Ion Mocioalc„

Iat„, a fost ∫i 1 Decembrie 2003! Un reper de glorioas„ Istorie Na˛ional„, pe care to˛i rom‚nii l-au serbat (sau ar fi trebuit s„-l onoreze!), pentru a 85-a oar„, Ón acest an.

Nu spun o noutate afirm‚nd c„ s„rb„torirea Zilei noastre Na˛ionale a fost marcat„, Ón anii de dup„ Decembrie 1989, de o nejustificat„, s„-i spunem, sfial„. R‚nd pe r‚nd, anii ace∫tia de dup„ Revolu˛ie ne-au readus Óns„ Ón con∫tiin˛e adev„rurile istoriei, abil estompate Ón anii de totalitarism, pentru a face loc Ón fa˛a s„rb„torilor comuniste.

Anivers‚nd acest eveniment cople∫itor Ón devenirea Rom‚niei moderne, mul˛i prea mul˛i rom‚ni Ónc„ mai p„c„tuiesc raport‚ndu-l adesea doar la momentul apoteotic al des„v‚r∫irii lui, unirea Ardealului ∫i a Banatului cu fiara, ∫i l„s‚nd nemeritat Ón penumbr„ Óntregul an eroic 1918, cu celelalte dou„ superbe etape ale reÓntrup„rii Rom‚niei — Unirea Basarabiei cu PatriaMam„ (9 aprilie 1918) ∫i apoi a Bucovinei (28 noiembrie 1918).

Nu reu∫im Óndeajuns s„ cuprindem complexitatea acestui demers nobil, Ón care, acum 85 de ani, ne-am g„sit un ˛el comun ∫i ne-am aflat ca fra˛i buni, to˛i, f„r„ excep˛ie: social-democra˛i, ˛„r„ni∫ti, liberali, impresionante mase populare, cu uria∫a lor for˛„ ∫i, Ónc„ v„duvit„ adesea de nepieritoare merite Ón Marea Unire, Armata Rom‚n„.

Solemnitatea clipelor de rememorare, invocarea sacrificiului Ónainta∫ilor no∫tri pentru ca azi Rom‚nia s„ existe, Óntreag„ c‚t ne-au permis vitregiile vremurilor, nu este demagogie, nici van ∫i g„unos spirit patriotard.

Cu stupoare ∫i, am convingerea, cu Óndrept„˛it„ indignare, ieri, de ziua noastr„ cea mai Ónsemnat„, posturi private de televiziune na˛ional„ au ar„tat Óntregii na˛ii, dup„ emo˛ionanta manifestare de la Arcul de Triumf din Bucure∫ti, o alt„ îmanifestare“, care s-a dorit original„: m‚n‚nd o c„ru˛„ zdrav„n„ cu doi cai bine hr„ni˛i ∫i Ón care se aflau mai mul˛i, s„ le spunem, l„utari, Mircea Dinescu. Poetul? Omul de afaceri? Demnitarul? M„sc„riciul? Cum s„-l numim? Œn zarv„ de tob„ de b‚lci, sc„l„mb„indu-se ca un vechil beat, dirij‚nd ni∫te zdrahoni cu p„l„rii de paie, cu boruri mexicane, care l„l„iau un c‚ntec deochiat, de mahala... ™i aceasta Ón imediata apropiere a Arcului de Triumf, p‚ng„rind acest adev„rat altar al jertfei pentru Patrie, pe sub care trecuser„ m‚ndri ∫i demni o∫tenii no∫tri, feciorii ˛„rii doar cu pu˛in timp Ón urm„, d‚nd solemn onorul eroilor ReÓntregirii! Cu tupeu de neam prost, Dinescu declara reporterilor c„ protesteaz„ astfel Ómpotriva demagogiei patriotarde, opin‚nd c„ la s„rb„toare oamenii trebuie s„ se distreze...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 158/12.XII.2003 Cum s„ se distreze? Batjocorind solemnitatea unei asemenea manifest„ri ca aceea a Onorului? Persifl‚nd sentimentul na˛ional?

Iat„, a∫a se d„ ap„ la moar„ intrigilor ∫i fr„m‚nt„rilor pentru to˛i, Ón v„zul unei na˛ii stupefiate.

Noi to˛i, sute de mii de cet„˛eni rom‚ni care au asistat cu religiozitate la manifest„rile aniversare de la Alba Iulia, dar ∫i Ón toate ora∫ele Rom‚niei, g„sind prilej fericit de concordie ∫i de nou„ hot„r‚re de a ne reÓn„l˛a patria acolo unde Ói este locul, noi suntem demagogi ∫i patriotarzi?! Patrio˛i ar fi Mircea Dinescu ∫i l„utarii lui de la mo∫ie! Ce patrie sluje∫te Dinescu?