Traian Constantin Iga∫

î9 Mai, o zi important„ pentru Rom‚nia!“

Ne preg„tim ast„zi de un moment foarte important Ón istoria noastr„ postdecembrist„: aderarea Rom‚niei Ón structurile europene al„turi de celelalte state membre ale Uniunii Europene. Pe data de 9 mai 1950, Robert Schuman, ministrul de externe al Fran˛ei, aduce la cuno∫tin˛a popula˛iei semnarea unei declara˛ii care solicita unor ˛„ri europene p‚n„ atunci rivale s„-∫i uneasc„ produc˛iile de o˛el ∫i c„rbune. Un rol important Ón crearea sistemului european de integrare l-a avut Óns„ ∫i Jean Monnet, cel care este considerat unul dintre p„rin˛ii fondatori ai Europei. Dup„ cum bine ∫ti˛i, situa˛ia material„ a Europei la sf‚r∫itul celui de-Al Doilea R„zboi Mondial a fost una dezastruoas„, fr„m‚ntat„ de puternice crize politice ∫i Ómp„r˛it„ practic Ón dou„ p„r˛i: Blocul de Est ∫i Blocul de Vest.

Principala problem„ din Europa acelor vremuri era aceea de a se evita gre∫elile trecutului, de a Ónv„˛a din acestea ∫i de a Óncerca elaborarea unui plan care s„ conduc„ spre o pace durabil„ Óntre na˛iuni care p‚n„ Ón urm„ cu nu foarte mult timp fuseser„ Ón conflict. S-a hot„r‚t atunci acordarea unei ∫anse Germaniei Federale Ón concertul european. Nu putem s„ trecem at‚t de u∫or peste acest lucru de o importan˛„ remarcabil„. Aceast„ ∫ans„ a fost acordat„ dup„ ce aceast„ ˛ar„ sau, mai bine zis, oamenii afla˛i la conducerea ei au adus at‚t de mult„ durere Ón Óntreaga Europ„. E cazul ca din acest exemplu s„ Ónv„˛„m c‚te ceva.

Originalitatea ideii lui Monnet consta Ón unirea oamenilor ∫i a na˛iunilor prin propunerea unui obiectiv comun, Ón care s„ se reg„seasc„, s„ Ó∫i vad„ interesele, s„ uite diferen˛ele sau divergen˛ele. Europa devine astfel continentul care a construit prima regiune economic„ a lumii, un edificiu ridicat treptat, a c„rui activitate a evoluat Ón timp.

Datorit„ acestor evenimente, pe data de 9 Mai a Ónceput a se s„rb„tori Ziua Europei, a unei Europe unite. Totul a Ónceput Ón acea zi de mai c‚nd a fost realizat„ prima ini˛iativ„ Ón direc˛ia cre„rii a ceea ce ast„zi poart„ numele de Uniunea European„. Aceasta reprezint„ un succes postbelic politic deosebit de important, fiind, Ón acela∫i timp, un proces Ón continu„ evolu˛ie.

Dac„ la Ónceput statele care au pus bazele acestei Uniuni au fost doar ∫ase — Belgia, Olanda, Luxemburg, Fran˛a, Germania, Italia —, u∫ile acesteia n-au fost niciodat„ Ónchise, oricare dintre ˛„rile Europei av‚nd libertatea de a decide dac„ vrea sau nu s„ se al„ture acestui plan ambi˛ios, desigur, doar dup„ Óndeplinirea ∫i respectarea anumitor condi˛ii.

Rom‚nia are Ón aceste zile ∫ansa de a-∫i hot„rÓ soarta: se al„tur„ sau nu acestei mari familii europene. Dorin˛a Óns„ nu este de ajuns. Rom‚nia are de Óndeplinit multe condi˛ii. Rom‚nia are de dus la Óndeplinire angajamente la care s-a angajat, dar a pierdut prea mul˛i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/19.V.2006 ani Ón care puteau fi f„cute o mul˛ime de lucruri. N-au fost f„cute Ón perioada P.S.D.-ist„, ∫i acest lucru nu ne-a f„cut dec‚t s„ pierdem c‚teva ∫anse, s„ pierdem Óncrederea celorlalte state deja p„r˛i ale Uniunii. Din 2004 am avut mult de lucru pentru ca aceast„ Óncredere s„ fie redob‚ndit„. A fost nevoie de extrem de mult„ munc„, hot„r‚re ∫i dorin˛„, pentru ca ast„zi s„ putem spune c„ suntem foarte aproape de aderare. ™i Rom‚nia, la fel ca toate celelalte state membre, trebuie s„ subscrie Óns„ valorilor ei fundamentale de pace ∫i solidaritate. Aceste valori Ó∫i g„sesc expresia prin dezvoltarea economic„ ∫i social„, cu dimensiuni regionale ∫i de mediu, care reprezint„ garan˛iile unui standard decent de trai pentru to˛i cet„˛enii.