Antonie Iorgovan

Iar cel de-al treilea proiect de lege urmeaz„ s„-l discut„m noi, c‚nd Ói vine vremea, cred, nu foarte t‚rziu de acum Óncolo. Este proiectul de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Vreau s„ fac Óns„ o precizare. Primele dou„ proiecte — organizarea judiciar„ ∫i Statutul magistra˛ilor — au fost Ónregistrate pe rolul Parlamentului Ón baza procedurii pe care am avut-o potrivit Constitu˛iei din 1991, ceea ce Ónseamn„ c„ am ajuns Ón procedura de mediere care se deruleaz„ ast„zi la noi ∫i, probabil, m‚ine la Camera Deputa˛ilor.

Legea magistraturii, a Consiliului, mai exact, Superior al Magistraturii, este introdus„ Ón îmoara“ Parlamentului, dac„-mi este permis„ aceast„ metafor„, Ón baza Constitu˛iei revizuite. A fost discutat„ de Camera Deputa˛ilor, Ón prima lectur„, ∫i noi suntem Camera decizional„, potrivit textului constitu˛ional.

Pentru c„ aceste acte normative s-au discutat Ón paralel Ón Camera Deputa˛ilor ∫i nu de fiecare dat„, f„c‚ndu-se amendament Ón Camer„ la Legea de organizare judec„toreasc„, s-a urm„rit o corelare cu Statutul magistra˛ilor sau cu Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii, comisia de mediere a c„utat, Óntr-un mod, cred eu, profesional, s„ g„seasc„ solu˛ii, fire∫te, la textele care au fost Ón divergen˛„, de a∫a natur„, Ónc‚t m‚ine, c‚nd noi vom discuta Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii, s„ nu fim Ón situa˛ia c„ Ón una ∫i aceea∫i materie trebuie s„ adopt„m o alt„ solu˛ie ∫i s„ contrazicem ceea ce am adoptat ast„zi.

Este o prim„ precizare.

A doua precizare vizeaz„ aspectele pe care le-am apreciat noi, comisia de mediere, ca Ón orice comisie de mediere, c‚te au fost p‚n„ acum, de c‚nd s-a aplicat acest sistem.

Comisia de mediere, dup„ cum este ∫tiut, are de ales Óntre textul unei Camere ∫i textul celeilalte Camere sau un text comun. Œn majoritatea cazurilor, ∫i la acest

Avem Óncredere.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 87/12.VI.2004 proiect, ca s„ nu mai vorbesc din nou, de principiu, pentru cel„lalt proiect, ∫i la proiectul privind Statutul magistra˛ilor, repet, Ón majoritatea cazurilor, am achiesat Ón comisia de mediere, Ón majoritatea cov‚r∫itoare a cazurilor, la solu˛ia din Camera Deputa˛ilor. De ce? Foarte simplu, pentru c„ noi am fost prima Camer„. Aceste legi au trecut mai Ónt‚i prin Senat ∫i au ajuns la Camera Deputa˛ilor, iar colegii no∫tri au avut, cum am avut noi atunci c‚nd am fost a doua Camer„, un ochi mai atent, ∫i trebuie s„ spunem c„ multe dintre aceste Ómbun„t„˛iri care au fost aduse proiectelor au fost aduse ca urmare ∫i a contribu˛iei pe care am avut-o noi, pentru c„ solu˛iile din Senat au constituit criterii de reflec˛ie.

Œn orice caz, solu˛iile Senatului au fost Ón multe privin˛e alte solu˛ii dec‚t cele care ne-au fost sugerate prin proiectul ini˛ial al Guvernului.

Noi consider„m c„ prin aceste acte normative se creeaz„ o baz„ juridic„ serioas„, ∫i c‚nd triada va fi completat„ ∫i rotund„ Ón ceea ce prive∫te organizarea ∫i func˛ionarea corpului justi˛iei Ón Rom‚nia ∫i a corpului magistra˛ilor mai r„m‚ne un singur lucru, dup„ p„rerea mea, dup„ ce aceste acte normative vor fi adoptate, s„ g„sim solu˛iile necesare pentru ca magistra˛ii s„ fie ∫i retribui˛i oarecum corespunz„tor, nu cu cei din ˛„rile tradi˛ionale ale Uniunii Europene, cu cei din ˛„rile care au intrat Ón ultimul val Ón Uniunea European„. M„ refer la Ungaria, m„ refer la Slovenia ∫i a∫a mai departe.