Mircia Giurgiu

## î15 ani de umilire ∫i dispre˛“

Œn decembrie 1989, to˛i rom‚nii au sperat c„ o s„ fie mult mai bine, c„ o s„ curg„ lapte ∫i miere, c„ o s„ umble c‚inii cu colacii Ón coad„, c„ fiecare o s„ fac„ ce vrea, f„r„ s„ fie pedepsit ori s„ fie tras la r„spundere.

S-au succedat guverne, premieri ∫i pre∫edin˛i de ˛ar„, Óns„ condi˛ia rom‚nului de r‚nd nu a suferit nici o modificare esen˛ial„. Poate doar din r„u Ón mai r„u, din s„rac Ón mult mai s„rac. Œn fiecare campanie electoral„ se promite marea cu sarea, rom‚nul de r‚nd nu r„m‚nea dec‚t cu promisiunea. Dintr-o ˛ar„ care putea s„ Ó∫i sus˛in„ cet„˛enii, Rom‚nia a ajuns o ˛ar„ de asista˛i sociali. Œn statele Uniunii Europene, spre care tindem ∫i noi, limita s„r„ciei este considerat„ la aproximativ 600 de euro venit lunar pe cap de locuitor. Œn Rom‚nia, nu atinge 90 de euro. Potrivit datelor statistice, sunt Ónregistra˛i, cu acte Ón regul„, aproape

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/1.XI.2005 6 milioane de pensionari, Ón condi˛iile Ón care num„rul salaria˛ilor este de 4,5 milioane. Nici num„rul ∫omerilor nu este foarte mic, numai promisiunile autorit„˛ilor sunt din ce Ón ce mai multe de fiecare dat„ c‚nd vin s„ cear„ votul aleg„torului.

Spitalele r„m‚n Ón fiecare an f„r„ fonduri. Farmaciile nu primesc banii pentru medicamente, situa˛ie Ón care persoanele bolnave, de regul„ ∫i Ón v‚rst„, stau la cozi interminabile pentru a-∫i lua cele necesare s„n„t„˛ii. Profesorii Ó∫i practic„ nobila meserie Ón cele mai grele condi˛ii ∫i pentru salarii modice: s„lile de clase sunt neÓnc„lzite, neluminate, f„r„ material didactic adecvat, elevii folosesc, Ón special Ón mediul rural, acela∫i mobilier ca ∫i p„rin˛ii lor. Nici tinerii nu o duc mai bine: dup„ terminarea studiilor nu au un loc de munc„ potrivit preg„tirii profesionale, nu au posibilitatea de a-∫i achizi˛iona o locuin˛„.

Cu toate acestea, autorit„˛ile spun c„ Rom‚nia se afl„ Óntr-o perioad„ de tranzi˛ie, c„ este o perioad„ dificil„ ∫i grea din toate punctele de vedere, dar atunci c‚nd ˛ara noastr„ o s„ devin„ parte a marii familii europene, lucrurile o s„ stea altfel, adic„ o s„ fie mai bine. Œntrebarea este: pentru cine o s„ fie mai bine? Cifrele din acest an traduc realitatea crud„. Aproape un milion de persoane tr„iesc la limita subzisten˛ei. Din cauze multiple, potrivit organiza˛iilor interna˛ionale de profil, rom‚nii pierd 10 ani din speran˛a de via˛„.

Un caz aparte este cel de la C‚mpia Turzii, unde cet„˛enii au r„mas f„r„ agent termic Ón prag de iarn„. Motivul Ól constituie o hot„r‚re a Consiliului Local al Municipiului C‚mpia Turzii prin care s-a dispus sistarea furniz„rii agentului termic pentru c„ regiile termice din C‚mpia Turzii ∫i Turda ar fuziona Ón viitorul mai mult sau mai pu˛in Óndep„rtat.

Dar problemele nu se opresc la s„r„cie, s„n„tate, lipsa banilor ori la condi˛iile improprii desf„∫ur„rii procesului educativ. Potrivit Raportului îTransparency International“, Rom‚nia este una dintre ˛„rile cu corup˛ie generalizat„. fiara noastr„ se situeaz„ Ón r‚ndul ˛„rilor cu o corup˛ie generalizat„, al„turi de ˛„ri precum Republica Dominican„ ∫i Mongolia, Ón timp ce vecinii no∫tri de la sud, bulgarii, ocup„ un loc mult mai bine situat. Œn Rom‚nia nu pare a se face nimic Ón sensul rectific„rii acestui lucru. Marii corup˛i fie nu se pedepsesc, fie au p„r„sit de mult meleagurile mioritice ∫i nu mai pot fi adu∫i Ón fa˛a justi˛iei pentru a da socoteal„ pentru faptele lor.