ce sunt retribui˛i cei care ar trebui s„ vegheze ca s„ nu fie ini˛iate ac˛iuni anticonstitu˛ionale care au ca obiectiv distrugerea integrit„˛ii statului unitar rom‚n? Cine dore∫te ca Ón centrul Rom‚niei s„ fie creat un ˛inut care s„ fie fieful revizionismului maghiar?

Oare numai la unul care a fost unul dintre cei mai mari conduc„tori ai Rom‚niei, care a fost mare∫alul Antonescu, ∫i care a avut curajul s„ se ridice Ómpotriva Uniunii Sovietice ∫i s„ dea un ordin de care ∫i ast„zi ne m‚ndrim, îRom‚ni, trece˛i Prutul!“, face referire Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 31/2002?

Prevederi ale Constitu˛iei, de tipul: îŒn Rom‚nia, respectarea Constitu˛iei, a suprema˛iei sale ∫i a legilor este obligatorie“ — art. 1 alin. (5); îTeritoriul Rom‚niei este inalienabil“ — art. 3 alin. (1); îCet„˛enii sunt egali Ón fa˛a legii ∫i a autorit„˛ilor publice, f„r„ privilegii ∫i f„r„ discrimin„ri“ — art. 16 alin. (1); îSunt interzise de lege def„imarea ˛„rii ∫i a na˛iunii, Óndemnul la r„zboi de agresiune, la ur„ na˛ional„, rasial„, de clase sau

religioas„, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violen˛„ public„, precum ∫i manifest„ri obscene, contrare bunelor moravuri“ — art. 30 alin. (7); îFidelitatea fa˛„ de ˛ar„ este sacr„“ — art. 54 alin. (1) ∫i îRom‚nia este patria comun„ ∫i indivizibil„ a cet„˛enilor s„i, f„r„ deosebire de ras„, de na˛ionalitate, de origine etnic„, de limb„, de religie, de sex, de opinie, de apartenen˛„ politic„, de avere sau de origine social„“ — art. 4 alin. (2), trebuie s„ le intre Ón cap odat„ ∫i pentru totdeauna celor care elaboreaz„ un proiect de statut al minorit„˛ilor na˛ionale de tipul celui pe care Ól dezbatem Ón aceste zile. Statut care s-ar putea rezuma la dou„ cuvinte: îbüdös oláh“, adic„ îrom‚n puturos“. Statut care are ca obiect enclavizarea, bandustanizarea unei zone a Transilvaniei ∫i purificare etnic„ a rom‚nilor din aceste zone locuite majoritar de maghiari!

Exemplele recente din Iugoslavia, Transnistria, Caucaz sau Palestina nu ne-au Ónv„˛at nimic? Nic„ieri Ón Europa minorit„˛ile na˛ionale nu au mai multe drepturi!

S„ spunem odat„ un îNu!“ hot„r‚t preten˛iilor de capitulare Ón fa˛a U.D.M.R.-ului!

Rom‚ni, trezi˛i-v„!

Becsek-Garda Dezso˝ Kálmán

#68754

Doamn„ pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

La Ónceputul s„pt„m‚nii trecute, pre∫edintele Consiliului Superior al Magistraturii a lansat un atac furibund Ómpotriva doamnei ministru Monica Macovei. Œn declara˛iile sale, domnul Dan Lupa∫cu a afirmat c„: îConsiliul Superior al Magistraturii este Ón acela∫i timp un consiliu care garanteaz„ cet„˛eanului de r‚nd c„ sistemul judiciar func˛ioneaz„, c„ sistemul judiciar e independent, c„ sistemul judiciar nu r„spunde la comenzi politice.“

N-am Ón˛eles bine. Domnul pre∫edinte Dan Lupa∫cu cum poate afirma c„ sistemul judiciar func˛ioneaz„ Ón interesul cet„˛eanului de r‚nd ∫i nu r„spunde la comenzi politice?

Stimate domnule pre∫edinte Dan Lupa∫cu, probabil c„ din statisticile consiliului lipsesc datele care se refer„ la rezolu˛iile Parchetelor, care, dup„ tergiversarea ani de-a r‚ndul a unor infrac˛iuni grave, prin care mafio˛ii, ∫i aici m„ refer la membrii mafiei lemnului, au prejudiciat economia na˛ional„, fondul forestier na˛ional cu sute de milioane, zeci de miliarde, trec peste legile ˛„rii ∫i dau rezolu˛ii de neÓncepere a urm„ririi penale. Œns„ c‚nd cet„˛eanul de r‚nd este prins asupra unei ilegalit„˛i minime se iau imediat m„suri Ómpotriva lui, at‚t pe linia Procuraturii, c‚t ∫i pe linia instan˛elor de judecat„.

Afirma˛iile domnului Dan Lupa∫cu privind independen˛a justi˛iei, care nu r„spunde la comenzi politice, sunt rupte complet de realitate. Dac„ Domnia sa n-a citit rapoartele exper˛ilor europeni pe tema justi˛iei, m„car trebuia s„ fie atent la verificarea ∫i reverificarea unor cazuri c‚nd magistra˛ii, sub masca independen˛ei justi˛iei, au Ónc„lcat legisla˛ia Ón vigoare prin solu˛iile date, solicit„ri venite at‚t din partea popula˛iei, de la Comisia de abuzuri a Parlamentului, c‚t ∫i din partea doamnei ministru Monica Macovei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/20.XII.2005 Cazul cel mai concret Ól reprezint„ solu˛ia dat„ de domnul prim-procuror adjunct Ion Mure∫an, de la Parchetul de pe l‚ng„ Curtea de Apel T‚rgu-Mure∫, din 10 noiembrie 2005, Ón lucrarea penal„ 74/2004, av‚nd ca obiect abuzul Ón serviciu contra intereselor publice, complicitate la abuz Ón serviciu, fals intelectual, fals ∫i uz de fals, const‚nd Ón decontarea fictiv„ a unor Ómp„duriri Ón perioada anilor 2002—2003, prin care s-a creat un prejudiciu de 538 de milioane lei de c„tre inginerii Melles Elöd, Györfi Dénes, Ksibi Tiberiu ∫i Incze József.

Referatul de terminare a urm„ririi penale al Inspectoratului Jude˛ean de Poli˛ie Harghita, Serviciul Cercet„ri Penale, dovedea cu mijloacele de prob„ pentru faptele s„v‚r∫ite, a fost coordonat de c„tre primprocurorul Ion Mure∫an. Mai mult dec‚t at‚t, la data de 22 octombrie 2004 Ónvinui˛ii ∫i-au schimbat probele, fiind prinse asupra faptului persoanele care efectuau lucr„rile de Ómp„durire ∫i care, Ón declara˛iile lor, acordate inspectorilor de la Inspectoratul de Poli˛ie Jude˛ean Harghita ∫i Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic ∫i Cinegetic Harghita au recunoscut clar c„ lucr„rile de Ómp„durire au fost solicitate la cererea fostului ∫ef de ocol, Melles Elöd. Domnul prim-procuror adjunct, dup„ tergiversarea timp de doi ani a acestui caz, nelu‚nd Ón seam„ probele, i-a salvat pe infractori.

Stimate domnule Dan Lupa∫cu, consider c„ pentru asemenea infrac˛iuni nu se poate acorda amend„ administrativ„. Prin aceast„ hot„r‚re se mu∫amalizeaz„ activitatea mafiei lemnului din jude˛ul Harghita care, pe l‚ng„ faptul c„ a contribuit la defri∫area unor mun˛i Óntregi, s-a mai folosit ∫i de decont„ri fictive. Prin urmare, solicit s„ interveni˛i prin competen˛ele dumneavoastr„ ∫i s„ impune˛i verificarea ∫i reverificarea memoriilor mele de c„tre inspectori care nu sunt Ónregimenta˛i politic, cu at‚t mai mult cu c‚t am depus dou„ sesiz„ri Ón acest sens prin care m-am adresat doamnei secretar de stat Kibedi Katalin, Ón data de 20 iulie ∫i 20 septembrie 2005, iar Ón data de 20 septembrie 2005, printr-o declara˛ie politic„, am prevestit mu∫amalizarea acestui caz.

Stimate domnule Dan Lupa∫cu, consider c„ institutul condus de dumneavoastr„ nu se poate ascunde sub masca independen˛ei justi˛iei pentru a proteja mafia, corup˛ia, cum s-a Ónt‚mplat Ón acest caz.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Gra˛iela Denisa Iordache

#73227

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte. Bun„ diminea˛a!

Stima˛i colegi,

Interven˛ia mea de ast„zi va fi despre o categorie social„ Ón numele c„reia se vorbe∫te foarte mult ∫i despre care to˛i vorbim la modul superlativ. Am s„ vorbesc ast„zi despre elevi. Am s„ v„ vorbesc ast„zi despre elevi post-grev„, despre situa˛ia lor ∫i despre cum se face ∫coal„ acum.

S-a vorbit despre faptul c„ Ministerul Educa˛iei ∫i Œnv„˛„m‚ntului nu se implic„ Ón modul Ón care se recupereaz„ aceste ore, c„ acest program se va face de

acord cu p„rin˛ii. Este o eroare. Programul a fost Óntocmit Ón mod abuziv de c„tre conducerile ∫colilor f„r„ a consulta p„rin˛ii. Elevii au ajuns Óntr-o situa˛ie absolut Óngrozitoare: ore p‚n„ la ora 6 seara, elevi de 13—14 ani, ore f„cute de dragul de a fi f„cute, ore care nu au nici un pic de calitate, deoarece este firesc ∫i normal ∫i uman ca profesorii acum s„ doreasc„ s„ recupereze c‚t mai mult pentru ca Ón prag de s„rb„tori s„-∫i ia Óntreg salariul. Trebuie g„sit„ alt„ solu˛ie. Suntem de acord, dac„ dori˛i, noi, p„rin˛ii, pentru c„ ast„zi v„ vorbesc Ón calitate de p„rinte, s„ pl„tim noi din buzunar aceste ore, dar nu ne putem Ómboln„vi copiii.

Domnule ministru al educa˛iei ∫i Ónv„˛„m‚ntului, este momentul ∫i timpul s„ v„ implica˛i. Nu se poate face o program„ de recuperare f„r„ s„ se ia Ón considerare ∫i punctul de vedere al ministerului. Ore de 45 de minute? Calitatea las„ mult de dorit! Œn aceste condi˛ii, vom ajunge la faptul c„ noi ne facem c„ pl„tim profesorii, d‚n∫ii se fac c„ fac ore, iar copiii no∫tri sunt cei care au de suferit.

De aceea, v„ solicit, domnule ministru al educa˛iei, domnule H„rd„u, s„ v„ implica˛i Ón modul Ón care se face programa recuper„rii acestor ore de ∫coal„ ∫i s„ lua˛i m„surile necesare. ™i mai ales s„ lua˛i acordul p„rin˛ilor Ónainte de a pune copiii s„ Ónve˛e Ón timpul week-end-urilor sau seara.

Mul˛umesc.

D„nu˛ Liga

#75331

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Doresc ca, Ón aceste momente, s„ prezint ni∫te adev„ruri crude ale anilor 2005, la prag de integrare european„, ∫i a∫ vrea s„ Óncep cu anumite lucruri, anumite adev„ruri, care sunt s„v‚r∫ite de c„tre cuplul care a adus spaima ∫i teroarea Ón jude˛ul Giurgiu. ™i aici este vorba despre avocatul deputat Drago∫ Ujeniuc ∫i primarul Lucian Iliescu.

™i aici a∫ vrea s„ subliniez un lucru extrem de grav, ∫i cu aceast„ ocazie fac un apel la doamna ministru al justi˛iei s„-∫i spun„ punctul de vedere cu privire la afirma˛iile pe care acest domn deputat avocat Ó∫i permite s„ le fac„ Ón ultimul timp, din ce Ón ce mai des, Ón jude˛ul Giurgiu ∫i nu numai. ™i anume, domnul deputat de Giurgiu Drago∫ Ujeniuc, ori de c‚te ori are ocazia ∫i Ón diferite locuri, afirm„ c„ dumnealui este cel care a numit-o Ón func˛ia de ministru al justi˛iei pe doamna Monica Macovei ∫i c„ ea niciodat„ nu ia vreo decizie important„ f„r„ s„ Ól consulte ∫i el s„ Ó∫i dea aprobarea. Un lucru extrem de grav, dar asta este realitatea, de aceea am ∫i spus îrealit„˛ile crude ale anilor 2005“.

De asemenea, se folose∫te de acest lucru ∫i face presiuni asupra oamenilor din justi˛ie, asupra multor persoane de la nivel local ∫i central, sub amenin˛area c„, dac„ nu Ól ascult„ Ón ceea ce el are de spus, Ói va schimba imediat, neuit‚nd s„ le aduc„ aminte c„ altfel Ói va schimba extraordinar de repede pentru c„ el a numit ministrul justi˛iei. De asemenea, i-a cerut procurorului

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/20.XII.2005 general al jude˛ului Giurgiu, domnului procuror Neagoe, ca orice dosar care trebuie deschis, orice cercetare penal„ deschis„, Ónchis„ sau redeschis„ s„ nu o ia f„r„ consim˛„m‚ntul lui. Un lucru extrem de grav, dar asta este realitatea anului 2005.

De asemenea, spune Ón st‚nga ∫i Ón dreapta c„ i-a cerut doamnei ministru Macovei ca Ón cel mai scurt timp s„-l schimbe pe procurorul general al Rom‚niei, domnul Ilie Boto∫. E treaba dumnealui! Dar continu„ aceast„ declara˛ie sau aceast„ afirma˛ie spun‚nd c„ i-a dat ∫i un termen foarte clar doamnei ministru pentru a executa acest lucru. Sunt foarte curios ∫i sunt ner„bd„tor s„ vedem ∫i punctul de vedere al doamnei ministru, dac„ este a∫a sau nu este a∫a.

Ceea ce este surprinz„tor de grav este urm„torul aspect: c„ aceast„ strategie a domnului deputat avocat Ujeniuc prinde Ón foarte multe locuri, at‚t Ón jude˛ul Giurgiu, c‚t ∫i la nivel central. ™i din aceast„ cauz„ doresc s„ v„ dau ni∫te lucruri concrete, ni∫te cazuri concrete unde domnul Ujeniuc s-a amestecat Ón treburile justi˛iei, iar acei procurori amabili au r„spuns presiunii pe care dumnealui a f„cut-o.

Nu de mult, cu ceva timp Ón urm„, am f„cut anumite declara˛ii politice de la aceast„ tribun„ unde ar„tam anumite abuzuri ∫i ilegalit„˛i s„v‚r∫ite de c„tre ace∫ti doi oameni, primarul municipiului Giurgiu ∫i deputatul Ujeniuc, ca la scurt timp s„ pot avea o pl‚ngere penal„ pentru calomnie la adresa acestor domni. ™i, imediat dup„ aceast„ pl‚ngere penal„, domnul procuror de la Parchetul General, pe loc, s„ dea curs la 3 mandate de aducere a unui deputat pentru c„ ∫i-a permis s„ prezinte ni∫te adev„ruri de la tribuna Parlamentului. ™i, mai mult dec‚t at‚t, i-a cerut procurorului de la Parchetul General ca nu cumva s„-∫i permit„ s„ vad„ dac„ acele declara˛ii pe care eu le-am f„cut sunt adev„rate ∫i se pot aduce probe Ón sus˛inerea acelor afirma˛ii.

De asemenea, domnul deputat Ujeniuc, prin interven˛iile dumnealui, a reu∫it s„ mute de la Bucure∫ti un dosar al domnului pre∫edinte al Consiliului Jude˛ean al Jude˛ului Giurgiu, de la Bucure∫ti la Parchetul din jude˛ul Giurgiu. ™i, ca s„ vede˛i p‚n„ unde poate merge aceast„ nebunie, domnul deputat Ujeniuc se prezint„ la data de 10 septembrie 2005 Ón localitatea Vedea la o ∫edin˛„ de consiliu local pentru a interveni Ón timpul ∫edin˛ei ca acest consiliu local s„ aprobe un P.U.G. ∫i s„ sprijine eliberarea unei autoriza˛ii de construc˛ie pe un teren care se afl„ ∫i Ón momentul de fa˛„ Ón litigiu.

Am procesul-verbal al acelei ∫edin˛e de consiliu, unde afirm„ Ón fa˛a acelui consiliu c„ nu este nici un fel de problem„, consilierii s„ mearg„ pe m‚na lui, pentru c„ at‚ta timp c‚t el conduce ∫i controleaz„ justi˛ia din Rom‚nia nu vor avea nici un fel de problem„. Citez ceea ce am citit din procesul-verbal al acelei ∫edin˛e. Iar acei consilieri, sub influen˛a acestui domn deputat, voteaz„ aprobarea P.U.G.-ului ∫i eliberarea autoriza˛iei de construc˛ie, cu toate c„, repet, acel teren ∫i Ón momentul de fa˛„ se afl„ Ón litigiu.

D„nu˛ Liga

#80027

Da, doamna pre∫edinte, Ón cel mai scurt timp.

De asemenea, a∫ vrea s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ c‚teva lucruri extrem de grave care s-au Ónt‚mplat la data de 13 ianuarie — a∫a cum am spus la Ónceput: cuplul care a Ónsp„im‚ntat jude˛ul, primarul Iliescu— deputatul Ujeniuc.

La data de 13 ianuarie, ora 3,00 diminea˛a, ∫eful Poli˛iei de Frontier„, domnul Nicu Ghi˛„, a descoperit Ón sta˛ia de benzin„ îPetrom“ o furgonet„ Peugeot cu num„r de Ónmatriculare B44 KLT care avea asupra ei 5.530 de pachete de ˛ig„ri fine ∫i 1.897 de sticle de b„uturi scumpe. La volanul acestei ma∫ini se afla domnul Daniel Popa, care este asociatul domnului Adrian Iliescu, fiul domnului primar Iliescu. Aceast„ marf„ plecase de la Societatea Comercial„ S.C. îSanto“ — S.R.L., unde proprietar este domnul Adrian Iliescu, fiul domnului Iliescu, Óntre vama Giurgiu ∫i vama bulgar„.

La Óntreb„rile domnului poli˛ist, ∫eful Poli˛iei de Frontier„, domnul Daniel Popa spune c„ a trecut prin vam„ ∫i, din cauza ce˛ii, nu ∫i-a dat seama c„ era vam„ ∫i s-a trezit Ón ora∫ul Giurgiu! ™i a∫a a trecut prin vam„, dar, Ónt‚mpl„tor, vame∫ul de serviciu care era la data respectiv„ era domnul vame∫ Mina Dumitru, care era so˛ul doamnei care lucreaz„ la Prim„ria Municipiului Giurgiu.

Imediat, poli˛ia de frontier„ deschide un dosar cu nr. 262.606 ∫i-l trimite c„tre Parchetul Jude˛ului Giurgiu. Parchetul Giurgiu deschide un dosar cu nr. 13/D/P/14.01.2005. Dar ce crede˛i c„ se Ónt‚mpl„ la 4 ore dup„ ce l-a descoperit pe acest domn ∫ofer? Domnul primar Iliescu, un tat„ adev„rat, Ómpreun„ cu domnul prefect al jude˛ului Giurgiu, merg la ora 8,30 Ón biroul domnului procuror care trebuia s„ instrumenteze acest caz. Pentru c„ nu au fost destul de conving„tori, intervine domnul avocat deputat Ujeniuc ∫i, Ón cel mai scurt timp, se Óncheie acest dosar cu urm„torul lucru: din cauza ce˛ii care a fost afar„, acest om nu ∫i-a dat seama c„ a trecut prin vam„ ∫i a ajuns Ón localitatea Giurgiu.

Sesizat Parchetul General de la Bucure∫ti, se formeaz„ o comisie sub coordonarea direct„ a domnului procuror Muscalu ∫i constat„ tot ceea ce s-a Ónt‚mplat la nivelul Giurgiu.

Petru Andea

#83263

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„, referitoare la Ónv„˛„m‚nt, este intitulat„ îJos excelen˛a, sus violen˛a!“

Primul an de bilan˛ al guvern„rii portocalii consemneaz„ un trist ∫i alarmant îrecord“: cre∫terea brusc„ a violen˛ei Ón ∫coli, Óndeosebi Ón licee, alterca˛iile ∫i agresiunile fizice Óntre elevi/eleve, intimidarea ∫i agresarea profesorilor de c„tre elevi, consumul de alcool ∫i droguri Ón ∫coal„, violurile etc. apar ca ni∫te fenomene sc„pate de sub orice control.

Care este cauza acestor fenomene? Ce s-a Ónt‚mplat Ón ∫coala ∫i societatea rom‚neasc„ Ón anul 2005? Guvernan˛ii dau vina pe profesori, pe elevi, pe p„rin˛i, pe institu˛ia ∫colii Ón ansamblul s„u. Este simplu s„ constat„m c„ nu este tocmai a∫a, c„ vina apar˛ine Ón primul r‚nd guvern„rii. Nu elevii, nu dasc„lii ∫i nu p„rin˛ii s-au schimbat Óntr-un an, ci modul Ón care guvernarea portocalie a tratat ∫coala.

Bilan˛ul anului 2005 arat„ c„ guvernul Alian˛ei D.A. a dus un r„zboi permanent cu ∫coala, discredit‚nd-o cu orice prilej, submin‚ndu-i prestigiul, ponegrind dasc„lii, supun‚nd ∫coala unei permanente cure de sl„bire printr-o finan˛are scandaloas„ ∫i altele. Mecanismele prin care ∫coala st„vilea ∫i controla violen˛a Ón incinta sa se bazau Ón principal pe autoritatea moral„ a profesorilor. Diminuarea acestei autorit„˛i a constituit, Ón mod inexplicabil, linia de conduit„ a actualei guvern„ri.

S„ ne reamintim. Prima lovitur„ dat„ institu˛iei ∫colii s-a consumat chiar la Ónceputul anului, c‚nd premierul T„riceanu i-a trecut _in corpore_ pe profesori Ón r‚ndul marilor evazioni∫ti fiscali. Cum ar putea elevii ∫i p„rin˛ii s„ respecte ∫i s„ se lase educa˛i de presupu∫i infractori? O a doua lovitur„ de imagine s-a produs la deschiderea noului an ∫colar, c‚nd pre∫edintele Traian B„sescu a ridiculizat performan˛a ∫colar„, d‚ndu-se exemplu personal de om care a reu∫it Ón via˛„ f„r„ s„ fie premiant la ∫coal„. De ce s„ ne mai mir„m atunci c„ Ón ∫coal„ vedete sunt violen˛ii, ∫i nu premian˛ii?

Situa˛ia cea mai dramatic„ Ón care a fost pus„ ∫coala rom‚neasc„ Ón 2005 s-a datorat bugetului drastic diminuat, adus sub limita de subzisten˛„, ceea ce a declan∫at o grev„ de amploare ∫i de durat„ a cadrelor didactice. Cu profesorii Ón strad„ ∫i cu elevii de liceu Ón baruri nu mai este o mare surpriz„ c„ violen˛a invadeaz„ ∫coala. Demisia ministrului Miclea nu a rezolvat nimic, de∫i putea s„ fie semnalul de alarm„ pentru direc˛ia complet gre∫it„ Ón care Alian˛a D.A. duce ∫coala rom‚neasc„. Sistemul imunitar al ∫colii, care o fere∫te de violen˛e, este alc„tuit din profesorii ∫i elevii s„i, nu din jandarmi ∫i poli˛i∫ti.

Domnilor guvernan˛i, nu pe jandarmi trebuie s„ ne baz„m pentru a asigura bunul mers al ∫colii rom‚ne∫ti. Repune˛i ∫coala, profesorii ∫i elevii, la locul pe care-l

merit„ ∫i fi˛i convin∫i c„ numai a∫a se poate redresa tot ceea ce a˛i compromis Óntr-un timp at‚t de scurt. V„ mul˛umesc.

Ioan Ghi∫e

#86357

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte de ∫edin˛„. Stimate doamne ∫i stima˛i domni deputa˛i,

Titlul declara˛iei mele politice este îRepublica parlamentar„, o solu˛ie constitu˛ional„ mai bun„ pentru Rom‚nia“.

Œn aceste zile se Ómpline∫te un an de la guvernarea conform modelului constitu˛iei adoptate Ón anul 2003. Anul pe care Ón cur‚nd Ól Óncheiem a fost caracterizat, printre altele, de o disput„ de principii Óntre institu˛ii fundamentale ale statului, Ón mod special Pre∫edin˛ie ∫i Guvern. Cet„˛enii Rom‚niei asist„ dezgusta˛i la o lupt„ de imagine care nu ne aduce nimic bun ∫i nimic nou Ón privin˛a politicilor publice deficiente ∫i bune pentru cre∫terea bun„st„rii cet„˛enilor Rom‚niei.

Œn anul 2003, modificarea Constitu˛iei a f„cut ca partidul atunci la guvernare, printr-o ∫mecherie, s„ creeze un mijloc prin care pre∫edintele ales s„ poat„ s„ determine structura de putere f„c‚nd abstrac˛ie de c‚∫tig„torii alegerilor. Œn acest fel, se credea atunci c„ indiferent cine va c‚∫tiga Ón anul 2004 alegerile parlamentare, datorit„ unei mediatiz„ri intense a premierului de atunci, se va reu∫i men˛inerea ∫i perpetuarea puterii politice de c„tre fostul partid de guvern„m‚nt.

Problema este: cui serve∫te continua contestare a politicilor guvernamentale de c„tre pre∫edin˛i? Experien˛a de dup„ ’89 a demonstrat c„ pre∫edin˛ii, oricare au fost ei, au ajuns s„ r„stoarne guverne, atunci c‚nd incompatibilitatea dintre pre∫edinte ∫i premier a fost prea mare. Modelul de lovitur„ de stat din septembrie 1991 ne este Ónc„ proasp„t Ón memorie.

Avem exemple Ón Europa de ˛„ri democratice ∫i civilizate care au sisteme ale structurii de stat mult mai eficiente. Modelul republicilor parlamentare din Germania, Austria, Italia, Israel poate, Ungaria ne demonstreaz„ c„ esen˛ial„ este armonia Óntre reprezentan˛ii de la v‚rf ai structurii puterii de stat. Din aceast„ perspectiv„, modificarea Constitu˛iei Ón sensul republicii parlamentare credem c„ ar aduce beneficii mediului politic din Rom‚nia ∫i ar aduce beneficii p‚n„ la urm„ unei popula˛ii care s„ nu mai vad„ lupta disperat„ de imagine ∫i pentru putere dintre autorit„˛i supreme ale puterii de stat.

Cu ocazia unor studii, speciali∫tii au spus c„ nebunia Ón management este atunci c‚nd faci acelea∫i lucruri ∫i te a∫tep˛i la rezultate diferite. Or, dac„ experien˛a de dup„ anul ’89 demonstreaz„ c„ tensiunea dintre institu˛ii, Pre∫edin˛ie ∫i Guvern, nu aduce nimic bun pentru ˛ar„, propunerea mea este ca Ón aceast„ perioad„ de s„rb„tori ∫i, mai apoi, de vacan˛„ parlamentar„ s„ medit„m cu luciditate, cu mai pu˛in partizanat la urm„toarea tem„ fundamental„: modificarea Constitu˛iei Ón sensul republicii parlamentare.

Este deja de notorietate c„ la noi mediul social ∫i politic a fost ani de zile Ónveninat de sloganuri îJos

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/20.XII.2005 pre∫edintele!“, îSus pre∫edintele!“ Noi trebuie s„ ducem mentalul colectiv ∫i dezbaterea politic„ ∫i public„ de la abordarea îJos pre∫edintele!“ la abordarea îSus Rom‚nia!“

De aceea, propunerea pe care o fac, anume de modificare a Constitu˛iei pentru republic„ parlamentar„, cred c„ merit„ aten˛ia noastr„ ∫i, Ón acest sens, trebuie ini˛iat„ o procedur„ legislativ„ pentru modificarea Constitu˛iei. Republica parlamentar„ este, Ón opinia noastr„, o solu˛ie mai bun„ pentru Rom‚nia.

Mul˛umesc pentru aten˛ie.

™tefan Baban

#89904

## **Domnul ™tefan Baban:**

## V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, îRom‚nia, ˛ara boga˛ilor ∫i a s„racilor“.

De la o vreme, Rom‚nia este b‚ntuit„ de tensiuni sociale grave ∫i tot mai amenin˛„toare. Grevele se ˛in lan˛, Óncep‚nd cu cele din Ónv„˛„m‚nt, continu‚nd cu cele de la metrou ∫i termin‚nd cu cele ale func˛ionarilor publici. ™i, indiferent de repercusiunile pe care le-ar suporta, at‚t din partea justi˛iei, c‚t ∫i din partea ministerelor tutelare, grevi∫tii sunt mai hot„r‚˛i ca niciodat„ s„-∫i continue lupta ∫i s„ ob˛in„ acordarea unei p„r˛i Ónsemnate din revendic„rile Ónaintate.

Toate acestea, coroborate cu nemul˛umirile minerilor care au amenin˛at c„ vor veni la Bucure∫ti, precum ∫i agita˛ia celor de la îTractorul“ Bra∫ov, care reprezint„ dintotdeauna portdrapelul luptei Ómpotriva nedrept„˛ilor sociale ∫i politice, r„bufnite de pe vremea or‚nduirii comuniste, nu sunt altceva dec‚t rezultatul acumul„rilor Ón timp ale nemul˛umirilor majorit„˛ii din aceast„ ˛ar„.

Dac„ ele ar avea originea doar Ón economia de tranzi˛ie pe care o promov„m ∫i pe care o travers„m de cel pu˛in 15 ani, tranzi˛ie care presupune sacrificii ∫i renun˛„ri, poate c„ popula˛ia ar mai Ón˛elege ∫i ar mai r„bda. Dar ceea ce se observ„ de departe cu ochiul liber, ∫i anume o polarizare social„ continu„ — adic„ existen˛a unui pol al bog„˛iei, de˛inut doar de un num„r infim de persoane, ∫i a unui pol de s„r„cie, de˛inut de marea majoritate a popula˛iei, f„r„ ca o clas„ de mijloc s„-∫i fac„ sim˛it„ c‚t de c‚t prezen˛a —, a determinat o r„bufnire a nemul˛umirilor sociale. Pentru c„, indiferent de politicile economice promovate de guvernele de diferite coloraturi politice care s-au perindat la conducerea ˛„rii, nu au f„cut altceva dec‚t s„ pun„ noi c„r„mizi la fundamentarea acestui fenomen, de∫i au avut la dispozi˛ie destui bani publici. S„ nu ne mai mire faptul c„, Ón condi˛iile actuale, cei mul˛i ∫i s„raci nu mai au alt„ cale dec‚t ample proteste ∫i manifesta˛ii.

Ce a determinat acutizarea acestei polariz„ri sociale?

™tefan Baban

#92056

Œnceputul a fost f„cut pe fondul pr„d„rii bunurilor din economia na˛ional„, unde parveni˛ii sociali ∫i tupei∫tii democra˛iei au ∫tiut s„ pun„ m‚na, la pre˛uri minimale, pe munca de peste 50 de ani a celor mul˛i ∫i cinsti˛i. Astfel, Ón 2—3 ani de a∫a-zis„ democra˛ie, au ap„rut, precum ciupercile dup„ ploaie, strategii, investitori care nu

au f„cut altceva dec‚t s„ promit„ marea cu sarea, iar, Ón spatele acestora, promisiuni ca dintr-un leu investit s„ scoat„ cel pu˛in 100.000 lei. M„surile fiscale luate Ón decursul timpului nu au f„cut altceva dec‚t s„-i ajute tot pe cei boga˛i, care, av‚nd destule resurse financiare, i-au pl„tit pe cei mai buni avoca˛i ∫i consultan˛i financiari pentru a reu∫i s„-∫i treac„ Ón proprietate bunuri de valori uria∫e estimate la pre˛uri de nimic.

Un exemplu edificator al polariz„rii sociale din ˛ara noastr„ Ól reprezint„ topul celor mai boga˛i oameni, care arat„ c„ doar 300 de rom‚ni de˛in 22% din P.I.B., Ón timp ce restul de peste 20 milioane doar 78%. Acest lucru demonstreaz„ clar, f„r„ alte argumente, c„ procesul polariz„rii sociale din Rom‚nia este dur, cu efecte negative asupra economiei ∫i societ„˛ii autohtone. Valoarea creat„ de societate a fost ∫i continu„ s„ fie dirijat„, cu bun„ ∫tiin˛„, spre cei boga˛i, care, cu banii agonisi˛i ∫i cu rela˛iile politice de˛inute, au promovat importuri excesive, fapt care a dus la dezechilibrarea serioas„ a balan˛ei comer˛ului exterior, pun‚ndu-se Ón pericol echilibrul macroeconomic al ˛„rii.

Dup„ ce industria a fost distrus„, agricultura a dec„zut la nivelul anilor ’50, sistemele sociale, precum educa˛ia, s„n„tatea, cultura, cercetarea etc., sunt Óntr-un colaps financiar puternic. Fenomenul acerb de polarizare social„ existent Ón Rom‚nia Ón acest moment nu este un factor care s„ ne asigure accesul Ón economia mondial„ sau chiar european„. Indiferent de originea producerii lui, adic„ un capitalism s„lbatic, prost Ón˛eles Ón Rom‚nia, ca tot ce a fost preluat dup„ 1989, polarizarea social„ este o realitate dur„, datorat„ at‚t politicilor economice promovate Ón ultimii 15 ani, c‚t ∫i clasei politice care s-a perindat la conducerea ˛„rii.

Reformarea eficient„ a celor dou„ cauze poate garanta c„ accesul Rom‚niei la Uniunea European„ va fi privit cu ochi buni. Pentru c„, p‚n„ una alta, Europa contemporan„ are s„racii ei ∫i nu-∫i mai dore∫te al˛ii. V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Cornelia Ardelean

#94696

## Doamn„ pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Doresc s„-l felicit pe ministrul s„n„t„˛ii, domnul Eugen Nicol„escu, pentru modul Ón care Ón˛elege s„ sus˛in„ proiectul de Lege a farmaciei.

Œnc„ de la primele Ónt‚lniri cu cet„˛enii, Ón calitate de parlamentar, am observat c„ problema ob˛inerii medicamentelor este extrem de important„ pentru popula˛ie. Cred c„ fiecare dintre noi, la vizitele Ón circumscrip˛iile din care facem parte, am primit sesiz„ri cu privire la disfunc˛ionalit„˛ile din sistemul farmaceutic sau cu privire la ob˛inerea medicamentelor Ón regim compensat.

Am observat cu satisfac˛ie c„ Ón proiectul de lege sunt prev„zute c‚teva facilit„˛i pentru acei farmaci∫ti care deschid unit„˛i Ón mediul rural. Œntr-adev„r, am avut ocazia s„ constat la fa˛a locului ∫i prin intermediul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/20.XII.2005 sesiz„rilor c„ sunt Ónc„ multe comune ∫i sate ar„dene Ón care nu func˛ioneaz„ unit„˛i farmaceutice. Œn alte cazuri, farmaciile din mediul rural nu aveau contracte cu Casa pentru a putea deservi popula˛ia cu medicamente Ón regim compensat. Or, aceste localit„˛i sunt Ón general cele din zonele mai s„race ale jude˛ului, cu popula˛ie Ómb„tr‚nit„ ∫i s„rac„, pentru care subven˛iile la medicamente sunt esen˛iale.

Sunt convins„, din discu˛iile pe care le-am avut cu unii dintre dumneavoastr„, c„ aceast„ situa˛ie poate fi generalizat„ la nivelul Óntregii ˛„ri. Este nevoie de o interven˛ie coerent„ ∫i eficient„, pentru a cointeresa farmaci∫tii s„ se implice mult mai intens dec‚t p‚n„ acum Ón mediul rural. Proiectul de lege sus˛inut de domnul ministru poate fi un bun Ónceput Ón acest sens.

Constitu˛ia Rom‚niei garanteaz„ cet„˛enilor dreptul la Óngrijire medical„, accesul la servicii medicale ∫i farmaceutice. Serviciile farmaceutice reprezint„ o component„ esen˛ial„ a serviciilor publice care contribuie la asigurarea unei st„ri mai bune de s„n„tate a popula˛iei. De aceea, este foarte important s„ veghem ca aceste servicii s„ fie corect prestate pentru Óntreaga popula˛ie, inclusiv pentru mediul rural, de multe ori vitregit.

V„ mul˛umesc.

Ioan Munteanu

#96985

V„ mul˛umesc frumos, doamn„ pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îAgricultura rom‚neasc„ Ón drum spre Uniunea European„“.

Œn interven˛ia sa din Parlament, premierul T„riceanu, vorbind despre echitabila distribuire a fondurilor bugetare pentru anul 2006, spunea c„: îAl patrulea domeniu prioritar pentru Rom‚nia este dezvoltarea agriculturii“ ∫i c„: îStatul urm„re∫te garantarea unor sume pentru a permite finan˛area Ón condi˛ii optime ∫i pentru acest sector“.

Care este adev„rul? Œn raportul de ˛ar„ recent dat publicit„˛ii domeniul agrar con˛ine cele mai multe puncte negative ∫i amenin˛„ Ón mod serios intrarea Rom‚niei Ón structurile europene. Œn condi˛iile Ón care 89% din Óntreaga suprafa˛„ a ˛„rii este desf„∫urat„ Ón mediul rural, iar 44% din popula˛ia Rom‚niei lucreaz„ Ón agricultur„, un raport al Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale arat„ c„ 76,3% din gospod„riile ˛„r„ne∫ti practic„ o agricultur„ de subzisten˛„, pe terenuri de p‚n„ la 1,17 ha, ∫i c„ doar 0,5% Ó∫i desf„∫oar„ activitatea sub forma unor societ„˛i cu terenuri de peste 100 de hectare.

Œn aceste condi˛ii, speciali∫tii din Guvernul T„riceanu consider„ c„ prin Programul îFermierul“ vor transforma terenul din spatele casei Ón ferma modern„ de peste 25 de hectare. Este foarte simplu de constatat c„ Ón realitate acest program, care va Ónghi˛i toat„ subven˛ia pentru agricultur„, vizeaz„ un num„r restr‚ns de beneficiari ∫i care se vor afla Ón imediata apropiere a actualei puteri.

Œntr-un interviu de pe postul na˛ional, ministrul Flutur promitea sanc˛iuni graduale pentru cei care nu lucreaz„ p„m‚ntul. Cui se adresa, de fapt, ministrul aviar? B„tr‚nilor de 60—70 de ani? Feciorilor acestora, muta˛i la bloc ∫i pe care nu-i intereseaz„ deloc p„m‚ntul aflat Ón paragin„? Sau poate produc„torilor agricoli care iau pe un litru de lapte mai pu˛in dec‚t pe sticla de ap„ mineral„ de jum„tate de litru pentru care nu se face nici un efort? Œn ciuda sanc˛iunilor graduale avansate de c„tre ministrul p„durar, cu siguran˛„ p„m‚nturile vor r„m‚ne Ón paragin„, c„ci sunt mult mai ieftine ∫i mai lesne de ob˛inut produsele din import, achizi˛ionate f„r„ probleme de c„tre membrii Guvernului T„riceanu.

™i acum Guvernul T„riceanu vine ∫i impoziteaz„ cu 16% ∫i veniturile ob˛inute din produc˛ia vegetal„ ∫i animalier„. Asta mai lipsea! Astfel, agricultura se Óndreapt„ spre dezastru.

Aurel Vl„doiu

#101979

î2005, anul marii dezam„giri“

Œn urm„ cu un an, rom‚nii au c„zut prad„ unei crunte dezam„giri. Au fost Ón∫ela˛i de lozinca ipocrit„ a unei alian˛e politice de conjunctur„, Óncropit„ la repezeal„. îS„ tr„i˛i bine!“ este un slogan electoral, care acum se aude ca un ecou din ce Ón ce mai slab Ón urechile milioanelor de rom‚ni p„c„li˛i de iluzia portocalie. Z‚mbetul marin„resc ∫i limbajul populist, demagogic al unui politician atipic le-a sucit min˛ile rom‚nilor care regret„ amarnic dup„ un an de guvernare a unei alian˛e realizate Ón prip„, f„r„ nici un program de guvernare.

Traian B„sescu a c‚∫tigat alegerile preziden˛iale din 2004 prin manipulare, prin mesaje mincinoase lansate Ón campania electoral„. Sintagma de îpre∫edinte juc„tor“ s-a transformat Ón îpre∫edinte generator de crize“. Pre∫edintele ac˛ioneaz„ pe zi ce trece ca s„-∫i consolideze puterea absolut„, un pre∫edinte care permanent bulverseaz„ clasa politic„ cu tot felul de idei precum parlament unicameral ∫i, astfel, un pre∫edinte care a exercitat de nenum„rate ori presiuni asupra justi˛iei, un pre∫edinte pentru care lupta Ómpotriva corup˛iei s-a dovedit a fi un slogan populist.

Œn acest an, puterea a pierdut pe toate fronturile, s-a m„cinat inutil Ón interior, iar rezultatele catastrofale le vedem acum cu to˛ii. Dac„ noi, Partidul Social Democrat, am l„sat la sf‚r∫itul mandatului o economie Ón cre∫tere de 8,3%, Ón acest an va cre∫te cu 3,8—4%. De asemenea, Ónregistr„m o infla˛ie de peste 8,5% fa˛„ de 7,5% c‚t preconizaser„ îspeciali∫tii“ Ón economie ai Alian˛ei. Bugetul pe anul 2006 va fi unul al minciunii ∫i al am„girii. Toate ministerele au primit fonduri doar pentru supravie˛uire, ca s„ nu mai vorbim de dezvoltare.

La un an de guvernare portocalie, putem spune, f„r„ teama de a gre∫i, c„ puterea actual„ a Ónregistrat e∫ecuri dup„ e∫ecuri, neating‚ndu-∫i nici unul dintre principalele scopuri, respectiv: organizarea de alegeri anticipate, schimbarea pre∫edin˛ilor celor dou„ camere ale Parlamentului, Ónlocuirea pre∫edin˛ilor consiliilor jude˛ene. Œn criz„ de imagine, ultima g„selni˛„ mediatic„ a pre∫edintelui Traian B„sescu este aceea c„ armata va interveni Ón solu˛ionarea crizei gripei aviare, substituind speciali∫tii Ón domeniu. Iat„ c„, Ón lips„ de activitate, pre∫edintele Ó∫i permite s„ arunce bomb„ dup„ bomb„, perl„ dup„ perl„ pe masa de studiu a mass-media.

Politica confuz„ a Guvernului T„riceanu, neputin˛a de a-i face pe rom‚ni îs„ tr„iasc„ mai bine“, ced„rile repetate ale alia˛ilor Ón fa˛a unui U.D.M.R. din ce Ón ce mai tupeist Ói vor determina pe rom‚ni s„ analizeze de-acum Ónainte cu mult mai mare aten˛ie pe cine vor pune ∫tampila Ón viitorul mai apropiat sau mai Óndep„rtat.

