Stenogramă plen

Mul˛umesc, domnule deputat. Dou„ minute.

Pentru colegii din Grupul social-democrat mai exist„ Ónc„ 8 minute la dispozi˛ie, dup„ care vom trece la urm„torul grup.

Al doilea pe list„ este domnul deputat Ioan Stan. Ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia se intituleaz„: îEduca˛ia, Ón deriv„ ∫i sub semnul unei grave crize!“

Œnv„˛„m‚ntul st„ pe o bomb„ pe cale s„ explodeze, lucru care nu pare s„ fie luat Ón seam„ de guvernan˛i. Mi∫carea sindical„ a ales ziua de 15 septembrie nu din lips„ de considera˛ie pentru elevi ∫i p„rin˛i, ci din nevoia disperat„ de a se face auzit„.

C‚nd oare se aude mai bine glasul slujitorilor ∫colilor dec‚t Ón astfel de momente? Mai ales c„ ace∫tia avuseser„ experien˛a unui protest Óndelung Ón timpul anului ∫colar anterior, care, dup„ cum se vede, nu a avut rezultate.

Nu este permis ca un domeniu cum este educa˛ia s„ fie l„sat Ón deriv„. Privi˛i fenomenul Ón ad‚ncime, domnilor guvernan˛i, ∫i ve˛i vedea c„ nu profesorii arunc„ ∫colile Ón haos, ci cei care sunt responsabili de bunul mers al acestei societ„˛i.

Educa˛ia este, iar„∫i, sub semnul unei grave crize! Departe de a fi solu˛ionate problemele aduse Ón primplan de sindicatele din Ónv„˛„m‚nt, acestea sunt tratate Ón acela∫i regim al tergivers„rii.

Din cauz„ c„ protocolul semnat de organiza˛iile sindicale din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar ∫i universitar cu reprezentan˛ii Guvernului nu a fost respectat de autorit„˛i, profesorii au ajuns la m„sura extrem„ de boicotare a anului ∫colar, la fel cum au f„cut-o anul trecut, c‚nd, datorit„ presiunilor exercitate la nivel guvernamental, au reu∫it s„-∫i aduc„ partenerii ministeriali la masa tratativelor.

Fa˛„ de situa˛ia din noiembrie 2005, sindicali∫tii acuz„ membrii Guvernului c„ Óncearc„ s„ fug„ de responsabilit„˛i prin renegocierea acordului semnat Ón toamn„ ∫i s„ am‚ne aplicarea Legii salariz„rii personalului bugetar, care ar fi trebuit s„ intre Ón vigoare Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2007. Œn plus, sindicali∫tii a∫teapt„ de la Guvern peste 1 miliard de euro, bani promi∫i anul trecut.

Œn spiritul deja cunoscut, actuala guvernare continu„ s„ gestioneze Óntr-un mod total gre∫it conflictul declan∫at Ón Ónv„˛„m‚nt.

De pe pozi˛ii de for˛„ at‚t pre∫edintele Traian B„sescu, c‚t ∫i ministrul educa˛iei ignor„ semnalele lansate de sindicate. Dac„ Ón cazul conflictului anterior pre∫edintele se erija Ón mediator, acum acesta intervine ferm, discredit‚nd profesorii ∫i acuz‚ndu-i de faptul c„ priveaz„ elevii de emo˛ia Ónceputului de an ∫colar, de

fapt un tertip extrem de josnic, intrat Ón obi∫nuin˛a pre∫edintelui.

Se dovede∫te o insuficient„… ∫i o lips„ cras„ de Ón˛elegere a problematicii Ónv„˛„m‚ntului.

Œn preziua Ónceputului de an ∫colar, ministrul educa˛iei vorbea despre ∫colile aflate Ón plin ∫antier ca despre un fapt pozitiv, rod al marilor investi˛ii. Dar nu este a∫a! Prea pu˛ine sunt ∫colile care au primit fonduri suficiente, unele din ele risc‚nd s„ r„m‚n„ Ón stadiul de lucru la nesf‚r∫it.

De∫i se pretinde c„ toate ∫colile sunt preg„tite s„-∫i a∫tepte Ón condi˛ii bune elevii, adev„rul este c„ ace∫tia sunt a∫tepta˛i Ón focare de microbi. Ministrul educa˛iei ∫i cercet„rii, Mihail H„rd„u, ∫i omologul s„u de la s„n„tate, Eugen Nicol„escu, nu au ajuns Ónc„ la un numitor comun Ón ceea ce prive∫te starea Ón care se afl„ unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt din ˛ar„.

Dup„ ce a afirmat c„ jum„tate din ∫colile rom‚ne∫ti sunt insalubre, ministrul s„n„t„˛ii Ónsu∫i ar„ta cu degetul spre conducerea de la educa˛ie ∫i Ónspre autorit„˛ile administra˛iei publice locale, care au gestionat falimentar programul de reabilitare ∫i modernizare a ∫colilor.

Numai Ón Bucure∫ti, aproximativ 40 de ∫coli sunt Ónc„ Ón repara˛ii, unele capitale, Ón vreme ce alte peste 60 ∫i-au primit elevii Ón condi˛ii de Ev Mediu. Aceast„ situa˛ie se Ónt‚lne∫te Ón majoritatea jude˛elor ˛„rii, ∫i Ón special Ón jude˛ul Suceava.

Un alt adev„r trecut sub mare t„cere este c„ pre∫colarii se vor Ónghesui Ón gr„dini˛e. Aproape 10.000 de copii risc„ s„ r„m‚n„ f„r„ un loc Ón gr„dini˛ele bucure∫tene din lips„ de spa˛iu. Nu mai pu˛in de 22 de sedii de gr„dini˛e, cre∫e ∫i ∫coli din Capital„ sunt Ón proces de retrocedare, ceea ce va face ca ∫i Ón acest an ∫colar p„rin˛ii s„ bat„ la u∫ile gr„dini˛elor particulare pentru a-∫i Ónscrie copiii. Ne punem Óntrebarea ce vor face familiile cu venituri reduse pentru care varianta Ónscrierii copiilor la una din gr„dini˛ele particulare este exclus„ din cauza costurilor ridicate?!

Œnc„p„˛‚narea cu care actuala guvernare refuz„ s„ discute problema salariz„rii e camuflat„ sub interesul pentru proiecte ∫i distribuirea de fonduri pentru dotarea ∫colilor, ceea ce nu e, din nou, dec‚t praf Ón ochii profesorilor, Óntruc‚t proiectele sunt prost gestionate, aprobate preferen˛ial, iar fondurile se distribuie Óntr-un algoritm numai de ei ∫tiut, la dou„-trei discipline, eventual, sau Ón anumite sectoare, celelalte fiind ignorate mai departe.

