Dumitru Avram

îAtentat la fiin˛a na˛ional„“

La 26 septembrie va fi luat„ decizia oficial„ privind data ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„. Cum se ∫tie, Ón mai anul acesta cei 25 de lideri ai U.E. au am‚nat recomandarea, Ón acest sens, pentru cele dou„ ˛„ri vecine la Marea Neagr„, Rom‚nia ∫i Bulgaria, tocmai spre a exercita presiuni asupra acestora pentru accelerarea reformelor. Din p„cate, Ón loc s„ se aplece asupra instabilit„˛ii politice, a dezastrului economic ∫i social f„r„ precedent pe care Ól traverseaz„ rom‚nii, unii comisari de la Bruxelles, cum sunt Olli Rehn sau Franco Frattini, fac pasiune pentru o abera˛ie, o monstruozitate juridic„ — Agen˛ia Na˛ional„ de Integritate, pe care actualii ∫efi din justi˛ie ar dori s-o bage pe g‚tul Parlamentului.

Nu-i intereseaz„ sau poate le convine faptul c„ 5 institu˛ii fundamentale ale statului de drept — cele 3 servicii secrete principale, armata ∫i Parchetul General — sunt practic decapitate, c„ Rom‚nia se Óndreapt„ cu pa∫i gr„bi˛i spre statul poli˛ienesc ∫i o dictatur„ unipersonal„, preziden˛ial„, spre cea mai crunt„ discriminare politic„ — prin intermediul C.N.S.A.S. — pe care a cunoscut-o vreodat„ istoria acestei ˛„ri. Un ziar maghiar, îHeti Világgazdaság“, care n-ar avea nici un motiv s„ pl‚ng„ pe umerii no∫tri, sublinia c„ este un fapt f„r„ precedent (probabil pentru orice ˛ar„ democrat„ ∫i civilizat„) s„ fie destitui˛i ∫i ancheta˛i concomitent at‚t ministrul ap„r„rii, c‚t ∫i ∫eful Marelui Stat Major General.

Dar cea mai grea problem„ r„m‚ne situa˛ia economic„ a Rom‚niei, pe care vom continua s„ o ilustr„m cu o serie de fapte incredibile legate de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/29.IX.2006 privatizarea celei mai populare ∫i mai Óndr„gite b„nci rom‚ne∫ti — Casa de Economii ∫i Consemna˛iuni (C.E.C.). C.E.C.-ul va fi scos din lada de zestre a rom‚nilor ∫i v‚ndut, a∫a cum au fost Ónstr„inate mari combinate siderurgice, puternice rafin„rii de petrol ∫i zeci mii de Óntreprinderi industriale ∫i agricole, toate privatizate Ón mod pirateresc, sub sloganul cerin˛elor exprese ale instaur„rii economiei de pia˛„.

Cu toat„ tradi˛ia ∫i pozi˛ia sa, p‚n„ la urm„ C.E.C.-ul a fost scos la mezat. Trei ciocli, aceia∫i care de mai mul˛i ani dau t‚rcoale economiei rom‚ne∫ti ca ni∫te p„s„ri de prad„ — National Bank of Greece, OTB Bank din Ungaria ∫i Raiffeisen International, Ón consor˛iu cu Raiffeisen Zentral Bank din Austria — s-au prezentat, ca singuri clien˛i, la startul licita˛iei. Ministerul de Finan˛e, care din cauza politicii sale ineficiente ∫i Ómpov„r„toare nu se bucur„ de o c‚t de mic„ Óncredere Ón r‚ndul popula˛iei, pretinde c„ suma pentru care va fi v‚ndut C.E.C.-ul dep„∫e∫te 1 milion de euro. Este aceea∫i gogoa∫„ umflat„ cu aer pentru naivi, Óntruc‚t anali∫tii economici apreciaz„ c„ suma Óncasat„ nu va dep„∫i jum„tate din cea vehiculat„. Probabil c„ jum„tatea cealalt„ se va topi discret Ón comisioanele celor care vor negocia, Ón cea mai strict„ confiden˛ialitate, privatizarea, Ón comisia respectiv„ afl‚ndu-se actualul vistiernic al ˛„rii, Sebastian Vl„descu, ∫i fostul ministru C.D.R.-ist Decebal Traian Reme∫. Ce reprezint„ 500.000.000 de euro pentru statul nostru? Probabil mai nimic, fiindc„ nici un cet„˛ean al ˛„rii nu ∫tie cum vor fi cheltui˛i ace∫ti bani, a∫a cum nimeni n-a aflat ce s-a ales din fondurile provenite de pe urma privatiz„rilor anterioare. Gurile rele spun c„ aceste 500.000.000 de euro vor acoperi viitoarea campanie a unora dintre actualii guvernan˛i. Nu se sufl„ o vorb„ c„ banii pe care guvernan˛ii no∫tri Ói vor Óncasa de pe urma v‚nz„rii C.E.C.-ului ar putea fi ob˛inu˛i, probabil, Ón 10 ani din disponibilit„˛ile pe care aceast„ institu˛ie le-ar realiza dac„ ar r„m‚ne Ón patrimoniul statului rom‚n. Atunci, de ce trebuie s„ vindem ∫i ultimul par din ograd„, cu ajutorul c„ruia am mai putea propti m„car o p„rticic„ din gardul care st„ s„ cad„ de la un cap„t la altul al ˛„rii?