Aurel Gubandru

#106484

O chestiune important„, care-i vizeaz„ pe to˛i produc„torii agricoli, continu„ s„ tot fie pasat„ Óntre cabinetele mini∫trilor finan˛elor ∫i agriculturii, astfel c„ nici acum, cu c‚teva s„pt„m‚ni Ónaintea finalului de an, nu se ∫tie dac„ se introduce sau nu impozitul pe produc˛ia agricol„ Óncep‚nd cu 2006. Ministrul finan˛elor s-a pronun˛at pentru aplicarea acestei taxe, Ón vreme ce oficialii Ministerului Agriculturii consider„ c„ Ónc„ nu e cazul.

Mai mult, Ministerul Agriculturii trimite depe∫e Ón teritoriu, sper‚nd s„-i ralieze pe produc„tori ∫i agronomi Ón Óncercarea de a bloca noul impozit. La Direc˛ia Agricol„ Buz„u a sosit zilele trecute un comunicat Ón care, printre altele, se arat„: îConducerea Ministerului Agriculturii atrage aten˛ia c„ acest an a fost unul foarte dificil, cu pierderi de produc˛ie cauzate de ploi, astfel c„ introducerea noului sistem de impozitare ar descuraja refacerea zonelor calamitate ∫i recapitalizarea fermierilor“. De acord, dar produc„torii buzoieni pot lua cel mult act de bunele inten˛ii, f„r„ a putea Óns„ influen˛a deliber„rile celor Óndritui˛i s„ adopte o hot„r‚re clar„. De ce nu s-ar pune de acord domnii mini∫tri c‚nd se afl„ fa˛„ Ón fa˛„, cu prilejul reuniunilor guvernamentale?

Agricultorii rom‚ni ar trebui sprijini˛i cu speciali∫ti, utilaje agricole ∫i subven˛ii ca s„ poat„ face produc˛ie, nu s„ le fie puse impozite îpe supravie˛uire“, c„ci din produc˛ia agricol„ abia Ó∫i duc zilele de azi pe m‚ine. Ce

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/20.XII.2005 le mai lua˛i, domnilor guvernan˛i? Oricum, nu trebuie s„ v„ obosi˛i prea tare pentru c„ zilele lor sunt num„rate...

Nu crede˛i c„ o ˛ar„ cu agricultur„ performant„ este o ˛ar„ bogat„? Or, Rom‚nia, cu asemenea agricultur„, este aproape de colaps. M‚nc„m fructe ∫i legume de import. Unde sunt livezile ∫i gr„dinile noastre? Unde sunt utilajele agricole ∫i speciali∫tii no∫tri cu care ne m‚ndream?

Claudius Mihail Zaharia

#108451

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Anul acesta, din cauza perioadei lungi de tranzi˛ie prin care ˛ara noastr„ tot trece de 15 ani, anumite probleme din Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc au atins cote cel pu˛in Óngrijor„toare.

Œ∫i fac sim˛ite prezen˛a dispari˛ia disciplinei din mediul educa˛ional ∫i apari˛ia violen˛ei, a taxelor de protec˛ie, a drogurilor, a alcoolului Ón interiorul institu˛iilor de Ónv„˛„m‚nt. Acest flagel infrac˛ional s-a consolidat Ón Rom‚nia o dat„ cu sc„derea interesului ∫i a respectului pentru ∫i fa˛„ de unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt, at‚t din partea cadrelor didactice, din cauza salariilor mici, c‚t ∫i din partea elevilor ∫i studen˛ilor care nu mai v„d unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt ca deschiz„toare de drumuri Ón via˛„.

S-a ajuns ca Ón ∫coli, licee, universit„˛i, locuri unde copiii no∫tri ar trebui s„ mearg„ doar cu preocuparea de a acumula c‚t mai multe cuno∫tin˛e, de a-∫i face prieteni ∫i de a-∫i consolida Óncrederea Ón sine, litera de lege s„ fie for˛a fizic„, tupeul ∫i violen˛a. Ce se va alege din genera˛iile actuale de elevi, dac„ ace∫tia pleac„ de pe b„ncile liceului ferm convin∫i c„ dac„ ai bani sau mu∫chi po˛i face tot ce vrei?

Pentru rezolvarea acestei crize este nevoie de o reac˛ie bine planificat„ ∫i coordonat„, aplicat„ rapid ∫i Ón for˛„, a tuturor structurilor administrative care gestioneaz„ aspectele ce ˛in de educa˛ia tinerilor din Rom‚nia. fiara noastr„ trece printr-o perioad„ Ón care nu-∫i poate permite genera˛ii de tineri slab preg„ti˛i, care se g‚ndesc cum s„ plece mai repede Ón Spania sau Italia la cules c„p∫une, pentru a c‚∫tiga bani, bani pe care sunt ferm convin∫i c„ nu-i pot c‚∫tiga Ón ˛ar„ dac„ Ó∫i folosesc cuno∫tin˛ele acumulate Ón ∫coal„.

Apreciez decizia Jandarmeriei de a reveni la asigurarea ordinii Ón institu˛iile de Ónv„˛„m‚nt, dar nu este suficient. Fac un apel c„tre to˛i angaja˛ii institu˛iilor publice al c„ror obiect de activitate este s„ vegheze asupra condi˛iilor Ón care Ónva˛„ tinerii rom‚ni ∫i care din banii no∫tri Ó∫i c‚∫tig„ p‚inea s„ caute ∫i s„ g„seasc„ Ón cel mai scurt timp solu˛ia pentru scoaterea Ónv„˛„m‚ntului din starea Ón care se afl„.

Interesul tinerilor, stima˛i colegi, pentru ceea ce se Ónt‚mpl„ aici, activitate care practic reprezint„ democra˛ia Ón Rom‚nia, se dob‚nde∫te din b„ncile institu˛iilor de Ónv„˛„m‚nt.

V„ mul˛umesc.

Traian Constantin Iga∫

#110818

îCetatea Aradului trebuie s„ fie a ar„denilor!“ Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Fiecare dintre noi, cei care suntem azi aici, parte component„ a Parlamentului Rom‚niei, dator„m cet„˛enilor care ne-au votat ca prin tot ceea ce Ónf„ptuim s„ nu-i dezam„gim. Acest lucru este cu at‚t mai

important pentru noi, cei mai tineri dintre parlamentari, deputa˛i sau senatori, care trebuie s„ demonstr„m c„ tinere˛ea nu e doar o virtute, ci ∫i o calitate. Una dintre obliga˛iile pe care le avem, odat„ ale∫i, este aceea de a Óncerca prin toate mijloacele de care dispunem, ∫i m„ refer aici chiar ∫i la aceast„ declara˛ie politic„, s„ sprijinim comunitatea pe care o reprezent„m.

Ar„denii au Óncercat Óntotdeauna s„ se ridice deasupra a∫tept„rilor ∫i, de ce nu, prin ceea ce au Óntreprins, s„ dea un exemplu ∫i celorlal˛i. Azi doresc s„ v„ prezint unul dintre marile proiecte ar„dene prin care se sper„ ∫i se Óncearc„ a aduce o dezvoltare municipiului Arad, dar care are Ónc„ nevoie de sprijin pentru a fi realizat.

Imediat dup„ Revolu˛ia din 1989, autorit„˛ile locale ale municipiului Arad au demarat proiectul de trecere a Cet„˛ii Aradului din patrimoniul Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale Ón cel al autorit„˛ilor locale. Acest lucru se impunea cu at‚t mai mult cu c‚t cetatea, construit„ ca obiectiv militar de o deosebit„ importan˛„ Ónc„ din timpul domniei Mariei Tereza (1740—1780), ad„postea din anul 1919 o banal„ cetate, pentru ca dup„ 1989 puternica baz„ militar„ a Armatei Rom‚ne s„-∫i piard„ din interesul militar. Num„rul militarilor care au fost Óncorpora˛i Ón aceast„ unitate a Ónceput s„ scad„ vertiginos: dac„ la nivelul anului 1989 num„rul acestora se ridica la 3.000 de suflete, Ón prezent num„rul lor dep„∫e∫te cu pu˛in cifra de 700.

Acesta a fost Óns„ ∫i motivul principal pentru care autorit„˛ile locale au demarat proiectul de trecere a cet„˛ii Ón patrimoniul civil ∫i transformarea acesteia Óntr-un monument istoric ce ar putea deveni o atrac˛ie turistic„ important„ pentru ora∫.

De∫i atitudinea adoptat„ de Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale nu poate fi caracterizat„ ca fiind una îofensiv„“, solicit„rile au determinat ca autorit„˛ile locale s„ treac„ printr-o perioad„ de a∫teptare, acestea neput‚nd Ónc„ s„ g„seasc„ o rezolvare a problemei, Óntruc‚t se impune punerea la dispozi˛ie a fondurilor necesare construirii unei noi caz„rmi. Pe l‚ng„ aceste fonduri, va mai fi necesar„ o a doua rezerv„ de fonduri pentru transformarea cet„˛ii Ón muzeu, fonduri care se ridic„ la o valoare deloc de neglijat. O solu˛ie salvatoare pe care autorit„˛ile locale au identificat-o a fost ∫i cea de includere a obiectivului turistic pe lista UNESCO, fapt ce ar permite accesul la finan˛„ri externe. Este Óns„ un demers foarte dificil din varii motive.

Œn prezent, Ón incinta cet„˛ii func˛ioneaz„ un batalion mixt rom‚no-ungar de men˛inere a p„cii, Ónfiin˛at Ón 1998. Acesta este condus alternativ de Rom‚nia ∫i Ungaria, comanda fiind schimbat„ Ón fiecare an, iar militarii de aici au participat Ón ultimii ani la misiuni importante Ón Kosovo, Afganistan ∫i Irak. Œn ultima perioad„, autorit„˛ile locale din Arad au f„cut tot ce se putea face pentru realizarea acestui proiect. Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale ∫i-a anun˛at disponibilitatea de a ceda acest obiectiv, condi˛ion‚nd acest proiect de mutarea garnizoanei din Arad Ón vechea unitate militar„ din Lipova. Œns„ ∫i Ón acest caz costurile sunt foarte ridicate, ele cifr‚ndu-se la 200 miliarde de lei ∫i urm‚nd a fi suportate de autorit„˛ile locale, care sper„ s„ ob˛in„ sprijin din partea Ministerului Finan˛elor Publice.

O alt„ perioad„ de timp se va pierde din cauza unui protocol ce trebuie Óncheiat Óntre municipalitatea Arad ∫i M.Ap.N., protocol ce va cuprinde toate etapele ce trebuie

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/20.XII.2005 parcurse ∫i Óndeplinite de c„tre partea ar„dean„, precum ∫i suma care trebuie pl„tit„ pentru a putea intra Ón posesia Cet„˛ii Aradului.

Doresc s„ salut pe aceast„ cale toate demersurile ce au fost f„cute pentru ca aceast„ cetate s„ devin„ a ar„denilor, s„ devin„ un punct de atrac˛ie pentru cet„˛enii din toate col˛urile lumii, care apoi s„ aduc„ Aradului pu˛in din dezvoltarea pe care cu to˛ii ne-o dorim.

Œn condi˛iile democra˛iei ∫i economiei de pia˛„, Aradul tinde s„ se redefineasc„ ca zon„ de echilibru ∫i prosperitate la poarta de vest a ˛„rii.

Cristian Mihai Adomni˛ei

#115228

îDecada romilor trebuie s„ Ónceap„ ∫i la Ia∫i“

Rom‚nia este prima ˛ar„ care asigur„ pre∫edin˛ia Comitetului Interna˛ional de Coordonare a îDeceniului de incluziune a romilor“. îDecada romilor“ vine s„ r„spund„ unor nevoi sociale, economice ∫i de educa˛ie a comunit„˛ilor rome, Ón condi˛iile Ón care democra˛ia rom‚neasc„ recunoa∫te libertatea individului ∫i egalitatea de ∫anse ca valori fundamentale ale unei democra˛ii moderne.

Av‚nd la baz„ o realitate social„ incontestabil„, o idee generoas„ a societ„˛ii civile, valori morale reciproc acceptate, îDecada romilor“ Ó∫i propune s„ rup„ barierele men˛inute de temeri ∫i discrepan˛e ∫i s„ favorizeze accesul la educa˛ie, accesul la servicii sociale ∫i medicale, accesul la un loc de munc„ decent, accesul la o locuin˛„.

M„ voi implica personal Ón implementarea programelor îDecadei“ Ón jude˛ul Ia∫i, beneficiind deja de suportul activ al Prefecturii Ia∫i ∫i, Ón mod special, al consilierului pe probleme ale romilor, pentru c„ exist„ Ón jude˛ul Ia∫i comunit„˛i mari de cet„˛eni romi Ón R„duc„neni, Voine∫ti, Mironeasa, Grajduri, Ciurea, Mo˛ca care au probleme, Óncep‚nd cu accesul la sursele de ap„ potabil„ ∫i p‚n„ la accesul la educa˛ie, servicii medicale ∫i sociale. Cunosc situa˛ia revolt„toare Ón care comunit„˛ile de romi au fost folosite ca mas„ de manevr„ electoral„, Óntocmindu-se dosare de ajutor social sistate imediat dup„ alegeri, racorduri la re˛eaua de ap„ potabil„ Óntrerupte Ón dou„ s„pt„m‚ni dup„ alegerile locale, comportamente abuzive ∫i discriminatorii ale autorit„˛ilor publice locale. Depun toate eforturile, Ón limitele prev„zute de lege, pentru a rezolva astfel de situa˛ii, dar demersurile noastre vor avea un impact mult mai mare Ón momentul Ón care vor fi p„r˛i componente ale unui program coerent de ac˛iune la nivel institu˛ional.

Salut ini˛iativa Prefecturii Ia∫i de a efectua un recens„m‚nt propriu al popula˛iei rome, deoarece este un fapt recunoscut c„ datele recens„m‚ntului na˛ional efectuat nu reflect„ realitatea. Este esen˛ial ca romii s„ Ó∫i recunoasc„ apartenen˛a la comunitatea din care fac parte, fiind pe deplin convin∫i c„ statutul lor de rom nu este Ón m„sur„ s„ la prejudicieze ∫ansele de devenire ∫i pozi˛ia Ón societate. Trebuie, de asemenea, s„ lu„m Ón considera˛ie ∫i faptul c„, dac„ ne dorim s„ acces„m fonduri interna˛ionale ce vizeaz„ dezvoltarea comunit„˛ilor rome, trebuie s„ putem demonstra ∫i numeric c„ Óndeplinim criteriile de eligibilitate.

Doresc s„ atrag aten˛ia Ón mod special asupra necesit„˛ii preg„tirii de speciali∫ti romi Ón administra˛ia public„ local„, capitol extrem de deficitar ∫i care are o

importan˛„ major„ Ón perspectiva managerierii eficiente a comunit„˛ilor de romi ∫i a problemelor acestora.

Œnchei cu speran˛a c„ îDeceniul de incluziune a romilor“ va fi un program multina˛ional de succes, cu rezultate remarcabile, pe care le voi putea cuantifica ∫i Ón comunit„˛ile jude˛ului Ia∫i, ∫i ne va deschide inima ∫i mintea spre valorile morale ∫i democratice pe care ni le Ónsu∫im Ón discursurile noastre.

Dan Mihai Marian

#118310

îSistemul sanitar din Rom‚nia trebuie reformat Ón beneficiul pacien˛ilor, nicidecum pentru bun„starea feudalilor din spitale“

Asist„m zilele acestea la o avalan∫„ de comentarii, lu„ri de pozi˛ii ∫i declara˛ii pro ∫i contra referitoare la m„surile de reform„ Óntreprinse de ministrul s„n„t„˛ii, Eugen Nicol„escu. Mass-media are parte, pe final de an, de un nou subiect fierbinte: demiterea unor directori de spitale publice, acuza˛i de incompeten˛„ ∫i management defectuos Ón gestionarea fondurilor de care au beneficiat unit„˛ile sanitare pe care le-au condus.

Reforma demarat„ cu curaj de ministrul Nicol„escu, un finan˛ist liberal prin excelen˛„, a primit o replic„ dur„ din partea feudalilor din spitale, preocupa˛i mai mult de beneficiile personale dec‚t de calitatea serviciilor medicale prestate. Multe lucruri s-au schimbat Ón societatea rom‚neasc„ Ón to˛i ace∫ti ani care s-au scurs de la momentul decembrie 1989, Óns„ Ón domeniul s„n„t„˛ii totul pare Óncremenit Óntr-un proiect f„r„ finalitate. Nimeni nu i-a luat la Óntreb„ri pe cei care de at‚˛ia ani manageriaz„ falimentul s„n„t„˛ii publice. Dimpotriv„, to˛i cei care s-au aflat vremelnic Ón fruntea Ministerului S„n„t„˛ii au c„utat s„ se pun„ bine cu grupurile de interese ce graviteaz„ Ón jurul acestui domeniu: grupul feudalilor din spitale ∫i grupul distribuitorilor de medicamente ∫i materiale sanitare.

Pentru to˛i ace∫tia s„n„tatea reprezint„ un domeniu Ón care se pot face afaceri foarte profitabile. Practic, sistemul public de s„n„tate este parazitat de aceast„ mafie a intereselor ˛esute Óntre directorii de spitale ∫i distribuitorii de medicamente ∫i materiale sanitare. Totul se desf„∫oar„ Ón virtutea unor combina˛ii numai de ei ∫tiute ∫i care fraudeaz„ de ani de zile statul ∫i-l p„gubesc.

C‚nd vine vorba de calitatea serviciilor medicale, feudalii spitalelor strig„ sus ∫i tare c„ sistemul de s„n„tate este subfinan˛at, c„ se aloc„ prea pu˛ine fonduri, chipurile, pentru s„n„tatea bietului rom‚n. Niciodat„ ace∫ti distin∫i domni nu s-au referit la calitatea serviciilor medicale oferite, calitate care ar trebui s„ fie exprimat„ Ón gradul de satisfac˛ie a cet„˛eanului, beneficiar al serviciilor medicale. Cei mai mul˛i dintre cei care au accesat serviciile medicale din sistemul public se declar„ mai degrab„ nemul˛umi˛i de modul Ón care au fost trata˛i. Iar acest lucru se datoreaz„ nu numai subfinan˛„rii sistemului, ci ∫i managementului p„gubos.

Ca orice liberal autentic, ministrul Eugen Nicol„escu a demarat reforma Ón domeniul s„n„t„˛ii pornind de la principiul conform c„ruia important este nu ceea ce crede statul c„ este bine pentru cet„˛eni, ci ceea ce cred cet„˛enii Ón∫i∫i c„ este bine pentru ei. Tradus Ón practica managementului calit„˛ii serviciilor, acest principiu sun„ astfel: îS„ lucrezi Óntotdeauna orientat spre nevoile beneficiarilor direc˛i!“ Acest lucru Ónseamn„ c„ orice

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/20.XII.2005 reform„ Ón domeniul s„n„t„˛ii trebuie s„ aib„ ca scop satisfacerea beneficiarilor ei direc˛i, pacien˛ii. Œns„ aceast„ reform„ nu poate fi implementat„ f„r„ o schimbare radical„ a modului Ón care s-a f„cut management sanitar Ón Rom‚nia de mai bine de jum„tate de secol.

Reforma Ónt‚mpin„ cea mai acerb„ rezisten˛„ din partea celor care nu vor s„ aud„ de cumulul de func˛ii ∫i conflictul de interese. Probabil c„ numai Ón Rom‚nia po˛i Ónt‚lni superoameni gen Sorin Oprescu, care poate conduce simultan dou„ spitale universitare, alte dou„ mai mici arondate acestora, Ón paralel cu activitatea de senator, profesor universitar, medic primar chirurg ∫i, Ón timpul liber, conduc„torul feudalilor din spitale r„scula˛i Ómpotriva reformei lui Nicol„escu. Atitudinea g„∫tii conduse de doctorul Oprescu poate fi caracterizat„ prin celebra replic„: îS„ se revizuiasc„ primesc, dar s„ nu se schimbe nimic!“ Cu alte cuvinte, s„ se fac„ reform„ Ón s„n„tate, dar s„ r„m‚n„ domnii directori de spitale cu privilegiile lor. Stimabilii clameaz„ subfinan˛area cronic„ ∫i solicit„ mai mul˛i bani, dar pe care s„-i cheltuiasc„ a∫a cum ∫tiu ei mai bine, adic„ ca ∫i p‚n„ acum ∫i, dac„ se poate, neÓntreba˛i de nimeni!

Mesajul acestei declara˛ii este c„ revolta feudalilor din spitale este lipsit„ de orice argument de bun-sim˛, iar reforma Óntreprins„ de ministrul Nicol„escu trebuie s„ continue. Dac„ aceast„ reform„ va e∫ua, atunci o dat„ cu ea e∫ueaz„ ∫i speran˛ele noastre de a avea parte de servicii medicale decente.

Daniela Popa

#122802

Declara˛ie politic„ privind desemnarea reprezentan˛ilor diasporei rom‚ne∫ti Ón Parlament

Integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ impune recunoa∫terea ∫i ap„rarea drepturilor tuturor minorit„˛ilor, indiferent de etnie. Faptul c„ statul rom‚n acord„ libertate de expresie ∫i este ap„r„torul acestora a fost recunoscut de c„tre oficialii Uniunii Europene Ón nenum„rate r‚nduri, cu ocazia analizelor prilejuite de elaborarea rapoartelor de ˛ar„.

Constitu˛ia Rom‚niei asigur„ reprezentarea minorit„˛ilor na˛ionale Ón Parlament. Exist„ Óns„ o minoritate care din p„cate este ignorat„ Ón prezent de statul rom‚n: diaspora. Conform Legii nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputa˛ilor ∫i a Senatului, cet„˛enii rom‚ni cu drept de vot din diaspora rom‚n„ voteaz„ acelea∫i persoane care candideaz„ Ón circumscrip˛ia electoral„ a municipiului Bucure∫ti.

Œn spiritul art. 7 din Constitu˛ia Rom‚niei, care precizeaz„ c„: îStatul sprijin„ Ónt„rirea leg„turilor cu rom‚nii din afara frontierelor ˛„rii ∫i ac˛ioneaz„ pentru p„strarea, dezvoltarea ∫i exprimarea identit„˛ii lor etnice, culturale, lingvistice ∫i religioase“, este necesar ca aceast„ categorie a electoratului s„ fie reprezentat„ de persoane care provin chiar din diaspora. Aceste persoane pot contribui la realizarea unor leg„turi c‚t mai str‚nse Óntre rom‚nii din ˛ar„ ∫i cei din str„in„tate. Cei care vor fi desemna˛i prin asemenea procedur„ cunosc mult mai bine situa˛ia comunit„˛ilor rom‚ne∫ti de peste hotare ∫i pot ac˛iona mai eficient Ón favoarea solu˛ion„rii lor. La acest aspect se mai adaug„ ∫i faptul c„ prezen˛a personalit„˛ilor din diaspora ca membri ai Parlamentului Rom‚niei constituie un avantaj ∫i pentru activitatea de lobby a Rom‚niei Ón plan interna˛ional.

Men˛ion„m c„ reglementarea alegerii unui deputat ∫i a unui senator ca reprezentan˛i Ón Parlament a fost chiar o cerin˛„ a diasporei rom‚ne∫ti, exprimat„ recent Ón contextul unor Ónt‚lniri cu oamenii politici. Œn vederea reprezent„rii adecvate Ón Parlament a intereselor diasporei rom‚ne∫ti, am depus o propunere legislativ„ care s„ reglementeze alegerea reprezentan˛ilor s„i — un mandat de deputat ∫i un mandat de senator — Ón Parlamentul Rom‚niei, pe baz„ de scrutin uninominal cu un singur tur.

Am convingerea c„ Parlamentul Rom‚niei va adopta aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ care acord„ libertate de expresie diasporei rom‚ne∫ti.

Declara˛ie politic„ privind introducerea votului uninominal

Democra˛ia este definit„ Ón esen˛a sa de suveranitatea poporului, iar aceasta nu se poate exercita Óntr-un climat politic caracterizat de lupte intra ∫i interpartinice, lupte ale orgoliilor, ce pun Ón plan secundar interesul cet„˛eanului.

Dup„ 15 ani de democra˛ie, institu˛ia Parlamentului se afl„ Óntr-un moment critic privind felul Ón care este perceput„ de c„tre aleg„tori. Faptul c„ Óncrederea popula˛iei Ón forul legislativ al Rom‚niei se afl„ la cote sc„zute, dup„ cum arat„ Ón mod repetat sondajele din ultima perioad„, este Óngrijor„tor. Simbolul democra˛iei, Parlamentul, ca expresie a voin˛ei poporului, este Ón pericol de discreditare.

Cauzele acestei st„ri de lucruri se plaseaz„ at‚t la nivelul institu˛iilor ∫i oamenilor politici, c‚t ∫i la nivelul societ„˛ii: insuficienta coordonare ∫i comunicare institu˛ional„, structura organizatoric„ deficitar„ ce Óngreuneaz„ satisfacerea func˛iilor specifice, precum ∫i disfunc˛ionalit„˛i majore Ón comunicarea dintre parlamentari ∫i electorat.

Œn Rom‚nia, ale∫ii sunt oamenii unor partide, iar electoratul alege Ón func˛ie de eticheta partizan„ a candida˛ilor. Calit„˛ile personale, programele politice conteaz„ mai pu˛in. Corpul electoral exercit„ astfel o îalegere colectiv„“ prin intermediul partidelor politice, ceea ce implic„ o restr‚ngere a suveranit„˛ii sale. Teoretic, decizia electoratului este liber„, Óns„ ea depinde de calcule din interiorul partidelor a c„ror expresie sunt listele electorale. Controlul aleg„torilor Ón procesul selec˛iei celor ce Ól reprezint„ este foarte redus.

De-a lungul diferitelor legislaturi s-au Ónregistrat diverse propuneri legislative prin care se inten˛iona reformarea sistemului electoral rom‚nesc prin introducerea votului uninominal. Nici unul dintre aceste proiecte de modificare a tipului de scrutin nu au urmat procedura legislativ„ p‚n„ la cap„t, r„m‚n‚nd Ón diferite stadii de dezbatere, dup„ care au fost retrase de pe ordinea de zi. Œn acest context, apreciem ∫i salut„m recenta decizie a Birourilor permanente ale celor dou„ Camere ale Parlamentului Rom‚niei, care au decis Ónfiin˛area unei Comisii comune pentru elaborarea Codului electoral, act normativ menit s„ reglementeze pe viitor alegerile parlamentare, alegerile locale, precum ∫i alegerea reprezentan˛ilor rom‚ni Ón Parlamentul European.

Modificarea tipului de scrutin pentru alegerea deputa˛ilor ∫i senatorilor va deschide calea de trecere de la politician la om politic, de la individ la cet„˛ean, de la ac˛iunea politic„ ineficient„ la ac˛iunea politic„ ra˛ional„ ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/20.XII.2005 pragmatic„. Votul uninominal este o metod„ de selec˛ie a parlamentarilor, care Ói determin„ pe ace∫tia s„ se orienteze mai mult asupra problemelor specifice din teritoriu. Filialele de partid vor fi nevoite s„ se prezinte cu reprezentan˛i reali ai interesului local ∫i vor fi nevoite s„ cunoasc„ mai bine realit„˛ile specifice. Programele politice ∫i platformele electorale vor c‚∫tiga Ón precizie, concrete˛e ∫i vor fi r„spunsuri reale la situa˛iile semnalate. Mai mult dec‚t at‚t, lupta politic„ se va transforma Ón competi˛ie politic„, iar miza competi˛iei politice nu va fi doar ob˛inerea guvern„rii, ci guvernarea Óns„∫i. Actorul politic va fi mai preocupat de a lua leg„tura cu oamenii care l-au ales, va fi mai interesat de a face dovada calit„˛ilor ∫i pragmatismului s„u, iar cariera sa politic„ nu va mai depinde de pozi˛ia sa Ón sistemul de rela˛ii intrapartinice.

Sper„m ca acest Cod electoral s„ determine schimbarea comportamentului clasei politice ∫i reorientarea valorilor reprezentan˛ilor electoratului Ón Parlamentul Rom‚niei pe coordonate noi, impuse de iminenta aderare a Rom‚niei la Uniunea European„.

Ioan Aurel Rus

#129003

Declara˛ie politic„: îCei ce seam„n„ azi v‚nt m‚ine vor culege furtun„!“

Moto: îNedreptatea trebuie s„ o supor˛i p‚n„ la momentul potrivit“ (Alfred Copus)

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegii,

Din ce Ón ce mai mul˛i oameni ni se adreseaz„ Óngrijora˛i de noul asalt al ∫ovinismului maghiar Ómpotriva rom‚nilor, a suveranit„˛ii ∫i integrit„˛ii Rom‚niei. O parte impresionant„ dintre ace∫tia, despre rom‚ni este vorba, ne spun c„ aproape Ón acela∫i mod s-au petrecut lucrurile ∫i Ónainte de Dictatul de la Viena.

Ofensiva iredenti∫tilor maghiari ia forme tot mai acute. Pe l‚ng„ problema autonomiei unor teritorii cu pondere maghiar„, a ini˛iativei privind legea minorit„˛ilor, ca s„ pun„ capac la toate vor ∫i separarea pe criterii etnice a studen˛ilor Universit„˛ii îBabe∫—Bolyai“ ∫i, ca o culme a neobr„z„rii, pe seama statului rom‚n.

Una dintre cele mai uzitate minciuni a fost ∫i este aceea care sus˛ine c„ rom‚nii nu ar acorda drepturile cuvenite minorit„˛ii maghiare, c„ i-ar marginaliza. Cu asemenea invective s-au Ónf„˛i∫at ∫i forurilor europene ∫i interna˛ionale dup„ 1989, mai ceva ca acei copii p‚r‚cio∫i de la gr„dini˛„. Interesant este c„ modul de ac˛iune nu este nou, ci tot unul vechi, perimat, arunc‚nd f„r„ jen„ p„catele lor Ón seama altora, ca Ón zicala cu ho˛ul care strig„: îprinde˛i ho˛ii!“ Ac˛iunile de izolare ale maghiarilor fa˛„ de rom‚ni ∫i de jignire a acestora nu sunt noi, dar nici nu sunt generalizate la to˛i maghiarii, ci numai la acea parte de maghiarime cu atitudine ∫ovin„, dispre˛uitoare fa˛„ de popula˛ia majoritar„.

Aspecte de acest gen, deloc Ónt‚mpl„toare, au fost povestite de un rom‚n din cartierul S„rata, bun prieten, dup„ cum afirma, cu to˛i maghiarii, Ón afar„ de cei care singuri s-au separat, printr-o atitudine inamical„. Au copil„rit ∫i tr„it Ómpreun„, au avut acelea∫i bucurii ∫i necazuri, dar au fost unii care au f„cut numai r„u, ∫i nu Ón trecutul Óndep„rtat, ci Óntr-unul apropiat zilelor noastre.

Œnceputul dezbin„rii, a sc‚rbei, cum zic ˛„ranii, ne spunea omul cu durere Ón suflet, Óntre rom‚nii ∫i maghiarii din S„rata a pornit de la un pop„ venit Ón

localitate de pe alte meleaguri, pe la Ónceputul anilor ’80. Pentru a Ón˛elege mai bine, omul ne-a exemplificat printr-un obicei al locuitorilor din S„rata, existent, de altfel, Ón majoritatea localit„˛ilor cu popula˛ie amestecat„. Œn noaptea de Anul Nou, to˛i cet„˛enii se adunau la un loc, Ón frunte cu cei doi preo˛i, ortodox ∫i reformat, care se adresau fiecare enoria∫ilor ambelor culte. F„r„ s„ ˛in„ seama care de ce na˛ie este, to˛i se gratulau cu ur„ri de bine ∫i s„n„tate, prosperitate ∫i bucurii pentru anul Ón care se intra.

Noul preot reformat a c„lcat tradi˛ia prin refuzul de a permite al„turarea celor dou„ comunit„˛i etnice chiar Óntr-o asemenea ocazie. A refuzat dialogul cu preotul ortodox ∫i a f„cut mult r„u bunelor rela˛ii statornicite Óntre rom‚nii de etnie ∫i confesiune diferite. S-a Ómpotrivit c„s„toriilor mixte Óntre tinerii celor dou„ etnii, consider‚ndu-i pe rom‚ni ˛igani cu care nu au a se amesteca maghiarii, apropo de toleran˛a ∫i respectul fa˛„ de alte etnii ale unor ∫ovini sadea. Chiar a exemplificat prin cazul unui intelectual, venit de undeva din sudul ˛„rii, Óndr„gostit de o fat„ maghiar„, care ∫i ea Ói Ómp„rt„∫ea sentimentele, ∫i pe care popa din rom‚n puturos ∫i ˛igan nu-l scotea. A recurs la presiuni ∫i amenin˛„ri asupra fetei ∫i familiei acesteia pentru a-i determina s„ renun˛e la mariajul preconizat. Spre cinstea lor, fata ∫i familia nu au cedat ∫i totul s-a Óncheiat ca Óntr-o poveste ur‚t„ cu un sf‚r∫it frumos.

Am vrut s„ reliefez c„ nu to˛i maghiarii trebuie b„ga˛i Ón aceea∫i oal„. Oamenii simpli se Ón˛eleg, ∫i chiar foarte bine, p‚n„ nu apar cei cu interese str„ine de ale acestora. Aspecte pozitive, dar mai ales negative sunt semnalate totu∫i frecvent ∫i Ón alte localit„˛i, printre care Brani∫tea, Nimigea, Tonci, F‚nt‚ni˛a ∫i altele.

Ca un corolar la toate aceste semnale ce le primim este ideea c„ ac˛iunile maghiarilor din ultima vreme Óngrijoreaz„ pe celelalte etnii, inclusiv pe unii maghiari. Tendin˛ele separatiste ale maghiarilor se manifest„ de la gr„dini˛„ ∫i p‚n„ la facultate, Ón ceea ce prive∫te copiii ∫i tineretul, dar ∫i la ceilal˛i indivizi c„zu˛i Ón plasa unei propagande ∫ovine, xenofobe. Asemenea acte de izolare ∫i de separatism etnic nu s-au f„cut niciodat„ din ini˛iativa rom‚nilor.

Dac„ p‚n„ Ón 1989 mici disensiuni se mai creau Óntre tinerii celor dou„ na˛ionalit„˛i, cu ocazia unor petreceri, tot pe fondul separatismului, acum au organismul anume creat, U.D.M.R., care conduce nu din umbr„, ci la lumina zilei activit„˛ile antirom‚ne∫ti. Cu toate favoritismele ∫i plusul de drepturi pe care le-au dob‚ndit, Ón mod necinstit, reprezentan˛ii U.D.M.R.-i∫ti, ajun∫i Ón func˛ii poate prea mari ∫i nemeritate Ón Rom‚nia, ˛ip„ ca din gur„ de ∫arpe c„ nu au drepturi. Se pl‚ng pe la tot felul de organisme interna˛ionale, mint ∫i p„c„lesc lumea.

Ar fi cazul s„ se mai domoleasc„, s„ aplice dictonul care spune: îRespect„, dac„ vrei s„ fii respectat!“, s„ mai lase aerele de st„p‚ni ∫i s„-∫i aduc„ aminte c„ Rom‚nia nu este un sat f„r„ c‚ini, s„ nu mai semene discordie ∫i ur„ Óntre maghiari ∫i alte etnii. Totul este ∫i Ómpotriva firii ∫i a legii lui Dumnezeu, ai c„rui fii suntem cu to˛ii.

Nedrept„˛ilor care li se fac rom‚nilor azi — ∫i maghiarii sunt tot cet„˛eni ai Rom‚niei —, necazurilor ∫i dec„derii morale Ón care se zbat nu le ad„uga˛i ∫i vrajba na˛ional„, domnilor udemeri∫ti!

De aceea am considerat potrivit motoul citat din Alfred Copus, care ar putea fi t„lm„cit ∫i prin Óntrebarea pe

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/20.XII.2005 care Cicero a adresat-o Ón Senatul roman conspiratorului Catilina: îP‚n„ c‚nd, Catilina, vei abuza de r„bdarea noastr„?“

C„t„lin Ovidiu Buh„ianu Obuf

#134842

îEduca˛ia portocalie, educa˛ie ratat„“

Educa˛ia, ca obiectiv na˛ional, se reg„se∫te cu prioritate pe agenda de lucru a oric„rui Guvern care dore∫te cu adev„rat ca societatea pe care o reprezint„ s„ fie competitiv„, ∫i asta printr-o formul„ simpl„: instruc˛ie prin educa˛ie, ∫i nu invers.

Este foarte important s„ se fac„ deosebirea Óntre ceea ce trebuie s„ fac„ un elev c‚nd vine la ∫coal„ ∫i ceea ce se Ónt‚mpl„ de fapt Ón realitate. Genera˛ii de elevi se perind„ prin ∫colile rom‚ne∫ti f„r„ s„-∫i dea seama cu adev„rat de ceea ce reprezint„ aceasta pentru na˛iune, pentru viitorul s„u ∫i, de ce nu, pentru perspectiva unei vie˛i mai bune.

Dovada unei lipse de interes pentru educa˛ie din partea Guvernului T„riceanu o reprezint„ Ón primul r‚nd bugetul alocat acestui domeniu, un buget îportocaliu“ ce nu prea se reg„se∫te Ón sloganul îS„ tr„i˛i bine!“ din campania electoral„ a Alian˛ei D.A. O alt„ dovad„ o reprezint„ modul Ón care a fost tratat„ greva cadrelor didactice ∫i a materiei pe care elevii vor sau nu s„ o recupereze, plata diferen˛iat„ a orelor pierdute Ón timpul grevei — ceea ce denot„ o inconsecven˛„ Ón managementul M.E.C. — ∫i, ceea ce ridic„ pe culmile anormalului ∫i ale ridicolului, violen˛a, at‚t asupra elevilor, c‚t ∫i a profesorilor, ce se reg„se∫te Ón unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt, cumulat„ cu partide de sex Óntre elevi de v‚rste fragede. Anchete sumare ∫i evazive, ce au ca scop doar aplanarea ∫i minimalizarea efectelor acestor evenimente nefericite, ∫i finalizate prin destituiri ale directorilor de ∫coli nu reprezint„ cea mai eficient„ solu˛ie pentru rezolvarea acestor probleme din ∫coala rom‚neasc„.

Se cheltuiesc sume uria∫e prin programe specifice ∫i O.N.G.-uri fantom„ pentru a∫a-zise proiecte educative, dar nimeni nu spune cu adev„rat care este eficien˛a acestor ac˛iuni, c„ prin finan˛area acestor activit„˛i nu se urm„re∫te altceva dec‚t ca aceste fonduri s„ ajung„ Ón buzunarele unor a∫a-zi∫i speciali∫ti Ón ale educa˛iei, ∫i nu pentru a avea o genera˛ie viitoare de calitate. Cu vorbe goale ∫i amenin˛„ri nu se poate face mai nimic, poate doar un Ónv„˛„m‚nt de foarte slab„ calitate, a∫a cum sunt ∫i reprezentan˛ii acestui Guvern.

Salarizarea cadrelor didactice, nivelul de trai al cet„˛eanului de r‚nd, comportamentul copiilor no∫tri atunci c‚nd merg la ∫coal„ pot reprezenta at‚t adev„rata fa˛„ a Guvernului T„riceanu, c‚t ∫i indicatorii macroeconomici cu care se tot laud„ Alian˛a D.A cea îportocalie“.

Iuliu Nosa

#137339

Titlul ∫i tema interven˛iei mele de ast„zi este îReforma licuricilor“.

De∫i pare mai degrab„ o abordare hilar„ sau de pamflet, v„ asigur c„ o voi expune ∫i trata Ón modul cel mai serios cu putin˛„ ∫i, desigur, cu Óngrijorare. Nu fac dec‚t s„ enun˛ ∫i s„ definesc, prin sintagme proprii liderului Alian˛ei, Traian B„sescu, schema pe care se construie∫te reforma pe care ne-o propun actualii guvernan˛i.

Œn spatele unor mesaje declarative, intens sfor„itoare, pe toate canalele media, despre progresele spectaculoase ale reformei Ón Rom‚nia se ascunde o realitate care nu numai c„ nu se mi∫c„ spre un orizont al speran˛ei, dar regreseaz„. Este tot mai vizibil„ neputin˛a mini∫trilor D.A. de a controla ∫i guverna eficient problemele reale ale domeniilor de resort.

Spre exemplu, la justi˛ie, doamna Macovei reu∫e∫te s„ ne readuc„ Ón memorie perioada de trist„ amintire a metodelor ∫i proceselor din epoca stalinist„. Marea corup˛ie este planificat„ a fi instrumentat„ cu liste ∫i teme fixe, bineÓn˛eles, dup„ criterii politice. Sistemul juridic risc„ s„ devin„ o imens„ gaur„ neagr„ care va Ónghi˛i Ón scurt timp fragilele c‚∫tiguri ale democra˛iei rom‚ne∫ti, greu stabilizate. Frustr„rile profesionale acumulate Ón perioada stagiului O.N.G.-ist, ∫i nu numai, sunt refulate ast„zi Óntr-o strategie de comand„ ∫i de comando.

La s„n„tate, ministrul Nicol„escu, Ón plin„ epidemie de rujeol„ de propor˛ii ∫i efecte f„r„ precedent Ón ultimii ani, demite 15 directori de spitale. BineÓn˛eles, Ón buna practic„ a Alian˛ei, demiterile se fac direct la televizor, ca ∫i arest„rile de altfel. Copiii bolnavi de rujeol„ mor ∫i ei Ón direct la televizor. M„surile sunt clar politice, arbitrare ∫i ilegale. Preval‚ndu-se de teoria managementului defectuos, care trebuie verificat„ de la caz la caz, domnul Nicol„escu distrage aten˛ia de la problema real„ ∫i grav„ a sistemului de s„n„tate: rujeola. Explozia epidemic„ este rezultatul direct ∫i determinat al managementului incompetent al celor doi mini∫tri ai s„n„t„˛ii din actuala guvernare. ™i Ón acest caz interven˛iile justific„ aprecierea a∫a-zisei politici reformiste ca o reform„ a licuricilor, interesa˛i doar de chestiuni de imagine, circ ieftin ∫i oportunit„˛i politice.

Primul an de guvernare, prin rezultatele ∫i efectele sale, se define∫te ca o pies„ de teatru slab„, comercial„, Ón care actorii de m‚na a treia se str„duiesc Ón parte fiecare ∫i pe toate canalele mediatice s„ dea c‚t mai mult circ s„racilor ∫i c‚t mai mult„ ∫i alb„ p‚ine boga˛ilor.