G„sesc inadmisibil„ atitudinea pre∫edintelui ∫i a ministrului care Ói ˛ine trena de a lansa autocratic Ón mass-media, Ón plin„ criz„, mesajul c„ totul e Ón regul„ Ón momentul Ón care profesorii se aflau Ón plin protest. C‚t timp se va prelungi aceast„ criz„, educa˛ia va sta sub semnul lipsei calit„˛ii, aspect asupra c„ruia guvernarea revine cu insisten˛„ prin tot felul de reglement„ri.

Cum oare vom ajunge la un nivel european Ón educa˛ie f„r„ a corela salarizarea profesorilor ∫i investi˛iile de alt tip, cum vom stopa migra˛ia at‚tor profesori tineri de valoare spre alte domenii sau chiar Ón afara grani˛elor? Sunt probleme grave, care trebuie tratate cu luciditate, ∫i nu prin neacceptarea vehement„ a oric„rui dialog.

Mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/29.IX.2006

Mul˛umesc, domnule deputat.

Nu a∫ dori s„ schimb eu cutuma stabilit„ Óntr-un an ∫i jum„tate, motiv pentru care la aten˛ionarea corect„ a colegului nostru, domnul Cr„ciunescu, o s„ revin la sistemul prin care rotim grupurile parlamentare, spre bucuria tuturor celorlal˛i colegi.

Da, domnule deputat? Imediat, numai o secund„, s„ dau cuv‚ntul domnului deputat Grigore Cr„ciunescu, aflat pe pozi˛ia Ónt‚i Ón lista colegilor liberali.

Domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Dup„ o var„ marcat„ de desecretizarea dosarelor Securit„˛ii sau Legea migra˛iei ale∫ilor locali, putem trage ni∫te concluzii, ∫i anume faptul c„ scena politic„ rom‚neasc„ s-a transformat Óntr-o aren„ de circ. Bufonade de genul cine mai este deconspirat sau cine a mai plecat dintr-un partid ∫i la ce partid a ajuns, cu cine, unde ∫i ce a mai discutat pre∫edintele B„sescu la un ∫pri˛ sunt la ordinea zilei.

Problema deconspir„rii trebuia rezolvat„ cu mult timp Ónainte ∫i probabil c„ nu s-ar fi ajuns s„ acapareze Ón totalitate aten˛ia opiniei publice, situa˛ie care seam„n„ foarte mult cu Inchizi˛ia, unde mass-media joac„, involuntar, rolul c„l„ului.

Œn timp ce presa mai decapiteaz„ pe cineva, opozi˛ia vine cu atacuri sterile, unele partide din coali˛ie sunt c‚nd Ón opozi˛ie, c‚nd la putere, iar problema ader„rii a devenit o tem„ de ∫antaj politic. Œn tot acest timp, popula˛ia e un fel de public spectator la o pies„ de teatru ieftin„, atras„ de intrig„ ∫i foarte pu˛in de substan˛„.

Œn aceast„ var„ s-a vorbit foarte pu˛in despre eforturile f„cute de Ministerul S„n„t„˛ii pentru finan˛area sistemului, pentru dispari˛ia cozilor de la farmacii, s-a vorbit pu˛in despre programele de finan˛are a Ónv„˛„m‚ntului pentru a se putea deschide noul an de Ónv„˛„m‚nt Ón bune condi˛ii. Acest exemple nu sunt singulare, exist„ ∫i altele care, datorit„ con˛inutului lor, sunt inaccesibile unui public cu o preg„tire medie ∫i mic„ din punct de vedere educa˛ional. Exemplu: rata infla˛iei anuale a atins minimul istoric de dup„ 1990, de 6,2% Ón luna iulie; salariile medii nete pe economie, Ón semestrul I, au crescut Ón termeni reali cu 7,5% fa˛„ de 2005; nivelul investi˛iilor str„ine a crescut Ón primul semestru cu 50% fa˛„ de perioada similar„ din 2005, ajung‚nd, pe Óntreaga perioad„ a guvern„rii T„riceanu, la aproximativ 10 miliarde euro; produc˛ia industrial„ s-a majorat Ón primele ∫ase luni Ón termeni reali cu 7% fa˛„ de perioada corespunz„toare din 2005.

Dac„ toate aceste informa˛ii sunt inaccesibile din cauza con˛inutului, exist„ o compensare printr-o predispozi˛ie a acestui public c„tre teme cu con˛inut conflictual. Astfel, conform unui sondaj de opinie din august 2006 (CIVIS), doar 2% dintre persoanele chestionate nu au auzit de deconspirarea dosarelor Securit„˛ii, iar Ón acela∫i timp, conform unui alt sondaj de opinie din aceea∫i perioad„ (Barometrul Rural), 45% nu au auzit de Programul îFermierul“, 65%, de renta viager„

∫i 44% nu ∫tiu c„ din 2007 agricultorii vor primi subven˛ii de la Uniunea European„.

Aceste procente trebuie s„ ne alarmeze, pentru c„ popula˛ia nu este informat„ pe probleme care o vizeaz„ Ón mod direct, iar toate acestea sunt programe ∫i proiecte care ar putea s„ Ói Ómbun„t„˛easc„ nivelul de trai.

Cine e vinovat pentru aceast„ situa˛ie? Œn mod sigur clasa politic„, care ar trebui s„ impun„ teme de discu˛ii ∫i dezbateri Ón mass-media pe chestiuni importante Ón ceea ce prive∫te integrarea, probleme reale ale vie˛ii social-politice, probleme postaderare ∫i multe altele. Este firesc ca presa s„ fie interesat„ mai mult de rating-uri sau de cotele de pia˛„ dec‚t de interesul adev„rat al publicului (mass-media satisface doar o parte a interesului, ∫i anume nevoia de divertisment), iar politicienii, de dragul de a ap„rea Ón talk-show-uri ∫i pe prima pagin„ a ziarelor, nu sunt interesa˛i de subiectul dezbaterii ∫i accept„ orice.

Nu putem merge Ón continuare dup„ principiul îP‚ine ∫i circ“, na˛iunea trebuie s„ cunoasc„ problemele cu adev„rat importante din via˛a social-economic„ real„, ceea ce s-a f„cut ∫i ceea ce urmeaz„ s„ se fac„, pentru c„ cet„˛enii acestei ˛„ri chiar merit„ s„ tr„iasc„ mai bine. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Victor Viorel Ponta:**

Mul˛umesc, domnule deputat. Aproape 4 minute din cele 6 ale grupului. Œn schimb, cred c„ va mai avea ocazia Ónc„ cel pu˛in un deputat liberal.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat a utilizat varianta scris„ pentru depunerea acestor Óntreb„ri ∫i interpel„ri.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, domnul Adrian Moisoiu. Œntregul grup are afectate 3 minute, cu rug„mintea s„...