Populism Ón fa˛a maselor, loialitate fa˛„ de clientela politic„ ∫i economic„!

Viorel Oancea

#139950

îO problem„ de moral„“

Œn ultimul timp, at‚t prin ziare, la televiziune ∫i chiar Ón vorbirea curent„, am Ónt‚lnit tot mai des termenul de îc„p∫unar“.

N-ar fi nimic r„u Ón asta, fiind vorba de cet„˛enii ˛„rii noastre, de cei care convie˛uiesc al„turi de noi ∫i care, din motive economice sau pentru un c‚∫tig mai bun, s-au angajat pentru a presta o munc„ cinstit„. Nedumerirea mea a ap„rut din momentul Ón care mi-am dat seama c„ acest termen de îc„p∫unar“ are, Ón mass-media ∫i Óntr-o parte a opiniei publice, un cu totul alt sens: oameni care se umilesc pentru un trai ∫i o leaf„ mai bun„, oameni care se preteaz„ la o munc„ Ónjositoare, ∫i nu v„d de ce ar fi culesul c„p∫unilor ceva Ónjositor. Din p„cate, termenul de îc„p∫unar“ s-a extins la aproape to˛i cei care depun o munc„ cinstit„ Ón str„in„tate ∫i nu ne-am mira ca, Óntr-un timp relativ scurt, cei denumi˛i îc„p∫unari“ s„ fie identifica˛i cu ceva r„u, nefolositor, oameni cu o moralitate incert„, s„ se ajung„ de la denumirea unei ocupa˛ii onorabile la ceva dezonorant.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/20.XII.2005 Ce m„ face s„ iau aceast„ atitudine de ap„rare a acestor oameni onorabili ar fi urm„toarele: domnul Marian Mustea˛„, director Ón B.N.R., Ón cadrul unei dezbateri pe teme economice, a prezentat cifre mai mult dec‚t gr„itoare, ∫i anume: casele de schimb valutar au cump„rat de la rom‚nii de peste hotare 7,5 miliarde de euro. Soldul net al acestor opera˛iuni financiare este de peste 4 miliarde de dolari, bani intra˛i ca valut„ forte Ón economia ˛„rii. Socotind ∫i 35% din sume Ón euro, care intr„ Ón ˛ar„ pe c„i neoficiale, prin cei care se reÓntorc Ón concedii, prin prieteni etc., numai Ón luna august anul curent s-au schimbat 1,2 miliarde de euro, sum„ provenit„ de la ace∫ti oameni cinsti˛i, considerat„ de B.N.R. ca una record.

Mai ad„ug„m c„, dac„ am avea curiozitatea ∫i interesul de a vedea satele din care au plecat ace∫ti oameni s„ munceasc„ cinstit, am avea surpriza s„ vedem adev„rate str„zi de vile, de case dotate pentru un trai civilizat, automobile ce ar face cinste celor ce vin cu termenul peiorativ de îc„p∫unar“.

Toate acestea m„ fac s„ v„ chem pe to˛i cei ce dorim s„ respect„m munca cinstit„ s„ avem o atitudine corect„ fa˛„ de ace∫ti oameni cinsti˛i.

Vasile Pu∫ca∫

#143826

Declara˛ie politic„ privind tendin˛ele actualei guvern„ri de a Ónc„lca principiile statului de drept.

Permite˛i-mi s„ vorbesc ast„zi despre tendin˛ele actualei guvern„ri de a Ónc„lca principiile statului de drept.

Œn decembrie 2004, c‚nd au fost finalizate negocierile de aderare la Uniunea European„, Comisia a subliniat

faptul c„ Ón Rom‚nia statul de drept func˛ioneaz„, c„ exist„ o economie de pia˛„ func˛ional„, c„ avem bagajul legislativ necesar pentru aderarea la Uniunea European„. Ceea ce se recomanda era aplicarea legisla˛iei Ón vigoare, precum ∫i asigurarea func˛ion„rii institu˛iilor statului.

Una dintre lozincile cu care a venit la putere Alian˛a D.A. s-a referit la Ónt„rirea autorit„˛ii institu˛iilor statului. Cu toate acestea, dup„ preluarea puterii de c„tre actuala coali˛ie guvernamental„, Rom‚nia a fost scena unor grave Ónc„lc„ri ale principiilor statului de drept. Œn vreme ce oficiali ai Uniunii Europene ne recomand„ s„ consolid„m institu˛iile statului, s„ Ónt„rim autoritatea de care au nevoie Óntr-un stat de drept, reprezentan˛i ai coali˛iei de guvernare sfideaz„ cele mai elementare reguli ale democra˛iei.

Recent, unul dintre copre∫edin˛ii Alian˛ei D.A. afirma c„ se vor g„si alte metode ∫i c„i legale de a se schimba pre∫edin˛ii Parlamentului. Am avut ocazia s„ reform„m cu adev„rat aceast„ institu˛ie esen˛ial„ pentru democra˛ia unui stat, Óns„ s-a preferat limitarea Óntregii dezbateri Ón jurul unor articole din regulament care se refereau exclusiv la modalitatea de schimbare a pre∫edin˛ilor Parlamentului. Decizia dat„ de Curtea Constitu˛ional„ Ón privin˛a acestor articole este negat„ de actuala majoritate parlamentar„ ∫i se caut„ alte mijloace de impunere a ei.

Frecvent apare Óntrebarea dac„ Executivul func˛ioneaz„ la Palatul Victoria sau la Palatul Cotroceni, suprapunerile ∫i contorsion„rile de competen˛e asociate celor dou„ palate gener‚nd nu numai incoeren˛„ decizional„, ci ∫i confuzii ∫i sincope Ón activitatea celor dou„ institu˛ii.

Œn aceste condi˛ii, permite˛i-mi s„ m„ Óntreb cum vom putea consolida institu˛iile statului. Dac„ tot se neag„ deciziile institu˛iilor statului de drept, ne putem a∫tepta s„ se propun„ chiar desfiin˛area lor, ∫i aceasta doar pentru c„ Ón viziunea actualei puteri institu˛ii îindependente“ Ónseamn„ instrumente pentru realizarea intereselor sale de grup. Preocuparea permanent„ a actualului Guvern a fost, timp de 11 luni, schimbarea ∫efilor de institu˛ii publice, modificarea regulamentelor interne ale acestora, impunerea prin presiuni a unor decizii care s„ vin„ Ón Ónt‚mpinarea propriilor interese.

Œn fa˛a unor asemenea manifest„ri putem spune c„ ne afl„m Ón fa˛a perspectivei unei grave instabilit„˛i institu˛ionale. Dac„ se mai continu„ pe aceast„ fals„ strategie guvernamental„, s-ar putea ca Ón prim„vara 2006 Raportul de monitorizare al Comisiei Europene s„ avertizeze asupra lipsei stabilit„˛ii institu˛ionale Ón Rom‚nia. Acest fapt ar Ónsemna punerea Ón discu˛ie a capacit„˛ii Rom‚niei de a Óndeplini criteriile politice pentru aderarea la Uniunea European„. Œn asemenea condi˛ii, se pune Óntrebarea ce rol mai au recomand„rile Comisiei Europene, dac„ actualul Executiv ∫i reprezentan˛ii coali˛iei guvernamentale continu„ s„ le ignore.

Au trecut mai mul˛i ani de c‚nd Rom‚nia a reu∫it s„ demonstreze c„ Óndepline∫te criteriile politice pentru aderarea la Uniunea European„, stabilite la Copenhaga Ón 1993. Ar fi jenant ca la numai un an p‚n„ la aderarea efectiv„ s„ fim aten˛iona˛i tocmai Ón aceast„ privin˛„. Acest lucru ar Ónsemna s„ ne Óntoarcem Ón urm„ cu 6 ani, c‚nd Rom‚nia a Ónceput negocierile de aderare. ™i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/20.XII.2005 pentru ce? Pentru a da curs unor interese m„runte de grup? Pentru a ne juca din nou pe baza algoritmului?

Vreau s„ le reamintesc celor care acum au responsabilitatea puterii c„ istoria este necru˛„toare cu cei care sfideaz„ ∫ansele de afirmare a unei na˛iuni. Œn loc s„ fie sfidate principiile statului de drept, ar trebui s„ Ónt„rim autoritatea institu˛iilor statului, s„ le d„m posibilitatea de a func˛iona Ón spiritul unei legisla˛ii armonizate deja cu acquis-ul comunitar, a Constitu˛iei Rom‚niei ∫i a bunelor practici europene.

Liviu Bogdan Ciuc„

#148083

## îReforma Ón sistemul sanitar“

Dorin˛a Ministerului S„n„t„˛ii pentru crearea unui cadru necesar dezvolt„rii sistemului sanitar ∫i pentru scoaterea acestuia din pr„pastia Ón care a c„zut, printr-un management mai performant la nivelul spitalelor, este l„udabil„.

Sistemul sanitar rom‚nesc are nevoie de un pachet legislativ bine pus la punct ∫i g‚ndit, care s„ creeze cadrul necesar eficientiz„rii actului medical. Dorim crearea de posturi de manageri Ón spitale, care nu vor fi medici, ci se vor ocupa cu sporirea ∫i eficientizarea managementului spitalicesc, ∫i crearea de posturi de directori medicali cu prerogative crescute Ón ceea ce prive∫te achizi˛ionarea de produse ce vizeaz„ actul medical. Dorin˛a Ministerului S„n„t„˛ii de a crea un pachet legislativ necesar sistemului sanitar este foarte bun„ ∫i vine exact c‚nd acesta are cea mai mare nevoie de el.

Noi, reprezentan˛ii Partidului Conservator, am venit cu amendamente la proiectul ini˛iat de Ministerul S„n„t„˛ii ∫i am solicitat s„ se aib„ Ón vedere propunerile noastre pentru o mai bun„ aplicabilitate a acestor legi.

Am solicitat ca firmele care de˛in peste 4 farmacii, fie Ón ora∫e, fie Ón jude˛e, s„ li se dea autoriza˛ie numai dac„ dezvolt„ puncte farmaceutice Ón mediul rural. Aceast„ solicitare a noastr„ vine Ón ajutorul oamenilor. Nu este o propunere Ón detrimentul nici unei legi, fiind vorba de via˛a oamenilor de la ˛ar„, care au fost uita˛i ∫i l„sa˛i s„ parcurg„ zeci de kilometri pentru a-∫i cump„ra medicamentele necesare. A doua solicitare este aceea ca plata farmaci∫tilor s„ se fac„ pe servicii, ∫i nu pe pre˛ul medicamentelor. Farmaci∫tii sunt prestatori de servicii, nu buticari. A treia solicitare are Ón vedere acordarea de facilit„˛i Óntreprinz„torului rom‚n Ón domeniul farmaceutic, care trebuie s„ fac„ fa˛„ pe pia˛„, cump„r‚nd medicamente de la marii produc„tori sau importatori.

Trebuie s„ stimul„m investitorul rom‚n Ón domeniul farmaceutic ∫i s„-l ajut„m s„ reziste pe pia˛„ Ón fa˛a marilor investitori str„ini Ón domeniu.

Am convingerea c„ amendamentele propuse de noi la pachetul de legi privind s„n„tatea vor fi adoptate, ele fiind de un real folos sistemului de s„n„tate na˛ional.

Mih„i˛„ Calimente

#150304

## Stima˛i colegi,

S„pt„m‚na care a trecut a marcat un eveniment deosebit pentru Rom‚nia. Este vorba despre semnarea, la Bucure∫ti, a Tratatului de acces al for˛elor americane pe teritoriul Rom‚niei. Din acest moment, crearea bazelor americane Ón ˛ara noastr„ este o realitate.

Iat„ astfel c„ visul de c‚teva genera˛ii al rom‚nilor a devenit realitate: îAu venit americanii!“ Este declara˛ia

ministrului de externe al Rom‚niei, R„zvan Ungureanu, care a venit s„ completeze un crez al multor rom‚ni Ón ultimii 60 de ani. Rom‚nia anilor ’50 era un spa˛iu Ón care se a∫tepta izb„virea de ciuma comunist„ ∫i toat„ speran˛a rom‚nilor se Óndrepta c„tre S.U.A. Cu acest crez au luptat ∫i au murit, Ón mun˛i sau Ón Ónchisori, zeci de mii de rom‚ni.

Dincolo de aspectul emo˛ional, trebuie s„ avem Ón vedere aspectul militar ∫i mai ales cel politic al evenimentului evocat.

Din punct de vedere militar, prin semnarea acestui tratat Rom‚nia Ó∫i consolideaz„ Ón mod temeinic pozi˛ia Ón cadrul NATO ∫i, bineÓn˛eles, acord„ noi valen˛e parteneriatului strategic cu Statele Unite.

Totu∫i, elementul central al acestui eveniment este cel politic. Dup„ mai bine de 60 de ani, Rom‚nia se afl„ de partea cealalt„ a istoriei, al„turi de Statele Unite ∫i de lumea occidental„, acolo unde a fost Óntotdeauna locul ˛„rii noastre. Importan˛a strategic„ a amplas„rii bazelor americane Ón Rom‚nia a fost subliniat„ ∫i de recenta pozi˛ie a conducerii Rusiei, care, practic, recuno∫tea Ón acest fel apari˛ia unui pilon de securitate NATO extrem de important Ón imediata sa apropiere.

Œn acest moment, este important s„ trecem peste momentul festivist, emo˛ional ∫i Óntreaga clas„ politic„ rom‚neasc„ s„-∫i conjuge eforturile Ón sensul cultiv„rii acestei rela˛ii deosebite pe care Rom‚nia o are Ón acest moment cu Statele Unite ale Americii. V„ mul˛umesc.

Gabriel Sandu

#152173

Evenimentele nefericite ∫i violen˛ele din ultimul timp care au avut loc Ón c‚teva dintre ∫colile rom‚ne∫ti risc„ s„ blocheze activitatea acestor institu˛ii, a profesorilor, pun‚nd totodat„ sub semnul Óntreb„rii calitatea actului educa˛ional din Rom‚nia. Aceste fapte grave nu sunt Ónt‚mpl„toare ∫i sunt, din p„cate, consecin˛ele st„rii nu tocmai îroze“ Ón care se afl„ Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc.

Dup„ 1990, ∫coala rom‚neasc„ ∫i Óntregul s„u ansamblu de factori au suferit modific„ri majore. Cert este c„, aproape an de an, dasc„lii au fost nevoi˛i s„ aplice ∫i s„ instruiasc„ elevii Ón func˛ie de modific„rile propuse de mini∫trii de la Bucure∫ti ∫i de strategiile guvernamentale. Mult promisa ∫i tr‚mbi˛ata reform„ a sistemului educa˛ional rom‚nesc a Ónceput Óntotdeauna bine ∫i s-a terminat de fiecare dat„ cam prost. Ajust„rile sale permanente nu au dat de cele mai multe ori rezultate, astfel Ónc‚t, la fiecare 4 ani, Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc a fost la r„scruce.

Totu∫i, Ón ciuda dificult„˛ilor, ∫coala rom‚neasc„ a produs la fiecare genera˛ie tineri de calitate, ale c„ror performan˛e au fost recompensate la marile competi˛ii educa˛ionale interna˛ionale ∫i, mai ales, s-au m„surat Ón rezultatele companiilor str„ine ∫i universit„˛ile din toat„ lumea, acolo unde ace∫ti tineri ∫i-au g„sit locuri de munc„ bine pl„tite.

Aceast„ cre∫tere a fenomenului infrac˛ionalit„˛ii Ón ∫colile noastre ar trebui s„ Óngrijoreze factorii de decizie de la nivel local ∫i na˛ional. Violen˛ele din ∫coli risc„ s„ decredibilizeze una dintre institu˛iile importante ∫i de prestigiu ale societ„˛ii rom‚ne∫ti ∫i s„ produc„ tulbur„ri fizice ∫i psihice la nivelul beneficiarilor actului educa˛ional, copiii no∫tri.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/20.XII.2005 Œn acest context, m„sura Guvernului de a aloca diferen˛a de bani p‚n„ la 5% pentru bugetul educa˛iei pe anul 2006 pentru proiecte care s„ vizeze reforma structural„ ∫i dotarea ∫colilor rom‚ne∫ti a fost una corect„. Pentru c„, al„turi de salarii pentru profesori, Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc are nevoie ∫i de fonduri care s„ sus˛in„ modernizarea ∫colilor ∫i a programelor la standarde europene, asigurÓnd totodat„ un climat educa˛ional sigur pentru elevi.

Totu∫i, a∫a cum am v„zut zilele trecute, aceste eforturi nu sunt suficiente. Este motivul pentru care cer Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor ca, Ómpreun„ cu Ministerul Educa˛iei ∫i ceilal˛i factori de decizie, s„ elaboreze ∫i s„ aplice o strategie na˛ional„, astfel Ónc‚t lupta Ómpotriva infrac˛ionalit„˛ii din ∫coli s„ devin„ o prioritate ∫i s„ produc„ rezultate Ón cel mai scurt timp.

Ionesie Ghiorghioni

#154812

Declara˛ie politic„: îAnul 2006 — an crucial pentru dezvoltarea agriculturii“

Pe baza fondurilor mari puse la dispozi˛ia Rom‚niei, anul 2006 va fi un an crucial pentru fiecare agricultor ∫i, implicit, pentru Óntreaga popula˛ie. Regulamentele Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale vor asigura o baz„ concret„ de sprijinire a agricultorilor. Implementarea Programului SAPARD prin Programul îFermierul“ Ón jude˛ul Car∫-Severin a reprezentat ∫i reprezint„ o misiune de mare r„spundere fa˛„ de aleg„torii din mediul rural. Pentru aceasta, cu sprijinul pre∫edintelui Consiliului Jude˛ean, domnul dr. ing. Sorin Frunz„verde, ∫i a conducerii Alian˛ei D.A. din jude˛, am realizat implicarea factorilor responsabili Ón implementarea m„surilor programelor SAPARD ∫i îFermierul“, prin ac˛iuni cum au fost:

— Óncep‚nd cu luna septembrie 2005 ∫i p‚n„ Ón prezent, Ómpreun„ cu Direc˛ia pentru Agicultur„ ∫i Dezvoltare Rural„ Cara∫-Severin ∫i Oficiul Jude˛ean de — Consultan˛„ Agricol„ a Biroului Regional SAPARD V Vest au fost organizate Ónt‚lniri cu agricultorii din 18 localit„˛i; pe timpul Ónt‚lnirilor au fost evaluate condi˛iile existente pentru realizarea unei agriculturi care s„ dep„∫easc„ stadiul de supravie˛uire;

— dialogurile purtate Ón mass-media local„, la cursurile de calificare Ón meserii agricole unde au fost preg„ti˛i peste 1555 de agricultori;

— p‚n„ Ón prezent au fost consiliate ∫i Óndrumate peste 9.000 de persoane care au solicitat informa˛ii ∫i sprijin pentru Ónfiin˛area unor elemente de infrastructur„ Ón agricultura jude˛ului.

Putem afirma cu toat„ r„spunderea c„ activit„˛ile care au avut loc pentru popularizarea Programului SAPARD ∫i a Programului îFermierul“ au generat un interes mare Ón jude˛ul Cara∫-Severin.

Angajamentul meu luat Ómpreun„ cu factorii care au responsabilit„˛i Ón domeniu este acela ca Ón anul 2006 s„ Ónfiin˛„m Ón toate cele 68 de comune ale jude˛ului cel pu˛in c‚te o microferm„ cu instala˛ii ecologice cu unul din profilurile: cre∫terea bovinelor, a vacilor cu lapte, a porcilor ∫i a p„s„rilor, astfel Ónc‚t micile ferme s„ se transforme Ón ferme agricole comerciale.

Mircea Ciopraga

#156983

Declara˛ie politic„: îFenomenul migra˛iei Ón regiunea M„rii Negre“

Stima˛i colegi,

Voi aborda Ón declara˛ia de ast„zi problema migra˛iei Ón regiunea M„rii Negre, ∫i implicit Ón Rom‚nia, fenomen devenit una dintre provoc„rile majore ale politicii actuale regionale, dar ∫i mondiale.

Dat„ fiind amploarea acestui fenomen ∫i implica˛iile lui deosebite, organiza˛ia Adun„rii Parlamentare a Cooper„rii Economice la Marea Neagr„ s-a preocupat Ón mod constant de impactul tranzi˛iei din ˛„rile membre asupra bun„st„rii cet„˛enilor ∫i a Óncercat s„ g„seasc„ solu˛ii pentru problemele s„r„ciei cu care se confrunt„ aceste noi democra˛ii.

Fenomenul migra˛iei — temporare ∫i permanente — Ón Regiunea M„rii Negre s-a extins o dat„ cu schimb„rile din Europa de Est ∫i Occidental„. Motiva˛iile migran˛ilor au variat de la c„utarea unor oportunit„˛i mai bune pentru a-∫i Ómbun„t„˛i standardul de via˛„, la reac˛ii, la situa˛ii extreme cum sunt r„zboiul, persecu˛iile, violen˛a, s„r„cia. Situa˛iile extreme au favorizat cristalizarea criminalit„˛ii organizate Ón re˛ele, practic‚nd traficul de persoane, ale c„ror drepturi fundamentale sunt violate. Aceste re˛ele criminale s-au extins din cauza faptului ca statele au dus o lupt„ izolat„ Ómpotriva problemelor de migra˛ie. Œn acela∫i timp, capacitatea de aplicare a legisla˛iei de combatere a traficului de persoane este Ónc„ redus„, Ón pofida restric˛ion„rii severe a posibilit„˛ilor oficiale de a migra.

Faptul a impus dep„∫irea nivelului na˛ional ca palier unic de abordare ∫i solu˛ionare a problemelor migra˛iei ilegale, precum ∫i identificare unei ac˛iuni comune pe plan regional. Amintesc, Ón acest sens, elaborarea de c„tre Adunarea Parlamentar„ a Cooper„rii Economice la Marea Neagr„ a unor importante rapoarte ∫i recomand„ri. Iat„ c‚teva exemple: Drepturile ∫i protec˛ia social„ a refugia˛ilor ∫i resortisan˛ilor Ón Regiunea M„rii Negre (1997); Cadrul juridic pentru combaterea traficului de persoane (1999); Cadrul juridic pentru cooperarea Óntre autorit„˛ile executorii, vamale ∫i de imigrare (2000); Cadrul juridic pentru protec˛ia muncitorilor migran˛i Ón ˛„rile riverane la Marea Neagr„ ∫i rela˛iile dintre comunit„˛ile de imigran˛i ∫i ˛ara gazd„ (2001).

Procesele consultative regionale sunt extrem de importante pentru Ónt„rirea cooper„rii interna˛ionale, prin promovarea schimbului de informa˛ie. Œn acest sens, amintesc ini˛iativa Organiza˛iei Cooper„rii Economice la Marea Neagr„, prin secretariatul s„u (PERMIS), de semnare a unui Memorandum de Ón˛elegere cu Organiza˛ia Interna˛ional„ pentru Migra˛ie (OIM), care s„ contribuie, printre altele, la instituirea sau Ónt„rirea dialogului regional ∫i a mecanismelor de cooperare tehnic„ Óntre statele membre ale organizatiei ∫i alte ˛„ri care influen˛eaz„ tipurile de migra˛ie din regiunea M„rii Negre, prin schimbul de informa˛ii ∫i documente ∫i prin desf„∫urarea de ac˛iuni comune.

Acest mod de abordare este cu at‚t mai important av‚nd Ón vedere extinderea Uniunii Europene, proces care implic„ Rom‚nia, Bulgaria, Turcia, dar ∫i alte ˛„ri din regiune care au ca obiectiv aderarea Ón viitor la Uniunea European„, sau care Ó∫i structureaz„ politicile fa˛„ de noua vecin„tate cu Uniunea European„, a c„rei grani˛„ va cuprinde o parte considerabil„ a coastei M„rii Negre.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/20.XII.2005 Œn acest sens este esen˛ial ca Organiza˛ia Cooper„rii Economice la Marea Neagr„, Adunarea Parlamentar„ ∫i celelalte organe conexe s„ Ó∫i concentreze ac˛iunile Ón direc˛ia institu˛ionaliz„rii ∫i dezvolt„rii rela˛iilor cu Uniunea European„ ∫i Parlamentul European.

Av‚nd Ón vedere cele spuse mai sus, este evident c„ posibilit„˛ile Rom‚niei de a combate migra˛ia ilegal„ depind Ón mod considerabil de colaborarea cu statele Ónvecinate ∫i cu Uniunea European„. Dovada unui management eficient al fenomenului migra˛iei muncii, care s„ reduc„ migra˛ia ilegal„ ∫i s„ stopeze p„trunderea infractorilor Ón statele Uniunii Europene, este crucial„ pentru schimbarea imaginii externe a ˛„rii ∫i pentru Ómbun„t„˛irea condi˛iei cet„˛enilor rom‚ni afla˛i la lucru Ón str„in„tate Ón condi˛ii legale.

Interesul pentru sus˛inerea muncitorilor rom‚ni care activeaz„ Ón str„in„tate trebuie s„ aib„ Ón vedere mai ales aportul acestora la dezvoltarea general„ a ˛„rii. Banii trimi∫i p‚n„ acum Ón ˛ar„ de cele aproape 2 milioane de persoane care lucreaz„ Ón Occident au influen˛at puternic economia na˛ional„, reprezent‚nd o surs„ esen˛ial„ de reducere a s„r„ciei. Pentru sf‚r∫itul acestui an este estimat c„ valuta transferat„ legal c„tre Rom‚nia de muncitorii din str„in„tate ar putea atinge suma de 3,75 miliarde euro, Ón timp ce investi˛iile str„ine directe dep„∫esc 4 miliarde de euro. La aceste sume trimise prin sistemul bancar se adaug„, aproape dublu, ∫i cele aduse Ón buzunare, pe c„i ocolite.

Cu toat„ aceast„ evolu˛ie pozitiv„, majoritatea romanilor Ónc„ se consider„ s„raci, 73% din popula˛ie fiind nemul˛umit„ de banii pe care Ói c‚∫tig„, a∫a cum indic„ Barometrul de Opinie Public„ realizat recent de Funda˛ia pentru o Societate Deschis„. 38% dintre rom‚ni afirm„ c„ veniturile actuale nu le ajung nici pentru strictul necesar, 36% trebuie s„ se mul˛umeasc„ doar cu cele absolut necesare, doar 16% spun c„ veniturile familiei le permit un trai decent, ∫i numai 1% declar„ ca au un nivel de venituri care le permite s„ aib„ tot ce le trebuie.

Situa˛ia este explicabil„ din moment ce, la nivelul salariz„rii, majoritatea popula˛iei din Rom‚nia continu„ s„ aib„ venitul minim cel mai sc„zut din Europa, de 72 euro, mai mic p‚n„ ∫i dec‚t cel al Bulgariei, de 77 euro, Ón timp ce Ón Ungaria sau Polonia salariul minim este de 3 ori mai mare.

Œn aceste condi˛ii este clar c„, pentru rom‚ni, munca Ón str„in„tate r„m‚ne Ónc„, pentru mult timp, o perspectiv„ de baz„ Ón c„utarea de oportunit„˛i economice, mai ales Ón contextul a∫teptatei ader„ri la Uniunea European„. Vestea proast„ este c„ Rom‚niei i s-a solicitat o perioad„ de tranzi˛ie de doi p‚n„ la 7 ani, pe parcursul c„reia drepturile de liber„ circula˛ie a lucr„torilor ar putea fi restric˛ionate Ón unele state membre, Ón cazul unor perturb„ri serioase pe pia˛a muncii Ón primii ani de la aderare.

A∫adar, Rom‚niei Ói revine s„ negocieze extrem de serios cu fiecare stat Ón parte accesul pe pia˛a muncii, negocierile nefiind Ónc„ finalizate. Rom‚nia trebuie s„ men˛in„ ∫i s„ consolideze rela˛iile deja existente cu ˛„rile cu care colaboreaz„ Ón domeniul schimbului for˛ei de munc„, Ónc‚t s„ sporeasc„ num„rul contractelor Ón statele partenere ∫i s„ identifice un num„r c‚t mai mare de poten˛iali ofertan˛i de locuri de munc„ Ón str„in„tate.

Celor interesa˛i de munca Ón str„in„tate trebuie s„ li se asigure accesul c‚t mai larg la o slujb„ legal„ ∫i la

sistemul de securitate al ˛„rii de destina˛ie, respectiv contribu˛ia la fondul de pensii, ajutorul de ∫omaj ∫i asigurarea medical„, drepturi de care beneficiaz„, din p„cate, doar o parte infim„ a muncitorilor rom‚ni care lucreaz„ acum Ón Occident.

Gheorghe Gabor

#164023

Declara˛ie politic„

îCe pot s„ fac pentru fiara F„g„ra∫ului ∫i pentru zona Rupea“

Am invitat, la sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute, speciali∫ti din cadrul Agen˛iei SAPARD ∫i reprezentan˛i ai Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, prin Direc˛ia Agricol„ Bra∫ov, la Academia S‚mb„ta de Sus, de pe l‚ng„ M„n„stirea Br‚ncoveanu, jude˛ul Bra∫ov, nu pentru o manifestare, a∫a cum se obi∫nuia Ón trecut, ci pentru a preg„ti popula˛ia din zona fi„rii F„g„ra∫ului pentru accesarea fondurilor SAPARD ∫i a Programului îFermierul“ Ón vederea unei integr„ri de succes la 1.01.2007 Ón Uniunea European„.

Dup„ ac˛iuni parlamentare de prelucrare a legilor propriet„˛ii cu to˛i primarii din fiara F„g„ra∫ului, indiferent de culoarea politic„ a acestora, a urmat mediatizarea acestor dou„ programe ale Ministerului Agriculturii ∫i Ómi propun ca urm„toarea Ónt‚lnire s„ mediatizeze, prin intermediul reprezentan˛ilor b„ncilor acreditate de M.A.P.D.R., accesarea creditelor pentru Programul SAPARD ∫i pentru Programul îFermierul“.

Jude˛ul Bra∫ov are 58 de proiecte contractate, din cele peste 100 depuse pe domeniul pensiuniloragroturism.

Programul îFermierul“ a fost prezentat de Direc˛ia Agricol„ a jude˛ului Bra∫ov, cel mai important lucru fiind finan˛area acestuia cu suma de 7 mii miliarde lei. S-a stabilit deja un calendar destul de str‚ns pentru acest program, respectiv Ón perioada 31 ianuarie—15 februarie trebuie realizat proiectul ∫i ob˛inut„ scrisoarea de confort, Ón perioada 1—15 martie demararea proiectului, Óntruc‚t data de 15 septembrie 2006 este ultimul termen pentru depunerea Proiectelor SAPARD. OJCA va acorda asisten˛„ gratuit„ pentru proiectele Ón valoare de p‚n„ la 10.000 euro, va analiza rentabilitatea investi˛iei ∫i va elibera o scrisoare de confort, pentru ca apoi documenta˛ia s„ poat„ fi depus„ la BRIBPS Alba Iulia.

De succesul Programului SAPARD depinde cuantumul acces„rii urm„toarelor fonduri pe care le vom primi dup„ aderare.

Nu ne ascundem c„ avem probleme, c„ ˛„ranului simplu Ói este greu s„ acceseze aceste fonduri, c„ cei 50% pe care trebuie s„-i depun„ pentru a putea ob˛ine fondul sunt sume importante pe care solicitantul obi∫nuit nu le are. M„ consider ∫i eu un aliat al ministrului agriculturii, Gheorghe Flutur, Ón demersul s„u de a dezvolta zona montan„.

Sfatul meu c„tre locuitorii din mediul rural este s„ cumpere sau s„ arendeze terenuri de la 20 la 50 ha pentru a forma exploata˛ii agricole eficiente, s„ se Ónscrie Ón Registrul fermelor ∫i s„ completeze formularele necesare pentru a putea ob˛ine cota individual„ de lapte.

Esen˛ial„ pentru fiara F„g„ra∫ului va fi accesarea fondurilor pe agroturism, me∫te∫uguri, moderniz„ri de ferme, ∫i Ón cur‚nd pe M„sura 3.5 Silvicultur„. Œn zona noastr„, o alt„ oportunitate pentru SAPARD sunt proiectele pe acvacultur„. Cu privire la m„sura îCercurile

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/20.XII.2005 de mecanizare“ — unde nu exist„ proiecte depuse — au fost date exemple din Austria, unde ini˛ial s-au dezvoltat Ón parteneriat cu consiliile locale.

Un rol important Ól vor avea, de asemenea, ∫i asocia˛iile de cresc„tori de vaci, capre ∫i oi, pentru o prelucrare mai bun„ a laptelui, pentru implementarea sistemului cotei de lapte Ón Rom‚nia.

Timpul curge foarte repede, a trecut un an de mandat, am fost al„turi de aleg„torii mei din fiara F„g„ra∫ului ∫i Ói voi sprijini Ón continuare cu toate puterile mele.

Ioan Hoban

#167493

Declara˛ie politic„: îProiectul «Luna ™es—Bor∫a»“ poate s„ fie alternativ„ la minerit; lucr„ri Ónt‚rziate ∫i lips„ de fonduri“

Proiectul îLuna ™es—Bor∫a“, a c„rui valoare se ridic„ la 8,6 milioane euro, a fost g‚ndit ca o alternativ„ la minerit, aflat Ón declin Óntr-o zon„ monoindustrial„. Beneficiind de o natur„ extraordinar„, care va permite dezvoltarea turismului, cu deosebire a celui de iarn„, aici se va construi o p‚rtie olimpic„ de schi Ón lungime de 2,73 kilometri, prev„zut„ cu dou„ trambuline naturale.

Execu˛ia lucr„rilor a fost c‚∫tigat„ de o firm„ greceasc„ care, pe l‚ng„ faptul c„ a Ónt‚rziat lucr„rile, acum are probleme cu situa˛ia terenurilor afectate de proiect, multe suprafe˛e afl‚ndu-se Ón proprietatea privat„ a locuitorilor din zon„. Solu˛ia ar fi desp„gubirea de˛in„torilor de terenuri, numai c„ bugetul local al ora∫ului Bor∫a nu are fondurile necesare.

S-a solicitat sprijinul Consiliului Jude˛ean ∫i al Prefecturii Maramure∫ pentru a g„si modalit„˛i de scoatere din circuitul agricol a terenului inclus Ón realizarea proiectului, pentru a se putea lucra.

Din p„cate, Ón zona adiacent„ viitoarei p‚rtii olimpice s-au construit numeroase case care Ómpiedic„ ∫i ele realizarea lucr„rii. Mai nou, reprezentan˛ii firmei grece∫ti solicit„ ob˛inerea unei finan˛„ri suplimentare, de aproximativ un milion de euro, pentru realizarea unei sta˛ii intermediare pentru Óncep„tori. Consiliul Jude˛ean Maramure∫, Prefectura, autorit„˛ile locale caut„ solu˛ii pentru a urgenta lucr„rile ∫i a ob˛ine finan˛„ri suplimentare, cu at‚t mai mult cu c‚t termenul de terminare a lucr„rii este luna iulie 2006. Iarna a venit, iar lucr„rile, ∫i a∫a r„mase Ón urm„, nu vor avea ritmul stabilit, de∫i firma greceasc„ a promis c„ va lucra ∫i pe timpul iernii. Dac„ nu se va ob˛ine o prelungire a termenului de realizare a lucr„rii, vor fi probleme cu finan˛area proiectului îLuna ™es“.

Œn zona Bor∫a exist„ ∫i probleme vizavi de retrocedarea p„durilor, suprafe˛ele solicitate fiind mult mai mari dec‚t cele existente.

Adrian Emanuil Semcu

#169546

îPentru un management silvic superior“

R.N.P. îRomsilva“ va Ómp„duri, p‚n„ pe 15 decembrie, cele 5.079 ha r„mase, din totalul de 20.525 ha. Programul Ónt‚mpin„ Óns„ unele dificult„˛i, din cauza legilor retroced„rii, Ón urma c„rora au fost revendicate 600 ha numai Ón jude˛ul Bra∫ov, Sibiu, T‚rgu-Mure∫ ∫i Drobeta Turnu Severin, dar mai ales din cauza inunda˛iilor.

Problema retroced„rilor este extrem de delicat„, pentru c„ îRomsilva“ va fi privat„ de 1.680.000 ha ∫i va putea administra doar 2,8 — 3 milioane ha de p„duri. Acest

lucru nu Ónseamn„ c„ anumite direc˛ii silvice vor fi desfiin˛ate, ci c„ acestea vor fi men˛inute at‚t timp c‚t vor fi capabile s„-∫i reorienteze activitatea c„tre exploatarea ∫i prelucrarea lemnului, ob˛inerea de obiecte pentru v‚n„toare sau asigurarea pazei ∫i protec˛iei p„durilor private.

Cu toate acestea, pentru realizarea programului pe suprafa˛a prev„zut„, îRomsilva“ a dispus alocarea a Ónc„ 900 ha. Num„rul de puie˛i ob˛inu˛i este de 90 de milioane, din care numai 20 de milioane vor fi utiliza˛i anul acesta, iar restul vor fi folosi˛i Ón cadrul programului de Ómp„durire ∫i pentru realizarea perdelelor forestiere de protec˛ie, de anul viitor.

Directorul îRomsilva“, domnul Dima, a anun˛at c„, mai mult, Ón 2006 va fi Óntreprins un program complex de plant„ri chiar ∫i Ón afara fondului forestier: 6.000 ha vor fi Ómp„durite de la comunit„˛i locale, iar 4.000—4.500 ha vor fi perdelele forestiere.

Un alt punct, prev„zut Ón cadrul acordurilor europene, Ól reprezint„ certificarea prin care va fi recunoscut„ gospod„rirea durabil„ a p„durilor aflate Ón administarea regiei. Certificarea este foarte important„ Ón procesul de valorificare a lemnului. P‚n„ Ón prezent, au fost certificate un milion hectare, conform standardelor Consiliului pentru Gospod„rirea P„durilor.

Trebuie Óns„ s„ avem Ón vedere ca termenele stabilite pentru Óncheierea Ómp„duririlor s„ nu fie dep„∫ite, iar procesul s„ fie unul de calitate. Œn acest context, certificarea va fi v„zut„ ca un proces complementar, care va conferi credibilitate pie˛ei silvice din Rom‚nia.

V„ mul˛umesc.

Nini S„punaru

#171689

Zilele trecute, cel pe care opinia public„ rom‚neasc„ Ól cunoa∫te sub denumirea de îbaronul de Vrancea“ Marian Opri∫an — pre∫edintele P.S.D. Vrancea, ∫i-a dat din nou Ón petec ∫i ne-a ar„tat modul Ón care prive∫te frunta∫ul P.S.D. libertatea presei Ón Rom‚nia.

Astfel, consider‚nd c„ a fost tulburat Ón îclimatul moral s„n„tos“ Ón contextul dezv„luirilor publicate de-a lungul timpului Ón diferite organe de pres„, el a pornit la atac Ómpotriva unor ziare ∫i a chemat Ón judecat„ conducerea unuia dintre ziarele locale. Aceast„ ultim„ isprav„ a lui Opri∫an survine Óntr-un moment deosebit pentru el. Dup„ ce timp de mai mul˛i ani s-a comportat ca un adev„rat st„p‚n pe mo∫ie, consier‚nd jude˛ul Vrancea o feud„ proprie, acum a sosit momentul achit„rii notei de plat„. Organele abilitate ale statului, desc„tu∫ate de influen˛a pesedist„, au Ónceput s„ verifice am„nun˛it afacerile lui Opri∫an.

Probabil sup„rat de faptul c„ nu a reu∫it s„ desfiin˛eze presa liber„ cu ajutorul institu˛iilor statului pe care le controla prin metode brutale, a trecut la utilizarea altor metode, prin care Óncearc„ s„ deturneze aten˛ia opiniei publice de la problemele cu justi˛ia pe care le are. De asemenea, baronul P.S.D. indic„ ∫i o anumit„ stare de impacientare Ón leg„tur„ cu subiectul dosarelor pe rol care se refer„ la persoana sa, Ón condi˛iile Ón care la ultima videoconferin˛„ cu prefec˛ii a sim˛it nevoia s„ nege Ón fa˛a primului-ministru C„lin Popescu-T„riceanu implicarea sa Ón deturnarea fondurilor destinate reconstruc˛iei jude˛ului Vrancea, dup„ inunda˛iile din aceast„ var„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/20.XII.2005 Acuza˛ia pe care Opri∫an o aduce presei, aceea de a-i fi stricat imaginea ∫i de a-i fi cauzat îzbucium sufletesc“, pe l‚ng„ faptul c„ este nereal„, este ∫i imoral„. Oare domnul pre∫edinte al P.S.D. Vrancea nu consider„ c„ a cauzat un stres infinit mai mare vr‚ncenilor, din banii c„rora s-a Ónfruptat ani de zile? Sau oamenilor de afaceri pe care Ói obliga s„ sponsorizeze diferite evenimente de partid? Cu siguran˛„, nu a∫tept„m ca Marian Opri∫an s„ ne r„spund„ la aceste Óntreb„ri, dar a∫tept„m, totu∫i, pu˛in„ decen˛„.

V„ mul˛umesc.

Ion Luchian

#173905

S„pt„m‚na trecut„ am fost martorii unui eveniment deosebit de important pentru Rom‚nia, cu implica˛ii pozitive at‚t Ón ceea ce prive∫te securitatea na˛ional„, c‚t ∫i dezvoltarea economic„.

M„ refer aici la semnarea, de c„tre p„r˛ile rom‚n„ ∫i american„, a Acordului de acces privind amplasarea facilit„˛ilor militare americane pe teritoriul ˛„rii noastre.

Prezen˛a pe teritoriul rom‚nesc a unor baze militare americane este menit„ s„ ofere statului rom‚n un plus de securitate ∫i stabilitate ∫i, totodat„, o prezen˛„ mai important„ pe scena interna˛ional„.

Ca membr„ a NATO ∫i acum ca partener strategic al S.U.A., Rom‚nia devine Ón ∫i mai mare m„sur„ o pies„ de baz„ Ón dispozitivul sud-estic al Alian˛ei Nord-Atlantice ∫i Ón zona bazinului M„rii Negre, ceea ce Ói va da posibilitatea de a interveni constructiv Ón rezolvarea unor conflicte regionale, cum ar fi, de exemplu, conflictul din Transnistria.

Or, implicarea noastr„ Ón ac˛iuni comune ale for˛elor S.U.A. cu NATO Ón diverse zone de conflict reprezint„, pe de-o parte, cea mai bun„ modalitate de profesionalizare a for˛elor noastre armate, mai ales Ón contextul reformei armatei ini˛iate de actualul Guvern, Ón urma c„reia Óncep‚nd din 2007 vom avea o armat„ format„ numai din profesioni∫ti, iar pe de alt„ parte nu face dec‚t s„ ne pozi˛ioneze ∫i mai bine Ón cadrul Alian˛ei.