## **Domnul Adrian Moisoiu**

**:**

P„i ce facem p‚n„ la 10,00 atunci?!

Nu, eu v„ spun Óntr-o prim„ faz„, Ón m„sura Ón care nu se epuizeaz„, sigur c„, domnule deputat, ve˛i avea tot timpul pentru toate interpel„rile.

Interven˛ia de ast„zi este intitulat„: îDespre dasc„li, despre criminali ∫i autoritatea limbii rom‚ne“.

Doresc s„ aduc Ón discu˛ie un fapt concret: cazul profesorilor harghiteni acuza˛i c„ ar fi supraevaluat mai multe lucr„ri la limba ∫i literatura rom‚n„ la examenul de bacalaureat din sesiunea iunie 2006.

Œn urma sondajului dispus de ministrul educa˛iei ∫i cercet„rii Mihail H„rd„u, din jude˛ul Harghita s-au recorectat 143 de lucr„ri la limba ∫i literatura rom‚n„ ale elevilor de la Liceul îMárton Áron“ din Miercurea Ciuc, unitate de Ónv„˛„m‚nt cu predare Ón limba maghiar„. Œn urma recorect„rii s-a constatat faptul c„ doi profesori ar fi crescut notele a c‚te zece lucr„ri cu p‚n„ la 4,5 puncte, motiv pentru care au fost propu∫i pentru excludere din Ónv„˛„m‚nt, opt profesori au fost acuza˛i c„ ar fi dat note mai mari cu p‚n„ la 3,5 puncte, Ón cazul lor propun‚ndu-se diminuarea salariului cu 15% pe o perioad„ de 6 luni, Ón timp ce cei doi profesori care ar fi

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/29.IX.2006 acordat note mai mari cu p‚n„ la 2,5 puncte au fost propu∫i pe lista ministrului pentru sanc˛ionare cu interzicerea particip„rii la comisiile de evaluare pe timp de un an.

Consider‚ndu-se nedrept„˛it, profesorul ™tefan Szabó a declarat c„ nu se simte vinovat ∫i c„ nu a f„cut altceva dec‚t s„ corecteze Ón favoarea elevilor, ∫i nu Ón defavoarea lor: îSuntem dasc„li, nu criminali! Am c„utat Ón lucr„ri ceea ce ∫tiu elevii, ∫i nu ceea ce nu ∫tiu“, a afirmat el, ad„ug‚nd c„ to˛i profesorii propu∫i pentru sanc˛ionare au gradul didactic I, corecteaz„ lucr„ri de bacalaureat de zeci de ani ∫i nu au primit niciodat„ nici o mustrare scris„ ∫i c„, Ón acest caz, s-a plecat de la prezum˛ia de vinov„˛ie.

Œn ap„rarea profesorilor propu∫i pentru sanc˛ionare au s„rit aproape to˛i colegii lor, Ón frunte cu inspectorul general al jude˛ului, István Bondor, ∫i cei trei lideri sindicali, afirm‚ndu-se c„ profesorii de la ∫colile de elit„ din Bucure∫ti care au recorectat lucr„rile nu pot Ón˛elege realit„˛ile din Harghita, unde exist„ un profil lingvistic aparte, iar elevii au posibilit„˛i modeste de studiu ∫i aprofundare! Ca urmare, comisiile de anchet„ locale au anulat sanc˛iunile propuse de c„tre ministru, dasc„lii fiind considera˛i nevinova˛i.

Dac„ despre c‚t de mari speciali∫ti sunt profesorii recorectori din Bucure∫ti Ón docimologie, ∫tiin˛a not„rii, am Óndoieli, fiindc„ nu este chiar a∫a de greu s„ acorzi ni∫te note, chiar ∫i la limba ∫i literatura rom‚n„, atunci c‚nd exist„ un barem de corectare bine Óntocmit, da˛i-mi voie s„ nu Ón˛eleg cum devine cazul atunci c‚nd se fac referiri la posibilit„˛ile modeste de studiu ∫i aprofundare ale tinerilor harghiteni. S„ se fac„ cumva o trimitere direct„ la capacit„˛ile intelectuale ale acestora? Ar fi o jignire la adresa acestei minorit„˛i din Rom‚nia, care este majoritar„ Ón zon„, bine reprezentat„ Ón Parlament ∫i mereu Ónscris„ la guvernare! Nu cumva este vorba de sfidarea limbii rom‚ne ∫i de refuzul de a o Ónsu∫i, despre limba care, Ón art. 13 din Constitu˛ia Rom‚niei, se scrie clar: îŒn Rom‚nia, limba oficial„ este limba rom‚n„“?

Nu cumva tratarea Ónsu∫irii limbii rom‚ne ca pe o limb„ str„in„ de c„tre profesorii de limb„ ∫i literatur„ rom‚n„ genereaz„ refuzul de a se Ónv„˛a aceast„ limb„ ∫i, ca urmare, la ocuparea prin concurs a unor posturi Ón administra˛ia public„ local„ se fac presiuni pentru a se solicita drept condi˛ie de ocupare a acestora cunoa∫terea limbii maghiare?

Apreciez c„ acesta este motivul care a generat prezen˛a ministrului Mihail H„rd„u la deschiderea anului ∫colar 2006—2007 exact la Liceul îMárton Áron“ din Miercurea Ciuc. Numai astfel a putut s„ Ón˛eleag„ solicitarea directorului ™colii Generale îLiviu Rebreanu“, Carmen Miron, îde a se reintroduce ore facultative de limb„ maghiar„ Ón ∫colile rom‚ne∫ti, necesare pentru o convie˛uire normal„ Ón zon„“. Chiar a∫a r„u am ajuns?!

Numai astfel a putut audia mesajul rostit timp de 15 minute exclusiv Ón limba maghiar„ de c„tre primarul Robert Ráduly ∫i, sper, poate c„ a Ón˛eles ceea ce Óntr-adev„r era de Ón˛eles din spusele directorul Liceului îMárton Áron“, Varga László, care Óncerc‚nd s„ salveze situa˛ia, a afirmat c„, citez: îoaspetele trebuia salutat Óntr-o limb„ pe care o Ón˛elege“ (Ónt‚mpl„tor, chiar limba oficial„ a statului, nu?). Numai astfel a putut Ón˛elege necesitatea c„ ministerul pe care Ól conduce este necesar s„ se implice efectiv pentru schimbarea concep˛iei ce

exist„ despre limba oficial„ a Rom‚niei ∫i promovarea cu adev„rat a unei politici de Ónv„˛are a acesteia!