De asemenea, amplasarea acestor baze Ón Rom‚nia reprezint„ recunoa∫terea, de c„tre alia˛ii no∫tri, a eforturilor pe care le-am depus deja al„turi de ace∫tia Ón diferite zone de conflict, cum ar fi Afganistan ∫i Irak.

Nu Ón ultimul r‚nd, trebuie subliniat faptul c„, de∫i facilit„˛ile care vor fi instalate Ón Rom‚nia nu mai sunt supradimensionate, de tipul celor din Germania, ci baze mici, flexibile, totu∫i, prin prezen˛a lor, sunt de natur„ s„ ofere garan˛ii suplimentare investitorilor str„ini ∫i, Ón primul r‚nd, celor americani, a c„ror prezen˛„ Ón momentul de fa˛„ Ón Rom‚nia nu este at‚t de important„ pe c‚t am vrea noi s„ fie.

Œn privin˛a eventualelor amenin˛„ri teroriste care ne-ar putea viza de acum Ónainte, posibilitatea Ónt‚mpl„rii acestora nu trebuie s„ ne fac„ s„ ne schimb„m op˛iunile peste noapte, pentru c„, atunci c‚nd am decis s„ ne al„tur„m ˛„rilor democratice devenind membru NATO, ne-am asumat responsabilitatea faptului c„ du∫manii alia˛ilor no∫tri sunt ∫i du∫manii no∫tri, ∫i avem obliga˛ia s„ fim al„turi de ace∫tia.

Emil Strung„

#179718

îO schimbare necesar„ la C.N.S.A.S.“

Œnfiin˛at„ pentru a fi un instrument de aflare a adev„rului ∫i deconspirare a fostei Securit„˛i ca poli˛ie politic„, C.N.S.A.S. s-a dovedit a fi, Ónc„ de la Ónceput, opozabil„ scopului pentru care a fost creat„.

De-a lungul timpului, membri ai Colegiului C.N.S.A.S. ∫i oameni politici au comentat complicitatea v„dit„ cu S.R.I. a domnului Gheorghe Oni∫oru ∫i a acoli˛ilor acestuia Ón deturnarea scopurilor pentru care a fost Ónfiin˛at„ aceast„ structur„.

Mai mult dec‚t at‚t, echipa domnului Oni∫oru blocheaz„, cu o ardoare demn„ de o cauz„ mai bun„, orice posibilitate de aflare a adev„rului; dac„ ar fi s„ analiz„m activitatea colegiului ajungem la paradoxul c„ Securitatea nu a existat; din p„cate, domnul Oni∫oru a fost nominalizat la propunerea P.N.L. ∫i singurul lucru care a mai r„mas liberalilor a fost retragerea sprijinului politic.

Momentul schimb„rii Colegiului C.N.S.A.S. se apropie ∫i domnul Oni∫oru, care pe timpul mandatului s„u ne-a dovedit c„ nu reprezint„ dec‚t interesele serviciilor secrete, ∫i nu pe cele ale opiniei publice, va trebui s„ plece.

Parlamentarii P.N.L. Ón colaborare cu membrii marcan˛i ai societ„˛ii civile ∫i cu organiza˛ii guvernamentale reprezentative pentru spa˛iul public romanesc, precum ∫i cu aportul Colegiului C.N.S.A.S. au elaborat ∫i depus proiectul legii de modificare ∫i completare a Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar ∫i deconspirarea Securit„˛ii ca poli˛ie politic„.

Aceast„ propunere legislativ„ are Ón vedere 3 principii:

— dreptul fiec„rui cet„˛ean de a-∫i vedea propriul dosar;

— dreptul oric„rei persoane fizice sau juridice de a cere verificarea celor care conduc destinele ˛„rii, din perspectiva colabor„rii cu fosta Securitate;

— dreptul statului de a proteja anumite persoane care au leg„turi reale cu siguran˛a na˛ional„.

Acest ultim principiu, care produce o aparent„ not„ de netransparen˛„, este necesar pentru c„ statul trebuie s„ protejeze acele persoane care activeaz„ pentru men˛inerea ∫i ap„rarea siguran˛ei na˛ionale.

Av‚nd Ón vedere cele enun˛ate anterior, Partidul Na˛ional Liberal a hot„r‚t:

1. asumarea de c„tre P.N.L. a obliga˛iilor morale fa˛„ de societatea rom‚neasc„, prin sus˛inerea f„r„ echivoc a proiectului de lege men˛ionat mai sus;

03 · other · retras

Dezbateri asupra proiectului Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 73/2005 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 107/2002 privind Ónfiin˛area Administra˛iei Na˛ionale îApele Rom‚ne“ (r„mas pentru votul final) 54–58