™i dac„, de∫i nu sunt de acord cu aspectul Ón sine, particularit„˛ile lingvistice din jude˛ele Harghita ∫i Covasna a∫ putea la o adic„ s„ le Ón˛eleg, fiindc„ provin din jude˛ul megie∫, jude˛ul Mure∫, care ∫i el este nominalizat Ón componen˛a a∫a-doritei fi„ri a Secuilor, cu discriminarea care se introduce Óntre absolventul de liceu care se Ónscrie la facultate ∫i nu poate ocupa un loc bugetar (deci f„r„ plat„), motiv pentru care este nevoit s„ se Ónscrie pe un loc cu tax„ sau chiar s„ renun˛e la facultate, pentru faptul c„ alt t‚n„r i-a ocupat locul prin m„rirea notei la bacalaureat cu c‚teva puncte, numai pentru ca o anumit„ minoritate care nu vrea s„ Ónve˛e limba statului s„ se bucure de un anumit confort, nu sunt de acord!

Domnule ministru, ru∫inea de care a˛i avut parte, ca Ón ˛ara ta, cu partidul t„u la guvernare, la deschiderea anului ∫colar al domeniului pe care Ól conduci, s„ folose∫ti ca translator ∫efa de cabinet, care Ónt‚mpl„tor sau nu se ∫tie de ce îeste unguroaic„“, pentru a Ón˛elege alocu˛iunea Ón limba maghiar„ a unui primar al unei localit„˛i este jalnic!

Ave˛i obliga˛ia de a aduce la cuno∫tin˛„ ∫i de a discuta cazul Ón prima ∫edin˛„ de Guvern ∫i de a comunica Óntregii popula˛ii a Rom‚niei m„surile care se vor adopta pentru ca limba rom‚n„, Ón Rom‚nia, s„ fie cu adev„rat st„p‚n„ la ea acas„! R„spunderea nu este numai a dumneavoastr„, ci ∫i a Partidului Democrat, care v-a numit! Iar dac„ nu sunte˛i Ón stare, l„sa˛i scaunul altuia!

Parafraz‚ndu-l pe Bolintineanu: îDac„ misiunea sim˛i c„ te-apas„/ Locul de ministru altuia Ól las„!“ Cei de la U.D.M.R. sunt sigur c„ ar avea om Ón loc! Mul˛umesc.

## **Domnul Victor Viorel Ponta:**

Mul˛umesc, domnule deputat, chiar dac„ nu a˛i fost de acord s„ respecta˛i regulamentul, s„ ave˛i trei minute. Dar deja Óncep s„ m„ obi∫nuiesc dup„ primele dou„ zile cu faptul c„ regulamentul, pentru dumneavoastr„, Ón materie de timp, nu se aplic„.

## **Domnul Adrian Moisoiu**

**:**

Nici pentru dumneavoastr„, domnule pre∫edinte!

## Am Ón˛eles.

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., dac„ este Ón sal„, domnul Becsek-Garda Dezideriu.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn ultimele trei s„pt„m‚ni, la ini˛iativa Prefecturii jude˛ului Harghita, cu participarea Direc˛iei Silvice Harghita, a Inspectoratului Teritorial Silvic ∫i a Inspectoratului de Poli˛ie al Jude˛ului Harghita, s-au declan∫at o serie de controale pentru stoparea fenomenului infrac˛ional Ón domeniul forestier. Controlul era Óns„ organizat, ca de obicei, Ón mod selectiv, fiind ocolite marile infrac˛iuni. Œns„, din declara˛iile controlorilor, cum este cazul domnului tehnician de paz„ Zerkula

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/29.IX.2006 Ladislau, am putut remarca c„ tehnicienii silvici care lupt„ pentru stoparea infrac˛iunilor silvice sunt Ón pericol.

Ace∫ti domni cu uniform„ verde, Ón cadrul acestor declara˛ii, nu au demascat Óns„ colaborarea lor cu ho˛ii de p„duri, prin care s„ recunoasc„ faptul c„ ei stau Ón spatele infrac˛iunilor forestiere Ón jude˛ul Harghita.

Pentru a fi mai explicit, a∫ aminti doar c‚teva aspecte despre activitatea profesional„ a inspectorului de paz„ Zerkula Ladislau, din cadrul Direc˛iei Silvice Miercurea Ciuc, din perioada premerg„toare actualului control. Œn timpul exercit„rii atribu˛iilor de serviciu la fostul Ocol Silvic Izvoru Mure∫ului, ca responsabil cu paza ∫i protec˛ia p„durilor, i se poate imputa lipsa cantit„˛ii de 259 metri cubi de material lemnos, Ón valoare de 79.433.663 ROL, Ón Cantonul Fagul Œnalt, conform actului de control nr. 244/b. A contribuit la distrugerea arboretului s„n„tos, ajung‚nd la stadiul de codru mijlociu, prin amplasarea nadelor sintetice, chimicale fenomenale, c‚te 4—5 buc„˛i pe un arbore, pentru atragerea d„un„torilor p„durii biotice, care atac„ Óntre lemn ∫i scoar˛„, produc‚nd astfel infestarea p„durii, dup„ care personalul silvic era obligat s„ exploateze aceste p„duri, iar beneficiarii masei lemnoase erau firmele lor sau apropia˛ii acestora.

O alt„ abatere const„ Ón punerea Ón valoare Ón mod abuziv a cantit„˛ii mari de material lemnos pentru sus˛inerea unor firme din anturajul lui, din localit„˛ile Ineu ∫i Valea Str‚mb„.

Domnului Zerkula Ladislau i se mai pot imputa:

a) Eliberarea unor cantit„˛i deosebit de mari de material lemnos pentru colonelul Dobrescu Ion, fost ∫ef la îdoi ∫i un sfert“, din cadrul Inspectoratului de Poli˛ie al Jude˛ului Harghita.

b) Construirea din material lemnos exploatat Ón mod ilegal a casei de vacan˛„ pentru domnul Petres Csaba, fost inspector de paz„ p‚n„ Ón anul 2005 la Direc˛ia Silvic„ Harghita, care se afl„ amplasat„ Ón zona Büdös din Miercurea Ciuc, cu sprijinul unor firme din comuna Suseni, pentru care, ca recompens„, s-a permis exploatarea ilegal„ a p„durilor.

Pentru aceste abuzuri ∫i ilegalit„˛i flagrante, domnul Zerkula Ladislau a fost promovat ca tehnician cu probleme de paz„ la Direc˛ia Silvic„ Harghita, unde a putut continua ∫i mai bine practicile abuzive de la Ocolul Silvic Izvoru Mure∫ului, dintre care amintim doar c‚teva abateri:

a) Lipsa nejustificat„ a cantit„˛ii de material lemnos Ón volum de 600 metri cubi, Ón valoare de peste 310 milioane lei, Ón Cantonul nr. 3 Dealul Nou, din cadrul Ocolului Silvic Gheorgheni, care a avut drept scop salvarea ∫efului de district Incze Jozsef, persoana care a contribuit la distrugerea fondului forestier din U. P. 1 Ditr„u ∫i U. P. 7 Remetea.

Domnule deputat, pot s„ v„ rog s„ Óncerca˛i s„ finaliza˛i? Cu aceea∫i rug„minte pentru to˛i deputa˛ii de a ne Ónscrie Ón timpul de trei minute prev„zut de regulament.

Mul˛umesc frumos.

P‚n„ acum a˛i permis altor deputa˛i acest lucru! Lips„ nejustificat„ a peste 800 de metri cubi de material lemnos, Ón valoare de 340 milioane lei, la Ocolul

Silvic Tulghe∫, Ón Cantoanele din zona Culmea T„tarului, Ón unitatea amenajistic„ de la nr. 128—132—136, ∫i zona Lükeno˝, caz mu∫amalizat tot de Domnia Sa.

A∫ mai putea s„ continuu, dar, dac„ nu m„ l„sa˛i s„ vorbesc despre corup˛ie...

Domnule deputat, eu v„ las s„ vorbi˛i despre corup˛ie, mai ales c„ sunte˛i la putere, problema e c„ regulamentul nu v„ permite!

Nu sunt la putere! Nu-mi spune˛i acest lucru! La controlul demarat Ón ultimele s„pt„m‚ni Ón jude˛ul Harghita, Domnia Sa a filmat transporturile legale de pe terenul Composesoratului Ditr„u, iar transporturile ilegale ale firmelor favorizate de el nu erau oprite Ón cadrul controlului, dintre care amintim firma Asocia˛ia Familial„ îGal Bela“ din comuna Ditr„u, S.C. îTulipan“ S.R.L. din comuna Ditr„u, al c„ror protector este acest inspector de paz„, Zerkula Ladislau.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

™i eu v„ mul˛umesc. Au fost 5 minute consumate.

Nu! A˛i socotit de c‚nd am pornit de acolo!

## **Domnul Victor Viorel Ponta:**

Da, domnule deputat, ave˛i dreptate, drumul nu se calculeaz„ at‚t, au fost 4 minute.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, primul pe list„ este domnul Petru C„lian. Œn˛eleg c„ nu este prezent.

- Domnul Ciuc„ Bogdan? Nu este prezent. Domnul Ioan fiundrea? Nu este prezent. Ionica Popescu? Nu este prezent„.

Cornelia Ardelean... cu marea speran˛„ c„ dumneavoastr„ ve˛i respecta regulamentul de 3 minute.

## **Doamna Cornelia Ardelean**

**:**

Sigur c„ da.

V„ mul˛umesc Ón numele colegilor care a∫teapt„ s„ ia cuv‚ntul.

Pentru mine, p‚n„ la urm„, este acela∫i lucru.

Da, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Decesul militarului Ón termen, Ómpu∫cat mortal duminic„ seara Ón incinta Unit„˛ii militare UM 01191 din Lipova, jude˛ul Arad, atrage din nou aten˛ia asupra situa˛iei deloc fericite Ón care se afl„ Armata Rom‚n„ cu pu˛in timp Ónaintea integr„rii Ón Uniunea European„. Œn plin proces de profesionalizare a armatei, militarul Ón termen Florin Musta˛„, Ón v‚rst„ de 21 de ani, a fost Ómpu∫cat mortal de un coleg aflat Ón serviciul de paz„, care se pare c„ nu a respectat consemnele militare, manevr‚nd nejustificat armamentul din dotare. Trist este

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/29.IX.2006 faptul c„ militarul Ómpu∫cat mortal mai avea mai pu˛in de o lun„ p‚n„ la eliberare.

Nu a∫ vrea s„ fac nicio leg„tur„ Óntre acest accident ∫i situa˛ia de interimat de la conducerea Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale. Este clar Óns„ c„ sistemul na˛ional de ap„rare are lacune mari, nepermise pentru o ˛ar„ membr„ a N.A.T.O.

Nu ne putem permite s„ repet„m gre∫elile din armata cu amatori Ón cea cu profesioni∫ti, care va intra Ón vigoare la 1 ianuarie 2007, iar trecerea trebuie f„cut„ c‚t mai aproape de realitate cu putin˛„. Este timpul ca to˛i factorii implica˛i Ón ac˛iunea de trecere a armatei de la voluntariat la profesionism s„ g„seasc„ cele mai bune solu˛ii, pentru a nu mai r„m‚ne f„r„ solda˛i nevinova˛i. Selec˛ia trebuie s„ fie dur„ ∫i riguroas„, pentru c„ una este s„ pierzi solda˛i pe teatrele de opera˛ii externe, Ón mijlocul conflictelor armate, ∫i cu totul altceva este s„ mori nevinovat Ón post, ucis de un coleg iresponsabil.

Nu numai din acest motiv, ci ∫i din altele, din ra˛iuni de politic„ extern„, Guvernul Rom‚niei trebuie s„ se gr„beasc„ cu stoparea interimatului de la nivelul Ministerului Ap„r„rii, pentru ca lucrurile s„ intre Ón normalitate, iar procedurile pentru aderarea armatei la Uniunea European„ ∫i crearea unei armate profesioniste s„ nu Ónt‚rzie nejustificat.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult, doamn„ deputat, pentru timpul chiar mai scurt dec‚t trei minute pe care l-a˛i utilizat.

Din partea Grupului parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale, domnul Aledin Amet.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„: îRena∫terea t„tarilor crimeeni“.

Œn lume tr„iesc ast„zi aproximativ 10 milioane de t„tari crimeeni. G„sindu-se pe toate continentele, putem afirma c„ spiritul respectivei na˛iuni este unul absolut. Din p„cate, Óns„, ace∫ti oameni nu se raporteaz„ ca apar˛in‚nd unei entit„˛i statale Ón care s„ fie majoritari. P„m‚ntul de care sunt ata∫a˛i suflete∫te ∫i care a apar˛inut str„mo∫ilor lor este cel al Peninsulei Crimeea.

Zon„ de mare importan˛„, av‚nd o strategic„ ie∫ire la Marea Neagr„, teritoriul a constituit motiv al conflictelor politice. Re∫edin˛a din trecut a marilor hani, ora∫ul Bahcesaray, Ónc„ reprezint„ simbolul unui popor Óncercat, at‚t de Óncercat Ón timpul celui de-Al Doilea R„zboi Mondial.

18 mai 1944 a Ónsemnat, din p„cate, negur„ ∫i disperare pentru t„tarii crimeeni. I.V. Stalin a ordonat, pur ∫i simplu, dispari˛ia unui popor de pe scena istoriei.