148 de discursuri

Emilian Valentin Fr‚ncu
#182538
îGuvernul Ó∫i respect„ promisiunile“.
Œn ultimul timp, lideri locali, dar mai ales reprezentan˛i de frunte ai P.S.D., au Ónceput o campanie furibund„ de minimizare a realiz„rilor guvern„rii T„riceanu ∫i chiar de dezinformare a opiniei publice.
Una dintre temele favorite abordate este sistemul de pensii din Rom‚nia ∫i, Ón mod fariseic, dup„ ce ani de zile nu au f„cut mai nimic pentru cre∫terea nivelului de trai al celor de v‚rsta a treia, acum Ói comp„timesc.
Ce este mai grav este faptul c„ se folose∫te ideea mincinoas„ precum c„ recalcularea pensiilor ar fi îo mare minciun„ propagandistic„ a Alian˛ei «Dreptate ∫i Adev„r»“ — citat din declara˛ia politic„ a unui deputat v‚lcean ales sub sigla celor 3 trandafiri — bie˛ii pensionari îfiind p„c„li˛i c„ li se vor m„ri pensiile“, iar Ón realitate cre∫terea acestora ar fi nesemnificativ„.
P.S.D. a promis ∫i el Ón campania electoral„ c„ va recalcula pensiile, dar Ón doi ani. Atunci considera c„ m„sura este benefic„ pentru pensionari. Acum acuz„ guvernul c„ îarunc„ praf Ón ochii pensionarilor“. Alian˛a s-a angajat c„ va Óncheia acest proces Óntr-un singur an ∫i s-a ˛inut de promisiune.
Ce nu pricep ei nici acum (dup„ ce au confundat adesea — cel pu˛in la V‚lcea — Ón campania electoral„ din 2004, termenul de recorelare cu cel de recalculare) este faptul c„ recalcularea nu Ónseamn„ automat m„rirea pensiei, ci este doar o m„sur„ reparatorie de Óndreptare a unei injusti˛ii pe care guvernan˛ii au promovat-o constant de-a lungul ultimilor ani.
Era strig„tor la cer ca cet„˛enii din aceea∫i ramur„ de activitate, cu aceea∫i preg„tire ∫i cu acela∫i num„r de ani lucra˛i s„ aib„ pensii sensibil diferite, dup„ norocul sau ghinionul de a fi ie∫it la pensie Ón ani diferi˛i, suport‚nd maniere diferite de calcul a pensiei.
Guvernul T„riceanu a Óndreptat aceast„ injusti˛ie ∫i, chiar dac„ Ón medie pensiile nu au crescut dec‚t cu circa 500.000 lei vechi, s-a reu∫it s„ se repare o nedreptate, s-a a∫ezat sistemul de pensii pe o baz„ de echitate.
Mai mult, zeci de mii de oameni au fost sco∫i din ∫omaj ∫i timp de un an au lucrat, spre cinstea lor, cu profesionalism ∫i d„ruire, pentru ca s„ Óncheie ac˛iunea la timp.
Abia de acum pensiile vor Óncepe s„ creasc„ prin m„rirea cu circa 10% a valorii punctului de pensie, prin dublarea pensiilor agricultorilor, prin Óndreptarea unor injusti˛ii care nemul˛umesc diverse categorii de salaria˛i (militarii, veteranii, persoanele cu handicap, liberprofesioni∫tii).
Dup„ ce timp de 15 ani P.S.D., Ón mod pervers, a dezvoltat sistemul de dependen˛„ fa˛„ de stat a cet„˛enilor, ajung‚ndu-se ca 90% din popula˛ie s„ fie format„ din asista˛i social, este momentul ca o guvernare liberal„ s„ renasc„ spiritul de competi˛ie, s„ promoveze valoarea ∫i competen˛a.
Domnilor de la P.S.D., sub guvern„rile socialdemocrate rom‚nul a pierdut treptat cultul muncii ∫i al propriet„˛ii. L-a˛i mancurtizat pentru a putea s„ v„ cl„di˛i averi prin jaf ∫i cumetrie. A˛i devalizat Ón anii 1990—1996
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/20.XII.2005 banii din sistemul asigur„rilor sociale ∫i i-a˛i folosit pentru a cump„ra îbonibon“-uri ∫i turcisme.
A˛i permis pe baz„ clientelar„ s„ Ónfloreasc„ o corup˛ie de∫„n˛at„ Ón cadrul comisiilor ce hot„rau gradele de handicap. A˛i dat legi care au favorizat pension„ri anticipate, astfel Ónc‚t acum raportul Óntre cei care muncesc ∫i cei Óntre˛inu˛i este de aproape 1 la 3, caz unic Ón Europa.
A˛i tolerat pensii de zeci ∫i chiar sute de milioane pentru securi∫ti, politruci ∫i favori˛i ai sistemului.
Va trebui ca acest Guvern s„ trudeasc„ din greu s„ refac„ spiritul activ al ac˛iunii ∫i s„ elimine mentalitatea de asistat perpetuu. Va trebui s„ g„seasc„ solu˛ii pentru a elimina decalajele ∫i nedrept„˛ile.
Din p„cate pentru pensionari, se va putea face mult prea pu˛in fa˛„ de ce ar merita. Ei ∫i-au f„cut datoria, ∫i-au pl„tit contribu˛iile, iar acum se zbat — mul˛i din ei — Ón mizerie, fiind, sper, o ultim„ genera˛ie de sacrificiu.
Haide˛i s„ nu ne mai juc„m de-a îpolitichia“ ∫i s„ punem um„rul ca economia s„ ating„ performan˛a care s„ ne permit„ asigurarea unor pensii decente pentru p„rin˛ii ∫i bunicii no∫tri.
Filip Georgescu
#186758
Nu ∫tiu dac„ to˛i semenii no∫tri s-au convins, m„car acum, dup„ inunda˛iile devastatoare din acest an, c„ p„durea reprezint„ un factor de echilibru de neÓnlocuit Ón cadrul biosferei, c„ de existen˛a acestui nepre˛uit dar al naturii este strict legat„ dezvoltarea societ„˛ii ∫i civiliza˛iei rom‚ne∫ti. Din p„cate, a∫a cum am semnalat ∫i cu alte prilejuri, trebuie s„ spun ∫i ast„zi c„ Ón ˛ara noastr„ jaful p„durii Óntrece prin propor˛ii m„surile de refacere a ei. Ridic din nou aceast„ problem„ Óntruc‚t, Ón condi˛iile ac˛iunilor generale declan∫ate la scar„ planetar„ dup„ reuniunea de la Rio de Janeiro, din 1992, Rom‚nia a adoptat o strategie na˛ional„ pentru dezvoltarea fondului s„u forestier. Œn concordan˛„ cu aceast„ strategie de dezvoltare durabil„, credem c„ p„durile, Ón general, ∫i cele de stat, Ón special, trebuie gospod„rite de o a∫a manier„ Ónc‚t pe l‚ng„ func˛ia de produc˛ie s„ se realizeze integral o serie de alte func˛ii, cum sunt acelea de protec˛ie, care cap„t„ ast„zi o Ónsemn„tate tot mai mare. Œn acest sens, Óntreb autorit„˛ile de resort, rug‚ndu-le s„ ne spun„ ce m„suri a promovat Guvernul pentru ca Ón anii urm„tori, c‚nd expir„ actuala etap„ a programului din silvicultur„, s„ fie atins ˛elul general al politicii noastre forestiere, acela de ridicare a calit„˛ii vie˛ii pe baza gestion„rii durabile a p„durilor.
Deocamdat„ asist„m la tot felul de ac˛iuni ilegale Ómpotriva fondului forestier. T„ieri clandestine pe care autorit„˛ile le depisteaz„ Ón mic„ m„sur„, exploatarea pr„dalnic„ a unor perimetre forestiere, ob˛inute prin licita˛ii scandaloase, lipsa de preocupare pentru Ómp„durirea suprafe˛elor prev„zute Ón planurile anuale, pierderi Ónsemnate de pe urma exportului de mas„ lemnoas„, Óntruc‚t pre˛ul lemnului nu este Óntotdeauna cel de pia˛„, stabilit Ón cadrul raportului dintre cerere ∫i ofert„. Pe de alt„ parte, asist„m la un nou val de cereri pentru retrocedarea unor Óntinse suprafe˛e de p„duri, venite din partea fostului rege, a urma∫ilor unor prin˛i ∫i grofi, a unor institu˛ii biserice∫ti ∫i a multor cet„˛eni. Dup„ preten˛iile unora dintre solicitan˛i, probabil c„ dreptul de mo∫tenire va trebui cobor‚t p‚n„ la Traian ∫i Decebal.
f n Óns„ s„ precizez c„ fondul nostru forestier a sc„zut la mai pu˛in de 6 milioane hectare. Or, cu o asemenea suprafa˛„ ∫i cu procentul redus de Ómp„duriri, Rom‚nia nu mai poate figura Ón r‚ndul ˛„rilor cu poten˛ial forestier. Œnainte de solu˛ionarea unor asemenea cereri, Guvernul trebuie s„ perfec˛ioneze managementul specific al schimb„rilor intervenite Ón regimul propriet„˛ii asupra terenurilor forestiere, av‚nd Ón vedere c„ mul˛i dintre proprietarii priva˛i de p„duri au trecut imediat la t„ieri masive, fie din cauza nevoii de bani, fie pentru a evita furturile. O asemenea atitudine nefast„ fa˛„ de p„dure nu se mai manifest„, ast„zi, nic„ieri Ón lume. A∫a cum ar„ta marele nostru Ónainta∫ Marin Dr„cea, Anglia, care sub imperiul doctrinelor liberaliste, totdeauna funeste economiei silvice, ∫i-a sacrificat domeniul s„u forestier, Ón secolul al 19-lea, purcede acum, de bune decenii, cu mare impetuozitate, la reconstituirea p„durilor sale. Œn Statele Unite, ˛ara tuturor risipelor, s-a dezl„n˛uit de la Ónceputul veacului trecut cea mai violent„ reac˛ie contra p„catelor forestiere ale trecutului, iar Ón Fran˛a ∫i Germania, ˛„ri care de mai bine de un mileniu ocrotesc vegeta˛ia forestier„ prin legi, s-a format un adev„rat cult al p„durii. P‚n„ ∫i Turcia, cu un relief eminamente de step„, sub imperiul c„reia s-au distrus p„durile din sudestul Europei, Ón decursul a 6 secole, reac˛ioneaz„ ast„zi cu st„ruin˛„ Ómpotriva barbariilor din trecut. Se pare Óns„ c„ pe noi, rom‚nii, rena∫terea forestier„ a lumii ne las„ indiferen˛i. Œn loc s„ refacem ∫i s„ conserv„m fondul forestier, noi dobor‚m la p„m‚nt codri Óntregi, neÓn˛eleg‚nd c„ desp„durirea Ónseamn„ s„r„cie, nesiguran˛„ ∫i lips„ de perspectiv„.
Florin Aurelian Popescu
#191474
Œn mai multe r‚nduri, colegi de partid de-ai mei ∫i-au Ónceput declara˛iile politice cu clasicul proverb îho˛ul strig„ prinde˛i ho˛ul!“. Un studiu elaborat de Institutul îOvidiu ™incai“, ce apar˛ine de P.S.D., ∫i datat 8 decembrie 2005, m„ oblig„ ∫i pe mine s„ recurg la acest proverb. Printre altele acest studiu are un capitol Óntitulat îManipularea Ón campaniile electorale din Rom‚nia“ unde sunt enumerate o serie de îteme“: îB„t„lia sondajelor“, Teza îpartidului-stat“, Coali˛ia Rom‚n„ pentru un Parlament Curat, Retragerea lui Theodor Stolojan, Teza fraud„rii alegerilor, Campania îmesajelor otr„vite“, Tactica îm„rturisirii ∫i poc„in˛ei“, Campania Armaghedoanelor, îLaptop-ul lui Miron Mitrea“ ∫i Campania îtelefoanelor otr„vite“. Autorul sau autorii studiului Óncearc„ s„ acrediteze ideea c„ majoritatea acestor teme privind manipularea ar apar˛ine Alian˛ei DA. Din p„cate, calculele
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/20.XII.2005 f„cute Ón strada Atena nr.11, la comanda mai-marilor partidului care Ó∫i au fieful Ón strada Ion Ionescu de la Brad ∫i la Camera Deputa˛ilor nu se potrive∫te deloc cu realitatea, chiar dac„, pentru a c‚∫tiga la capitolul credibilitate, una dintre teme, cea a îtelefoanelor otr„vite“, vizeaz„ P.D.S.R., adic„ P.S.D.-ul de ast„zi. De altfel, doar aceast„ tem„ are o leg„tur„ 100% cu o campanie electoral„, concret, cea din 1996. Celelalte teme, au foarte pu˛ine elemente de leg„tur„ cu campaniile electorale, unele dintre ele nefiind altceva dec‚t dezv„luiri ale presei privind abuzurile fostei puteri.
Expresia îpartidul-stat“ nu este una n„scut„ Ón anul electoral 2004, ci dateaz„ dac„ nu din 2001, din 2002 cu siguran˛„ ∫i f„cea referire la faptul c„ P.S.D. controla absolut totul Ón societatea rom‚neasc„, îabsolutismul“ P.S.D. fiind Óntrecut doar de cel al P.C.R. Primele îarmaghedoane“ dateaz„ tot din anul 2002. Aceste documente plasate pe Internet au f„cut o serie de dezv„luiri privind afacerile necurate ale unor politicieni sau privind activitatea unor agen˛i ai serviciilor secrete ∫i nu toate au avut vreo leg„tur„ cu P.S.D. Nici activitatea Coali˛iei pentru un Parlament Curat nu poate fi legat„ de campania electoral„. Este Óns„ regretabil c„ o ac˛iune de asanare a clasei politice, promovat„ de mai multe organiza˛ii ale societ„˛ii civile, este taxat„ astfel de c„tre anali∫tii P.S.D. Nimeni nu este vinovat de faptul c„ politicienii P.S.D. apar Ón num„r mai mare Ón documentele C.P.C. zugr„vi˛i negativ. Fiind partid de guvern„m‚nt era normal ca num„rul celor care au îp„c„tuit“ s„ fie mai mare dec‚t cel al politicienilor din opozi˛ie. Pentru cine nu ˛ine minte, o serie de candida˛i ai Alian˛ei D.A. au fost exclu∫i de pe listele electorale dup„ ce numele lor a ap„rut Ón documentele C.P.C. Œn ceea ce prive∫te îLaptop-ul lui Miron Mitrea“, toat„ lumea ∫tie, ∫i sunt convins c„ ∫i autorii studiului, c„ este vorba despre o poveste de acum dou„ s„pt„m‚ni. Nu ˛in minte s„ fi fost vreo campanie electoral„ Ón aceast„ perioad„ a anului. Da, retragerea domnului Stolojan s-a petrecut Ón perioada de precampanie electoral„. Numai c„ starea de s„n„tate, stresul ∫i alte probleme de ordin pur personal nu ˛in cont c„ te afli sau nu Ón campanie electoral„. A∫ putea spune chiar c„ prin schimbarea precipitat„ a unuia dintre favori˛ii cer˛i la Pre∫edin˛ie ar fi trebuit s„ profite partea advers„. Nu este vina lui Traian B„sescu sau a celor din Alian˛a D.A. c„ P.S.D. nu a ∫tiu s„ gestioneze respectivul moment. Reclamarea de c„tre fosta opozi˛ie Ón frunte cu Traian B„sescu a fraud„rii alegerilor, nu a Ónsemnat un element de manipulare electoral„ ci un protest firesc fa˛„ de o anormal„ stare de fapt. De asemenea, nu cred c„ glumi˛ele din SMS-urile primite de o foarte mic„ parte a posesorilor de telefoane celulare a putut conta Ón dinamica votului Ón cele dou„ tururi de scrutin.
Gheorghe Dragomir
#196338
Dezvoltarea regional„
O dat„ cu semnarea acordului rom‚no-american la Bucure∫ti Ón data de 06.12.2005 de c„tre secretarul de stat Condoleezza Rice ∫i ministrul de externe Mihai R„zvan Ungureanu, cu privire la amplasarea facilit„˛ilor militare americane pe teritoriul ˛„rii noastre, mai exact Ón jude˛ul Constan˛a, Ón localitatea Mihail Kog„lniceanu, Ón jude˛ul Tulcea, la Babadag, ∫i Ón jude˛ul Bra∫ov, la Cincu, putem spune c„ importan˛a ˛„rii noastre din punct de vedere strategic a crescut sim˛itor pe plan regional sudest european.
Am s„ m„ opresc asupra primei localit„˛i care apar˛ine circumscrip˛iei mele, comuna Mihail Kog„lniceanu, care a avut privilegiul de a g„zdui trupe americane Ón timpul conflictului din Irak ∫i Ón care am putut observa o cre∫tere economic„ semnificativ„ datorit„, Ón parte, ∫i prezen˛ei americane. Œn Ónt‚lnirile avute cu autorit„˛ile locale dar ∫i cu numero∫i locuitori ai comunei, am discutat despre posibilit„˛ile nenum„rate de dezvoltare pe care instalarea unei baze militare le ofer„ comunei, dar ∫i zonei Ón Óntregime, at‚t din punct de vedere economic, dar ∫i social sau cultural, av‚nd Ón vedere capacit„˛ile jude˛ului nostru.
Am certitudinea c„ amplasarea unei baze militare cu caracter permanent Ón jude˛ul Constan˛a nu poate s„ aduc„ dec‚t prosperitate mediului de afaceri autohton, dar ∫i m„rirea gradului de Óncredere ∫i siguran˛„ din partea investitorilor str„ini fa˛„ de jude˛ul nostru.
Dan Hora˛iu Buzatu
#197812
îS„ nu uit„m un mentor al celor din decembrie 1989 — John Lennon“
™tiu c„ ne afl„m Ón îsezonul“ declara˛iilor politice ∫i al simpozioanelor legate de Revolu˛ia din 1989. Mai ∫tiu c„ unii fac declara˛ii despre revolu˛ie din oportunism, iar al˛ii sunt sinceri.
Am s„ m„ refer ∫i eu la actul politic din decembrie 1989, dar dintr-un cu totul alt unghi dec‚t o fac ∫i aceia care sunt sinceri, ∫i aceia care mimeaz„ sinceritatea.
Foarte mul˛i dintre cei care au ie∫it Ón strad„ Ón decembrie 1989 nu ar fi f„cut acest gest dac„ nu ar fi existat un om de la a c„rei dispari˛ie violent„ s-au Ómplinit Ón aceste zile 25 de ani. Este vorba de John Lennon.
Nu vreau acum s„ insist asupra rolului jucat de John Lennon ∫i The Beatles Ón revolu˛ionarea muzicii. Spun at‚t: a fost unul imens.
Œn schimb, vreau s„ insist asupra a ceea ce tinerii rom‚ni din acea vreme au Ónv„˛at de la marele muzician.
Au Ónv„˛at ∫i am Ónv„˛at ce Ónseamn„ demnitatea, ce Ónseamn„ s„ nu te la∫i c„lcat Ón picioare. Am Ónv„˛at s„ ne dorim s„ ne exprim„m liber. Poate c„ dac„ am vedea lista celor urm„ri˛i de Securitate, a celor ostraciza˛i de regim, a celor care au manifestat mai mult sau mai pu˛in
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/20.XII.2005 vizibil o rezisten˛„ fa˛„ de regim, am observa c„ o mare parte dintre ace∫tia au fost fani John Lennon ∫i Beatles.
John Lennon, prin muzica pe care a compus-o, prin comportamentul s„u a fost un adev„rat mentor al tineretului rom‚n. Tineret care a Ónv„˛at c„ poate spune ∫i îNU“, c„ se poate tr„i ∫i f„r„ s„ pleci capul, c„ exist„ dreptul de a protesta ∫i de a-˛i cere drepturile elementare. John Lennon, prin atitudinea lui, este unul dintre cei care au contribuit la educa˛ia mea ∫i a genera˛iei mele.
John Lennon a fost un protestatar prin defini˛ie. Unii l-au considerat ca fiind un om de st‚nga. Complet gre∫it. îPower To The People“ (Da˛i puterea poporului) ∫i îWorking Class Is Something To Be“ (Erou al clasei muncitoare e ceva s„ fii), dou„ dintre piesele (din epoca post-Beatles) cu cel mai pregnant mesaj protestatar ale lui John Lennon, doar Ón aparen˛„ pot fi catalogate ca fiind piese cu mesaj de st‚nga. Œn fapt, aceste dou„ piese reprezint„ un apel pentru respectarea sau mai precis pentru introducerea drepturilor democratice dincolo de Cortina de Fier, Ón lag„rul socialist. S„ nu uit„m c„ Ón 1968, The Beatles lansa îBack in USSR“ o pies„ protest pentru invadarea Cehoslovaciei de c„tre trupele Pactului de la Var∫ovia. De la acest tip de piese, de la mesajele antitotalitare transmise prin muzic„ de John Lennon s-a n„scut o mare parte din acea stare de spirit care i-a f„cut pe rom‚ni s„ ias„ cu orice risc din cas„ Ón decembrie 1989.
Horea Dorin Uioreanu
#201037
îUnitatea, for˛a Alian˛ei D.A.“
Zilele trecute m„ Óntreba cineva care sunt neÓn˛elegerile dintre filialele clujene ale liberalilor ∫i democra˛ilor ∫i, oric‚t de mult am Óncercat s„-mi amintesc, nu am reu∫it s„ definesc nici o ruptur„ de anvergur„, nici un scandal Óncr‚ncenat. Pur ∫i simplu, am r„spuns c„, cel pu˛in la Cluj, alia˛ii sunt Ón continuare uni˛i, parteneri la conducerea unui jude˛ ∫i a unui municipiu. Oric‚t a insistat prietenul meu, a trebuit s„-i explic c„ sentimentele care ne-au unit Ón 2004 Ón fa˛a unui inamic politic de anvergur„ precum P.S.D. nu pot fi trimise la co∫ul de gunoi, nu pot fi uitate din cauza unor neÓn˛elegeri Óntre unii membri ai celor partide. ™i, oric‚t de comun ar suna, Alian˛a dintre P.N.L. ∫i P.D. nu este un proiect Ónt‚mpl„tor sau vremelnic.
A trecut un an de c‚nd Alian˛a a preluat guvernarea ∫i am fi ipocri˛i s„ spunem c„ totul este roz, ar fi ipocrit s„ spunem c„, Ónainte de a lua unele decizii, nu exist„ discu˛ii Ón contradictoriu. P‚n„ ∫i Óntre oameni care tr„iesc Ómpreun„ o via˛„ Óntreag„ exist„ disensiuni zilnice, dar Óntre dou„ partide diferite!
La un an de la preluarea puterii, liderii P.N.L. ∫i P.D. s-au reÓnt‚lnit Ón locul de rezisten˛„ a Alian˛ei, la ClujNapoca, pentru a transmite un mesaj de unitate, pentru a
spune ardelenilor c„ nu i-au uitat, pentru a le spune ce au f„cut ∫i ce mai este de realizat Ón urm„torii ani. Este o chestiune de demnitate, iar o forma˛iune politic„ f„r„ onoare, f„r„ con∫tiin˛a actului de guvernare nu valoreaz„ nimic. Œn acest prim an, chiar ∫i cei mai orgolio∫i dintre liberalii ∫i democra˛ii clujeni ∫i-au dat seama c„ pe umerii Alian˛ei apas„ o a∫teptare foarte mare din partea rom‚nilor, pentru prima dat„ suntem at‚t de aproape de un obiectiv pe care nu ne putem permite s„ Ól rat„m — integrarea Ón Uniunea European„.
Dac„ Ón urm„ cu 87 de ani rom‚nii alegeau unirea Transilvaniei cu Rom‚nia, Ón decembrie 2004 au ales calea cea mai sigur„ pentru intrarea Rom‚niei Ón r‚ndul lumii civilizate, prin votul pe care l-au dat Alian˛ei. Rom‚nii au Ón˛eles Ónc„ o dat„ simbolul consensului politic, au con∫tientizat Ónc„ o dat„ Ón istorie c„ a fi unit Ónseamn„ for˛„, Ónseamn„ puterea de a fi liber.
Valentin Adrian Iliescu
#204034
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îR„zboi total Ómpotriva feudalilor s„n„t„˛ii“.
Situa˛ia grav„ Ón care se afl„ sistemul sanitar din Rom‚nia are multiple cauze: subfinan˛area cronic„ a sistemului de mai mul˛i ani, managementul defectuos al multor unit„˛i sanitare, chiar cu accente de folosire nejudicioas„ ∫i chiar ilegal„ a banului public ∫i a contribu˛iilor asigura˛ilor.
Pentru prima dat„ dup„ 16 ani de la revolu˛ie, un ministru al s„n„t„˛ii — domnul Eugen Nicol„escu, decide efectuarea unor controale Ón 148 de spitale cu datorii. Concluziile controalelor sunt devastatoare: Ónc„lcarea flagrant„ a legii Ón administrarea spitalelor at‚t la nivelul unor directori, c‚t ∫i la nivelul unor consilii de administra˛ie, multe contracte Óncheiate Ón defavoarea spitalelor, evident cu suspiciunea Óncas„rii unor foloase de c„tre cei care le-au Óncheiat, folosirea nejudicioas„ a banului public, neÓndeplinirea obliga˛iilor stabilite prin lege pentru supravegherea calit„˛ii actului medical.
O concluzie se desprinde cu certitudine: oric‚t de multe resurse financiare s-ar fi alocat pentru s„n„tate, la l„comia ∫i la dispre˛ul fa˛„ de lege al unor directori de spitale din Rom‚nia, tot ar fi fost prea pu˛in pentru a asigura un act medical corespunz„tor nevoilor popula˛iei.
Spre disperarea celor care, uit‚nd de jur„m‚ntul lui Hipocrat, ∫i-au construit averi uria∫e prin jefuirea sistematic„ ∫i f„r„ ru∫ine a banului public destinat s„n„t„˛ii, ministrul Eugen Nicol„escu a luat ∫i m„surile
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/20.XII.2005 care se impun: a procedat la demiterea a 15 directori de spitale ∫i la Ónlocuirea a 24 de consilii de administra˛ie.
Aceast„ analiz„ a vizat nu numai legalitatea, dar ∫i eficien˛a cu care s-au consumat fondurile publice, pentru c„ eficien˛a sc„zut„ reduce accesul pacien˛ilor la servicii medicale. S-au Ónt‚lnit cazuri Ón care consiliile de administra˛ie nu s-au Óntrunit dec‚t o dat„ la doi ani, de∫i trebuiau s„ se Ónt‚lneasc„ lunar. Banii pentru aceste consilii s-au Óncasat Óns„ lun„ de lun„. S-au constatat cazuri de abuz Ón serviciu, fals, uz de fals, fapte pentru care cei responsabili vor fi deferi˛i organelor abilitate. S-a mai constatat c„ exist„ datorii ale spitalelor peste indicatori, exist„ cazuri de angajare a ∫efilor de sec˛ie peste limita de v‚rst„, nereguli Ón activitatea de cercetare, lipsa subcontractelor cu ∫efii de sec˛ii ∫i multe alte probleme generatoare de pierderi importante financiare pentru sistem.
Florin Iordache
#207179
îMagazinele «Economat» din Slatina pot deveni istorie“ Œn baza Hot„r‚rilor nr. 469 din 16.05.2002 ∫i 1216 din 31.10.2002 Ón jude˛ul Olt au fost Ónfiin˛ate un num„r de 12 magazine îEconomat“. Din acestea 3 func˛ioneaz„ Ón Slatina deservind pensionari, ∫omeri, persoane cu handicap ∫i cei cu venituri mici.
Magazinele din Slatina deservesc peste 8 000 de persoane, iar pre˛urile practicate sunt Ón medie cu 15% mai mici fa˛„ de cele practicate Ón magazinele similare ca profil de activitate.
Aceste magazine sunt administrate de Consiliul Jude˛ean al Persoanelor V‚rstnice Olt ∫i Asocia˛ia îPensionarul“ Olt, care sunt asocia˛i nonprofit ∫i care Óncearc„ s„-i ajute pe cei cu venituri mici.
Cu toate c„ prevederile legale au fost permanent respectate (pre˛urile practicate, cu p‚n„ la 70% mai mici), printr-o hot„r‚re aberant„ a Consiliului Local Slatina, aceste magazine se propune a fi desfiin˛ate.
Este cazul ca prefectul Octavian Popescu s„-∫i fac„ datoria ∫i s„ atace Ón instan˛„ de contencios administrativ, altfel magazinele îEconomat“ din Slatina vor deveni istorie.
Cei care sunt ast„zi la guvernare s„ nu uite nici o clip„ c„ nu sunt ve∫nici la conducere ∫i e posibil Ón viitor s„ aib„ parte ∫i dumnealor de produse din astfel de magazine.
Gheorghe Chiper
#208465
Se apropie momentul finalului de an ∫i o dat„ cu aceasta apar previziunile cu con˛inut negativ despre activitatea economic„ ∫i despre evolu˛ia nesatisf„c„toare a ˛„rii Ón drumul ei anevoios de racordare la sistemul european.
Din comunicatele agen˛iilor interna˛ionale de specialitate afl„m c„ economia rom‚neasc„ prezint„ simptomele clasice ale supraÓnc„lzirii, Ón special ad‚ncirea semnificativ„ a deficitului de cont curent. Mai afl„m, de asemenea, c„ s-a dublat Ón timp de 6 luni, num„rul de falimente, cele mai multe dintre ele Ónregistr‚ndu-se Ón agricultur„ ∫i comer˛, semn c„ cele dou„ sectoare — p‚n„ acum prospere — sunt tot mai mult confruntate cu îinvazia“ de produse din import, mai bune calitativ, dar ∫i realizate cu costuri mai mici (mai precis, cu subven˛ii mai mari — Ón cazul produselor agricole).
Œnse∫i marile reviste str„ine cu profil economic relateaz„ despre evolu˛ia ascendent„ a pre˛urilor din Rom‚nia, care las„ mult Ón urm„ salariile ∫i produc dezechilibre financiare, arierate ∫i blocaje, mai ales Ón sectoarele lipsite de concuren˛„, dar care asigur„ cea mai mare parte a utilit„˛ilor publice.
™i mai grav este faptul c„ acest tablou sumbru nu este configurat de reprezentan˛ii opozi˛iei politice sau de anali∫tii îsubiectivi ∫i p„tima∫i“, ci de marile institu˛ii de credit interna˛ionale (cum este F.M.I.), precum ∫i de unele agen˛ii de rating (cum este Fitch), care atrag aten˛ia asupra faptului c„ se import„ dispropor˛ionat mai mult dec‚t se produce ∫i se export„, c„ investi˛iile externe evolueaz„ lent ∫i sunt pe termen scurt, c„ nu se ac˛ioneaz„ destul asupra reducerii cheltuielilor publice — prea mari comparativ cu puterea economic„ ∫i financiar„ a ˛„rii.
Paradoxal, Óns„, deciziile ∫i ac˛iunile guvernamentale par s„ urmeze o cale invers„, care accentueaz„ aceste st„ri de lucruri negative: libera concuren˛„ Ón unele sectoare este Ónt‚rziat„, privatiz„rile stagneaz„, reducerea personalului din administra˛ie este ignorat„ Ón continuare, iar Ón sectoarele neperformante consumatoare de fonduri de la buget se am‚n„ aplicarea unor reforme reale, de exemplu Ón minerit, Ón unele unit„˛i ale construc˛iei de ma∫ini neprivatizate sau Ón domeniul energiei.
Aurel Olarean
#210830
îS„ acord„m sprijin tinerilor de etnie rom‚n„ din Ucraina pentru a veni la studii Ón Rom‚nia“
Œntruc‚t Ón Republica Ucraina (regiunea Cern„u˛i, Transcarpatia ∫i Odesa) tr„iesc un num„r de aproximativ 400.000 de rom‚ni, p„strarea identit„˛ii na˛ionale a acestora reprezint„ o preocupare de baz„ pentru statul rom‚n, prezenta mea declara˛ie politic„ are tocmai acest subiect.
A∫a cum ∫tim, dup„ 1989, guvernele Rom‚niei, indiferent de culoarea lor politic„, au acordat sprijin comunit„˛ii rom‚ne∫ti din Ucraina, Óntregul demers fiind subsumat p„str„rii individualit„˛ii ∫i spiritualit„˛ii confra˛ilor no∫tri.
Un rol important Ón aceast„ complexitate de m„suri Ói revine, a∫a cum ∫tim, Departamentului pentru Rom‚nii de Pretutindeni, institu˛ie abilitat„, aflat„ Ón subordinea Guvernului Rom‚niei, Óns„ ini˛iative importante ∫i benefice Ón acest sens au apar˛inut ∫i apar˛in Ón continuare unor colegi parlamentari.
Œn acest an ∫colar, dup„ informa˛iile pe care le de˛in, tinerii din Ucraina Ónscri∫i la studii Ón institu˛ii de Ónv„˛„m‚nt superior din Rom‚nia nu au beneficiat de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/20.XII.2005 oportunit„˛ile legale Ón acest sens, astfel Ónc‚t ace∫tia nu au putut veni la studii.
Œn calitate de parlamentar, consider c„ indiferent de forma˛iunea politic„ c„reia Ói apar˛inem, trebuie s„-i sprijinim ∫i chiar s„-i atragem pe tinerii rom‚ni s„ vin„ s„-∫i continue studiile Ón Rom‚nia, prin fluidizarea reglement„rilor birocratice Ón domeniu.
Un element important, Ón opinia mea, trebuie s„-l prezinte colaborarea dintre autorit„˛ile statului rom‚n ∫i autorit„˛ile statului ucrainean, fundamentate pe temeiul unei reciprocit„˛i Ón avantajul cet„˛enilor ambelor ˛„ri.
Œn acest mod, consider c„ tinerii rom‚ni din Republica Ucraina vor putea beneficia de avantajele oferite de efectuarea studiilor Ón Rom‚nia.
Mihai Adrian M„laimare
#212728
## îMim„m“
Cred c„ mimam democra˛ia ∫i valorile ei, at‚t Ón zona obliga˛iilor, c‚t ∫i Ón aceea a drepturilor pe care aceasta ni le impune sau ni le confer„.
O facem pentru c„ ideea libert„˛ii a tot ∫i a toate a dus la distrugerea unor cutume morale serioase, sf„r‚m‚nd, uneori f„r„ drept de apel, de la CAP-uri la valori culturale. Se vorbe∫te f„r„ jen„ despre democra˛ia din partidul nostru, aceea care ne permite s„ candid„m mai mul˛i, individual sau Ón echipe, la aceea∫i func˛ie, uit‚ndu-se deliberat c„, Ón asemenea formule, cine c‚∫tig„ ia tot ∫i cine pierde pierde tot. Un exemplu solid l-a dat doamna Mona Musc„, atunci c‚nd, renun˛‚nd la func˛ia de ministru, s-a retras din toate func˛iile Ón P.N.L., f„r„ ca pentru asta s„ fie mai pu˛in liberal„ ∫i mai pu˛in important„ pentru partidul nostru dec‚t a fost Ónainte.
A∫ Ón˛elege c„ lucrurile stau a∫a dac„ nu a∫ vedea c„ se duce o campanie de declara˛ii ∫i chiar atitudini care ies din matca normalit„˛ii ∫i bunului-sim˛ ∫i care nu prea las„ porti˛e pentru respectul pe care Ónving„torul trebuie ∫i poate s„ Ól arate Ónvinsului. Sigur, ˛inta principal„ Ón acest moment este func˛ia Ón partid ∫i apoi vin toate celelalte, atitudinea fa˛„ de realitatea spectrului politic, rela˛ia cu electoratul, tot ceea ce Ónseamn„ splendoarea ∫i munca de zi cu zi a unui om angrenat politic, dar s„ ajungi la aceast„ ˛int„ oricum, prin orice mijloace, s„ nu te g‚nde∫ti o clip„ c„ po˛i s„ jigne∫ti, s„ r„ne∫ti, s„ Ónchizi porti˛e ale normalit„˛ii este un pic prea mult, este modul primitiv de a face politic„, de a g‚ndi politica, de a sim˛i politica. Nu m„ va surprinde s„-i v„d pe cei care au b„l„c„rit s„rut‚nd non∫alan˛i obrazul pe care au scuipat v‚rtos, c„ci, nu-i a∫a, politica este o curv„ ordinar„, nu trebuie s„ ne sup„r„m noi din asta.
A∫tept de un deceniu ∫i jum„tate proiecte, idei care s„ poat„ crea senza˛ia c„ Ónc„ mai este posibil s„ facem o ˛ar„ normal„ ∫i aud doar mizerii debitate f„r„ clipire, cu z‚mbetul cinic at‚t de cunoscut dup„ ’89. Œntre îcutare este un bou, un idiot, un ∫mecher, un afacerist, un ho˛, un nepriceput, uns de toate relele de pe p„m‚nt“ ∫i îs„ facem asta, s„ construim asta, s„ dregem asta“, evident c„ a∫ prefera ultima variant„, doar c„ ea presupune mult mai mult„ munc„ ∫i responsabilitate. S„ spui, de exemplu, c„ ai dori s„ termini Liceul îLaurian“ din Boto∫ani presupune c„ ∫tii c„ ar fi necesare cam 30, 40 miliarde lei vechi ∫i c„ ∫tii de pe unde s„-i iei, a∫a fel Ónc‚t s„ nu distrugi ceva pentru a Óncerca s„ construie∫ti ceva. Pe c‚nd a spune c„ î„la e un bou...“ e simplu, f„r„ complica˛ii, nu te trage nimeni la
Emil Radu Moldovan
#215698
Declara˛ie politic„: îOare cine minte?“
Aflat Ón vizit„ oficial„ la Bruxelles, premierul T„riceanu se l„uda cu magia cotei unice asupra economiei.
Ca ∫i cum oficialii europeni nu ar fi la curent cu realit„˛ile rom‚ne∫ti ∫i aveau nevoie de viziunea premierului pentru a afla adev„rul, s-a Óntrecut pe el Ónsu∫i Ón declara˛ii pompoase f„r„ con˛inut real.
M„ Óntreb sincer care au fost argumentele premierului Ón sus˛inerea e∫ecului singurei m„suri r„sun„toare a Guvernului, c‚nd speciali∫tii Ón domeniu sunt tot mai Óngrijora˛i de consecin˛ele nefaste pe care le-a atras dup„ sine cota unic„.
Directorul de cercetare al Grupului de Economie Aplicat„ a dat de cur‚nd un verdict sumbru vizavi de acest subiect: cota unic„ are efecte de sc„dere a investi˛iilor str„ine directe ∫i a Óncas„rilor la buget. El a spus c„ randamentul minim de 9,5% al investi˛iilor din Rom‚nia este insuficient pentru ca o firm„ s„ fac„ suficient profit.
Œn cazul Rom‚niei, sc„derea cu 9 puncte procentuale a ratei de impozitare a dus la sc„derea investi˛iilor str„ine directe ∫i la Óncetinirea ritmului de cre∫tere a produc˛iei industriale.
Am citat afirma˛iile unui specialist Ón domeniul fiscalit„˛ii, specialist f„r„ culoare politic„ sau interese de minimalizare a activit„˛ii Guvernului.
Œn condi˛iile Ón care veniturile din impozitul pe profit au crescut nominal cu 3,9%, deci au sc„zut real cu aproximativ 4,5%, nu se poate vorbi despre o cre∫tere economic„ sau o minim„ eficien˛„ a cotei unice.
Nu e o veste bun„ faptul c„ s-a dovedit ineficien˛a cotei unice ∫i e Óngrijor„tor efectul negativ pe care l-a atras aplicarea ei. Se pare c„ v„ Ónc„p„˛‚na˛i s„ ap„ra˛i o eroare care aduce prejudicii grave economiei rom‚ne∫ti f„r„ a v„ g‚ndi c‚t de mult r„u urmeaz„ s„ mai fac„.
Orgoliul e mai mare dec‚t interesul na˛ional ∫i merge˛i pe principiul repet„rii la nesf‚r∫it a unei minciuni pentru a o face credibil„.
Din p„cate, credibil„ e realitatea din buzunarele rom‚nului, care s-a trezit c„ nu a c‚∫tigat mare lucru de pe urma cotei unice, dar e obligat s„ pl„teasc„ un tribut greu, gre∫eli de care nu se face vinovat.
Marius Iriza
#218826
Dup„ cum se ∫tie, lipsa locurilor de munc„ ∫i salariile mici determin„ tot mai mul˛i rom‚ni s„ plece Ón alte ˛„ri, pentru a Óncerca s„ scape de s„r„cie.
Chiar dac„ Ón ultimul timp este un lucru normal s„ vedem intelectuali pleca˛i Ón str„in„tate, pentru a lucra Ón domenii Ón care nu sunt specializa˛i, este totu∫i dureros s„ vedem oameni cu ani de experien˛„ la catedr„, care Óngrijesc b„tr‚ni Ón Austria, Germania sau Fran˛a, ingineri, juri∫ti ∫i tineri absolven˛i care muncesc pe planta˛iile de c„p∫uni ∫i portocale Ón Spania sau Portugalia.
Potrivit Oficiului pentru Migra˛ia For˛ei de Munc„, Ón prima jum„tate a acestui an, 8.335 de rom‚ni au fost media˛i Ón vederea angaj„rii Ón alte ˛„ri. Grav este Óns„ faptul c„ mai mult de jum„tate dintre ace∫tia sunt persoane cu v‚rste cuprinse Óntre 26 ∫i 35 de ani. Ace∫ti tineri, Ón loc s„ fie folosi˛i Ón Rom‚nia, pentru relansarea economiei na˛ionale, sunt nevoi˛i s„ p„r„seasc„ ˛ara pentru a putea spera la un trai mai bun.
Nici un rom‚n nu merge s„ munceasc„ dincolo de hotarele ˛„rii de pl„cere sau din dorin˛a de a culege c„p∫une pe p„m‚nt spaniol. Ceea ce-i Óndeamn„ pe semenii no∫tri s„-∫i ia lumea Ón cap ∫i-i determin„ s„ plece este Ón primul r‚nd nerespectarea art. 47 alin. (1) din Constitu˛ia Rom‚niei, care prevede c„: îStatul este obligat s„ ia m„suri de dezvoltare economic„ ∫i protec˛ie social„ de natur„ s„ asigure cet„˛enilor un nivel de trai decent“.
Vinova˛i pentru nerespectarea Óndatoririlor fa˛„ de cet„˛eni nu sunt doar cei care conduc azi destinele ˛„rii, ci to˛i cei care s-au perindat pe la guvernare, de la revolu˛ie ∫i p‚n„ acum. Ei au reu∫it Ón 16 ani s„ aduc„ cea mai mare parte a popula˛iei ˛„rii pe culmile disper„rii. Din cauza unei proaste administr„ri, a corup˛iei ∫i incompeten˛ei multor conduc„tori postdecembri∫ti, rom‚nii ajung pe zi ce trece s„ fie tot mai s„raci, nevoi˛i s„ se umileasc„ Ón ˛„ri str„ine, pentru un trai mai bun.
Vasile Mocanu
#220780
Declara˛ie politic„: îUn bilan˛ greu“
Anul 2005 a fost unul foarte greu pentru rom‚ni. Am avut parte de toate relele. Œn prima jum„tate a anului s-au produs inunda˛ii, iar acum oamenii se confrunt„ cu epidemii de grip„ aviar„ ∫i de rujeol„. Am asistat la umilirea profesorilor, care s-au b„tut cu Guvernul Óntr-o grev„ de o amploare f„r„ precedent, iar Ón acest moment se Óncearc„ culpabilizarea medicilor din Rom‚nia pentru lipsa de bani din sistemul medical.
Sf‚r∫itul de an va trebui s„ aduc„ ∫i un bilan˛ al actualei guvern„ri. Nu poate s„ fie dec‚t unul care s„ ia Ón seam„ toate cele de mai sus. Speran˛ele unei p„r˛i a popula˛iei din urm„ cu un an s-au n„ruit sub acest potop de nenorociri.
Alian˛a D.A. seam„n„ tot mai mult cu defuncta C.D.R. Guvernul actual este unul dintre cele mai slabe Executive din istoria Rom‚niei, dac„ nu cel mai slab. Programul de
guvernare din timpul campaniei electorale, plin de promisiuni foarte frumoase, a fost aruncat la gunoi.
Corup˛ia cre∫te, economia scade, de∫i ar fi trebuit s„ se Ónt‚mple taman pe dos. Infla˛ia tinde din nou s„ scape de sub control. Œn agricultur„ e vrai∫te. Pensionarii abia Ó∫i mai duc zilele. Salariile cresc Ón pas de rac, unu Ónainte, doi Ónapoi. Performan˛e nu au fost consemnate nici Ón privin˛a integr„rii europene, dimpotriv„, la ultimul raport de ˛ar„ elaborat de Comisia European„, Rom‚nia primind o mul˛ime de cartona∫e ro∫ii ∫i galbene din partea oficialilor europeni. Œnc„ pu˛in ∫i era c‚t pe ce s„ fim exclu∫i din cursa integr„rii, pentru care am f„cut at‚t de multe Ón trecutul apropiat.
Mai toate eforturile f„cute de fosta guvernare sunt acum Ón pericol. E greu de spus dac„ s-a f„cut ceva bine Ón ultimul an. Mai degrab„ NU. Ceea ce ne face s„ credem c„ Ón scurt timp — Óntr-adev„r — numele alian˛ei de la guvernare va suferi o transformare radical„: din Alian˛a DA se va transforma Ón Alian˛a PA.
S„ auzim de bine Ón 2006!
Doina Mic∫unica Dre˛canu
#222727
îZiua Interna˛ional„ a Drepturilor Omului ∫i egalitatea de gen“
Ziua Interna˛ional„ a Drepturilor Omului reprezint„ un moment Ón care, cu to˛ii, trebuie s„ realiz„m c„ dezvoltarea durabil„ ∫i echilibrat„ a umanit„˛ii, pacea ∫i respectul fa˛„ de semeni, indiferent de religie, ras„, gen, nu vor fi posibile de realizat f„r„ respectarea ∫i ap„rarea drepturilor omului.
Carta Na˛iunilor Unite Ónscrie Ón Ónsu∫i preambulul s„u Óncrederea Ón drepturile fundamentale ale omului, iar Declara˛ia Universal„ a Drepturilor Omului se opune discrimin„rii de orice fel.
Nu mi-am propus s„ abordez problematica vast„ ∫i complex„ a drepturilor omului, ci doar doresc s„ aduc Ón aten˛ie acest principiu fundamental ∫i s„ m„ refer la un principiu subsumat acestuia, egalitatea de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i.
Parcursul istoric al acestui principiu este unul Óndelungat, iar reperele cronologice Ón activitatea organismelor interna˛ionale, dar ∫i din ˛ara noastr„, sunt numeroase, confirm‚nd importan˛a acestora.
Dar, Ón ciuda tuturor acestor preocup„ri, promovarea drepturilor politice, economice ∫i sociale ale femeii a r„mas Ón continuare un deziderat. Cele 4 Conferin˛e Mondiale ale Statutului Femeii, ini˛iate de Organiza˛ia Na˛iunilor Unite Ón ultimii 25 de ani, au fost hot„r‚toare Ón plasarea cauzei egalit„˛ii de gen Ón centrul aten˛iei, dar raportarea de c„tre fiecare stat la hot„r‚rile ∫i documentele adoptate este foarte diferit„, iar Ón unele cazuri inexistent„.
Promovarea egalit„˛ii de ∫anse ∫i tratament Óntre femei ∫i b„rba˛i este un obiectiv important al Consiliului Europei. De aceea, nutresc speran˛a c„ ∫i femeile din Rom‚nia, o dat„ cu integrarea ˛„rii noastre Ón marea familie a ˛„rilor Uniunii Europene, vor beneficia de un tratament corespunz„tor. Consider c„ ∫i Ón Rom‚nia trebuie s„ existe o strategie a abord„rii integratoare a genului care este esen˛ial„ Ón realizarea unui parteneriat real Óntre femei ∫i b„rba˛i at‚t Ón domeniul privat, c‚t ∫i Ón cel public.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/20.XII.2005
Mihai Adrian M„laimare
#224821
îA face politic„“
Suntem o clas„ politic„ primitiv„ pentru c„ reac˛ion„m primar, instinctiv, Ómp„r˛im lumea Ón alb ∫i negru, oamenii, Ón buni ∫i r„i, uit‚nd c„, spre exemplu, Ón universul picturii, cea mai teribil„ descoperire a fost aceea a clarobscurului, tehnica ce pune Ón eviden˛„ unele aspecte f„r„ a le ascunde cu des„v‚r∫ire pe celelalte. Ce se Ónt‚mpl„ Ón politic„? Mai exact ce se petrece Ón politica rom‚neasc„? Axioma politicii, politica Ónseamn„ interese, a fost interpretat„ Ón fel ∫i chip, mai pu˛in Ón cel real, adev„rat, pentru c„ din sumedenia de interese care pot determina o ac˛iune cu caracter politic tocmai interesul general a fost cel mai adesea omis sau trecut pe plan mai mult dec‚t secundar. Œmp„r˛irea clasei politice pe doctrine s-a f„cut mai degrab„ dup„ sistemul: dac„ nu Óncap la voi, m„ duc lini∫tit la ceilal˛i, undeva trebuie s„ fiu ∫i eu! Faptul acesta a sub˛iat de tot doctrinele, dac„ ele au existat vreodat„ sau dac„ au fost cu adev„rat luate Ón calcul ∫i Ón considera˛ie.
Partidele politice, de la st‚nga la dreapta, s-au v„zut acaparate de fo∫tii activi∫ti de partid, singurii care ∫tiau de fapt ce Ónseamn„ m„car disciplina de partid ∫i care au determinat, practic, evolu˛ia Ón plan doctrinar ∫i pragmatic a spectrului politic. Nimic r„u, nimic peiorativ Ón situa˛ia aceasta, vreau doar s„ spun c„ singura doctrin„ care a supravie˛uit este cea comunist„, prin oamenii care nu au putut s„ se scuture cu des„v‚r∫ire de ea, ∫i, Ón felul acesta, tot ceea ce p„rea un efort de edificare doctrinar„ nu a fost dec‚t unul de lustra˛ie, f„r„ nici un efect real, c„ci chiar dac„ nu au fost membri ai partidului comunist, locuitorii acestei ˛„ri au tr„it Ón plin regim politic comunist ∫i totalitar ∫i s-au Ómboln„vit f„r„ voie, unii dintre ei, de ideea c„ ei ∫i doar ei ∫tiu ce trebuie f„cut, cu ei ∫i numai cu ei Óncepe totul, c„ ei ∫i doar ei pot determina evolu˛ia Ón bine, ∫i s-a v„zut cum, Ón toate guvernele de p‚n„ acum, mini∫trii au crezut c„ sunt alfa ∫i omega, au distrus tot ce s-a f„cut Ónainte pentru a o lua proste∫te de la cap„t, f„r„ o idee, f„r„ strategie, f„r„ noim„.
Œntre timp, se discut„ despre dezvoltare durabil„, despre strategii. Singura doctrin„ care a prins teribil a fost cea a Ómbog„˛irii cu orice pre˛, c„ci, vorba clasicului incult Ón via˛„, pre∫edintele P.S.D. Boto∫ani, nu pot face politic„ oamenii s„raci. Punct! S-au Ómbog„˛it, cel mai adesea peste m„sur„, ∫i acum fac politic„. Ce fel de politic„? Aceea a banului mult ∫i care poate cump„ra orice. Golanii „∫tia nu sunt destul de b„tr‚ni s„ se retrag„ ∫i s„ lase m„car fiilor lor ideea de a face o politic„ mai curat„. E drept c„ fiii lor s-au apucat de droguri, a∫a c„ numai curat„ nu poate fi politica pe care, eventual, ar putea-o face. Suntem Óntre ape, acolo unde este cel mai r„u, acolo unde ∫ansa de supravie˛uire este minim„. Ce fac liberalii? Ce fac ∫i ceilal˛i. Œnt‚i se m„n‚nc„ Óntre ei bine, pentru a u∫ura efortul celor care vor s„-i distrug„. O fac temeinic, aproape ∫tiin˛ific, crez‚nd c„ dac„ apuc„ ciolanul puterii, la guvernare sau doar Ón structurile partidului, vor putea ei face lumin„ ∫i dreptate sau, ca s„ fim Ón ton, dreptate ∫i adev„r. ™i ne afl„m din nou Ón formula pe care am demonstrat-o Ónainte, doar ei, doar ei, doar ei.
Alexandru Mocanu
#231062
Nu ∫tirbi˛i prestigiul Academiei Rom‚ne!
La 4 aprilie 2006, Academia Rom‚n„, cea mai prestigioas„ institu˛ie de consacrare ∫tiin˛ific„ ∫i cultural„ a rom‚nilor, va Ómplini 140 de ani de la Ónfiin˛are.
Cu excep˛ia perioadei dictaturii comuniste, c‚nd au existat ∫i multe momente Óntunecate, Academia Rom‚n„, prin membrii s„i, personalit„˛i remarcabile ale culturii ∫i ∫tiin˛ei rom‚ne∫ti, a ilustrat dintotdeauna, Ón mod str„lucit, spiritualitatea rom‚nilor de pretutindeni.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/20.XII.2005 Œn opinia mea, o serie de evenimente de dat„ recent„, Óns„, risc„ s„ umbreasc„ imensul prestigiu al acestei institu˛ii de referin˛„ a rom‚nilor. Iat„-le:
1. Œn urm„ cu dou„ luni, sub semn„tura a 5 deputa˛i apar˛in‚nd P.S.D., la Senat a fost depus„ o propunere legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 752/2001 privind organizarea ∫i func˛ionarea Academiei Rom‚ne. Nici unul dintre distin∫ii ini˛iatori nu este membru al Academiei Rom‚ne. Pe fond, propunerea legislativ„ Ó∫i propune s„ majoreze indemniza˛iile primite de c„tre membrii Academiei Rom‚ne, dar mai ales, s„ creeze cadrul schimb„rii cerin˛elor mandatului pre∫edintelui, de la cel mult dou„ perioade succesive de c‚te 4 ani, la o perioad„ nedeterminat„. Œn plus, ini˛iatorii propun ca membrii cu v‚rsta de peste 80 de ani, ca ∫i cei cu domiciliul Ón str„in„tate s„ nu fie lua˛i Ón calcul la cvorumul prev„zut de statut. Din fericire, Guvernul a dat aviz negativ, iar Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„ ∫i tineret din Senat, sesizate Ón fond, au Óntocmit raport comun de respingere a acestei propuneri legislative. Propunerea nu a intrat Ónc„ la vot Ón plenul Senatului — prima Camer„ sesizat„.
2. De∫i mandatul actualului pre∫edinte, acad. Eugen Simion, expir„ Ón februarie 2006, din informa˛iile pe care le de˛in p‚n„ la aceast„ dat„ nu au fost declan∫ate opera˛iunile preg„titoare pentru alegerea pre∫edintelui ∫i a celorlal˛i membri ai conducerii Academiei. Œn schimb, pare c„ se îlucreaz„“ pentru modificarea Statutului Academiei, astfel ca Ómpreun„ cu propunerea legislativ„ s„ fac„ posibil„ durata pratic nelimitat„ a mandatului pre∫edintelui.
Marin Diaconescu
#237697
îActuala guvernare, Ón frunte cu pre∫edintele B„sescu, nu mai are limite“
Stima˛i colegi,
Gravitatea faptelor ∫i deciziilor actualei puteri devine din ce Ón ce mai evident„.
Dup„ nenum„ratele nenorociri care s-au ab„tut asupra ˛„rii noastre urmare a unei proaste guvern„ri, gluma a Ónceput s„ se Óngroa∫e. Protocolul Óncheiat de Rom‚nia cu Statele Unite ale Americii va avea urm„ri dintre cele mai grave. Practic, este o bomb„ gata s„ explodeze.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/20.XII.2005 Vorbim despre eforturi disperate s„ ne integr„m Ón 2007, dar faptele spun cu totul altceva. Pre∫edintele B„sescu parc„ nu mai are nici o limit„ ∫i se simte atotputernic, de parc„ nimeni nu-l poate opri. Pentru a deveni prieteni cu americanii s-ar putea s„ pierdem integrarea ∫i, chiar mai mult, s-ar putea s„ pl„tim dur aceast„ gre∫eal„.
Amplasarea de baze militare americane Ón Rom‚nia ∫i Bulgaria, îpentru mul˛i ru∫i, pare s„ fie o strategie de Óncercuire, destinat„ s„ intimideze Rusia“ — a∫a a fost perceput mesajul amplas„rii de baze militare pe teritoriul Rom‚niei. Ne-am pus la dispozi˛ia americanilor de parc„ acest lucru era v„zut ca un ultimatum din partea lor, de parc„ Rom‚nia Ó∫i Óndeplinise toate sarcinile Ón toate direc˛iile ∫i mai avea de Óndeplinit o ultim„ promisiune.
Nu ∫tiu Ón ce direc˛ie o vor lua lucrurile Ón ˛ara noastr„, dar semnele ce se las„ Óntrev„zute nu sunt dintre cele mai bune. Un rezumat al evenimentelor din ultimul an s-ar traduce cam a∫a: inunda˛ii, grip„ aviar„, rujeol„, greve, dublarea Óntre˛inerii, baze militare pe teritoriul Rom‚niei. Concluzie: imaginea apocaliptic„ a Rom‚niei. Ce ne-ar mai putea a∫tepta dup„ toate aceste evenimente? Ce dezastru bine conturat de actuala putere mai poate fi aruncat pe scena politic„, cu puternice implica˛ii Ón cea social„?
Dac„ lucrurile vor decurge Ón actuala direc˛ie m„ Óntreb care va fi imaginea Rom‚niei peste 3 ani? Sincer, cred c„ nici eu ∫i nici popula˛ia acestei ˛„ri nu va dori s„ cunoasc„ rezultatul. Cred c„ sunt prea multe greut„˛i ∫i o via˛„ mult prea grea pentru rom‚ni ca s„ poat„ rezista unui cadru politic dezastruos creat de actuala guvernare.
Manuela Mitrea
#239987
î™anse egale pentru persoanele cu dizabilit„˛i!“ 3 decembrie este o zi f„r„ semnifica˛ie pentru mul˛i dintre noi; cu toate acestea, ea reprezint„ Ziua Interna˛ional„ a Persoanelor cu Dizabilit„˛i.
Ca to˛i ceilal˛i cet„˛eni, persoanele cu dizabilit„˛i sunt Óndrept„˛ite s„ aib„ acelea∫i drepturi, conform primului articol al Declara˛iei Universale a Drepturilor Omului, care arat„ c„ toate fiin˛ele umane sunt libere ∫i egale, ca demnitate, Ón drepturi.
Pentru a realiza acest deziderat, ar trebui s„ se ˛in„ seama de diversitatea fiec„rei comunit„˛i Ón parte, iar persoanele cu dizabilit„˛i s„ aib„ garan˛ia c„ se pot bucura de toate drepturile omului: civile, politice, sociale, economice, culturale, toate acestea fiind recunoscute de diversele conven˛ii interna˛ionale, Tratatul de Instituire a Uniunii Europene ∫i diferitele constitu˛ii na˛ionale.
Aceste persoane doresc ∫anse egale, ∫i nu mil„, neav‚nd nici o vin„ c„ barierele societ„˛ii duc la discriminare ∫i excludere social„.
Persoanele cu dizabilit„˛i sunt deseori ni∫te cet„˛eni invizibili, deoarece discriminarea cu care se confrunt„ zilnic se bazeaz„, de cele mai multe ori, pe prejudec„˛i ∫i este deseori cauzat„ de faptul c„ aceste persoane sunt aproape complet uitate ∫i ignorate. Discriminarea duce la apari˛ia ∫i Ónt„rirea barierelor de mediu ∫i de atitudine, care le Ómpiedic„ pe aceste persoane s„ fac„ parte din societate.
Carta Drepturilor Omului a Uniunii Europene confirm„ c„, pentru a realiza egalitate pentru persoanele cu
dizabilit„˛i, dreptul la nondiscriminare trebuie suplimentat cu dreptul de a beneficia de m„suri menite a le asigura independen˛a, integrarea ∫i participarea la via˛a comunit„˛ii.
Dac„ am lua un singur caz, ∫i anume rom‚nii cu dizabilit„˛i intelectuale, se poate observa cu u∫urin˛„ cum ace∫tia sunt respin∫i din ∫coli ∫i de la locurile de munc„.
Œn ˛ara noastr„, la fel ca ∫i Ón alte ˛„ri europene, datele statistice specifice persoanelor cu dizabilit„˛i intelectuale sunt, pur ∫i simplu, inexistente. De exemplu, Autoritatea Na˛ional„ pentru Persoanele cu Handicap estimeaz„ c„ mai mult de 14.000 de persoane tr„iesc Ón institu˛ii, dar procentajul celor cu dizabilit„˛i intelectuale este necunoscut; de asemenea, Raportul de monitorizare intitulat îDrepturile persoanelor cu dizabilit„˛i intelectuale: accesul la educa˛ie ∫i angajare Ón munc„ Ón Rom‚nia“, lansat pe 31 august 2005, a cerut Guvernului T„riceanu s„ Ónt„reasc„ legisla˛ia existent„ Ón acest domeniu, pentru a oferi rom‚nilor cu dizabilit„˛i intelectuale un num„r c‚t mai mare de oportunit„˛i de educa˛ie ∫i angajare. Acela∫i raport atrage aten˛ia ∫i asupra faptului c„ f„r„ informa˛ii despre problemele de care se izbesc persoanele cu dizabilit„˛i ∫i situa˛ia acestora ca grup formatorii de politici Ón domeniu nu pot lua m„suri efective pentru a le ajuta s„ se integreze Ón societate. Inexisten˛a datelor sigure ∫i inteligibile a contribuit, ∫i ea, la o absen˛„ general„ a interesului publicului privind persoanele cu dizabilit„˛i.
Mihai Sandu-Capr„
#243820
Stima˛i colegi,
Œn urm„ cu exact un an, Partidul Social Democrat, un partid caracterizat de multitudinea actelor de corup˛ie din timpul celor 4 ani de guvernare, era îpenalizat“ de votul popula˛iei.
Anul 2005 a Ónsemnat un an agitat, tumultuos, at‚t din punct de vedere politic, c‚t ∫i din punct de vedere economic ∫i social, un an negru pentru multe persoane r„mase f„r„ un acoperi∫ deasupra capului Ón urma dezastrelor ab„tute asupra Rom‚niei, r‚nd pe r‚nd.
Trei valuri de inunda˛ii, criza ostaticilor din Irak, crize politice, focare de grip„ aviar„, demisii, greve ∫i totu∫i un raport de ˛ar„ favorabil, un pas mare f„cut Ón vederea integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„. Este o imagine sintetic„ a situa˛iei cu care s-a confruntat Ón primul an de guvernare Coali˛ia de guvern„m‚nt.
De∫i criticate de mul˛i, m„surile economice ale actualului Guvern, desprinse din Programul de guvernare cu care Alian˛a D.A. a c‚∫tigat alegerile, au avut menirea
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/20.XII.2005 de a reorienta mediul de afaceri Óntr-o direc˛ie democratic„, spre Óngroparea sistemului economic bazat pe rela˛ii clientelare, spre aducerea la suprafa˛„ a îeconomiei gri“, spre eradicarea corup˛iei.
Primul an de guvernare cu adev„rat democratic„ se Óncheie acum, Ón pragul s„rb„torilor de iarn„, cu speran˛a ∫i credin˛a c„ urm„torii ani vor Ónsemna continuarea drumului c„tre Europa ∫i c„ furia naturii nu va mai fi principalul adversar politic al Coali˛iei de guvern„m‚nt. V„ mul˛umesc.
Mircea Valer Pu∫c„
#245376
Declara˛ie politic„: îInformarea corect„ a cet„˛enilor“ Œn baza art. 31 alin. (1) din Constitu˛ie, dreptul persoanei de a avea acces la orice informa˛ie de interes public nu poate fi Óngr„dit. Acest drept este consacrat ∫i prin prevederea din alin. (2) al aceluia∫i articol, care oblig„ autorit„˛ile publice, potrivit competen˛elor ce le revin, s„ asigure informarea corect„ a cet„˛enilor asupra treburilor publice ∫i asupra problemelor de interes personal.
Acela∫i articol 31 din Constitu˛ie, prin alin. (3), define∫te o excep˛ie care poate Óngr„di dreptul la informa˛ie al persoanei, atunci c‚nd deconspirarea anumitor informa˛ii poate s„ prejudicieze m„surile de protec˛ie a tinerilor sau securitatea na˛ional„.
Pentru a asigura, Ón egal„ m„sur„, satisfacerea at‚t a dreptului persoanei de a avea acces la informa˛ie, c‚t ∫i pentru a putea fi asigurat„ cerin˛a de a nu prejudicia m„surile de protec˛ie a tinerilor sau securitatea na˛ional„, se impune instituirea unor proceduri ∫i a unui sistem de clasificare a documentelor de˛inute de c„tre autorit„˛ile publice. Doar astfel se poate asigura informarea corect„ a cet„˛enilor, pe de o parte, ∫i protec˛ia informa˛iilor a c„ror deconspirare poate aduce prejudicii m„surilor de protec˛ie a tinerilor sau securit„˛ii na˛ionale, pe de alt„ parte.
Œn momentul de fa˛„, prin reglement„rile Ón vigoare privind clasificarea informa˛iilor, se asigur„ protec˛ia acelor informa˛ii care, prin deconspirare, pot aduce prejudicii securit„˛ii na˛ionale, dar nu exist„ reglementare privind protec˛ia informa˛iilor de natura celor a c„ror deconspirare poate aduce prejudicii m„surilor de protec˛ie a tinerilor.
Œn vederea asigur„rii, complete ∫i corecte, a exerci˛iului dreptului oric„rui cet„˛ean de a fi informat asupra oric„ror chestiuni privind treburile publice ∫i asupra problemelor de interes personal, dar ∫i pentru a fi asigurat„ protec˛ia informa˛iilor a c„ror deconspirare poate aduce prejudicii m„surilor de protec˛ie a tinerilor, trebuie asigurate condi˛iile ∫i procedurile de clasificare ale acestui tip de informa˛ii.
Mircia Giurgiu
#247486
î13 decembrie — Ziua Tipografilor“
Importan˛a tiparului, chiar dac„ nu este perceput„ Óntotdeauna, porne∫te pentru fiecare dintre noi cu Abecedarul. Apari˛ia tiparului a avut darul de a revolu˛iona cultura universal„, cartea tip„rit„ Ónlocuind treptat manuscrisele ∫i copiile frumos decorate. Anul 1450 este piatra de temelie a galaxiei Gutemberg, an Ón care, la Mainz, Johannes Gensfleische zum Gutemberg, inventatorul tiparului cu caractere mobile, deschide por˛ile cunoa∫terii, prin intermediul c„r˛ilor tip„rite Ón serie.
Inven˛ia lui Gutemberg pentru evolu˛ia material„ ∫i spiritual„ a umanit„˛ii este evident„. Culegerea ∫i transmiterea informa˛iei a avut un rol cov‚r∫itor Ón p„strarea cuno∫tin˛elor ∫i Ómp„rt„∫irea acestora de c„tre un num„r tot mai mare de persoane.
Pe meleagurile rom‚ne∫ti, arta tip„ririi a ap„rut Ón primii ani ai secolului al XVI-lea. Astfel, Ón anul 1508, primul nostru tipograf, Macarie, a imprimat cea dint‚i carte, la T‚rgovi∫te, ∫i anume un Liturghier.
La Cluj, Ón 1550, Heltai Gaspar ∫i Hoffgreff Gyorgy, doi iscusi˛i me∫teri, Ónfiin˛eaz„ prima tipografie. Este momentul Ónceputului dezvolt„rii activit„˛ii tipografice la Cluj.
13 decembrie 1918 este ziua jertfei a 102 tipografi bucure∫teni, uci∫i Ón timpul manifesta˛iei pa∫nice a slujitorilor tiparului pentru revendic„rile lor socialeconomice, precum ∫i pentru ceea ce numim noi ast„zi îlibertatea presei“, iar mul˛i al˛ii au fost r„ni˛i sau aresta˛i. Tipografii clujeni au fost al„turi de familiile acestora, acord‚ndu-le ajutoare materiale.
Acest moment trist din via˛a tipografilor va r„m‚ne Ón memoria noastr„, cinstindu-i pe cei care de sub teascul modern al ma∫inilor de tipar offset scot la lumin„ c„r˛i, ziare ∫i reviste. Slova scris„ de cuget„tori trece prin m‚na acestor iscusi˛i me∫teri, spre a ajunge Ón fa˛a cititorilor de toate categoriile. Œn urma progresului din ultimii ani, orice tip„ritur„ Ó∫i are drumul prin m‚na tehnoredactorilor, care au Ónlocuit munca grea a ze˛arilor ∫i linotipi∫tilor, ∫i prin cea a ma∫ini∫tilor offseti∫ti, care domin„ industria tiparului. Mul˛umit„ lor avem Ón fa˛„ dis de diminea˛„ ziarul sau o carte nou„, care miroase a cerneal„ proasp„t tip„rit„.
Monica Maria Iacob-Ridzi
#256285
Domnule pre∫edinte, doamnelor ∫i domnilor parlamentari,
Via˛a unei na˛iuni este tumultoas„ ∫i agitat„, evenimentele se succed cu repeziciune, iar priorit„˛ile legislative ne oblig„ s„ g‚ndim, de cele mai multe ori, la timpul prezent ∫i viitor. A∫ dori totu∫i ca pre˛ de c‚teva minute s„ ne Óntoarcem cu g‚ndul la trecut.
Œn urm„ cu 25 de ani, Ón ad‚ncurile V„ii Jiului, la mina Livezeni s-a Ónregistrat un Ónsp„im‚nt„tor accident colectiv de munc„, Ón urma c„ruia ∫i-au pierdut via˛a 53 de mineri. S-a scris atunci cea mai tragic„ pagin„ a mineritului rom‚nesc, dup„ cel de-Al Doilea R„zboi Mondial. Œn aceast„ sinistr„ statistic„ a mor˛ii, at‚t de Ónc„rcat„ Ón istoria V„ii Jiului, accidentul de la Livezeni ocup„ locul 4, fiind dep„∫it prin jertfa lor de s‚nge, de accidentul de la Lupeni din anul 1940, soldat cu 54 de victime, de explozia de la mina Ileana din anul 1916, Óncheiat„ cu 59 de deceda˛i, ∫i de catastrofa de la mina Carolina din 1922, Ón care au murit 82 de ortaci.
Doresc s„ se consemneze ∫i s„ se re˛in„ Ón analele Parlamentului acest tragic bilan˛, aceast„ cumplit„ ∫i nemiloas„ matematic„ a destinelor, pentru a Ón˛elege mai bine ce riscuri colosale comport„ meseria de miner.
f n s„ aduc la cuno∫tin˛a Parlamentului acest Óndoliat moment, cu at‚t mai mult cu c‚t Ón urm„ cu 25 de ani evenimentul, Ón pofida dimensiunilor sale tragice, a trecut aproape neobservat. Propaganda comunist„ a vremii, preocupat„ de tr‚mbi˛area marilor succese, l-a ignorat cu des„v‚r∫ire. Durerea din inimile minerilor, jalea familiilor greu Óncercate, pl‚nsul v„duvelor ∫i orfanilor — toate acestea au fost acoperite atunci de c‚ntece corale ∫i poezii patriotice. Un motiv Ón plus s„ ne plec„m cu respect Ón fa˛a amintirii acelor oameni.
Mineritul nostru carbonifer reprezint„ un ∫ir neÓntrerupt de sacrificii. Œn decursul unui secol ∫i jum„tate de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/20.XII.2005 exploatare industrial„, Valea Jiului a dat economiei rom‚ne∫ti aproape o jum„tate de miliard de tone de c„rbune. Dar pu˛ini ∫tiu ∫i foarte pu˛ini Ó∫i mai aduc aminte c„ acest fluviu de c„rbune a fost stropit cu s‚ngele a dou„ mii de mineri care ∫i-au dat via˛a pentru o bucat„ de p‚ine.
Vasile Cosmin Nicula
#259942
## îDosarele Securit„˛ii“
Dup„ epidemia Contractului cu Rom‚nia ∫i prelungirile aferente, campania militar„ NATO, Ón care ne-am comportat ca ni∫te combatan˛i direct implica˛i, vaccinarea prin ordonan˛e de urgen˛„, parastasele mineritului, metalurgiei ∫i siderurgiei, precum ∫i ale celorlalte ramuri ale defunctei economii na˛ionale, transferat„ la buticari, valuti∫ti, ∫per˛ari ∫i alte soiuri de îoameni de afaceri“ mai mici sau mai mari, crizele guvernamentale de legitimitate, sindroamele f gareta I ∫i II, sanctific„rile cu bule ∫i indulgen˛e la Casa Alb„, O.N.U., F.M.I. sau Pia˛a Golaniei, iat„ c„ s-a g„sit antidotul care calmeaz„ st„rile euforice ∫i disconfortul intelectual... Angajamentul.
Este documentul care rezolv„ toate problemele na˛ionale, pentru care s-au b„tut Ón v„zul lumii, la tv ∫i pe bulevardul Victoria Socialismului, Ón Parlament ∫i Ón paginile ziarelor, la simpozioanele ∫i sesiunile ∫tiin˛ifice ale Institutului de Œnalte Studii ale Totalitarismului, distin∫ii no∫tri t„ietori de frunze la c‚ini din Alian˛a Civic„, forma˛iunile de comando din Pia˛a Universit„˛ii, posesorii de certificate... sau liber-profesioni∫tii de pe la anumite edituri umaniste.
Ac˛iunea îAngajamentul“ s-a declan∫at dup„ o atent„ documentare a speciali∫tilor Ón diversiune la C.I.A., Mossad, KGB, BND, SDECE, C„∫tile Albastre, Moa∫tele lui Mihai I de Hohenzollern, Spiritele Œn˛elep˛ilor Sionului, Mumia lui Tutankhamon ∫i Oracolul din D„m„roaia.
P‚n„ ∫i domnul Vasile Lupu — nume de falnic domnitor — s-a Ónsp„im‚ntat de groz„via faptei sale,
consim˛„m‚ntul de colaborare fiindu-i luat sub presiunea unui pluton de haidamaci, care l-au supus la cazne pe un rotisor special, fabricat la I.M.G.B. Imagina˛i-v„ ce lupte s-au purtat, ce expresii ∫i citate despre mam„ ∫i origine s-au consumat pe cale oral„, ce cutremur s-a produs Ón con∫tiin˛a proasp„tului botezat, care au r„scolit p‚n„ ∫i m„runtaiele p„m‚ntului din zona Vrancea. Dar s- a r„corit omul la o bere c‚nd a ie∫it din camera de tortur„ ∫i a putut s„ strige Ón gura mare la toat„ lumea n„stru∫nica Ónt‚mplare ∫i s„ mai comande o tur„. Ce s-o mai lungim, îorganili“ au f„cut pe dumnealor de fric„ ∫i l-au l„sat Ón plata Domnului. De atunci, a devenit cre∫tin... ∫i aproape democrat. Uita˛i-v„ bine la el, Ón ce hal a ajuns.
Ovidiu BrÓnzan
#263104
îEugen Nicol„escu a dezinformat C.S.A.T.“
Prin declara˛iile date de c„tre ministrul s„n„t„˛ii, Eugen Nicol„escu Ón fa˛a C.S.A.T., s-a creat o situa˛ie grav„ ∫i f„r„ precedent. Œn plin„ epidemie de rujeol„, ministrul s„n„t„˛ii a dezinformat forul suprem de ap„rare a ˛„rii privitor la cauzele care au condus la epidemia de rujeol„ care se extinde acum Ón Rom‚nia ∫i Ón urma c„reia au murit deja 10 copii.
Eugen Nicol„escu a afirmat c„ principala cauza a epidemiei este neefectuarea vaccin„rii Óntre anii 2003— 2005 inclusiv.
Realitatea este c„ Ón Rom‚nia, Óncep‚nd cu anul 1979 se vaccineaz„ anual, cu vaccin antirujeolic, to˛i copiii la v‚rsta de 1 an ∫i la 7 ani, adic„ aproximativ 400.000 de copii pe an. Mai mult, Ón anul 2004 au fost vaccina˛i suplimentar Ónc„ 100.000 de copii care nu fuseser„ prin∫i Ón campaniile anuale precedente.
Œn anul 2005, din cauza indolen˛ei ∫i incompeten˛ei Ministerului S„n„t„˛ii, nu s-a efectuat campania de vaccinare antirujeolic„ de rutin„ — situa˛ie f„r„ precedent Ón ultimii 25 de ani, Ón ciuda avertismentelor repetate din partea speciali∫tilor, a presei ∫i a Departamentului de S„n„tate al P.S.D., ap„rute Ónc„ din prim„vara anului 2005.
Consecin˛a nefast„ este epidemia de rujeol„ la care asist„m ∫i care a curmat deja vie˛i nevinovate.
Singurul responsabil pentru situa˛ia grav„ creat„ este Ministerul S„n„t„˛ii, care nu ∫i-a exercitat atribu˛iile de prevenire a bolilor transmisibile, neefectu‚nd campania de vaccinare antirujeolic„ Ón anul 2005.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/20.XII.2005 Departamentul de S„n„tate al P.S.D. solicit„ Ón mod explicit ministrului Eugen Nicolaescu s„ Ó∫i asume public responsabilitatea ∫i Ón loc s„ dezinformeze opinia public„ s„ ia masurile care se impun m„car Ón ceasul al 12-lea.
Ovidiu Ioan Silaghi
#264931
îLupii morali∫ti din P.S.D.“
Nu m„ a∫teptam ca la un an de la pierderea alegerilor pentru Pre∫edin˛ia Rom‚niei, domnul Adrian N„stase s„ adreseze o scrisoare de felicitare Ónving„torului s„u. Ar fi fost un exemplu de fair-play, de normalitate, ceea ce nu este cazul Ón ceea ce prive∫te P.S.D. ∫i liderii acestui partid. f n‚nd cont de acest aspect, nu m„ mir„ deloc a∫a-zisul bilan˛ de la un an de guvernare ∫i pre∫edin˛ie, clamat de liderii P.S.D. Numai c„ Ónfr‚ngerea din 2004 este foarte greu digerat„ ∫i acum de liderii P.S.D., care continu„ s„ Ómproa∫te cu noroi adversarul politic.
îTraian B„sescu ∫i Alian˛a DA au c‚∫tigat alegerile cu o cifr„ mincinoas„, 16% ∫i cota unic„ a fost un e∫ec“ sus˛in la unison domnii N„stase ∫i Geoan„. Stau ∫i m„ Óntreb, dac„ aceast„ cot„ unic„ a fost un e∫ec, de ce a fost ea pentru prima oar„ adus„ Ón discu˛ie de fostul premier Adrian N„stase? De ce s-a declan∫at un adev„rat r„zboi Óntre palate pe tema acestei cote unice? M„ rog, premierul de atunci, Adrian N„stase, a pierdut r„zboiul cotei unice, a fost mai slab dec‚t pre∫edintele Iliescu, dar este jenant ast„zi s„ vii ∫i s„-˛i ataci propria idee.
Domnul Geoan„ sus˛ine c„ îanul care a trecut de la preluarea puterii de c„tre actualii guvernan˛i este unul pierdut pentru Rom‚nia“. Domnul Geoan„ este liber s„ spun„ orice. Principiul libert„˛ii cuv‚ntului Ói d„ acest drept. Dar Ól Óntreb pe Domnia sa ∫i pe subalternul s„u, Adrian N„stase, Ó∫i aduc oare aminte de faptul c„ Ón 1990 Rom‚nia avea cel mai bun capital de imagine dintre toate ˛„rile foste comuniste? Unde sunt acum Ungaria, Polonia ∫i Cehia, ∫i unde suntem noi acum? La o distan˛„ enorm„ de cele trei. De ce? Pentru c„ 10 din ultimii 15 ani la putere s-a aflat P.S.D. Nu acest an — an Ón care s-a definitivat democratic legisla˛ia restituirii propriet„˛ii, s-au recalculat pensiile ∫i s-au reformat legile justi˛iei — este unul pierdut, ci acei 10 ani de guvernare a P.S.D. 10 ani Ón care am avut mineriade, Ón care s-a Ónc„lcat embargoul privind fosta Iugoslavie, Ón care am uitat de fra˛ii no∫tri de peste Prut, Ón care s-au pierdut zeci de procese la CEDO pentru c„ nu s-a respectat dreptul de proprietate, Ón care s-a n„scut ∫i dezvoltat marea corup˛ie.
Rare∫ ™erban M„nescu
#267795
## Stima˛i colegi,
Vin Ón fa˛a dumneavoastr„ pentru a saluta decizia Ministerului Afacerilor Externe, care a ini˛iat programul de
diploma˛ie public„ îPromovarea comunit„˛ilor locale din Rom‚nia Ón spa˛iul Uniunii Europene“, care se va desf„∫ura Ón perioada 2006—2007.
Acest proiect are Ón vedere rolul din ce Ón ce mai important pe care comunit„˛ile locale Ól joac„ Ón dezvoltarea economic„ ∫i socio-cultural„ a Rom‚niei, prin interconectarea cu comunit„˛ile locale din afara ˛„rii ∫i prin cuplarea la diferite tipuri de programe ∫i politici europene.
Proiectul va urm„ri prezentarea ∫i sus˛inerea intereselor, specificului ∫i oportunit„˛ilor administrative, economice ∫i cultural-academice ale fiec„rui jude˛, pe 3 paliere distincte - Ón diferite localit„˛i din ˛„ri membre ale U.E. De asemenea, se va avea Ón vedere stabilirea unor rela˛ii de colaborare Óntre institu˛ii locale similare: autorit„˛ile administra˛iei locale, camere de comer˛ ∫i industrie, oameni de afaceri, universit„˛i, ONG-uri, biblioteci, teatre, muzee etc.
Departamentul pentru Diploma˛ie Public„ din M.A.E. a transmis deja invita˛ii de Ónscriere Ón proiect tuturor prefec˛ilor, pre∫edin˛ilor de consilii jude˛ene ∫i primarilor din municipiile re∫edin˛„ de jude˛. Contribu˛ia M.A.E. la concretizarea programului va consta ∫i Ón expertiza ∫i efortul logistic din partea Centralei, precum ∫i a ambasadelor din ˛„rile Uniunii Europene. Ini˛iativa se Óncadreaz„ Ón noua politic„ de diploma˛ie public„ ∫i cultural„ lansat„ de M.A.E., ce are ca scop facilitarea integr„rii cu succes a Rom‚niei Ón Uniunea European„, prin mobilizarea resurselor societ„˛ii ∫i cointeresarea actorilor sociali s„ ia parte la efortul de aderare.
Relu Fenechiu
#269530
îS„ te fere∫ti de greci ∫i c‚nd Ó˛i fac daruri“, a∫a sun„ un str„vechi proverb ∫i care are drept punct de plecare uria∫ul cal de lemn oferit Ón dar de ahei troienilor, bucuro∫i de aparenta plecare a trupelor invadatoare ale Spartei ∫i Micenei.
Œn realitatea zilelor noastre, aheii sunt reperezentan˛ii Partidului Social Democrat. Partid care se pl‚nge oriunde ∫i oricui este dispus s„ asculte c„ actuala putere mimeaz„ democra˛ia, c„ nu este consultat Ón privin˛a problemelor importante ale ˛„rii etc. Mai mult, Ón diverse situa˛ii, reprezentan˛ii de frunte ai P.S.D. se ofer„ benevol pentru a sprijini actuala putere sau actuala majoritate Ón unele momente mai dificile. Œn majoritatea cazurilor, aceste oferte ale P.S.D. nu au fost agreate. ™i consider c„ foarte bine au f„cut responsabilii Alian˛ei D.A. ∫i ai Coali˛iei aflate la guvernare c„ au ignorat îc‚ntecele de siren„“ ale P.S.D. Pentru c„, plec‚nd de la comportamentul de ani de zile al acestui partid, niciodat„ nu a fost vorba de sinceritate c‚nd au existat astfel de oferte, ci doar de tentative de a c‚∫tiga capital politic ∫i de a-l estompa pe cel al adversarului politic.
Ultimul exemplu al modului Ón care trebuie interpretat„ credibilitatea P.S.D. Ól reprezint„ un eveniment petrecut s„pt„m‚na trecut„.
Din considerente care Ómi scap„, luni, 5 decembrie, liderii acestui partid au anun˛at c„ nu inten˛ioneaz„ s„ conteste proiectul de Lege privind bugetul de stat pe 2006 la Curtea Constitu˛ional„. Nimeni nu le-a cerut o astfel de declara˛ie sau, mai precis, nimeni nu a cerut P.S.D.-ului o anumit„ conduit„. Sesizarea Cur˛ii Constitu˛ionale reprezint„ un drept democratic recunoscut ∫i nimeni nu are calitatea de a-l Ómpiedica.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/20.XII.2005 Mar˛i, 6 decembrie, pe la orele amiezii, aceast„ declara˛ie a fost repetat„, dar, surpriz„, c‚teva ore mai t‚rziu, agen˛iile de ∫tiri au anun˛at c„ 8 senatori P.S.D. i-au sprijinit pe colegii lor din P.R.M. Ón depunerea unei sesiz„ri la Curtea Constitu˛ional„.
A urmat un val de justific„ri penibile din partea conducerii P.S.D. Vineri, 9 decembrie, pre∫edintele P.S.D., Mircea Geoan„ a declarat la Pite∫ti c„ senatorii care au semnat al„turi de parlamentarii P.R.M. pentru a ataca la Curtea Constitu˛ional„ Legea bugetului pe 2006 au f„cut acest lucru îÓn necuno∫tin˛„ de cauz„“. Liderul P.S.D. a mai men˛ionat: îEi au fost solicita˛i s„ se al„ture demersului, d‚ndu-li-se un argument general privind atacarea bugetului la Curte (...) ™i-au cerut scuze. Nu pot s„-i suspectez pe colegii mei de rea inten˛ie“.
Marian Sorin Paveliu
#273505
îDe ce sunt Ómpotriva unei legi a lustra˛iei“
Partidul Na˛ional Liberal ∫i-a f„cut datoria de onoare de a promova Ón Parlamentul Rom‚niei un proiect de Lege a lustra˛iei, subiect Ón„bu∫it 15 ani, cu deosebit„ eficien˛„, de cei care au v„zut o amenin˛are personal„ Óntr-un asemenea act normativ.
Sus˛in„tor Ón anul 1990 al unui asemenea demers, sunt ast„zi, Ón anul 2005, Óntr-un ferm dezacord fa˛„ de o asemenea lege.
Exist„ numeroase motive pentru a promova o astfel de lege. Cei care au apar˛inut ma∫inii politice represive a Partidului Comunist au contribuit prin propria lor voin˛„, dac„ nu din convingere, din interes personal, la Ónfometarea deliberat„, la exterminarea fizic„ a opozan˛ilor ∫i a familiilor lor, la Óngenuncherea spiritului unei na˛iuni transformat„ Óntr-o mas„ de apaludaci de nevoie, au malformat con∫tiin˛a a zeci de genera˛ii de copii, Óndoctrina˛i spre iubirea conduc„torului ∫i a partidului.
Mecanismul de partid ∫i m‚na sa — armata, poli˛ia politic„, Securitatea, s-au bazat pe zeci de mii de membri de partid care, Ón m‚n„ cu carnetul ro∫u, au
g„sit calea spre fericirea ∫i bun„starea personal„ prin cultul minciunii, prin dela˛iune ∫i teroare.
Partidul Comunist, cu sprijinul primordial provenit din ∫coala KGB-ului sovietic, a ∫tiut s„ dea dovad„ de un spirit organizatoric ridicat la nivel de art„. Obedien˛a fa˛„ de ∫efi, dela˛iunea Óndreptat„ Ómpotriva oric„rui individ care ar putea reprezenta un poten˛ial pericol, cultivarea atitudinii de satrap, de adev„rat tor˛ionar fa˛„ de ceea ce Ónseamn„ subalterni, ipocrizia f„r„ limite au reprezentat adev„rate chei ale succesului Ón lupta de a urca pe scara ierarhic„ a societ„˛ii comuniste.
Ast„zi se mai afl„ Ón activitate doar cei care Ón decembrie 1989 aveau 40—45 de ani. Cei mai tineri nu ajunseser„ la p‚rghiile puterii, cei mai Ón v‚rst„ s-au apropiat azi de v‚rsta pension„rii, dac„ nu cumva s-au retras deja din via˛a politic„ activ„.
Cred cu t„rie Óns„ c„ avem datoria s„ privim Óntotdeauna spre viitor. Cei care trebuie îpurifica˛i“ printr-o lege a lustra˛iei sunt prea pu˛ini. Pentru ace∫tia, pre˛ul pe care trebuie s„-l pl„tim, noi, cei care ar trebui s„ le interzicem accesul v‚rfurilor Partidului Comunist c„tre func˛ii publice, este prea mare. Ar trebui s„ ne dezicem de principii ale legii fundamentale, s„ negam prevederi ale Constitu˛iei actuale, ceea ce ne-ar scoate din drumul nostru spre o Europ„ modern„ ∫i unit„.
Tiberiu B„rbule˛iu
#277121
Problematica exploat„rii de la Ro∫ia Montan„ este cunoscut„ at‚t Ón ˛ar„, c‚t ∫i Ón str„in„tate, at‚t de c„tre factorii politici, c‚t ∫i de societatea civil„. Acest subiect revine Ón for˛„ Ón aten˛ia opiniei publice prin numeroasele articole publicate pe aceast„ tem„, dar ∫i prin trimiterile directe din cuprinsul ultimului proiect-raport prezentat de Pierre Moscovici Ón Parlamentul European.
Sfid‚nd parc„ toate aceste semnale, firma exploatatoare canadian„ desf„∫oar„ o munc„ asiduu„ de convingere a publicului Ón leg„tur„ cu binefacerile acestui proiect, prezentat ca o man„ cereasc„ pentru zon„. Aflat„ Ón plin„ campanie de comunicare, ea Óncearc„ s„ manipuleze opinia public„, ∫i nu numai, cu scopul s„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/20.XII.2005 Ónlesneasc„ procesul de ob˛inere a autoriza˛iilor. Printre aceste eforturi s-a num„rat ∫i difuzarea de spoturi publicitare pe renumitul National Geographic Channel International, Ón scopul promov„rii acestui proiect minier. Informat fiind asupra adev„ratului impact pe care proiectul l-ar produce, postul de televiziune a retras orice reclam„ pe acest subiect. Œn acela∫i registru se Ónscrie ∫i e∫ecul Ónregistrat Ón urma rezilierii contractului de publicitate de c„tre Academia Ca˛avencu.
Pe l‚ng„ aceste lovituri de imagine date lui Gabriel Resources, o sentin˛„ irevocabil„ a Cur˛ii de Apel Alba, prin care i-a fost suspendat firmei canadiene acordul de mediu pentru 39 de puncte de foraj la Ro∫ia Montan„, Ónclin„ mult balan˛a Ón favoarea contestatarilor acestui proiect.
Sunt de salutat aceste acte de justi˛ie, cu at‚t mai mult cu c‚t apostrof„rile oficialilor europeni din mai sus amintitul raport au ca adres„ direct„ exploatarea de la Ro∫ia Montan„. 3 ecologi∫ti, J. Lagendijk, M. Horacek ∫i Istvan Szent-Ivanyi, au cerut, Ón dou„ amendamente ale raportului, cu trimitere explicit„ la Proiectul Ro∫ia Montan„, Ón primul r‚nd armonizarea cu legisla˛ia european„ Ón domeniu, dar ∫i suspendarea tuturor lucr„rilor preliminare Ónceperii exploat„rii p‚n„ la ob˛inerea tuturor aprob„rilor. S-au solicitat, totodat„, consult„ri cu ˛„rile vecine ∫i aten˛ie maxim„ acordat„ acestor proiecte miniere de propor˛ii.
Ioan fiundrea
#280693
Adresat„: Academiei de Advocacy — Radu Nicosevici, pre∫edinte
Asocia˛iei Pentru Ap„rarea Drepturilor Omului — Comitetul Helsinki — Diana C„linescu, director executiv interimar
Asocia˛iei îPro Democra˛ia“ — Cristian PÓrvulescu, pre∫edinte
Centrului de Resurse Juridice — Georgiana Iorgulescu, director executiv
Funda˛iei pentru o Societate Deschis„ — Gabriel Petrescu, director executiv
Ligii îPro Europa“ — Smaranda Enache, copre∫edinte Transparency International — Romania — Victor Alistar, director executiv
de c„tre deputat Ioan fiundrea, Grupul parlamentar al P.C. ∫i prezentat„ Ón ™edin˛a Camerei Deputa˛ilor din data de 13 decembrie 2005.
Obiectul declara˛iei politice
Aspecte ale rela˛iei cauz„—efect Ón fenomenul migra˛iei politice
Apreciind Ón mod deosebit prestigiul institu˛iilor c„rora m„ adresez, consider c„ anterior modific„rii Legii nr. 393/2004, lege cu profunde conota˛ii morale, ar fi extrem de important s„ identific„m cauzele fenomenului migra˛iei politice ∫i apoi efectele.
V„ adresez rug„mintea de a analiza oportunitatea realiz„rii unui studiu de caz Ón c‚teva jude˛e, printre care ∫i Cara∫-Severin, av‚nd Ón vedere faptul c„ dup„ o experien˛„ de 12 ani Ón administra˛ia public„, am constatat urm„torul fenomen, devenit aproape regul„ a cauzei migra˛iei politice.
— Migratorul politic, familia sa ∫i comunitatea pe care o reprezint„ devin Ón intervalul imediat urm„tor beneficiarii unor sume de bani provenite din fondurile administra˛iei publice jude˛ene conduse de partidul aflat la putere.
Acest fenomen explic„ Óntr-o bun„ m„sur„ ∫i realegerea respectivului primar Ón legislatura viitoare Ón aceea∫i func˛ie.
Œncadr‚nd ace∫ti parametri Óntr-o rela˛ie matematic„, am constat c„ nu exist„ niciodat„ factori aleatori ai cauzei migra˛iei ∫i c„ rela˛ia este aproape invariabil o constant„.
Migra˛ia politic„ = Func˛ie (suplimentarea subiectiv„ de bani publici de catre conducerile consiliilor jude˛ene, dirijat„ spre alesul local care migreaz„)
Sau
Mp = F(CJ) Mp = migra˛ia politic„ CJ = Consiliu jude˛ean
V„ mul˛umesc.
Vladimir Alexandru M„n„stireanu
#282784
îVreau s„ scot din capul rom‚nilor visul autostr„zilor.“ Ieri s-a Ómplinit un an de c‚nd domnul Traian B„sescu este pre∫edintele Rom‚niei. Nu am s„ fac un bilan˛ al activit„˛ii pre∫edintelui, dar nu pot s„ nu amintesc unele declara˛ii ale lui Traian B„sescu din perioada Ón care nici nu visa la fotoliul preziden˛ial. ™i asta pentru c„ tot ce detest mai mult este minciuna ∫i uitarea voit„.
Actualul pre∫edinte al Rom‚niei, Traian B„sescu, a uitat de perioada c‚nd era ministru peste toate transporturile din Rom‚nia ∫i de declara˛iile pe care le f„cea Ón perioada 1997—1999, referitoare la construc˛ia de autostr„zi Ón Rom‚nia ∫i necesitatea acestora pentru dezvoltarea economic„ a ˛„rii noastre.
Traian B„sescu, Ón calitate de membru al Guvernului C.D.R., declar„ Ón data de 21 martie 1997, la Conferin˛a Crans Montana, Ón fa˛a instan˛elor str„ine participante, c„ Ón Rom‚nia trebuie realizat„ o infrastructur„ modern„ de drumuri na˛ionale ∫i autostr„zi ∫i c„ Guvernul este dispus s„ discute cu oricine despre autostr„zi, at‚ta timp c‚t printre ace∫tia se afl„ ∫i bancheri care s„ finan˛eze lucr„rile.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/20.XII.2005 Œn data de 13 mai 1997, P.D.S.R., actualul P.S.D., care se afla la acea dat„ Ón opozi˛ie, ini˛ia o mo˛iune de cenzur„ referitoare la ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului privind introducerea taxei de drum. La dezbaterea mo˛iunii, Traian B„sescu afirma: îDac„ vrem o industrie ∫i un turism rentabile, trebuie s„ avem ∫osele bune“ ∫i, indiferent dac„ este o m„sur„ impopular„, îaceast„ tax„ trebuie introdus„“.
Mai t‚rziu, Ón 24 mai 1997, Traian B„sescu reu∫e∫te s„ scoat„ Ón strad„ sindicatele din construc˛ii pentru oprirea lucr„rilor la autostrada Bucure∫ti—Constan˛a Ónc„ din luna februarie, l„s‚nd pe drumuri 20.000 de muncitori.
Minciunile actualului pre∫edinte Traian B„sescu continu„ ∫i, pe 6 august 1997, promitea c„ lucr„rile la autostrada Bucure∫ti—Constan˛a vor fi finalizate p‚n„ la sf‚r∫itul anului 2000 pe tronsonul Bucure∫ti—Fete∫ti, ∫i p‚n„ la sf‚r∫itul anului 2002 pe tronsonul Cernavod„— Constan˛a. Œncepuse s„ se contureze minciuna portocalie.
Dan Constantin Moc„nescu-Coloros
#289906
îO privatizare Ón greva foamei“
Privatizarea prin v‚nzarea capitalului, Ón ideea de Ónstr„inare absolut„ a acestuia, conduce, Óncet ∫i sigur, la alienarea capitalului uman bun ∫i ieftin de care dispune Rom‚nia.
Prerogativele Óndoielnice ale unor ini˛ia˛i de a semna contracte secrete, din considerente politice sau subiective,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/20.XII.2005 de v‚nzare a marilor obiective industriale ale ˛„rii, au generat, Ón fond, cauzele corup˛iei.
Sub sloganul stupid c„ statul ar fi cel mai prost gestionar, au fost v‚ndute cu nemiluita active care ∫i-au g„sit destina˛ia Ón furnalele str„inilor.
Portul Constan˛a ofer„ cea mai vizibil„ consecin˛„ a distrugerii fondului silvic ∫i a cataclismului decup„rii sistematice a industriei, sub form„ de mormane de fiare vechi.
V‚nzarea, ferit„ de ochii ∫i Ón˛elegerea opiniei publice, a marelui combinat siderurgic de la Gala˛i, ar fi, dup„ bine cunoscu˛i anali∫ti, un caz fericit.
Mii de angaja˛i au fost concedia˛i, salariile celor r„ma∫i le asigur„ cu greutate co∫ul zilnic, poluarea a atins dimensiuni pe care profiturile colosale ale noului proprietar nu le poate combate...
De altfel, rolul s„u de mare ac˛ionar mondializant nu are nimic de a face cu societatea rom‚neasc„, Ónapoiat„ prin toleran˛a cu care a Ónghi˛it secretele acestei privatiz„ri.
O societate discriminat„ brutal Ón toate planurile aspira˛iilor sale: Ón plan economic, prin pre˛uri prohibitive oferite beneficiarilor rom‚ni, Ón plan social, prin refuzul de a purta un dialog cu reprezentan˛i ai sindicatelor, ∫i Ón plan juridic, prin eludarea legilor ∫i hot„r‚rilor judec„tore∫ti ∫i prin sfidarea autorit„˛ilor ˛„rii.
Rolul social al unor astfel de corpora˛ii este nul, ca ∫i metoda prin care au ajuns proprietarii unor astfel de unit„˛i. Toate costurile sociale sunt distribuite statului rom‚n, a∫adar cet„˛enilor s„i.
Recent, zeci de grevi∫ti ai foamei s-au adresat autorit„˛ilor, inclusiv Camerei Deputa˛ilor, Ón Óncercarea disperat„ de a-i determina pe administratorii societ„˛ii de la Gala˛i s„ respecte legile statului rom‚n.
Mihaela Adriana Rusu
#292950
îUn an de guvernare portocalie“
S-a Ómplinit recent un an de la alegerile parlamentare c‚∫tigate de P.S.D. ∫i suntem Ón faza de Ómplinire a unui an de guvernare portocalie. M„ Óntrebam dac„ rom‚nii tr„iesc mai bine. Din p„cate, marea mas„ a popula˛iei Rom‚niei nu tr„ie∫te mai bine!
Dup„ cum am declarat de la Ónalta tribun„ a Parlamentului, Ón momentul Ón care a fost aprobat„ cota unic„ de impozitare de 16%, dublarea impozitului pe venitul microÓntreprinderilor, cre∫terea cotelor C.A.S. cu
2 puncte procentuale nu vor avea efect favorabil asupra agen˛ilor economici. Ace∫tia se a∫teptau la m„suri care s„-i ajute Ón derularea afacerii, ∫i nu s„-i Óncurce. Ce li s-a dat cu o m‚n„, s-a luat cu v‚rf ∫i Óndesat cu cealalt„.
MicroÓntreprinderile, care reprezentau o speran˛„ a cre∫terii economice Ón Guvernul N„stase, au primit o lovitur„ sub centur„ prin dublarea impozitului de venituri ∫i introducerea C.A.S. majorat cu 2%. Vorbele din campania electoral„ de acum un an au fost foarte optimiste.
M„ Óntrebam ce metod„ va folosi Alian˛a D.A. prognoz‚nd o infla˛ie de 6%, cre∫tere economic„ de 6%, cre∫tere Ón industrie de 5,7%, cre∫tere Ón agricultur„ de 2,8%?
Calculele au fost prost f„cute!
Œn acest moment se vorbe∫te despre o infla˛ie de 8,5—9%, de cre∫teri economice de doar 5,7%, fa˛„ de nivelul anului 2004, Ón industrie se estimeaz„ o cre∫tere economic„ pentru 2005 de doar 4%, Ón agricultur„ valoarea ad„ugat„ brut„ va Ónregistra o descre∫tere fa˛„ de anul precedent cu 1,2%, dup„ ce Ón 2004 produc˛ia agricol„ a Ónregistrat o cre∫tere de 22,2%.
Nu pentru to˛i vorbele sunt ∫i fapte. Realiz„rile actualei Coali˛ii sunt din ce Ón ce mai slabe!
Pentru prima dat„ Ón Parlamentul Rom‚niei bugetul a fost adoptat Ón lipsa opozi˛iei.
Bugetul pentru anul 2006 reprezint„ un buget nerealist, antisocial, indicatorii ar„t‚nd un fals grosolan. Alocarea cheltuielilor din acest buget va determina nemijlocit accentuarea s„r„ciei ∫i a declinului economic.
Din p„cate, Rom‚nia nu are nevoie de acest lucru. Din ce Ón ce mai mul˛i locuitori nu vor avea cu ce s„-∫i pl„teasc„ serviciile de asisten˛„ social„, s„n„tate, Ónv„˛„m‚nt.
Ion Dumitru
#296880
îŒnceputul sf‚r∫itului?“
Inten˛iile, pe h‚rtie ∫i declarative, ale ministrului Gheorghe Flutur de a revigora agricultura ∫i de a-i Ómbog„˛i pe fermierii rom‚ni au e∫uat. De fapt, nici nu se putea altfel.
F„c„tura de imagine nu putea s„ ˛in„ prea mult. Atunci c‚nd te Ónconjuri de consilieri altfel dec‚t pe criterii profesionale, de oameni care nu se pricep dec‚t la vorbe nu realizezi nimic.
Statisticile de ultim„ or„ indic„ faptul c„, Ón ultimul an, economia Rom‚niei a fost fr‚nat„ de agricultur„ ∫i silvicultur„. Adic„, Ón aceste sectoare de activitate nu s-a f„cut mare lucru. Programele pe care Gheorghe Flutur le-a promovat cu mare tam-tam nu au adus nici o schimbare. Cupoanele agricole au Ónsemnat cheltuieli f„r„ rost, de zeci ∫i sute de miliarde de lei. Corespondentul Ón practic„ al acestor eforturi financiare nu exist„. S-a dat vina pe inunda˛ii, pe vremea capricioas„.
Acela∫i lucru s-a Ónt‚mplat ∫i Ón silvicultur„.
Produc˛ia din exploat„rile forestiere ∫i din alte activit„˛i conexe a sc„zut cu aproape 20 de procente. ™i aceasta pentru c„ multe capacit„˛i de produc˛ie ale R.N.P. au fost Ónchise, iar oamenii, l„sa˛i pe drumuri. Au ajuns direc˛iile silvice din ˛ar„ s„ se Ómprumute la b„nci pentru acordarea veniturilor salariale lunare.
Degringolada a cuprins acest domeniu, care era, cu c‚˛iva ani Ón urm„, fala Rom‚niei. ™i mai vine acum ∫i furtuna generat„ de Legea nr. 247/2005 care, pur ∫i simplu, va distruge Regia Na˛ional„ a P„durilor. Sute de mii de hectare de fond forestier vor trece Ón proprietate privat„, iar statul va asista neputicios la jaf.
Aceasta a reu∫it s„ realizeze ministrul Flutur!
Niculae B„d„l„u
#298543
îUn an de guvernare portocalie sau 365 de zile de minciun„“
A trecut greu anul 2005. Fiecare zi a Ónsemnat lupta ∫i cu un sistem ce Ónghe˛a treptat, ce transforma promisiunea Ón minciun„, administra˛ia Ón birocra˛ie ∫i siguran˛a Ón incertitudine.
Dup„ 4 ani de guvernare ce au reprezentat un crescendo economic ∫i un reviriment social era greu de crezut c„ o schimbare politic„ ar putea anula totul.
Minunea negativ„ — altfel spus, compromisul — s-a Ónt‚mplat.
Conform teoriei catastrofelor, evenimentele nefaste au loc la un anumit num„r de ani. Pentru Rom‚nia, anul 2005 a Ónsemnat guvernarea portocalie, minciuna, incompeten˛a, circul, corup˛ia, inunda˛iile, gripa aviar„.
Actualii mini∫tri s-au dovedit f„r„ resurse Ón tentativa de a onora promisiunile electorale, chiar neinteres‚ndu-i acest lucru.
Recorelarea pensiilor, motivarea investitorilor — toate au fost pastile amare acoperite cu glazur„ dulce.
Demagogia a devenit politic„ de stat.
Pre∫edintele ˛„rii, Ón noaptea trecerii dintre ani, a ap„rut la posturile TV cu sticla de ∫ampanie Ón m‚n„; pe tot parcursul lunilor postinunda˛ie s-a adresat cu
apelativul îb„“ constructorilor podului; zilele sale de na∫tere sunt elemente ieftine de mimetism popular, Ón scopul c‚∫tig„rii Óncrederii barometrului de opinie public„.
Rom‚nii au Ónceput grevele. îS„rb„torirea“ unui an de guvernare portocalie are loc Ón strad„, cu mitinguri de protest ∫i greve de solidaritate ale profesorilor, func˛ionarilor publici, personalului medical, minerilor, transportatorilor.
Pensionarii nu mai au for˛a de a se r„zvr„ti, dar ei sunt cei mai nedrept„˛i˛i. Au crezut Ón promisiuni ∫i au r„mas cu ecoul lor, ca un vertij vestibular ce le mixeaz„ maladiile. Sunt robii unui sistem centralizat, Ónchis Ón fa˛a valorilor, ce a destituit tot ce era de calitate, dar apar˛inea idealurilor nobile social-democrate.
Politica extern„ este condus„ defectuos, pe un sistem de axe inadecvat strategiilor globale actuale. Mondializarea presupune conota˛ii de interrela˛ie diplomatic acordate, ∫i nu aplicarea pe hart„ a unor simple linii geopolitice.
Cristian Silviu Bu∫oi
#301261
Stima˛i colegi,
## Stima˛i reprezentan˛i ai mass-media,
Stabilirea, de c„tre statul rom‚n, a condi˛iilor de Ónfiin˛are, organizare ∫i func˛ionare a farmaciilor reprezint„ un subiect important ∫i sensibil, care are nevoie de un cadru legislativ adecvat, care s„ asigure stabilitate ∫i predictibilitate, ∫i anume de o Lege a farmaciei.
V„ reamintesc, stima˛i colegi, c„, Ón prezent, reglementarea se face la nivelul legislativ al ordinelor de ministru, ceea ce poate crea premisa unor decizii controversate, profund subiective, de multe ori suspicionate c„ ar putea fi luate sub presiunea unor grupuri de interese.
Ministerul S„n„t„˛ii a propus dezbaterii publice un proiect de lege, parte a unui pachet mai larg, a reformei s„n„t„˛ii, pe care Guvernul ar urma s„ Ó∫i asume r„spunderea Ón Parlament, proiect care a generat numeroase controverse, din cauza restric˛iilor de proprietate, geografice ∫i demografice pe care le aduce acest proiect. Œn acela∫i timp, Ónc„ din data de 15 septembrie 2005, se afl„ la Senat proiectul Legii farmaciei, semnat de 14 parlamentari ai Coali˛iei de guvernare, unul care liberalizeaz„ condi˛iile de Ónfiin˛are ∫i func˛ionare a farmaciilor ∫i care p„streaz„ doar restric˛ia demografic„, pentru perioada de p‚n„ la 1 ianuarie 2008.
Am convingerea ferm„ c„ reglementarea func˛ion„rii farmaciilor trebuie s„ fie un demers foarte serios, urmare a unui consens politic c‚t mai larg; Ón caz contrar, exist„ riscul ca la schimbarea ministrului sau a guvern„rii s„ apar„ o alt„ reglementare, poate una diametral opus„, ceea ce ar crea instabilitate Ón sistem.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/20.XII.2005 De aceea este important ca proiectul Legii farmaciei s„ fie dezb„tut c‚t mai temeinic, cu to˛i cei interesa˛i, s„ nu favorizeze doar un grup de interese, fie lan˛urile de farmacii sau farmaci∫tii independen˛i; nimeni nu trebuie s„ Ó∫i impun„ voin˛a de pe pozi˛ii de for˛„, nici m„car ministrul s„n„t„˛ii.
Œn opinia mea, cred c„ proiectul unei legi a farmaciei trebuie s„ fie expresia unui echilibru care trebuie s„ se creeze Ón sistem Óntre lan˛urile de farmacii, pe de o parte, ∫i farmaci∫tii independen˛i, pe de alt„ parte.
Adina Ioana V„lean
#305306
Declara˛ie politic„: îProtec˛ia angaja˛ilor Ón anul 2005 se realizeaz„ prin prevederi legale abuzive“
Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Modificarea art. 19 al Legii nr. 130 privind inspec˛ia muncii a suscitat numeroase dezbateri at‚t Ón comisia Camerei, c‚t ∫i Ón plen.
Ultima retrimitere la Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ a fost f„cut„ Ón deplin acord al grupurilor parlamentare pentru a modifica ceea ce ni s-a p„rut la momentul respectiv inacceptabil tuturor, ∫i anume prevederea de la alin. (2), conform c„reia se pedepse∫te cu Ónchisoare sau amend„ penal„ refuzul repetat al unei persoane de a permite accesul inspectorilor muncii Ón oricare din spa˛iile unit„˛ii.
De∫i reprezentan˛ii P.S.D. ∫i ai P.D. din Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ ∫i-au schimbat surprinz„tor punctul de vedere, Grupul parlamentar al
P.N.L. a sus˛inut Ón continuare amendarea acestei prevederi, Ón sensul urm„tor:
Alin. (2): îRefuzul repetat al unei persoane de a permite, potrivit legii, accesul inspectorilor de munc„ Ón oricare dintre spa˛iile unit„˛ii sau de a pune la dispozi˛ia acestora documentele solicitate potrivit legii constituie contraven˛ie ∫i se sanc˛ioneaz„ cu amend„ contraven˛ional„ de la 10 mii la 30 mii lei RON“. C‚teva dintre argumentele pentru care Grupul parlamentar al P.N.L. a considerat necesar„ amendarea acestui alineat sunt urm„toarele.
Œn primul r‚nd, nepermiterea accesului inspectorilor de munc„ Ón unitate nu Ónseamn„ c„ au fost Ónc„lcate prevederi de legisla˛ie a muncii dec‚t dac„ aplic„m prezum˛ia de vinov„˛ie.
Œn consecin˛„, sanc˛iunea nu trebuie s„ fie la fel de aspr„ ca Ón cazurile, dovedite repetat, de Ónc„lcare a legisla˛iei Ón domeniu.
Œn al doilea r‚nd, nu este modern ∫i european s„ trimitem oameni la Ónchisoare sau s„ le Óntocmim dosar penal pentru o Ónc„lcare prezumtiv„ a legisla˛iei; de altfel, reprezentan˛ii Ministerului Muncii Ón cadrul ∫edin˛ei Comisiei pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ nu au putut indica o practic„ european„ Ón acest sens.
Œn al treilea r‚nd, Ón opinia noastr„, o astfel de Óncadrare a faptei nu rezolv„ problema muncii la negru, ci favorizeaz„ negocierea comisionului, at‚ta vreme c‚t Óncadrarea acestei fapte este l„sat„ la latitudinea inspectorilor de munc„ — Óncadrarea pe Codul muncii implic„ amend„ contraven˛ional„, iar Óncadrarea pe Legea nr. 130 implic„ dosar penal.
Dumitru Bentu
#308295
## **Domnul Dumitru Bentu:**
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Declara˛ie mea politic„ de ast„zi se intituleaz„: îSemicentenar“.
Nu este o declara˛ie politic„ Ón sensul pe care aceast„ institu˛ie a activit„˛ii parlamentare l-a dob‚ndit prin regulamente sau prin con˛inut.
Este expresia unei st„ri de emo˛ie fireasc„, dar ∫i de nedisimulat„ m‚ndrie, pentru c„ Ón spa˛iul cultural moldav, Ón municipiul B‚rlad, fiin˛eaz„ de 5 decenii un teatru. Numele s„u este îVictor Ion Popa“ — str„lucit„ personalitate a culturii na˛ionale, fiu al acestor meleaguri.
Modalitatea permanent„ de comunicare, de confruntare cu obstacolele vie˛ii, de educa˛ie ∫i medita˛ie, de c„utare ∫i reliefare a adev„rului îteatrul Ó∫i are propria sa jurisdic˛ie, cea a scenei, care Óncepe acolo unde se termin„ legile lume∫ti“. ™i teatrul b‚rl„dean nu putea face excep˛ie de la aceste memorabile cuvinte, rostite Ón 1784 de Friederich Schiller.
Spectacolul inaugural a avut loc Ón 28 decembrie 1955, prezent‚ndu-se piesa îMielul turbat“.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/20.XII.2005 Au urmat sute de reprezenta˛ii care au amprentat puternic memoria colectiv„ sau personal„ a celor care au participat de-a lungul celor 5 decenii la adev„rate evenimente artistice puse Ón scen„ de genera˛ii talentate de actori ai teatrului sau de invita˛i.
Pot fi amintite spectacolele cu: îGai˛ele“ de Al. Kiri˛escu, îMitic„ Popescu“ de C. Petrescu, îViforul“ de B. St. Delavrancea, îO scrisoare pierdut„“ de I. L. Caragiale, îDoi tineri din Verona“ de W. Shakespeare, îPuterea Œntunericului“ de L. Tolstoi, îMama“ de D. R. Popescu, îAnna Cristie“ de E. O’Neil, îTartuffe“ de Moliere, îUnchiul Vanea“ de A. P. Cehov, îHangi˛a“ de C. Goldoni, îRinocerii“ ∫i îScaunele“ de E. Ionesco etc., etc.
Au urcat pe scena teatrului nostru Radu Beligan, Dina Cocea, Marcela Rusu, Ion Olteanu, Mihai Zirva — personalit„˛i de prim rang ale teatrului rom‚nesc.
Au scris despre spectacolele amintite, ca ∫i despre cele care n-au putut fi incluse Ón enumerare: Valetin Silvestru, Dinu S„raru, Natalia Stancu, Luca Arbore, ™tefan Oprea etc. Prin talent incontestabil, d„ruire total„ ∫i respect pentru spectatori, au Ónnobilat scena b‚rl„dean„ Lauren˛iu M„rgineanu, Bebe Banu, ™tefan ∫i Maris Tivodaru, Aurel Cerbu, Vasile M„linescu, Cristian Nacu, Dan Herdan, Mircea ∫i Smaranda Herford, Marcel Anghel, Elena ∫i Constantin Petrican, Lili Popa Alexiu ∫i mul˛i, mul˛i al˛ii.
Dumitru Bentu
#311302
PAUZ√
## DUP√ PAUZ√
## _Dup„ pauz„, ∫edin˛a s-a reluat la ora 10,14._
Lucian Augustin Bolca∫
#311564
## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫:**
## Stima˛i colegi,
Cu Ónt‚rzierea datorat„ prelungirii timpului acordat declara˛iilor politice, continu„m ∫edin˛a de plen de ast„zi, mar˛i, 13 decembrie.
Rog pe liderii grupurilor parlamentare s„ asigure prezen˛a necesar„, iar secretarii s„ pofteasc„ la pupitrul ∫edin˛ei. Sper c„ Óntr-un sfert de or„ vom avea o prezen˛„ mul˛umitoare. A∫tept„m ∫i pe ceilal˛i colegi.
V„ anun˛ c„ din totalul celor 331 de deputa˛i, ∫i-au Ónregistrat prezen˛a 238. Sunt absen˛i 93, din care particip„ la alte ac˛iuni parlamentare un num„r de 42 de parlamentari.
V„ informez, de asemenea, c„ Ón ∫edin˛a Camerei Deputa˛ilor din 12 decembrie a fost depus„ la
pre∫edintele de ∫edin˛„ mo˛iunea simpl„ îCopiii din Rom‚nia mor de rujeol„ datorit„ Guvernului iresponsabil“, ini˛iat„ de 76 de deputa˛i.
Œn conformitate cu art. 151 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor a stabilit ca dezbaterea acestei mo˛iuni simple s„ aib„ loc Ón ∫edin˛a Camerei Deputa˛ilor de joi, 15 decembrie, Óncep‚nd cu ora 9,30.
Grupul parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal din Camera Deputa˛ilor propune desemnarea doamnei deputat Monica ™tirbu Ón calitate de membru al Comisiei pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„˛ilor na˛ionale.
Biroul permanent al Camerei Deputa˛ilor, Ón ∫edin˛a din 12 decembrie, constat‚nd c„ sunt Óndeplinite condi˛iile regulamentare, a decis ca propunerea s„ fie supus„ aprob„rii Camerei Deputa˛ilor.
Dac„ sunt comentarii cu privire la aceast„ propunere? Dac„ nu,
Vot · approved
Dezbateri asupra proiectului Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 73/2005 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 107/2002 privind Ónfiin˛area Administra˛iei Na˛ionale îApele Rom‚ne“ (r„mas pentru votul final) 54–58
unanim pentru
Lucian Augustin Bolca∫
#313363
Continu„m dezbaterea proiectelor de lege.
V„ rog, domnule deputat, dac„ este o problem„ de procedur„, evident.
Nicolae Popa
#313478
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Este foarte bine c„ trebuie s„ ne informatiz„m, s„ avem instala˛ii ∫i utilaje moderne de urm„rire a votului, de a ne vedea opinia public„ cum ne desf„∫ur„m activitatea, dar eu vreau s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ c„ toate aceste lucruri trebuie s„ le facem Ón mod s„n„tos s„ func˛ioneze ∫i s„ ne atingem scopul pentru care ele au fost Ónfiin˛ate, ca s„ nu avem sentimentul acesta c„ am aruncat banii pe apa s‚mbetei.
De pild„, acest sistem de televiziune cu circuit Ónchis pe care-l avem noi aici nu func˛ioneaz„. Deci nu-∫i atinge scopul pentru care a fost Ónfiin˛at ∫i am aruncat o c„ru˛„ de bani, pentru c„ el nu afi∫eaz„ pe to˛i deputa˛ii care iau cuv‚ntul de la acest microfon.
La ini˛ierea proiectului, trebuia s„ se aib„ Ón vedere ca cei care lucreaz„ cu acest sistem s„ aib„ informa˛iile necesare ca s„ fie afi∫a˛i to˛i deputa˛ii. Este regretabil c„, Óntr-adev„r, risipim banii publici.
Aflu ast„zi Ón pres„, de fapt de ieri, c„ vrem acum s„ Ónfiin˛„m un sistem de televiziune. Asta ne mai lipsea, tichie de m„rg„ritar, cum ar spune un mare poet, pentru c„ nu avem nevoie de a∫a ceva. Sunt probleme mult mai urgente Ón momentul de fa˛„. Sunt oamenii din Timi∫, din Vrancea, din celelalte zone inundate care stau f„r„ acoperi∫ acum, de Cr„ciun, de s„rb„torile Cr„ciunului, sunt pensionarii care sunt dispera˛i c„ nu-∫i pot pl„ti gazul, curentul, medicamentele; sunt cei din Ónv„˛„m‚nt ∫i s„n„tate. ™i, atunci, noi venim ∫i ne trebuie acest sistem de televiziune.
Eu cred c„ noi trebuia, Ón acest moment, s„ ne prezent„m cu to˛ii la lucr„rile ∫edin˛ei, dac„ vrem s„ ne sp„l„m imaginea public„, Ón fa˛a opiniei publice, s„ fim
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/20.XII.2005 serio∫i ∫i s„ particip„m, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ d„m sentimentul acesta popula˛iei ∫i s„ transmitem acest mesaj, c„ ne apuc„m serios de treab„.
Eu am propus, la vremea respectiv„, îPanoul ru∫inii“, care era un sistem gratuit, f„r„ bani, f„r„ finan˛„ri ∫i Ón care, Óntr-adev„r, i-am fi sensibilizat pe to˛i colegii no∫tri s„ se prezinte la ∫edin˛„, pentru c„ i-am fi provocat prin intermediul presei sau televiziunii s„ participe la lucr„rile ∫edin˛ei.
Lucian Augustin Bolca∫
#317047
V„ mul˛umesc, domnule deputat.
Toate problemele pe care le-a˛i semnalat sunt de competen˛a Biroului permanent ∫i, ca pre∫edinte de ∫edin˛„, dispun ca un extras din aceast„ stenogram„ s„ fie Ónaintat Biroului permanent spre solu˛ionare.
Personal nu am auzit nici o discu˛ie Ón cadrul Biroului permanent Ón leg„tur„ cu un post de televiziune, dar aceasta nu antameaz„ cu nimic decizia Biroului permanent.
Domnul deputat Pambuccian. V„ rog.
Varujan Pambuccian
#317528
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Eu nu vreau s„ fac o declara˛ie politic„. Vreau s„ v„ fac o rug„minte: s„ vot„m cu cartelele, s„ folosim votul electronic, pentru c„ este p„cat s„ nu-l folosim. Este mai rapid, Ól avem, func˛ioneaz„.
Deci v„ propun s„ utiliz„m un sistem pe care-l avem. V„ mul˛umesc.
Lucian Augustin Bolca∫
#317867
Domnule deputat, consider c„ folosirea votului electronic se poate face numai Ón condi˛iile Ón care Biroul permanent gireaz„ func˛ionarea la parametrii optimi a instala˛iei.
Deci, de asemenea, ∫i solicitarea dumneavoastr„ o transmit Biroului permanent.
Domnul deputat Costache.
Costache Mircea
#318187
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Numai o precizare vreau s„ fac. Cred c„ putem lua pozi˛ia domnului coleg antevorbitor drept valabil„ pentru toat„ lumea. Nu cred c„ este un membru al Parlamentului Rom‚niei c„ruia s„ nu i se fi repro∫at cheltuielile absurde pentru nu ∫tiu ce bar, piscine, sau lucruri de care noi nu avem cuno∫tin˛„. Este bine ca cineva s„ se delimiteze, s„ se preocupe de ceea ce trebuie s„ i se pun„ Ón sarcin„ din punct de vedere constitu˛ional ∫i legal unui membru al Parlamentului, iar ceilal˛i s„-∫i asume r„spunderile de rigoare, Ón a∫a fel Ónc‚t, Ón interviuri, Ón ie∫iri Ón pres„, Ón mass-media, s„ se Ónceteze cu discreditarea institu˛iei fundamentale a statului rom‚n, stat pe care al˛ii cred c„-l consolideaz„ submin‚ndu-l Ón fiecare zi.
De aceea, sus˛in ideea afirmat„ mai devreme, de a se face odat„ lumin„, s„ ∫tim dac„ avem sau nu Ón r„spundere cheltuieli materiale sau alte investi˛ii sau nu, ca repro∫urile publice s„ Ónceteze.
De asemenea, ∫i aici m„ disociez de colegul meu, nevoia unei televiziuni sau a unui mijloc care s„ arate o fa˛„ mai aproape de realitate a Camerei Deputa˛ilor sau a Parlamentului, s„ nu l„s„m la m‚na televiziunilor private, care au cu totul ∫i cu totul alte interese legate de sursa de finan˛are sau de alte contexte.
Deci a contrapune o imagine mai aproape de cea real„ cred c„ este o idee bun„, pe care ar trebui s-o sus˛inem.
V„ mul˛umesc.
Lucian Augustin Bolca∫
#319631
Da. Aceea∫i dispozi˛ie: ca ∫i acest extras de stenogram„, ca ∫i toate cele care-l vor privi, s„ fie Ónaintate Biroului permanent de m‚ine.
V„ rog, domnule deputat Tab„r„.
Valeriu Tab„r„
#319843
N-a∫ fi luat cuv‚ntul dac„ colegul Popa, pe care-l respect Ón mod deosebit, nu ar fi venit la microfon cu problema cu care a venit aici.
Parlamentul are nevoie de o leg„tur„ bun„ cu cet„˛enii.
Nu cred c„ noi putem s„ ne stabilim imaginea prin intermediari. ™i spun acest lucru Ón cuno∫tin˛„ de cauz„. Sear„ de sear„ m„ uit pe toate posturile de televiziune ∫i m„ doare c‚nd sunt expuse elemente care nu au nimic cu institu˛ia parlamentar„.
A lovi Ón institu˛ia parlamentar„ Ónseamn„ a lovi Ón sistemul democratic. ™i cred c„ acest lucru trebuie s„-l re˛in„ absolut toate posturile de televiziune care fac acest lucru.
Nu cred c„ institu˛ia parlamentar„ este vinovat„ de situa˛ia din ˛ar„, de ceea ce se Ónt‚mpl„ de fapt Ón mass-media, de ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón media care se vede. ™i v„ rog s„ v„ uita˛i. ™i poate c„ noi, parlamentarii, chiar asupra unor posturi de televiziune s„ avem o influen˛„, pentru a scoate acolo, pe post, adev„rul, ∫i nu neadev„rul, despre institu˛ia parlamentar„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/20.XII.2005 Eu cred c„ Senatul ∫i Camera Deputa˛ilor trebuie s„ fac„ un efort pentru a pune la punct o televiziune care s„ lege direct institu˛ia parlamentar„, activit„˛ile ei, de ceea ce Ónseamn„ rela˛ia noastr„ cu cet„˛eanul.
V„ mul˛umesc.
Lucian Augustin Bolca∫
#321174
V„ mul˛umesc, domnule deputat.
Dori˛i un drept la replic„? Ave˛i exact un minut, domnule deputat.
Nicolae Popa
#321313
Eu Ól respect pe domnul deputat Tab„r„, de mult. De fapt, el este originar din jude˛ul Alba, jude˛ pe care-l reprezint Ón Parlamentul Rom‚niei.
Acum, nu ∫tiu dac„ Domnia sa ∫i-a Óntrebat aleg„torii ∫i pe cei care sunt f„r„ case Ón momentul de fa˛„ dac„ sunt de acord sau nu ca Parlamentul s„-∫i Ónfiin˛eze o televiziune proprie.
Eu consider c„, Ón primul r‚nd, trebuie s„ ne facem ordine Ón ograda noastr„ proprie, ordine ∫i disciplin„, s„ determin„m colegii no∫tri s„ vin„ la ∫edin˛e. Pentru c„, dac„ vom merge Ón continuare a∫a cum de fapt este ∫i ast„zi, c‚nd majoritatea colegilor no∫tri lipsesc, este mare p„cat ∫i ne facem un mare deserviciu s„ ne Ónfiin˛„m o televiziune proprie ∫i s„ d„m imaginile pe care le avem Ón momentul de fa˛„ sau pe care le vom avea Ón viitor, dac„ nu-i sensibiliz„m pe colegii no∫tri s„ participe Ón mod serios la lucr„rile ∫edin˛elor de plen.
V„ mul˛umesc.
Lucian Augustin Bolca∫
#322238
## V„ mul˛umesc.
Pe aceast„ tem„ mai dore∫te domnul deputat Rus.
Ioan Aurel Rus
#322344
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Sper c„ azi s-a f„cut un Ónceput bun. Eu chiar aveam Ón inten˛ie s„ vin la microfon ∫i s„ propun ziua de mar˛i, o jum„tate de or„, probleme organizatorice. Pentru c„ Ón nici un program al Camerei n-am v„zut aceast„ or„, de care avem at‚t de mare nevoie. Acum ar trebui s„ ni se explice din partea secretariatului Camerei ∫i problema schimbului de autoturisme. Sunt at‚tea probleme care trebuie spuse pe fa˛„ ∫i Ón plen ∫i pe care trebuie s„ le cunoa∫tem to˛i ∫i cred c„ dumneavoastr„ a˛i venit cu un Ónceput bun, s„ propune˛i Biroului permanent s„ aprobe aceast„ jum„tate de or„ de probleme organizatorice Ón fiecare mar˛i, dup„ declara˛iile politice.
V„ mul˛umesc.
Lucian Augustin Bolca∫
#323078
Ca s„ fac o precizare, eu cred c„ orice ˛ine de buna func˛ionare a Camerei este o problem„ de procedur„. Domnul deputat Oancea. V„ rog. ™i, pe urm„, domnul deputat Tudor.
Viorel Oancea
#323289
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
A∫ vrea s„ m„ refer tot la organizarea Camerei Deputa˛ilor, ∫i colegul meu de dinainte a ridicat aceast„ problem„, dar a∫ vrea s„ o detaliez. ™i m„ refer aici la faptul c„ se aud zvonuri c„ s-au cump„rat ma∫ini pentru a le Ónlocui pe cele vechi, care deja au norma dep„∫it„ ∫i mai mult le ˛ineam prin service-uri.
A∫ solicita Biroului permanent s„ cear„ Serviciului tehnic ∫i celui de transporturi s„ fac„ o planificare judicioas„ pe jude˛e, c‚nd venim, c‚nd le aducem s„ le pred„m. Pentru c„ vreau s„ v„ spun c„ atunci c‚nd le-am luat a fost o debandad„ general„, ∫i dac„ nu aveai coate destul de puternice erai pe ultimul loc.
Deci aceasta este rug„mintea mea: s„ se fac„ o planificare foarte clar„, c‚nd s„ aducem ma∫inile, pentru c„ risc„m s„ r„m‚nem cu ele pe drum.
V„ mul˛umesc.
Lucian Augustin Bolca∫
#324146
Planificarea este indicat„ de Biroul permanent, d‚ndu-se prioritate jude˛elor cele mai Óndep„rtate de Bucure∫ti. Modul cum se aplic„ este o problem„ a domnilor chestori.
V„ rog, domnule deputat Marcu.
Marcu Tudor
#324388
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
™i eu voiam s„ spun acela∫i lucru. Planificarea este f„cut„. Noi, Ón func˛ie de aceast„ planificare, ne-am ∫i organizat Ón Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare pe priorit„˛i care ˛in mai mult de distan˛a pe care trebuie s-o parcurg„ autoturismele din jude˛e ca s„ ajung„ aici ∫i ne-am planificat, a∫a cum ni s-au dat p‚n„ acum, 4 pe zi, din nu ∫tiu c‚te zile, p‚n„ se termin„ tot, predarea ∫i primirea tuturor autoturismelor. Dac„ nu s-a f„cut lucrul acesta Ón grupurile celelalte parlamentare, nu este de vin„ nici Biroul permanent ∫i nici secretariatul Camerei Deputa˛ilor, ci comunicarea pe care o au membrii Biroului permanent din cadrul grupului parlamentar respectiv.
De aceea, domnul Oancea dac„ n-a ajuns s„ cunoasc„, este de vin„ cel care-l reprezint„ Ón Biroul permanent ∫i care de fapt nici n-a f„cut ce s-a indicat p‚n„ acum, c„ trebuia deja de ast„zi s„ fi˛i planifica˛i, Ón func˛ie de cum fuseser„˛i pe lista f„cut„ de Secretariat ∫i Ónm‚nat„ Biroului permanent. Asta este una.
Al doilea lucru: dac„ nu convine cuiva Ónfiin˛area unui post de televiziune pentru aceast„ Camer„, poate ∫i pentru Senat, eu v„ amintesc c„ n-a convenit niciodat„ nimic ce s-a Ónt‚mplat Ón Camer„ ∫i nici Ón Senat.
Œn pres„ niciodat„ nu iese bine ce se Ónt‚mpl„ Ón Camer„. De aceea, po˛i s„ spui c„ donezi toat„ leafa, cum am donat-o noi, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, pentru sinistra˛ii din jude˛ele afectate de inunda˛ii ∫i niciodat„ nu s-a f„cut sim˛it„ m„car o aluzie la un asemenea gest. Po˛i s„ dai orice vrei, dac„ nu le dai lor, direct, sau ∫tiu eu ce implica˛ii s„ aib„ Ón beneficiul lor, nu e bine. Nici nu pomenesc de ce e bine. Pomenesc numai invent‚nd ceea ce este r„u.
Acum c‚teva zile, cineva dintre cei care se dau reporteri de televiziune filma sala goal„ Ón timp ce era o pauz„. Œn aceast„ sal„, Ón acea pauz„, st„teau vreo doi, trei oameni, doi, trei colegi de-ai no∫tri ∫i a∫teptau s„ se termine pauza, c„ nu mergeau la bufet sau nu mergeau Ón grupul lor parlamentar. Citeau presa, probabil. Era un timp liber, Ón acel moment, pentru c„ era pauz„, a∫a cum v„ spun.
Se g„sise deja o îf„tuc„“, din asta, care se d„ reporter ∫i nici nu ∫tie folosi bine limba rom‚n„, s„ filmeze c‚t putea de repede b„ncile goale ∫i oamenii aceia care citeau ziarul.
Lucian Augustin Bolca∫
#326812
Domnule deputat, Œn leg„tur„ cu expresia...
Marcu Tudor
#326896
Am Ón˛eles. Ce spun, domnule pre∫edinte, este exact ce am v„zut. ™i, ca atare, cel care a observat acest lucru a indicat s„ ias„ din sal„ acel post de televiziune.
De ce filma? S„ se arate c„ se doarme aici, c„ se cite∫te ziarul, c„ nu este nimeni prezent!
V„ amintesc c„ Regulamentul Camerei Deputa˛ilor nu impune prezen˛a sut„ la sut„ a membrilor, a∫a cum l-am votat noi, indiferent c„ ne-a pl„cut sau nu. Asta este democra˛ia.
Ca atare, cei care probabil lipsesc acum sau care lipsesc sunt probabil angrena˛i Ón alte activit„˛i ∫i nu este glum„ acest lucru ∫i nici nu trebuie s„ provoace ironii, deoarece noi suntem obliga˛i s„ venim numai la votul final. A∫a este regulamentul ∫i a∫a facem.
Ca atare, nefiind elevi de clas„ primar„ s„ stea aici, dar nici m„car elevii nu stau sut„ la sut„ prezen˛i, nici m„car profesorii, dar nimeni pe p„m‚ntul „sta nu poate asigura o prezen˛„ sut„ la sut„, nic„ieri, cu at‚t mai mult cu c‚t ea nici nu este indicat„, pentru c„ mai sunt ∫i o mul˛ime de alte activit„˛i pe care le avem.
Nu se sesizeaz„ nimeni de faptul c„ Ón pres„, Óntr-o anumit„ pres„, se dau numai p„r˛i negative, de genul, dac„ eu spun, spre exemplu: nu sunt de acord cu ∫tiu eu ce opera˛ie o face nu ∫tiu ce institu˛ie, se taie acel nu ∫i r„m‚ne c„ sunt de acord cu acel lucru pe care-l blamez de fapt. Aceasta a ajuns s„ fie presa care demonizeaz„ Parlamentul.
Ca atare, eu v„ dau un sfat, domnilor colegi: sta˛i de vorb„ cu presa care v„ agreseaz„ peste tot cu microfonul Ón fa˛„, s„ vad„ c‚t de prost preg„ti˛i sunte˛i, sau c‚t de ne Ón tem„ sunte˛i, sau ∫tiu eu c‚te inven˛ii fac ei acolo, pun‚nd Óntreb„ri de genul: îCare este bugetul la Camer„ pentru luna noiembrie?“ îP„i, nu ∫tiu“. îIa, uite, c„ nu ∫tie!“
La asemenea Óntreb„ri evita˛i s„ r„spunde˛i, spun‚ndu-le pur ∫i simplu: îDu-te, fato, ∫i pl„te∫te-˛i impozitul la stat, ca s„ po˛i s„ intri Ón legalitate ∫i s„ pot s„ fac ∫i eu declara˛ii Ón cuno∫tin˛„ de cauz„, cu un post legal.“
P‚n„ c‚nd aceste posturi de televiziune care au demonizat Ón asemenea hal Parlamentul, Ónc‚t a ajuns s„ nu existe ceva mai r„u v„zut, poate nici Ónainte de 22 decembrie 1989 nu era v„zut regimul trecut at‚t de r„u cum e v„zut Parlamentul acum, datorit„ acestei prese îtic„lo∫ite“, cum zice bine pre∫edintele B„sescu.
Lucian Augustin Bolca∫
#329571
V„ rog, domnule deputat, s„ Óncheia˛i. A˛i dep„∫it dou„ minute.
Marcu Tudor
#329675
## Am Óncheiat.
G„si˛i, domnule pre∫edinte, modalitatea de a Ónfiin˛a un asemenea post de televiziune, chiar dac„ ar fi s„ facem eforturi Ón particular, poate dac„ este nevoie, Ón afara celor din bugetul pe care, zicem noi, c„-l putem acoperi, lipsindu-ne de cheltuielile din alte capitole.
Acest post de televiziune nu cost„ deloc at‚t c‚t cost„ un post care nu ∫i-a pl„tit impozitul de 15 ani ∫i care tr„ie∫te numai din reclamele de televiziune ∫i din reclamele primite de la Guvern.
De aceea, niciodat„ nu critic„ Guvernul, ci numai pe parlamentari, care nu le dau lor reclame de televiziune. Noi nu vom mai avea nevoie de reclame!
Lucian Augustin Bolca∫
#330342
V„ rog a doua oar„ s„ Óncheia˛i, domnule deputat!
Marcu Tudor
#330432