Œncep‚nd cu anul 1990, Óns„, urma∫ii celor deporta˛i au Ónceput s„ se stabileasc„ Ón patria str„mo∫ilor lor. Via˛a nu le este u∫oar„, dar Ón nici un caz acest aspect nu reprezint„ un obstacol.

Œn cei 16 ani de repopulare, num„rul t„tarilor crimeeni a crescut de la 20.000 la 400.000. Au ap„rut institu˛ii vitale: centre culturale, ∫coli, publica˛ii Ón limba matern„. Se poate vorbi, Ón momentul de fa˛„, de o

redimensionare a situa˛iei demografice din Peninsula Crimeea. Mersul istoriei Ónseamn„, p‚n„ la urm„, acceptul firescului de a se impune.

V„ mul˛umesc.

Eu v„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea deputa˛ilor f„r„ apartenen˛„ la un grup parlamentar, primul pe list„ este domnul Corneliu Ciontu. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Doamnelor ∫i domnilor,

Stima˛i colegi,

Am aflat dintr-un sondaj recent c„ 80% dintre tinerii no∫tri viseaz„ s„ plece din ˛ar„. Nu conteaz„ prea mult unde: America, Fran˛a, Italia, Marea Britanie, Australia, Japonia. Oriunde pare mai bine dec‚t Ón Rom‚nia. ™i, mai grav, nu lipsa banilor constituie motivul principal al acestui exod virtual.

Tinerii no∫tri oameni de afaceri ∫tiu c„ profitul presupune, Ón Rom‚nia, umilin˛e, plocoane, pile, ∫pag„.

Œn Fran˛a, de pild„, pot ob˛ine acela∫i profit f„r„ toate aceste cazne. Studen˛ii no∫tri eminen˛i prefer„ s„ rabde de foame ∫i singur„tate ani buni Óntr-un campus american, dec‚t s„ intre Ón jocul corup˛iei ∫i nepotismului din sistemul de Ónv„˛„m‚nt rom‚nesc. Sila de administra˛ie ∫i birocra˛ie at‚rn„ mai greu Ón balan˛a emigr„rii dec‚t lipsa unei ma∫ini. Nu at‚t absen˛a unui apartament te face s„-˛i iei lumea Ón cap, c‚t senza˛ia c„ ea are la baz„ o mafie a caselor care pare de neÓnfr‚nt. 80% dintre tinerii rom‚ni vor s„ plece din Rom‚nia ∫i motivul lor principal este dispre˛ul pentru ˛ara mo∫tenit„ de la noi.

Aproape nimeni nu pleac„ dintr-o ˛ar„ s„rac„, dar s„n„toas„. Dimpotriv„, to˛i se unesc, pentru c„ civiliza˛ia duce Ón cele din urm„ la prosperitate. Pu˛ini sunt cei care au emigrat din Germania dup„ 1945, de∫i ˛ara a cunoscut o s„r„cie lucie. ™i asta, pentru c„ tinerii nem˛i au sim˛it c„ se poate construi, c„ temelia valoric„ este trainic„.

Œn Rom‚nia, Óns„, tinerii sunt exaspera˛i ∫i lipsi˛i de speran˛e. Din 1989 p‚n„ ast„zi ne-au oferit credit, a∫tept‚nd schimb„rile de care ˛ara avea nevoie. Acum nu mai au r„bdare. ™i cum ar putea fi altfel? Birocra˛ia, corup˛ia, indolen˛a administra˛iei, g„∫tile de interese, toate acestea nu pot s„ dispar„ Ón lipsa unei reforme morale autentice.

Din nefericire, guvernan˛ii no∫tri au transformat aceast„ sintagm„ Óntr-o ipocrizie na˛ional„.

Av‚nd scuza c„ Occidentul o cere, au n„v„lit Ón arhivele Securit„˛ii, ca s„ se Óncuie ∫i s„ se loveasc„ reciproc.

Da, trebuie s„ deschidem arhivele, dar Óntr-un mod care s„ asigure ˛„rii s„n„tate moral„. Guvernan˛ii le-au deschis pentru a m„ri ura, adversitatea ∫i coeficientul zilnic de b„l„c„real„. Œn loc s„ avem satisfac˛ia de a fi Ónchis capitolul colabor„rii cu poli˛ia politic„, dup„ ce am cunoscut c‚˛iva turn„tori, sim˛im azi numai frustrare, pentru c„ nu cunoa∫tem niciunul.

A turnat cutare sau e doar inamicul pre∫edintelui? A turnat cutare sau e du∫manul premierului?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/29.IX.2006 E cur„˛at cutare la apel? Se vor g„si paginile lips„ din dosarul lui cutare?

E mult mai mult„ suspiciune ∫i r„utate azi Ón Rom‚nia dec‚t era Ónainte de deschiderea arhivelor. ™i asta pentru c„ aceast„ deschidere s-a f„cut Ón stil balcanic. Am maimu˛„rit cur„˛irea clasei politice, cu g‚ndul la inamicii politici.

™i, dac„-i a∫a, cum s„ nu fug„ tinerii?

Dar de reforma justi˛iei se mai ∫tie ceva? Am tr„it o p„c„leal„ mai jenant„ dec‚t ea Ón ultimii ani? C‚te arest„ri ∫i eliber„ri, c‚te perchezi˛ii cu pres„, c‚te schimb„ri de personal cu oameni de cas„ ∫i ce e∫ec penibil!

Nu s-a mi∫cat nimic, absolut nimic!

™i, totu∫i, un ministru ar˛„gos ∫i suficient ne arunc„, de trei ani, acelea∫i cli∫ee toropitoare, cu aerul c„ ne face un favor vorbind. Cum se spune, ˛ara arde ∫i doamnei Macovei i s-a f„cut dor de alegeri anticipate! Cum s„ nu fug„ tinerii de astfel de personaje aiuritoare?

Œn administra˛ie, acolo unde Ónfloresc birocra˛ia ∫i corup˛ia, at‚t de detestate de tineri, s-a schimbat oare ceva? Da, s-a schimbat! Œn loc s„ lupte P.S.D.-ul ∫i Alian˛a D.A. pentru posturi ∫i sfere de influen˛„, acum se lupt„ Óntre ei! Œn institu˛iile conduse de reprezentan˛ii P.D. n-au ce s„ caute liberalii! ™i viceversa. Numai c„ Ón acest mod nu cre∫te nici competen˛a, nici descentralizarea, ci numai principiul tribal al g„∫tii. Iar ga∫ca, din p„cate, nu alege func˛ionari de calitate, ci personaje servile — adic„, Ón fond, incompetente ∫i coruptibile. Cum s„ nu fug„ tinerii de astfel de institu˛ii ale statului?!

Œnchei cu convingerea c„, undeva, Ón afara sistemului vechilor partide parlamentare, se construie∫te o mi∫care capabil„ de o veritabil„ reform„ spiritual„ ∫i moral„. Œi ve˛i vedea for˛a Ón anul 2008!

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului social-democrat, la pozi˛ia 3 este doamna Manuela Mitrea. Œn˛eleg c„ nu este prezent„. La pozi˛ia nr. 4, domnul deputat Ioan Munteanu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Din acela∫i ciclu de declara˛ii politice pe care le-am Ónceput Ón s„pt„m‚na precedent„, intitulate îNumai agricultor s„ nu fii!“ (II)

Din discu˛iile pe care le-am avut cu oamenii din satele nem˛ene, dar ∫i din starea de lucruri pe care oricine o vede, reiese clar c„ cei care fac agricultur„ au ajuns la cap„tul r„bd„rii, c„ nu mai suport„ lipsurile, minciuna ∫i demagogia actualei guvern„ri.

Agricultura rom‚neasc„ se afl„ Óntr-o situa˛ie extrem de grea ∫i dac„ n-ar fi p„m‚ntul at‚t de darnic ˛„ranii n-ar avea ce pune pe mas„. Lipsurile de tot felul i-au determinat s„-∫i v‚nd„ animalele ∫i terenurile, s„ lase ogoarele necultivate, s„ pun„ pe foc ∫tiule˛ii de porumb, s„ dea laptele la porci. ™i toate acestea pentru c„ nu sunt sprijini˛i nici s„-∫i lucreze p„m‚ntul, nici s„ valorifice produsele ob˛inute Ón gospod„rie. Sumele primite Ón anul 2006 pentru produc˛ia agricol„ au fost

nesemnificative, departe de nevoile minime. Niciodat„ p‚n„ acum, Ón anii de dup„ 1989, ˛„ranii nu au fost at‚t de batjocori˛i ∫i umili˛i, niciodat„ nu au fost mai dispera˛i ca acum, c‚nd trebuie s„ abandoneze ocupa˛iile legate de cultivarea p„m‚ntului ∫i de cre∫terea animalelor.

Consecin˛a fireasc„ a acestei politici de distrugere, de atac la siguran˛a alimentar„ a popula˛iei, va avea urm„ri grele pentru cet„˛eni. Consider c„ trebuie pus cap„t acestei politici falimentare, antisociale, promovate de c„tre oameni cu o slab„ preg„tire de specialitate, interesa˛i doar de afaceri personale ∫i de grup.

Acum, c‚t Ónc„ nu e prea t‚rziu, c‚t Ónc„ agricultura se mai poate redresa, ace∫ti pseudospeciali∫ti trebuie Ónl„tura˛i ∫i Ónlocui˛i cu oameni pricepu˛i, competen˛i, capabili s„ repare gre∫elile incompeten˛ei ∫i ale demagogiei actualei guvern„ri.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

V„ mul˛umesc, domnule deputat, inclusiv pentru faptul c„ v-a˛i limitat la trei minute.

Din partea Grupului na˛ional liberal dac„ se mai afl„ vreun coleg Ón sal„? Œn˛eleg c„ nu se afl„.

Atunci, din partea Grupului democrat. Nu exist„ solicit„ri. S-au depus Ón scris.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, domnul ™tefan Baban, cu rug„mintea de Ónscriere Ón timpul regulamentar.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

îRom‚nia ∫i statutul pensionarilor“

Dintr-o surs„ sigur„ pentru o via˛„ demn„ ∫i lini∫tit„ la b„tr‚ne˛e, Ón aceast„ ˛ar„ pensia a devenit, Ón marea majoritate a cazurilor, o povar„ at‚t pentru pensionari, c‚t ∫i pentru autorit„˛ile statului. Este una dintre problemele sociale ap„rute ∫i amplificate Ón perioada tranzi˛iei, aproape imposibil de solu˛ionat Ón mod echitabil pentru cei peste 4,5 milioane de pensionari din sistemul asigur„rilor de stat.

Principala problem„ a acestui sistem const„ Ón valoarea mic„ a nivelului pensiei pentru cea mai mare parte a beneficiarilor acestui sistem. Indiferent de culoare, guvernele perindate la conducerea ˛„rii ∫i deci la administrarea fondului na˛ional de pensii au promis marea cu sarea Ón acest domeniu, dar au reu∫it s„ Ómbun„t„˛easc„ pu˛in situa˛ia doar prin index„ri anuale, recalcul„ri ∫i recorel„ri. Din toate aceste opera˛iuni au rezultat, din nefericire, pe l‚ng„ o majorare nesemnificativ„ care s„ acopere pentru cei mai mul˛i pensionari un minim de via˛„ decent„, ∫i o polarizare a acestora: foarte pu˛ini cu pensii foarte mari ∫i foarte mul˛i cu pensii foarte mici.

Nu e de mirare deci c„ starea precar„ a pensionarilor st‚rne∫te at‚t de multe Óntreb„ri ∫i preocup„ri pentru g„sirea unor solu˛ii viabile pe termen mediu ∫i lung, care s„ rezolve c‚t de c‚t aceste probleme, av‚nd Ón vedere c„ ∫i datele demografice trag un puternic semnal de alarm„: Ón anii urm„tori num„rul pensionarilor va continua s„ aib„ o pondere mult mai mare Ón popula˛ia ˛„rii, astfel

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/29.IX.2006 c„ pu˛inii salaria˛i din Rom‚nia vor fi nevoi˛i s„ Óntre˛in„ ∫i mai mul˛i pensionari.

La Óntrebarea cine este vinovat de acest colaps ∫i dezastru, r„spunsurile sunt diferite ∫i radicale Ón acela∫i timp: gre∫elile guvernelor postdecembriste, presiunile politice ∫i sociale, num„rul prea mare de persoane pensionate Ónainte de termenul legal ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, modul de colectare a surselor pentru fondul public de pensii.

Constituirea ∫i repartizarea acestui fond nu sunt str„ine de interesele politicilor electorale ale partidelor politice aflate la putere, care urm„resc doar propaganda ∫i mai pu˛in stabilizarea situa˛iei sociale a acestei categorii de popula˛ie.