## V„ mul˛umesc.
™i v„ asigur de tot respectul meu pentru cei din presa scris„ audiovizual„ care sunt corec˛i, drep˛i ∫i pun dialoguri inteligente ∫i profesional Óntocmite colegilor no∫tri din pres„, ∫i-i asigur de tot respectul meu. Nu acela∫i lucru pentru cei care agreseaz„ Ón permanen˛„, Óntr-o rea-voin˛„ evident„, parlamentarii din ambele Camere. V„ mul˛umesc.
Lucian Augustin Bolca∫
#330829
## Stima˛i colegi,
Consider c„ deja am excedat procedeele de procedur„ parlamentar„.
Conform regulamentului, dezbaterile de procedur„ sunt numai acelea care sunt legate de dezbaterea legilor aflate pe ordinea de zi. Œnc„lc„m ordinea de zi.
™i cu aceast„ dispozi˛ie pe care am dat-o, ca toate problemele s„ fie depuse direct Biroului permanent, ∫i cu rug„mintea domnilor deputa˛i s„ se adreseze, Ón primul r‚nd, liderilor grupurilor parlamentare cu toate aceste probleme, pentru c„ este responsabilitatea liderilor grupurilor parlamentare s„ le duc„ Ón Biroul permanent al Camerei Deputa˛ilor, v„ propun sistarea discu˛iilor ∫i trecerea la procedura legislativ„.
Cine este pentru sistarea acestor discu˛ii? Num„ra˛i, v„ rog, domnilor secretari. V„ mul˛umesc.
Cine este Ómpotriv„? Nu avem voturi Ómpotriv„. Un vot Ómpotriv„.
Rog pe cei care nu au putut s„ ia cuv‚ntul acum, s„ sesizeze liderii sau, Ón scris, direct Biroul permanent, conform drepturilor pe care le au.
Continu„m cu ordinea de zi pe care o avem Ón desf„∫urare.
™edin˛a de ieri s-a oprit la proiectul privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 73/2005 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 107/2002 privind Ónfiin˛area Administra˛iei Na˛ionale îApele Rom‚ne“.
Dezbaterile generale au avut loc Ón ∫edin˛a de ieri. Urmeaz„ s„ discut„m proiectul de lege Ón conformitate cu procedura obi∫nuit„.
Titlul legii. Nemodificat. Obiec˛ii? Nu exist„. A fost adoptat.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/20.XII.2005 Articol unic. Modificat de comisie. Discu˛ii cu privire la modificare?
Cine este pentru textul astfel cum a fost adoptat de comisie? V„ rog s„ v„ exprima˛i votul. Cine este pentru textul comisiei? Mul˛umesc.
Cine este Ómpotriv„? Ab˛ineri?
Unanimitatea celor prezen˛i. Articolul unic a fost adoptat.
Titlul ordonan˛ei de urgen˛„. Nemodificat. Exist„ obiec˛ii? Nu.
A fost adoptat.
Art. I. al ordonan˛ei de urgen˛„. Nemodificat. Obiec˛ii? Nu.
Relu Fenechiu
#337211
Œntruc‚t este amendamentul meu, dup„ o discu˛ie cu cei de la Guvern, Ómi retrag amendamentul. Deci, propun ca liniu˛ele 2 ∫i 3 s„ se elimine ∫i s„ r„m‚n„ textul ordonan˛ei.
Lucian Augustin Bolca∫
#337415
Reprezentantul Guvernului, de acord?
Deci lua˛i act de retragerea amendamentului. Text nemodificat. Dac„ exist„ discu˛ii? Nu. V„ rog s„ vota˛i, totu∫i, pentru c„ a fost un amendament care a fost retras.
Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Cine se ab˛ine? V„ mul˛umesc. 104 voturi pentru, 46 de ab˛ineri. Text adoptat. La pct. 7 am rezolvat. Texte nemodificate. La anexa nr. 1 lit. C, pct. 9, o modificare, printr-un amendament admis de comisie. Dac„ exist„ discu˛ii? Cine este pentru?
V„ rog s„ v„ exprima˛i votul pentru amendamentul comisiei, domnilor colegi.
Domnule secretar, v„ rog s„ num„ra˛i. Cine se ab˛ine, v„ rog? Mul˛umesc. Œmpotriv„? 104 voturi pentru, 46 de ab˛ineri. Textul comisiei a fost adoptat. Pct. 10, nemodificat. Discu˛ii? Pct. 11, nemodificat. Discu˛ii? Nu. Anexa nr. 2, titlul, nemodificat. Anexa nr. 3, nemodificat. Discu˛ii? Nu. La anexa nr. 3, art. 2 alin. (1), o modificare printr-un amendament admis de c„tre comisie.
Dore∫te cineva s„ se Ónscrie la cuv‚nt? Nu.
V„ rog s„ v„ exprima˛i votul pentru amendamentul admis de comisie.
Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Cine se ab˛ine? V„ mul˛umesc. Cine este Ómpotriv„? V„ mul˛umesc. 106 voturi pentru, 48 ab˛ineri. A fost adoptat.
Alin. (2), (3), (4), (5), nemodificate. La anexa nr. 3, alin. (1) ∫i (3) ale art. 3 se modific„, amendament admis de comisie.
Pentru Óntreaga anex„ nr. 3, alin. (1) ∫i (3) ale art. 3. Dac„ exist„ discu˛ii? Nu.
Cine este pentru amendamentul admis de comisie? V„ mul˛umesc.
Cine se ab˛ine? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? 106 voturi pentru, 46 ab˛ineri. V„ mul˛umesc. A fost adoptat. Art. 4, nemodificat. Art. 5, nemodificat. Art. 6, nemodificat. Alineatele art. 6, nemodificate.
La anexa nr. 3, la art. 6 se introduce un alineat nou, 7. Amendament al comisiei. Dac„ exist„ discu˛ii pe amendament? Nu.
V„ rog s„ vota˛i. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Cine se ab˛ine? V„ mul˛umesc. 106 voturi pentru, 42 de ab˛ineri. Contra dac„ este cineva?
Mul˛umesc domnului secretar, care mi-a atras aten˛ia c„ nu exist„ nici un vot Ómpotriv„.
Seres Dénes
#340322
Domnule pre∫edinte, La anexa nr. 5 lit. A. 1, punctele 1.2, 1.3 au fost amendate.
Lucian Augustin Bolca∫
#340433
Ierta˛i-m„, v„ rog, supuneam la vot anexa nr. 4. Dumneavoastr„ vorbi˛i de anexa nr. 5.
Seres Dénes
#340560
Da, da, la anexa nr. 4.
Lucian Augustin Bolca∫
#340613
A˛i spus anexa nr. 5. Deci, preciza˛i, v„ rog.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/20.XII.2005
Seres Dénes
#340772
Pentru a corela textele de la anexa nr. 5 acceptate cu textele de la anexa nr. 4 lit. A.1, pct. 1.2, propun eliminarea urm„toarei sintagme: îÓn regim de recirculare maxim tehnic realizabil“.
De asemenea, la lit. A.1), pct. 1.3, propun eliminarea acestui text. Deci pentru a corela acest text cu textul de la anexa nr. 5.
Lucian Augustin Bolca∫
#341123
Da, precizarea este de la lit. A.1, pct. 1.2. Textul r„m‚ne: îOperatori economici produc„tori de energie electric„ ∫i termic„, prin termocentrale“, elimin‚nd condi˛ia prev„zut„ de text, îÓn regim de recirculare maxim termic realizabil“.
Iar la 1.3: îOperatori economici produc„tori de energie electric„ Ón regim de circuit deschis“. ™i ne oprim la deschis.
Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Ab˛ineri?
V-a∫ ruga s„ v„ prezenta˛i la microfon, pentru stenogram„, ∫i s„ face˛i precizarea necesar„.
Relu Fenechiu
#341658
Deci pentru corectitudinea Óntocmirii stenogramei, se propune, la anexa nr. 4 lit. A 1, abrogarea pct. 1.3. Pentru corelare cu textul de la anexa nr. 5 lit. A 1 pct. 1.3.
Deci punctul 1.3 se elimin„ integral.
Lucian Augustin Bolca∫
#341899
Dar pct. 1.2?
Relu Fenechiu
#341953
La pct. 1.2 se propune eliminarea sintagmei: îŒn regim de circulare maxim tehnic realizabil“.
Seres Dénes
#342078
Deci eliminarea textului.
Lucian Augustin Bolca∫
#342133
F„r„ îÓn plus fa˛„ de regimul de recirculare“.
Seres Dénes
#342220
Da.
Lucian Augustin Bolca∫
#342253
## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. A∫a s-a supus votului.
Deci
Vot · Amânat
Dezbateri asupra proiectului Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 73/2005 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 107/2002 privind Ónfiin˛area Administra˛iei Na˛ionale îApele Rom‚ne“ (r„mas pentru votul final) 54–58
Lucian Augustin Bolca∫
#342517
Este un amendament de corelare. Este permis Ón cadrul plenului. Punctul de vedere al comisiei. V„ rog.
Relu Fenechiu
#342660
Mul˛umim. Domnule pre∫edinte, Suntem de acord cu amendamentele.
Lucian Augustin Bolca∫
#342755
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Reprezentantul Guvernului?
Doresc punctele de vedere ∫i participarea dumneavoastr„ la dezbateri, pentru c„ aceast„ recorelare Ónseamn„ eliminarea unei condi˛ii.
Va rog s„ fi˛i aten˛i, domnilor colegi.
**Domnul Mircea Alexandru** — _secretar de stat Ón_
_Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**
Sus˛inem amendamentele.
Lucian Augustin Bolca∫
#343159
Da, v„ mul˛umesc.
Cu acest amendament, pe care l-am botezat eu de corelare, dac„ sunte˛i de acord cu formularea textelor de la anexa nr. 4, lit. A.1, pct. 1.2, eliminare?
Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„?
Ab˛ineri?
44 de ab˛ineri, 106 voturi pentru.
Precizez, este vorba de eliminarea sintagmei îÓn regim de recirculare maxim termic realizabil“, nu eliminarea punctului.
La pct. 1.3, dup„ virgul„, se elimin„ textul aflat dup„ aceasta, care se Ónlocuie∫te cu punct.
La anexa nr. 4 pct. 2.1 al lit. A 2 se modific„ ∫i are urm„torul cuprins, adoptat de comisie.
Cine este pentru amendamentul comisiei? V„ rog s„ v„ exprima˛i votul. V„ mul˛umesc.
Cine se ab˛ine?
106 pentru, 42 de ab˛ineri, textul a fost adoptat Ón varianta comisiei.
A 3, nemodificat. Discu˛ii? Adoptat. B, nemodificat. Discu˛ii? Adoptat. B 1, nemodificat. Discu˛ii? Adoptat. B 2, nemodificat. Discu˛ii? Adoptat. B 3, nemodificat. Discu˛ii? Adoptat. Pct. 1, nemodificat. Discu˛ii? Adoptat. Pct. c), nemodificat. Adoptat.
d), nemodificat. Adoptat.
C, nemodificat. Discu˛ii? Adoptat.
D, nemodificat. Adoptat.
La Anexa nr. 4 lit. D pct. 7, exist„ o modificare prin amendamentul admis de c„tre comisie.
58 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/20.XII.2005
Cine este pentru amendamentul admis de comisie? V„ rog s„ v„ exprima˛i voturile. Mul˛umesc.
Cine se ab˛ine? V„ mul˛umesc. Cine este Ómpotriv„?
Prin reprezentan˛i, 106 pentru, 42 de ab˛ineri ∫i nici un vot Ómpotriv„. Textul a fost adoptat.
Anexa nr. 5, nemodificat„ p‚n„ la lit. A1, care cuprinde urm„toarele modific„ri, admise prin amendamentele comisiei.
Cine este pentru amendamentele comisiei? V„ rog s„
v„ pronun˛a˛i pentru. V„ mul˛umesc.
Ab˛ineri? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Nici un vot Ómpotriv„. 106 pentru, 42 de ab˛ineri.
La Anexa nr. 5 lit. A2 se modific„ conform amendamentelor primite de comisie.
Mircea Alexandru
#346642
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Angajamentele asumate Ón documentul de pozi˛ie pentru capitolul 24 — îJusti˛ie ∫i afaceri interne“ includ ∫i necesitatea moderniz„rii mijloacelor tehnice de mobilitate naval„ necesare Poli˛iei de Frontier„ Ón scopul securiz„rii frontierei de sud-est, ca viitoare frontier„ a Uniunii Europene. Concluziile ∫i recomand„rile Comisiei Europene, prezentate cu ocazia misiunii de evaluare pe capitolul 24, au confirmat faptul c„ navele maritime aflate Ón dotarea Poli˛iei de Frontier„ Rom‚ne, astfel cum sunt echipate, nu sunt capabile s„ navigheze Ón siguran˛„ ∫i sunt dep„∫ite din punct de vedere tehnic.
Œn acest context, se impune achizi˛ionarea unor nave maritime de patrulare, Ómpreun„ cu echipamentele corespunz„toare. Din cauza, pe de o parte, a fondurilor limitate ∫i, pe de alt„ parte, a costurilor ridicate — aproximativ 10—15 milioane de euro pentru o nav„ nou construit„, Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor inten˛ioneaz„ s„ achizi˛ioneze, Óntr-o prim„ etap„, 3 nave maritime de patrulare ∫i supraveghere aflate Ón folosin˛a unor structuri similare din ˛„rile Uniunii Europene, care, din punct de vedere opera˛ional ∫i tehnic sunt apte pentru misiune ∫i a c„ror dotare tehnic„ este compatibil„ cu echipamentele achizi˛ionate sau care urmeaz„ a fi achizi˛ionate pentru sistemul integrat de securizare a frontierei de stat.
Pentru modernizarea echipamentului la frontiera albastr„, Ón scopul Ónt„rii capacit„˛ii de interven˛ie, patrulare ∫i supraveghere, precum ∫i pentru asigurarea compatibilit„˛ii ∫i pentru prevenirea dificult„˛ilor tehnice sporite de operare ∫i Óntre˛inere, la solicitarea Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, Guvernul Rom‚niei a aprobat, prin Ordonan˛a nr. 133/2005, achizi˛ionarea a 3 nave maritime de patrulare tip P-157 ∫i a pieselor de schimb aferente, apar˛in‚nd Poli˛iei Federale de Frontier„ germane, la un pre˛ de 365 de mii de euro.
Av‚nd Ón vedere cele precizate, v„ adres„m rug„mintea s„ aproba˛i proiectul de lege, Ón forma Ón care a fost adoptat de c„tre Senat.
V„ mul˛umesc.
Lucian Augustin Bolca∫
#348770
V„ mul˛umesc.
Din partea comisiei? Raportul comisiei, domnule pre∫edinte.
Marcu Tudor
#348885
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Dac„ se poate, domnule pre∫edinte, s„-mi asigura˛i posibilitatea de a citi raportul Ón condi˛ii de aten˛ie.
Lucian Augustin Bolca∫
#349057
Domnule pre∫edinte, nu v„ pot asigura eu aceast„ posibilitate, ci numai colegii mei pot s„ v-o asigure. V„ invit s„ ascult„m raportul comisiei.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/20.XII.2005
Marcu Tudor
#349313
Am Ón˛eles, v„ mul˛umesc.
Raport asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului pentru achizi˛ionarea de c„tre Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor a unor nave maritime de patrulare ∫i supraveghere de tipul P-157 ∫i a pieselor de schimb aferente de la Ministerul Federal de Interne din Republica Federal„ Germania, precum ∫i a serviciului de transport al acestora p‚n„ Ón portul Constan˛a.
Œn conformitate cu prevederile art. 89 ∫i 108 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, modificat ∫i completat prin Hot„r‚rea nr. 34/2005, Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ a fost sesizat„ spre dezbatere Ón fond, Ón procedur„ de urgen˛„, cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ cu titlul men˛ionat anterior.
Consiliul Legislativ, cu nr. 1.292/22 septembrie, a avizat favorabil proiectul ordonan˛ei de urgen˛„, cu o recomandare care a fost Ónsu∫it„ de ini˛iator.
Ordonan˛a de urgen˛„ supus„ aprob„rii abiliteaz„ Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, prin Inspectoratul General al Poli˛iei de Frontier„, s„ achizi˛ioneze 3 nave maritime de patrulare ∫i supraveghere ∫i mai prevede, de asemenea, pre˛ul de cump„rare a acestor nave, precum ∫i capitolul bugetar din care se efectueaz„ plata.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 73 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„.
Comisia a dezb„tut proiectul de lege Ón ∫edin˛a din 6 noiembrie 2005.
La dezbateri au participat, Ón conformitate cu prevederile art. 51 ∫i 52 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, domnul Alexandru Mircea, secretar de stat, ∫i domnul Adrian P„tra∫cu, director general adjunct, din partea Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor.
La lucr„ri au fost prezen˛i 21 de deputa˛i, din totalul de 24 de membri ai comisiei, raportul fiind adoptat cu unanimitate de voturi pentru.
Senatul a adoptat acest proiect de lege Ón ∫edin˛a din 21 noiembrie 2005.
Potrivit prevederilor art. 75 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, ∫i ale art. 86 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, Camera Deputa˛ilor este Camer„ decizional„.
Lucian Augustin Bolca∫
#351593
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Dac„ dore∫te cineva s„ se Ónscrie la dezbateri generale?
V„ rog, domnule deputat C„lian, din partea Grupului parlamentar al P.R.M. Am subliniat, pentru c„ la dezbateri generale se particip„ cu un reprezentant al fiec„rui grup.
V„ rog, domnule deputat.
Petru C„lian
#351922
V„ mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Sigur c„ este o necesitate evident„ achizi˛ionarea acestor nave maritime. Pentru a putea vota Ón total„ cuno∫tin˛„ de cauz„, a∫ dori s„ adresez dou„ Óntreb„ri ini˛iatorului: 1. cine a negociat pre˛ul acestor nave ∫i 2. dac„ aceste nave au un certificat de garan˛ie care s„ ne asigure c„ le vom putea folosi m„car 4—5 ani de zile, astfel Ónc‚t s„ nu fim iar„∫i pu∫i Ón dificultate ∫i poate, chiar, spun Ón ghilimele, s„ fim înevoi˛i“ s„ le vindem, aceste nave, pentru c„ se obi∫nuie∫te Ón ultima perioad„. M„ refer aici la perioada de dup„ revolu˛ie. Mul˛umesc.
Lucian Augustin Bolca∫
#352564
V„ mul˛umesc, domnule deputat.
Altcineva dac„ mai dore∫te la dezbateri generale? V„ rog, domnule deputat, din partea grupului parlamentar... s„ enun˛a˛i totdeauna.
Marian Florian S„niu˛„
#352769
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Marian S„niu˛„, Grupul P.S.D.
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi, Onora˛i invia˛i,
Proiectul de lege care ni se supune ast„zi dezbaterii scoate Ón eviden˛„ la acest moment, mai mult dec‚t oric‚nd, necesitatea moderniz„rii dot„rii Poli˛iei de Frontier„ Rom‚ne. De ce spun mai mult dec‚t oric‚nd? Pentru c„ evenimentele care au avut loc Ón cursul anului trecut pe cursul inferior al Dun„rii au scos Ón eviden˛„ o anumit„ dotare precar„ pe care Poli˛ia de Frontier„ Rom‚n„ o are ∫i care, de∫i mai are Ón dotare o nav„ de tipul acestora care ni se propun ast„zi ca noi s„ aprob„m spre a fi achizi˛ionate, repet, a scos Ón eviden˛„, gestionarea acestor evenimente, c„ Poli˛ia de Frontier„ Rom‚n„ are nevoie de modernizarea acestor unit„˛i care ˛in de mobilitatea naval„.
Œn egal„ m„sur„, Rom‚nia a Óncercat ∫i Óncearc„ Ón continuare s„ impun„ la grani˛ele sale un model german pentru securitatea frontierelor noastre, frontiere care de˛in calitatea de frontiere de stat, frontiere viitoare ale Uniunii Europene, precum ∫i frontiere NATO. Aceasta, la acest moment, sus˛ine ∫i prezen˛a Ón Rom‚nia a unui consilier german, care a fost numit de Guvernul Republicii Federale Germania pentru consilierea p„r˛ii rom‚ne Ón implementarea sistemului pentru securizarea frontierei de stat a Rom‚niei.
Œn egal„ m„sur„, Óns„, domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi, doresc s„ semnalez ∫i s„ supun aten˛iei dumneavoastr„ c‚teva aspecte.
Œn primul r‚nd, proiectul de lege de ast„zi ne propune s„ fim de acord cu derogarea de la prevederile legisla˛iei specifice privind achizi˛iile publice de produse ∫i servicii ce implic„ ap„rarea na˛ional„, ordinea public„ ∫i siguran˛a na˛ional„. Aceast„ legisla˛ie — ∫i m„ refer la Ordonan˛a nr. 60 ∫i Hot„r‚rea de Guvern nr. 1.186, care reglementeaz„ achizi˛iile Ón domeniul ordinii publice ∫i siguran˛ei na˛ionale ∫i al ap„r„rii — este aliniat„ la acquis-ul comunitar, iar ast„zi, iat„, prin aceast„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/20.XII.2005 ordonan˛„ pe care dorim s„ o transform„m Ón lege, Guvernul vine ∫i ne pune Ón situa˛ia de a aproba, dup„ p„rerea mea, un proiect care nu are garan˛ia ministrului integr„rii europene c„ acest proiect de lege ar fi un proiect european, care s„ respecte legisla˛ia european„ Ón acest domeniu. Chiar dac„ Ón explica˛ia de motive de la Ónceputul acestui proiect de lege primul-ministru al Rom‚niei ne spune c„ Óntr-adev„r Ordonan˛a nr. 60 nu se aplic„ Ón cazuri pe care Guvernul sau autoritatea contractant„ le consider„ ca ˛in‚nd de ordine public„, siguran˛„ na˛ional„ ∫.a.m.d. Repet, legisla˛ia noastr„ este aliniat„ la acquis-ul comunitar, iar ast„zi nu ni se face altceva dec‚t ni se pune Ón sarcin„ s„ aprob„m o derogare de la aceast„ legisla˛ie, aliniat„ la acquis-ul comunitar.
Lucian Augustin Bolca∫
#356747
V„ mul˛umesc, domnule deputat. Dac„ la dezbateri generale mai are cineva?
Œn aceste condi˛ii, Ól rog pe domnul pre∫edinte al comisiei s„ propun„ timpii de dezbateri. V„ rog, domnule pre∫edinte.
Marcu Tudor
#356982
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Av‚nd Ón vedere c„ textul legii este scurt, v„ propun numai 10 minute timpul pentru dezbatere.
V„ mul˛umesc.
Lucian Augustin Bolca∫
#357156
V„ mul˛umesc, domnule deputat.
Supun dezbaterii dumneavoastr„ proiectul de lege. Titlul legii. Observa˛ii? Nu. Adoptat.
Articolul unic, astfel cum a fost adoptat de c„tre Senat.
Discu˛ii? Nu. Adoptat. Textul ordonan˛ei. Obiec˛ii? Nu. Adoptat.
Art. 1 al ordonan˛ei, cu precizarea c„ este modificat prin textul legii.
Discu˛ii? Nu. Adoptat, a∫a cum a fost modificat. Art. 2 al ordonan˛ei. Discu˛ii? Nu. Adoptat. Art. 3 al ordonan˛ei. Discu˛ii? Nu.
Adoptat cu unanimitatea celor prezen˛i.
Se deduce ∫edin˛ei de vot final, pentru exprimarea votului.
Propunerea legislativ„ privind modificarea alin. (2) al art. 93 din Legea Ónv„˛„m‚ntului nr. 84/1995, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.
Termenul pentru dezbatere ∫i vot final fiind dep„∫it, propunerea legislativ„ se consider„ adoptat„, Ón conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constitu˛ie.
Propunerea legislativ„ privind modificarea alin. (3) al art. 72, alin. (1) ∫i (2) ale art. 129 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.
Termenul pentru dezbatere ∫i vot final fiind dep„∫it, propunerea legislativ„ se consider„ adoptat„, Ón conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constitu˛ie. Propunerea legislativ„ privind eradicarea analfabetismului.
Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, doamna pre∫edint„.
Lia Olgu˛a Vasilescu
#358540
Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport a fost sesizat„ spre dezbatere ∫i avizare pe fond cu propunerea legislativ„ privind eradicarea analfabetismului.
Se consider„ c„ la nivel na˛ional nu exist„ o politic„ educa˛ional„ foarte clar„, care s„ Ói aib„ Ón vedere cu prioritate pe cei ne∫colariza˛i, precum ∫i pe cei care abandoneaz„ ∫coala Ón primele clase. Lipsind programe privind combaterea analfabetismului, propunerea legislativ„ vizeaz„ continuarea procesului de Ónv„˛„m‚nt, acordarea de burse speciale copiilor provenind din familii nevoia∫e ∫i ∫colarizarea copiilor institu˛ionaliza˛i.
Face parte din categoria legilor organice.
La lucr„ri au fost prezen˛i 14 deputa˛i, din totalul de 27 de membri ai comisiei.
Propunerea legislativ„ a fost respins„ Ón ∫edin˛a din data de 6 decembrie 2005, cu 10 voturi pentru respingere ∫i 4 voturi contra respingerii.
Camera Deputa˛ilor a fost prim„ Camer„ sesizat„.
Œn urma dezbaterii, comisia a respins propunerea legislativ„, din urm„toarele motive: legisla˛ia actual„ con˛ine suficiente prevederi legate de ∫colarizarea tuturor copiilor, inclusiv a tinerilor care nu ∫i-au Óncheiat studiile obligatorii, precum ∫i modalitatea de acordare a burselor sociale; adoptarea unei asemenea legi nu este necesar„, deoarece Rom‚nia nu se confrunt„ cu un proces de mas„ privind cre∫terea num„rului de analfabe˛i. V„ mul˛umesc.
Lucian Augustin Bolca∫
#359959
V„ mul˛umesc.
Dac„ dore∫te cineva s„ participe la dezbateri generale? Domnul deputat Tudor.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/20.XII.2005
Marcu Tudor
#360164
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Cel pu˛in ultima argumenta˛ie pe care a adus-o comisia Ón privin˛a votului pentru respingerea propunerii pe care o discut„m ast„zi nu mi se pare suficient de clar„, dac„ nu chiar suficient de argumentat„. Explic‚ndu-m„, pun Óntrebarea: ce Ónseamn„ un îprocent de mas„“ ca s„ fie îsemnificativ“ pentru ini˛ierea unui proiect de lege?
Oare nu suntem con∫tien˛i c„ acest fenomen a Ónceput s„ se dezvolte mai mult dec‚t am fi g‚ndit Ón anii de cea mai neagr„ imagine pe care am fi putut s„ ne-o Ónchipuim pentru perioada aceasta, Ón ce prive∫te cunoa∫terea, Ón ce prive∫te analfabetismul, Ón spe˛„, ∫i am ajuns Ón situa˛ia s„ constat„m c„ foarte mul˛i oameni, indiferent de categoria... hai s„ nu zic chiar indiferent de categoria social„ din care fac parte, nu mai doresc s„-∫i trimit„ copiii la ∫coal„? Acest fenomen este un fenomen Ónt‚lnit aproape pretutindeni Ón teritoriul ˛„rii noastre. El nu poate fi socotit un îfenomen de mas„“, pentru c„ eu nici nu Ón˛eleg ce Ónseamn„ un astfel de fenomen. Ar Ónsemna, probabil, s„ fie mai mult de 50% din ˛ar„ analfabe˛i? Ce Ónseamn„ îfenomen de mas„“?
Ca atare, eu socotesc c„ aceast„ argumenta˛ie nu-∫i are justificarea ∫i solicit o dezbatere competent„ ∫i Ón cuno∫tin˛„ de cauz„ a acestei propuneri legislative, deoarece fenomenul este Óngrijor„tor. ™i dac„ nu vrem s„ constat„m treaba aceasta, este numai dintr-o necunoa∫tere sau din rea-inten˛ie. El exist„, nu putem s„-l elud„m, ∫i vrem s„-l rezolv„m.
De aceea, solicit s„ discut„m acest proiect de lege, pentru aprobarea lui.
Ónv„˛„m‚ntului recent Óncheiat„ ∫i se ∫tie, din p„cate, cum s-a Óncheiat aceast„ grev„.
Deci, de fapt acest proces de eradicare a analfabetismului are o anumit„ baz„, ∫i anume faptul c„ este necesar„ o lege s„ acorde acel mijloc financiar pe care Legea bugetului pe 2006 nu l-a acordat. Cred c„ este cazul, o dat„ ∫i o dat„, s„ termin„m cu aceste aspecte de confruntare financiar„ pe care le are Ónv„˛„m‚ntul.
Numai zilele trecute se discuta despre Ónfiin˛area, la Constan˛a, a unei poli˛ii ∫colare. Dar o poli˛ie ∫colar„ presupune bani. Iar bani, Ón cazul acesta, Ónseamn„ bani din banii p„rin˛ilor. De asemenea, ∫tim foarte bine c„ procesul de reparare a ∫colilor presupune bani, iar Ón acest proces de reparare a ∫colilor sunt implica˛i p„rin˛ii. De asemenea, pentru ∫colarizarea cadrelor didactice.
Lucian Augustin Bolca∫
#363195
Ierta˛i-m„, domnule deputat, v„ rog s„ Óncheia˛i.
V„ mul˛umesc foarte mult.
Adrian Moisoiu
#363312
Lucian Augustin Bolca∫
#363343
V„ mul˛umesc, domnule deputat. V„ rog.
Adrian Moisoiu
#363422
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am venit special la microfon pentru a reaminti colegilor din sal„ c„ avem un program de guvernare. ™i Ón programul acesta de guvernare, la Capitolul îPolitica Ón domeniul educa˛iei“, Guvernul Rom‚niei se angajeaz„ c„ îva asigura Ón mod efectiv accesul egal ∫i sporit la educa˛ie al tuturor cet„˛enilor ˛„rii“, motiv pentru care spune c„ îva restructura re˛eaua ∫colar„ Ón func˛ie de programele de dezvoltare local„ ∫i regional„, va asigura mijloace financiare pentru reabilitarea ∫colilor ∫i asigurarea dot„rilor necesare“. De asemenea, printre altele, spune c„ îse va preocupa de asigurarea de personal didactic calificat Ón mediul rural, prin sporuri salariale stimulative“. ™i, de asemenea, spune c„ îsprijin„ formarea de cadre didactice din mediul rural, pentru ocuparea unor importante locuri distincte“ ∫.a.m.d.
Nu am s„ insist mai mult pe programul de guvernare, dar mi se pare cel pu˛in curios c„ nu este o concordan˛„ Óntre programul de guvernare, pe de o parte, ∫i hot„r‚rea Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt, deci acest raport de respingere, pentru motivul c„ legisla˛ie, de fapt, exist„, dar nu se aplic„. Pentru c„, hai s„ vedem, numai Ón ultimele zile am respins solicitarea Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii pentru acordarea de 6% pentru bugetul pe anul 2006. De asemenea, am avut o grev„ a
Œnchei acum, domnule pre∫edinte.
A∫ dori s„ subliniez c„, de fapt, avem nevoie de un program na˛ional ∫i Ón felul acesta trebuie interpretat„ aceast„ lege.
Ca atare, eu invit pe to˛i colegii no∫tri s„ voteze Ón favoarea acestui proiect de lege ∫i, Ón acela∫i timp, vreau s„ v„ spun c„ Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare va vota Ón favoarea acestui proiect de lege.
V„ mul˛umesc.
Lucian Augustin Bolca∫
#365183
V„ rog, la dezbateri generale, domnule deputat.
Petru Andea
#365271
Mul˛umesc. Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Colegii de la Grupul parlamentar al P.R.M. au dreptate. Chiar dac„ procentul analfabetismului Ón Rom‚nia nu este Ónc„ semnificativ, limit‚ndu-se la c‚teva procente, el este totu∫i Óngrijor„tor ∫i, de aceea, este, Óntr-adev„r, oportun„ o dezbatere ∫i o legiferare Ón acest sens.
F„r„ Óndoial„ c„ proiectul de lege prezentat a avut unele u∫oare lacune pentru c„, de fapt, relua ∫i suprareglementa anumite chestiuni prev„zute Ón Legea Ónv„˛„m‚ntului.
Ceea ce Óns„ trebuie s„ ne re˛in„ aten˛ia este faptul c„ institu˛ia ∫colii, la ora actual„, este Ón suferin˛„ moral„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/20.XII.2005 Dac„ ceea ce se Ónt‚mpl„ ca acte de violen˛„ Ón ∫coal„ are la baz„ sl„birea moralit„˛ii Ón ∫coal„ ∫i, mai ales, sl„birea reperului moral pe care l-a reprezentat ∫coala p‚n„ acum, aceast„ sl„bire este ∫i cauza cre∫terii abandonului ∫colar ∫i, Ón consecin˛„, a ceea ce noi numim analfabetism Ón Rom‚nia secolului al XXI-lea.
Iat„, a∫adar, c„ este necesar„ o astfel de dezbatere. Ea trebuie s„ stea pe agenda de lucru a Parlamentului, Óns„ cu proiecte legislative care trebuie s„ Ónceap„ de la esen˛„, ∫i anume de la restabilirea autorit„˛ii ∫colii, a autorit„˛ii dasc„lilor care, trebuie s„ recunoa∫tem, constituie cauza principal„ a ceea ce Ónseamn„ sc„derea calit„˛ii procesului instructiv-educativ, inclusiv p‚n„ la nivelul analfabetismului.
V„ mul˛umesc.
Lucian Augustin Bolca∫
#366749
Mul˛umesc, domnule deputat.
Dac„ mai dore∫te cineva la dezbateri generale s„ ia cuv‚ntul? Nu. Av‚nd Ón vedere c„ prin raportul comisiei se propune respingerea, conform prevederilor articolului 98 din regulament, se trece spre votul final.
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 150/2005 pentru aderarea Rom‚niei la Conven˛ia privind regimul de tranzit comun, adoptat„ la Interlaken 20 mai 1987, primit de la Guvern. Procedur„ de urgen˛„.
Din partea ini˛iatorului, v„ rog.
## **Domnul C„t„lin Doic„** — _secretar de stat Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Urmare cre„rii condi˛iilor tehnice pentru Óndeplinirea operativ„ a formalit„˛ilor vamale, angajamentelor asumate pentru adoptarea acquis-ului comunitar ∫i invita˛iei primite de la Consiliul Uniunii Europene, este necesar„ aderarea Rom‚niei la Conven˛ia privind regimul de tranzit comun, Óncheiat„ la Interlaken la 20 mai 1987.
Aceast„ conven˛ie stabile∫te procedurile vamale aplicabile pentru transportul m„rfurilor Ón tranzit Óntre Comunitate ∫i ˛„rile AELS, Óntre ˛„rile AELS, precum ∫i m„rfurile transbordate, reexpediate sau antrepozitate.
Conform prevederilor acestei conven˛ii, principalul obligat trebuie s„ prezinte o garan˛ie, s„ prezinte m„rfurile intacte ∫i documentele la biroul de destina˛ie ∫i s„ respecte dispozi˛iile referitoare la regimul de tranzit comun.
Av‚nd Ón vedere faptul c„ sistemul vamal rom‚n este computerizat Ón totalitate, fapt care conduce la Óndeplinirea operativ„ a tuturor formalit„˛ilor vamale, c„ metodele de control ∫i procedurile vamale sunt similare cu cele din Uniunea European„ ∫i faptul c„ aceast„ conven˛ie face parte integral„ din regimul de tranzit comun, precum ∫i faptul c„ aceast„ conven˛ie trebuie s„ intre Ón vigoare, pentru partea rom‚n„, la 1 ianuarie 2006, Ministerul Finan˛elor Publice propune ∫i sus˛ine, Ón numele Guvernului, adoptarea acestui act normativ Ón forma rezultat„ din raportul comisiei de specialitate.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Lucian Augustin Bolca∫
#368877
V„ mul˛umesc. Din partea comisiei, v„ rog.
Antal István
#368960
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,
Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Acest proiect de lege a fost avizat favorabil de Comisia pentru politic„ extern„, de Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, de Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i ∫i, a∫a cum vi s-a prezentat, conven˛ia va intra Ón vigoare Óncep‚nd din 1 ianuarie 2006, av‚nd Ón vedere faptul c„ aceast„ conven˛ie face parte din acquis-ul comunitar pentru capitolul 25.
Comisia pentru industrii ∫i servicii a avizat Ón mod favorabil textul prezentat de ini˛iator.
Pentru discu˛ii generale propunem 3 minute ∫i pentru interven˛iile colegilor, dac„ sunt, c‚te un minut. Mul˛umesc.
Lucian Augustin Bolca∫
#369672
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Dac„ reprezentan˛ii grupurilor parlamentare doresc s„ ia cuv‚ntul? Nu.
V„ rog, domnule pre∫edinte, s„ propune˛i timpii de dezbatere.
Antal István
#369881
Am propus, domnule pre∫edinte.
Lucian Augustin Bolca∫
#369942
Conform prevederilor art. 112 din regulament, iau act de propuneri numai dup„ Óncheierea dezbaterilor generale. Haide˛i s„ ne obi∫nuim cu noul regulament, aceasta este ideea.
Antal István
#370157
V„ mul˛umesc pentru precizare.
Propun 3 minute pentru dezbateri generale ∫i c‚te un minut pentru interven˛iile colegilor, dac„ sunt.
V„ mul˛umesc.
Lucian Augustin Bolca∫
#370336
Dezbaterile generale au avut deja loc. Deci adopt„m timpii pentru dezbateri pe articole. Trecem la dezbaterea pe articole.
Titlul legii. Dac„ exist„ discu˛ii? Nu. Adoptat. Articol unic. Dac„ exist„ discu˛ii? Nu. Adoptat. Ordonan˛a de urgen˛„.
Titlul ordonan˛ei. Discu˛ii? Nu. Adoptat.
Articol unic al ordonan˛ei. Discu˛ii? Nu. Adoptat.
Urmeaz„ s„ o deducem ∫edin˛ei de vot final, Ón speran˛a Óntrunirii cvorumului la aceast„ ∫edin˛„. Reamintesc colegilor ∫i solicit liderilor grupurilor parlamentare ca, la ora 12,30, s„ fim prezen˛i pentru voturile finale.
Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 151/2005 pentru aderarea Rom‚niei la Conven˛ia privind simplificarea formalit„˛ilor Ón comer˛ cu m„rfuri, am avut-o, ierta˛i-m„. Sunt dou„ conven˛ii, am luat cel„lalt dosar.
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 151/2005 (este alt„ ordonan˛„) pentru aderarea Rom‚niei la Conven˛ia privind simplificarea formalit„˛ilor de comer˛ cu m„rfuri. Acest proiect de lege se va dezbate, de asemenea, Ón procedur„ de urgen˛„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/20.XII.2005 Dau cuv‚ntul ini˛iatorului, v„ rog s„ sus˛ine˛i ∫i s„ marca˛i ∫i diferen˛a fa˛„ de cealalt„ conven˛ie. V„ rog, domnule.
C„t„lin Doic„
#371623
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Conven˛iile sunt foarte apropiate ca titulatur„. Exist„ o diferen˛„ major„ Óntre ele. Prima conven˛ie se refer„ la adoptarea unui regim de tranzit comun, iar aceast„ conven˛ie se refer„ la simplificarea formalit„˛ilor Ón comer˛ul cu m„rfuri.
Aceast„ conven˛ie stabile∫te procedurile vamale aplicabile pentru transportul m„rfurilor Ón tranzit at‚t Óntre Comunitate ∫i ˛„rile AELS, c‚t ∫i Óntre ˛„rile AELS, Ón special prin introducerea unui document administrativ unic care s„ fie utilizat la opera˛iunile de export, import sau tranzit.
Documentul unic reprezint„ o declara˛ie vamal„ ∫i Ónso˛e∫te m„rfurile care sunt exportate, importate sau se afl„ Ón regim de tranzit. Pentru a nu expune din nou acelea∫i motive de la proiectul anterior de lege, v„ rog, domnule pre∫edinte, s„ fi˛i de acord s„ supune˛i votului Camerei Deputa˛ilor forma rezultat„ din raportul elaborat de c„tre comisie, raport de adoptare f„r„ amendamente. V„ mul˛umesc.
Lucian Augustin Bolca∫
#372630
V„ mul˛umim, domnule secretar de stat. Din partea comisiei, v„ rog, domnule pre∫edinte.
Antal István
#372758
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor colegi,
™i acest proiect de lege are aviz favorabil din partea Comisiei pentru politic„ extern„, din partea Comisiei pentru administra˛ie public„ ∫i din partea Comisiei juridice a Camerei Deputa˛ilor.
A∫a cum vi s-a explicat, vizeaz„ simplificarea formalit„˛ilor Ón comer˛ul cu m„rfuri Ón special prin introducerea unui document administrativ unic care s„ fie utilizat la opera˛iunile de export-import sau tranzit. Adaug eu, personal, este bine venit c„, Ón sf‚r∫it, dup„ 15 ani de administra˛ie mai sofisticat„, aprob„m ∫i noi o conven˛ie care exist„ din 1987.
Comisia a aprobat Ón forma prezentat„ de ini˛iator. V„ mul˛umesc.
Lucian Augustin Bolca∫
#373472
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Dac„ cineva dore∫te s„ participe la dezbateri generale? Dac„ nu, domnule pre∫edinte, v„ rog s„ fixa˛i timpii.
Antal István
#373657
Propunem pentru dezbateri generale tot 3 minute ∫i c‚te un minut pentru interven˛ii din partea colegilor, dac„ exist„ aceast„ solicitare.
V„ mul˛umesc.
Lucian Augustin Bolca∫
#373840
## V„ mul˛umesc.
De∫i regulamentul nu prevede, pentru c„ am sc„pat acest lucru, nu se mai fac propuneri pentru dezbateri
generale, ci numai pentru timpi. Este o sc„pare a regulamentului pe care trebuie s„ o rectific„m.
Trecem la dezbaterea pe articole.
Titlul legii, text nemodificat. Vreo obiec˛ie? Nu. Adoptat.
- Articolul unic al legii, text nemodificat. Vreo obiec˛ie?
- Nu. Adoptat.
Titlul ordonan˛ei de urgen˛„, text nemodificat. Vreo obiec˛ie? Nu. Adoptat.
Articolul unic al ordonan˛ei de urgen˛„, text nemodificat. Obiec˛ii? Nu. Adoptat.
- La ∫edin˛a de vot final.
- Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i
- completarea Legii Ónv„˛„m‚ntului nr. 84/1995, republicat„ Ón îMonitorul Oficial“ cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.
- Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ ia cuv‚ntul? Nu. Doamna pre∫edint„ a comisiei.
Lia Olgu˛a Vasilescu
#374722
Propunerea legislativ„ consider„ p„strarea identit„˛ii culturale ∫i lingvistice a minorit„˛ilor na˛ionale un obiectiv care trebuie realizat printr-un Ónv„˛„m‚nt Ón limba matern„ indiferent de num„rul de elevi.
Se propune un cadru eficient de func˛ionare a unit„˛ilor pre∫colare ∫i ∫colare pentru evitarea situa˛iilor de nesiguran˛„, a confuziilor ∫i a tensiunilor de la Ónceputul fiec„rui an ∫colar.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.
La lucr„ri au fost prezen˛i 14 deputa˛i din totalul celor 27 de membri ai comisiei.
Propunerea legislativ„ a fost respins„ Ón ∫edin˛a din 6 decembrie 2005 cu 10 voturi pentru respingere ∫i 4 voturi Ómpotriva respingerii.
Camera Deputa˛ilor este prima Camer„ sesizat„.
Œn urma dezbaterii, comisia propune respingerea acestei ini˛iative legislative din urm„toarele motive: problemele Ónv„˛„m‚ntului Ón limbile minorit„˛ilor na˛ionale sunt ra˛ional rezolvate Ón cadrul legislativ actual, iar aspectele con˛inute Ón propunerea legislativ„ vor fi rediscutate la dezbaterea proiectului de Lege privind statutul minorit„˛ilor na˛ionale.
V„ mul˛umesc.
Lucian Augustin Bolca∫
#375872
V„ mul˛umesc, doamna pre∫edint„. V„ rog, dac„ la dezbateri generale dori˛i.
Asztalos Ferenc
#375988
Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Œn calitate de vicepre∫edinte al comisiei eu solicit retrimiterea ini˛iativei legislative la comisie din cauza urm„toarelor fapte concrete. Œn primul r‚nd...
Lucian Augustin Bolca∫
#376217
Ierta˛i-m„, domnule deputat, c„ v„ Óntrerup. Dumneavoastr„ participa˛i acum la dezbateri generale ca deputat dintr-un grup parlamentar. Sigur, ave˛i ∫i calitatea de vicepre∫edinte al comisiei.
V„ rog s„ continua˛i.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/20.XII.2005
Asztalos Ferenc
#376545
Domnule pre∫edinte,
Dac„ sun„ mai frumos, Ón calitate de reprezentant al Grupului parlamentar al U.D.M.R. solicit retrimiterea...
Lucian Augustin Bolca∫
#376709
Este corect.
Asztalos Ferenc
#376762
Solicit retrimiterea ini˛iativei pentru o nou„ dezbatere Ón cadrul comisiei, av‚nd Ón vedere faptul c„, la data de 6 decembrie, la aceast„ dezbatere nu a fost invitat ini˛iatorul, domnul Gvozdenovici. Or, conform art. 52 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, la o asemenea dezbatere trebuie s„ fie invitat ∫i ini˛iatorul.
Œn al doilea r‚nd, mi se pare c„ motivele pe baza c„rora aceast„ ini˛iativ„ a fost respins„ sunt destul de sl„bu˛e.
Sunt dou„ motive. Permite˛i-mi s„ citez aceste dou„ motive.
Primul: problemele Ónv„˛„m‚ntului Ón limbile minorit„˛ilor na˛ionale sunt rezolvate Ón cadrul legislativ actual.
Stima˛i colegi, Óntr-adev„r, prin Legea Ónv„˛„m‚ntului ∫i prin alte acte normative, Ón general, problematica Ónv„˛„m‚ntului Ón limbile minorit„˛ilor na˛ionale este rezolvat„. Dar, de aici, a ajunge la concluzia c„ Legea Ónv„˛„m‚ntului este o capodoper„ a legisla˛iei rom‚ne∫ti este o exagerare.
Vede˛i dumneavoastr„ c„, chiar ∫i Ón aceast„ ∫edin˛„, avem pe ordinea de zi 3 propuneri legislative privind modificarea actualei Legi a Ónv„˛„m‚ntului, ceea ce reflect„ c„, Óntr-adev„r, sunt multe lucruri reglementate, dar sunt reglement„ri care au fost dep„∫ite de cursul evenimentelor.
Œn ceea ce prive∫te ini˛iativa legislativ„, se dore∫te o Ómbun„t„˛ire a acestui cadru legislativ ∫i v„ dau dou„ exemple din aceast„ ini˛iativ„.
Domnul Gvozdenovici, prin primul articol, ar dori ca legea s„ stipuleze acea posibilitate ca un cadru didactic care pred„ Óntr-o unitate ∫colar„ cu limba de predare a unei minorit„˛i s„ aib„ dreptul de a participa la preg„tiri, la perfec˛ionare Ón ˛ara de origine, dac„ dori˛i, Ón ˛ara mam„, ∫i aceast„ perfec˛ionare s„ fie acceptat„ de Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii. Sau alt„ problem„, domnul Gvozdenovici ar dori ca prin lege s„ specific„m care este acea situa˛ie special„ privind limita num„rului de clase sau de grupe prin care poate func˛iona o grup„ sau o clas„ Ón limba de predare a minorit„˛ilor. Dac„, de exemplu, Ón jude˛ul meu, de unde provin, Ón Harghita, exist„ grupe sau chiar ∫i clase pre∫colare cu unu, doi, 3 elevi, cu predare Ón limba rom‚n„, atunci mi se pare c‚t se poate de normal ca o asemenea situa˛ie, punctual, s„ fie rezolvat„ ∫i prin Legea Ónv„˛„m‚ntului.
Lucian Augustin Bolca∫
#379995
Am luat act de propunerea dumneavoastr„. V„ rog, doamna pre∫edint„ a comisiei.
Lia Olgu˛a Vasilescu
#380114
Œmi pare r„u s„ constat ceea ce n-am constatat Ón cadrul Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt c‚nd s-a discutat aceast„ lege, ∫i anume c„ domnul Asztalos este foarte activ ∫i nici c„ ar fi solicitat s„ se prezinte ini˛iatorul.
De altfel, vreau s„ v„ spun c„ staff-ul tehnic al comisiei nu uit„ niciodat„ s„ transmit„ invita˛ii ini˛iatorilor. Dac„ nu s-a prezentat, cred c„ nu este din vina comisiei.
O a doua chestiune pe care n-am b„gat-o la motiva˛ii, dar pot s„ dau ∫i o a treia motiva˛ie acum, a∫a cum au votat absolut to˛i colegii no∫tri — nu to˛i colegii no∫tri, este adev„rat, au fost 4 voturi Ómpotriv„ — ∫i anume c„ statul rom‚n nu-∫i permite aceste facilit„˛i financiare ca profesorii care predau Ón limba minorit„˛ilor na˛ionale s„ mearg„ ∫i s„ se perfec˛ioneze Ón str„in„tate. ™tim cu to˛ii care este bugetul Ónv„˛„m‚ntului, buget pe care, printre al˛ii, ∫i domnul Asztalos l-a votat Ón forma actual„. V„ mul˛umesc.
Lucian Augustin Bolca∫
#381072
V„ rog, domnule deputat.
Mihai Radan
#381137
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Sunt Mihai Radan, reprezint comunitatea croat„. Sunt deputat la minorit„˛ile na˛ionale.
Adev„rul este acesta, referitor la aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ a domnului Gvozdenovici: domnul Gvozdenovici nu a fost invitat la comisie. Nu este bine s„ se strecoare aceste dezinform„ri fiindc„ Ónseamn„ c„ nu ne respect„m reciproc.
Œn ceea ce prive∫te calificarea personalului didactic care apar˛ine minorit„˛ilor na˛ionale Ón ˛ara mam„, s„ ∫ti˛i c„ suntem sprijini˛i ∫i de ˛„rile mam„. ™i aceste cheltuieli, Óntotdeauna, ˛„rile mam„ sunt dispuse s„ le suporte. V„ mul˛umesc.
Lucian Augustin Bolca∫
#381768
V„ mul˛umesc, domnule deputat.
Dac„ mai dore∫te cineva s„ participe la dezbaterile generale?
Vreau s„ fac dou„ preciz„ri Ón calitate de pre∫edinte de ∫edin˛„.
Œn primul r‚nd, neinvitarea ini˛iatorului la dezbaterile comisiei este ceea ce se nume∫te Ón drept o nulitate de protec˛ie, este o nulitate relativ„, poate s„ fie invocat„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/20.XII.2005 numai de autorul ini˛iativei legislative care, nici ast„zi, nu ne-a onorat cu prezen˛a Domniei sale. Œn aceste condi˛ii, orice discu˛ie Ón aceast„ privin˛„ este neavenit„ din moment ce autorul nu o invoc„.
Œn al doilea r‚nd, s-a solicitat restituirea la comisie, av‚ndu-se ca argument acest punct pe care sper c„ l-am l„murit, precum ∫i motivarea sl„bu˛„ a comisiei.
Conform art. 102 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, acesta nu este un motiv regulamentar de retrimitere la comisie, astfel c„ nu supun la vot propunerea dumneavoastr„.
™i, Ón aceste condi˛ii, urmeaz„ s„ v„ exprima˛i punctul de vedere la dezbaterile generale sau prin votul pe care-l ve˛i da raportului comisiei.
Alte probleme?
Procedur„, domnule Vosganian? Pambuccian, pardon.
Varujan Pambuccian
#382967
## Domnule pre∫edinte,
Œn momentul Ón care se face o propunere de retrimitere la comisie, dreptul nostru de a face aceast„ propunere nu poate fi invalidat dec‚t de plen. A∫a c„ v„ rog din nou s„ supunem la vot retrimiterea la comisie. V„ mul˛umesc.
Lucian Augustin Bolca∫
#383253
Am luat act.
V„ rog, domnule deputat.
Máté András Levente
#383332
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
A∫ dori doar, s„ v„ spun, domnule pre∫edinte, c„ nulitatea relativ„ nu se aplic„ Ón aceast„ cauz„, iar nulitatea relativ„ poate fi invocat„ de p„r˛ile interesate, inclusiv de colegul meu care este Ón comisie.
Mul˛umesc.
Lucian Augustin Bolca∫
#383627
V„ mul˛umesc pentru punctul de vedere pe care l-a˛i exprimat ∫i pe care nu-l Ómp„rt„∫esc. Teoria nulit„˛ilor se aplic„ ∫i Ón dreptul public.
Altcineva dac„ mai dore∫te?
Pentru a fi corect p‚n„ la cap„t, accept propunerea domnului deputat Pambuccian, liderul Grupului minorit„˛ilor na˛ionale Ón Parlament. Œncalc regulamentul, care nu-mi permite s„ pun la vot o propunere neregulamentar„, dar v„ rog s„ v„ exprima˛i.
Cine este pentru retrimiterea la comisie pe motiv c„ raportul comisiei a fost sl„bu˛ ∫i ini˛iatorul, care nici ast„zi nu este prezent, nu a fost invitat la comisie? V„ rog s„ exprima˛i cine este pentru retrimitere? V„ rog s„ num„ra˛i.
Œmpotriv„? V„ rog s„ v„ exprima˛i.
Ab˛ineri, v„ rog?
Cu 89 de voturi pentru trimitere la comisie, 66 Ómpotriv„, 4 ab˛ineri se retrimite la comisie.
Œn conformitate cu art. 102, fixez termen de depunere
a raportului s„pt„m‚na viitoare, joi.
V„ mul˛umesc.
Proiectul de Lege pentru ratificarea amendamentului adoptat la Istanbul la 25 iunie 2004 la Carta Organiza˛iei
Cooper„rii Economice a M„rii Negre, adoptat„ la Ialta la 5 iunie 1998.
Dac„ din partea ini˛iatorului dore∫te cineva? V„ rog, domnule secretar de stat.
## **Domnul Anton Niculescu** — _secretar de stat Ón Ministerul Afacerilor Externe_ _**:**_
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Œnainte de a expune motivele acestui proiect de lege a∫ dori, domnule pre∫edinte, s„ modific„m Ón titlu proiectul de lege pentru acceptarea, nu pentru ratificarea amendamentului, av‚nd Ón vedere Legea nr. 590/2003 care spune c„ dac„ Rom‚nia nu a semnat Ónc„ tratatul nu se poate adopta dec‚t printr-o lege de acceptare, nu de ratificare. ™i acum trec la expunerea de motive.
Cooperarea Economic„ a M„rii Negre — CEMN — este o ini˛iativ„ regional„ Ónfiin˛at„ la 25 iunie 1992 de c„tre ∫efii de stat ∫i de guvern din Albania, Armenia, Azerbadjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, Rom‚nia, Federa˛ia Rus„, Turcia ∫i Ucraina.
Lucian Augustin Bolca∫
#387349
V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Domnul pre∫edinte al comisiei.
Vasile Cosmin Nicula
#387460
Œn conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, modificat ∫i completat
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/20.XII.2005 prin Hot„r‚rea Camerei Deputa˛ilor nr. 34/2005, Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare a fost sesizat„ spre dezbatere ∫i avizare Ón fond cu proiectul de Lege pentru ratificarea amendamentului adoptat la Istanbul la 25 iunie 2004 la Carta Organiza˛iei Cooper„rii Economice a M„rii Negre, adoptat„ la Ialta Ón 5 iunie 1998, trimis cu adresa nr. 530/21 noiembrie 2005.
La Óntocmirea prezentului raport, comisia a avut Ón vedere...
Lucian Augustin Bolca∫
#388119
## Ierta˛i-m„, domnule pre∫edinte.
Stima˛i colegi, s„-l ascult„m pe domnul pre∫edinte al comisiei. V„ rog.
Vasile Cosmin Nicula
#388267
La Óntocmirea prezentului raport, comisia a avut Ón vedere avizul favorabil nr. 33/30 noiembrie 2005 al Comisiei pentru politic„ extern„, avizul favorabil nr. 1.534/31 octombrie 2005 al Consiliului Legislativ ∫i s-a ˛inut cont de recomand„rile f„cute pentru traducerea textului Ón limba rom‚n„ a art. 24 care face obiectul amendamentului.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea amendamentului adoptat la Istanbul la 25 iunie 2004, la Carta Organiza˛iei Cooper„rii Economice a M„rii Negre, adoptat la Ialta Ón 5 iunie 1998.
Potrivit prevederilor art. 60 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, modificat ∫i completat prin Hot„r‚rea Camerei Deputa˛ilor nr. 34/2005, membrii comisiei au examinat acest proiect de lege Ón ∫edin˛a din data de 6 decembrie 2005. La lucr„rile comisiei au fost prezen˛i 22 de deputa˛i din totalul celor 23 membri ai comisiei. Raportul comisiei a fost adoptat cu 21 de voturi pentru ∫i o ab˛inere din voturile celor prezen˛i.
Potrivit art. 75 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„ ∫i art. 86 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, modificat ∫i completat prin Hot„r‚rea Camerei Deputa˛ilor nr. 34/2005, Camera Deputa˛ilor este prima Camer„ sesizat„.
Œn urma dezbaterii, Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare a hot„r‚t, cu 21 de voturi pentru ∫i o ab˛inere, s„ propun„ spre dezbatere ∫i adoptare plenului Camerei Deputa˛ilor proiectul de Lege pentru ratificarea amendamentului adoptat la Istanbul la 25 iunie 2004, la Carta OCEMN, adoptat„ la Ialta Ón 5 iunie 1998, cu amendamentele admise care sunt redactate Ón anexa nr. 1 la prezentul raport.
V„ mul˛umesc.
Lucian Augustin Bolca∫
#389930
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Dac„ dore∫te cineva la dezbateri generale? V„ rog, domnul Rus.
Ioan Aurel Rus
#390067
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Din expunerea domnului secretar de stat am Ón˛eles c„ ar dori schimbarea termenului îratificare“ Ón acceptare. Din cele expuse de reprezentantul comisiei, reiese c„ Ón comisie a fost dezb„tut proiectul de Lege privind ratificarea amendamentului ∫i nu acceptarea, or, dac„ nu se poate face un amendament îpe picior“, acum, propunem retrimiterea la comisie, rediscutarea, schimbarea termenului ∫i s„ fie prezentat Ón fa˛a plenului, a∫a cum a cerut reprezentantul Guvernului. Mul˛umesc.
Lucian Augustin Bolca∫
#390618
## Domnule deputat,
La amendamentele admise la comisie pe care le ave˛i anexate raportului figureaz„ acest amendament de modificare, s-a discutat ∫i s-a adoptat de c„tre comisie: lege pentru acceptarea amendamentului. A fost o eroare provocat„ de aceast„ terminologie. Dar, domnule pre∫edinte al comisiei, avem o alt„ problem„, ∫i anume ne afl„m Ón prezen˛a unui decret preziden˛ial care supune spre ratificare Parlamentului amendamentul adoptat la Istanbul. Dac„ actul de sesizare a Parlamentului este decretul preziden˛ial care ne solicit„ ratificarea, putem noi s„ schimb„m aceast„ ratificare din decretul preziden˛ial cu o acceptare?
V„ rog, poate l„murim acum, dac„ nu Óntr-adev„r, retrimitem la comisie. V„ rog, domnule pre∫edinte.
Dac„ este o eroare a terminologiei de drept interna˛ional privind modalit„˛ile de adoptare a tratatelor interna˛ionale, eroarea porne∫te de la decretul pre∫edintelui Rom‚niei.
V„ rog s„ ne l„muri˛i.
V„ rog, domnule deputat, pe problema pus„ Ón discu˛ie pe care Óntr-adev„r vreau s„ o discut„m.
Márton Árpád Francisc
#391695
Problema pus„ Ón discu˛ie arat„ Ón felul urm„tor: sunt secretarul Comisiei de cultur„ la care a fost acest proiect de lege. Prima dat„ a primit un aviz favorabil, pentru c„ am fost de acord cu el.
Dup„ ce am dat aviz favorabil, s-a reÓntors la noi Ón comisie, deci a fost retrimis la comisie ∫i mi se pare chiar din plen, tocmai din aceast„ cauz„, o dat„. Deci nu mai are sens s„-l mai retrimite˛i iar„∫i cu aceea∫i problem„.
Au venit cei de la diferite ministere ∫i ne-au explicat c„ este vorba despre o Ón˛elegere care nu a fost semnat„ ∫i a fost adoptat„ prin aclama˛ie, deci f„r„ s„ fie semnat„, cu posibilitatea ca ea s„ fie ratificat„, acceptat„ ∫i a∫a mai departe.
Avem o prevedere legal„ conform c„reia se pot ratifica numai acele legi care au fost semnate de Rom‚nia. Celelalte sunt acceptate, asta este clar. Ca atare, mi se pare, dac„ n-a fost semnat„, retrimiterea la comisii, din punct de vedere procedural, o putem face, dar tot acolo vom ajunge. E mai bine s„ ne informeze cei Ón cauz„ care cunosc ∫i s„ nu le mai retrimitem Ónc„ o dat„ o astfel de lege la comisie.
V„ mul˛umesc.
Lucian Augustin Bolca∫
#392833
V„ mul˛umesc pentru punctul dumneavoastr„ de vedere.
Altcineva dac„ dore∫te...
V„ rog, domnule deputat.
Octavian Mircea Purceld
#392979
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
M-am consultat Ón Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare ∫i nou„ ni se pare problema un pic f„r„ ie∫ire. Œn acest sens, v-a∫ ruga s„ binevoi˛i, pentru a g„si un r„spuns ∫i o pozi˛ie clar„, s„ ne acoda˛i o pauz„ de consult„ri de jum„tate de or„.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/20.XII.2005
Lucian Augustin Bolca∫
#393391
## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫:**
Da, domnule deputat, nu v„ pot refuza pauza de consult„ri care poate fi numai de un sfert de or„ pentru c„ la 12,30 Óncepe ∫edin˛a de vot final.
Rog liderii grupurilor parlamentare s„ solicite deputa˛ilor din grupurile respective s„ participe la ∫edin˛a de vot final.
Pauz„ de un sfert de or„.
_™edin˛a s-a Óntrerupt la ora 12,17._ PAUZ√
## DUP√ PAUZ√
Lucian Augustin Bolca∫
#393842
V„ rog, domnilor deputa˛i, s„ lua˛i loc, pentru a trece la ∫edin˛a de vot final care cuprinde ∫i legi organice, astfel c„ votul dumneavoastr„ va fi num„rat scrupulos.
Da, domnule deputat, v„ rog s„ pofti˛i dac„ ave˛i o problem„ de procedur„.
Ioan Munteanu
#394125
## **Domnul Ioan Munteanu:**
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
E decembrie, e timpul colindelor, al c‚ntecelor noastre str„mo∫e∫ti.
De pe meleaguri nem˛ene, ast„zi, a venit aici un grup de copii care vor s„ v„ ofere un program de ur„ri tradi˛ionale autentice.
Œn numele deputa˛ilor de Neam˛, ∫i-i nominalizez pe to˛i aici, R„zvan Bobeanu, Ioan Bivolaru, Iulian Iancu, Dorin Urs„rescu, Vasile Pruteanu, Marius Rogin ∫i Ioan Munteanu, v„ invit„m pe to˛i cei care sunte˛i aici la acest program de colinde pe care vi-l ofer„ din toat„ inima ∫i v„ asigur c„ nu ve˛i consuma timpul f„r„ a c‚∫tiga ceva.
Ar fi mult pentru ei dac„ a˛i sta c‚teva minute dup„ Óncheierea lucr„rilor din plen aici, Ón holul nostru la intrare.
V„ mul˛umesc foarte mult.
Lucian Augustin Bolca∫
#394888
V„ mul˛umesc pentru invita˛ie. Vom fi onora˛i s„ particip„m la o serbare a sufletelor pure. P‚n„ atunci, ∫edin˛a de vot final.
1. V„ anun˛ c„ propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 215/2001 privind administra˛ia public„ local„, cu caracter organic, termenul pentru dezbatere ∫i vot final dep„∫it, Ón conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constitu˛ie ∫i ale art. 106 din regulament.
2. Propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area satelor Dobrin„u˛i (Hap„i), Maghera ∫i Pustoaia, prin reorganizarea comunei VÓrfu CÓmpului, jud. Boto∫ani. Termenul pentru dezbatere ∫i vot final este dep„∫it. Propunerea legislativ„ se consider„ constitu˛ional adoptat„.
3. Propunerea legislativ„ privind Legea Zonei Metropolitane Bucure∫ti. Lege cu caracter organic. Termenul de dezbatere ∫i vot final dep„∫it. Propunerea legislativ„ se consider„ adoptat„ Ón conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constitu˛ie.

12 · final vote batch · adoptat

Supunerea la votul final a: — propunerii legislative pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 215/2001 privind administra˛ia public„ local„ (adoptat„ ca urmare a dep„∫irii termenului constitu˛ional); — propunerii legislative privind Ónfiin˛area satelor Dobrin„u˛i (Hap„i), Maghera ∫i Pustoaia, prin reorganizarea comunei V‚rfu C‚mpului, jude˛ul Boto∫ani (adoptat„ ca urmare a dep„∫irii termenului constitu˛ional); — propunerii legislative privind Legea Zonei metropolitane Bucure∫ti (adoptat„ ca urmare a dep„∫irii termenului constitu˛ional); — propunerii legislative pentru declararea ca ora∫ a comunei M„gurele, jude˛ul Ilfov (adoptat„ ca urmare a dep„∫irii termenului constitu˛ional); — propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 215/2001 a administra˛iei publice locale (respins„ propunerea de respingere); — proiectului Legii pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian (adoptat); — propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judec„torilor ∫i procurorilor (adoptat„ ca urmare a dep„∫irii termenului constitu˛ional); — proiectului Legii pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 130/1999 privind unele m„suri de protec˛ie a persoanelor Óncadrate Ón munc„ (adoptat); — proiectului Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 73/2005 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 107/2002 privind Ónfiin˛area Administra˛iei Na˛ionale îApele Rom‚ne“ (adoptat); — proiectului Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 133/2005 privind achizi˛ionarea de c„tre Ministerul MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/20.XII.2005 Administra˛iei ∫i Internelor a unor nave maritime de patrulare ∫i supraveghere de tipul P-157 ∫i a pieselor de schimb aferente de la Ministerul Federal de Interne din Republica Federal„ Germania, precum ∫i a serviciului de transport al acestora p‚n„ Ón portul Constan˛a (adoptat); — propunerii legislative privind eradicarea analfabetismului (respins„ propunerea de respingere); — proiectului Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 150/2005 pentru aderarea Rom‚niei la Conven˛ia privind regimul de tranzit comun, adoptat„ la Interlaken la 20 mai 1987 (adoptat); — proiectului Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 51/2005 pentru aderarea Rom‚niei la Conven˛ia privind simplificarea formalit„˛ilor Ón comer˛ul cu m„rfuri, adoptat„ la Interlaken la 20 mai 1987 (adoptat)

1 discurs

<chair narration>
#400526
12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 150/2005 pentru aderarea Rom‚niei la Conven˛ia privind regimul de tranzit comun, adoptat„ la Interlaken la 20 mai 1987.
Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„?
Ab˛ineri? Unanimitatea celor prezen˛i. Adoptat.
13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 151/2005 pentru aderarea Rom‚niei la Conven˛ia privind simplificarea formalit„˛ilor de comer˛ cu m„rfuri, adoptat„ la Interlaken la 20 mai 1987.
Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Mul˛umesc.
- Ab˛ineri?
Cu unanimitatea celor prezen˛i, proiectul de lege a fost adoptat.
Av‚nd Ón vedere epuizarea proiectelor de lege supuse votului final, declar lucr„rile ∫edin˛ei de ast„zi, mar˛i, 13 decembrie, Ónchise.
- _™edin˛a s-a Óncheiat la ora 13,00._
**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR**
Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“
&JUYDGY|070813]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 201/20.XII.2005 con˛ine 68 de pagini.** Pre˛ul: 13,09 lei noi/130.900 lei vechi

Cuprins

Stenograma

Aprobarea unor modific„ri Ón componen˛a unei comisii permanente

Dezbateri asupra proiectului Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 73/2005 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 107/2002 privind Ónfiin˛area Administra˛iei Na˛ionale îApele Rom‚ne“ (r„mas pentru votul final) 54–58

Propunerea legislativ„ privind modificarea alin. (2) al art. 93 din Legea Ónv„˛„m‚ntului nr. 84/1995, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare (adoptat„ ca urmare a dep„∫irii termenului constitu˛ional) 60

Propunerea legislativ„ privind modificarea alin. (3) al art. 72, a alin. (1) ∫i (2) ale art. 129 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare (adoptat„ ca urmare a dep„∫irii termenului constitu˛ional) 60

Dezbaterea propunerii legislative privind eradicarea analfabetismului (r„mas pentru votul final) 60–62

Dezbaterea proiectului Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 150/2005 pentru aderarea Rom‚niei la Conven˛ia privind regimul de tranzit comun, adoptat„ la Interlaken la 20 mai 1987 (r„mas pentru votul final) 62

Dezbaterea proiectului Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 151/2005 pentru aderarea Rom‚niei la Conven˛ia privind simplificarea formalit„˛ilor Ón comer˛ul cu m„rfuri, adoptat„ la Interlaken la 20 mai 1987 (r„mas pentru votul final) 62–63

Dezbateri asupra propunerii legislative pentru modificarea ∫i completarea Legii Ónv„˛„m‚ntului nr. 84/1995, republicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I, nr. 606/10.12.1999, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare (retrimis„ comisiei) 63–65

Dezbateri asupra proiectului Legii pentru ratificarea amendamentului adoptat la Istanbul, la 25 iunie 2004, la Carta Organiza˛iei Cooper„rii Economice a M„rii Negre, adoptat„ la Ialta la 5 iunie 1998 65–67