Printre solu˛iile aplicate cu succes Ón ˛„rile cu care vrem s„ ne compar„m, dar ∫i s„ ne aliniem ca urmare a integr„rii europene ∫i mondiale, sunt pensiile private facultative, finan˛ate din contribu˛ii suplimentare ale salaria˛ilor, peste nivelul celor din sistemul public. Acest sistem privat se bazeaz„ pe str‚ngerea contribu˛iilor facultative de la salaria˛i, investirea lor Ón afaceri cu profit ∫i returnarea acestuia viitorilor pensionari, dup„ ce au fost sc„zute doar comisioanele de administrare. Succesul acestor pensii private depinde de modul judicios Ón care vor fi gestionate ∫i Ónmul˛ite. ™i toate acestea sunt ap„rate de legi dure, care ocrotesc, dar Ón acela∫i timp ∫i responsabilizeaz„ societ„˛ile ce administreaz„ aceste fonduri private.

Pensiile private, pe l‚ng„ faptul c„ rezolv„ ∫i problema financiar„ a pensionarilor ajun∫i la v‚rsta a treia, sunt ∫i o mare afacere, de cele mai multe ori profitabil„, deoarece formeaz„ un capital disponibil foarte c„utat de societ„˛ile de investi˛ii financiare pentru profiturile pe care le pot aduce de-a lungul anilor, p‚n„ la redistribuirea c„tre cei care au contribuit la formarea lor. Œn acest domeniu, ˛ara noastr„ este o pia˛„ nou„, foarte atractiv„, care urmeaz„ s„ fie exploatat„ Ón anii urm„tori. Œns„ crearea acestei pie˛e a fost am‚nat„ mereu, pentru a nu le aminti rom‚nilor de soarta trist„ a SAFI ∫i F.N.I., lucru confirmat ∫i de dezastrul unor fonduri de pensii din ˛„rile dezvoltate ∫i civilizate, care au fost gestionate defectuos.

Cum sistemul public de pensii se dovede∫te incapabil s„ solu˛ioneze problemele reale ∫i actuale ale pensionarilor din Rom‚nia, singura solu˛ie viabil„ pentru evitarea colapsurilor financiare din acest sistem o reprezint„ trecerea la sistemul public privat de pensii, trecere care trebuie fundamentat„ ∫i aplicat„ pe baza unei legisla˛ii ferme ∫i eficiente.

De voie, de nevoie, crearea fondului particular de pensii se dovede∫te necesar„, dar ∫i util„, odat„ cu intrarea Ón Uniunea European„. P‚n„ la urm„, este unica solu˛ie de a salva traiul celor care au muncit o via˛„ Óntreag„ sper‚nd Ón lini∫te ∫i bun„stare la b„tr‚ne˛e. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Victor Viorel Ponta:**

## V„ mul˛umesc.

## Bun„ diminea˛a!

Œmi pare r„u, domnule Rus, s„ v„ spun c„ Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare a epuizat timpul. Dac„ la sf‚r∫it mai r„m‚ne, cu mare pl„cere. Nu am

nimic cu dumneavoastr„, dar nu reu∫esc s„-mi potrivesc ceasul cu colegii dumneavoastr„. La mine sunt 5 minute, la d‚n∫ii sunt dou„.

Domnul deputat Toró Tibor dac„ este? Nu este... din partea Grupului U.D.M.R.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator v„d c„ a sosit Ón sal„ domnul Petru C„lian. Rug„mintea: acele trei minute regulamentare.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia politic„ de ast„zi are titlul: îDemocra˛ia american„, pus„ sub umbrela Óndoielii de c„tre Uniunea European„“.

Recenta m„rturie a pre∫edintelui american George Bush referitoare la existen˛a Ónchisorilor C.I.A. pe teritoriul statelor europene a produs o adev„rat„ v‚ltoare la nivelul conducerii Uniunii Europene. Dup„ negarea vehement„ a existen˛ei acestor cutii ale Pandorei reprezentate de Ónchisorile C.I.A. Ón Europa, recunoa∫terea pre∫edintelui american a deschis o umbrel„ a Óndoielii asupra principiilor democra˛iei americane ∫i credibilit„˛ii conducerii S.U.A.

Mai mult, confirmarea suspiciunilor comisarilor Uniunii Europene relativ la Ónchisorile deja notorii, confirmare venit„ din cea mai Ónalt„ surs„, a reprezentat o lovitur„ grea mai ales pentru statele aflate Ón curs de aderare, Ón special pentru Rom‚nia. Dac„ s-a dovedit fals„ m„rturia lui George Bush referitoare la inexisten˛a Ónchisorilor, forurile superioare ale Uniunii Europene se Óndoiesc acum de cuv‚ntul conducerii Rom‚niei relativ la absen˛a Ónchisorilor C.I.A. pe teritoriul ˛„rii noastre.

De parc„ nu ar fi fost de ajuns, îstegule˛ele ro∫ii“ existente Ónc„ Ón procesul de armonizare a politicilor rom‚ne∫ti la acquis-ul comunitar ∫i Ón cel de Óndeplinire a condi˛iilor de preaderare, declara˛iile contradictorii ale conduc„torului a∫a-numitului cel mai democratic stat din lume nu au lovit Ón America, ci tocmai Ón statele mai mici din Europa, care au luat ca model democra˛ia american„.

Œn ansamblu, Rom‚nia se afl„, cel pu˛in Ón ceea ce prive∫te aceast„ chestiune spinoas„, Óntre ciocan ∫i nicoval„: Óntre suspiciunea Uniunii Europene ce planeaz„ asupra Guvernului nostru ∫i declara˛ia acestuia din urm„ cum c„ Ón Rom‚nia nu exist„ Ónchisori C.I.A. ∫i Óntre filoamericanismul care ne caracterizeaz„ ca na˛iune, Ónc„ de dup„ r„zboi.

Vis„m, ca ˛ar„, s„ transpunem Ón practic„ visul american, s„ cre„m o democra˛ie bazat„ pe principiile fundamentale dincolo de ocean, Óns„ ne dorim integrarea Ón marea familie european„. ™i, iat„ c„, de unde credeam c„ aceasta este re˛eta unei integr„ri rapide ∫i sigure, ne-am trezit Ón fa˛a unui conflict al celor dou„ tipuri de democra˛ii: cea american„ ∫i cea european„.

Solu˛ia ar fi, Ón opinia mea, stabilirea cu promptitudine ∫i seriozitate maxim„ a priorit„˛ilor ˛„rii noastre, mai exact tran∫area unei probleme care ne define∫te inac˛iunea politic„: Europa sau America? Nu cred c„ mai exist„ o cale de compromis Óntre cele dou„ ∫i, dac„ ea exist„, oricum nu ne va avantaja Ónaintea verdictului Uniunii Europene privind aderarea. O op˛iune clar„ se impune sau ne este impus„.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/29.IX.2006

™i eu v„ mul˛umesc, domnule deputat. V-a˛i Ónscris Ón timpul regulamentar.

Œn continuare, din partea Grupului minorit„˛ilor na˛ionale, dac„ este domnul Miron Ignat? Nu este.

Din partea deputa˛ilor f„r„ apartenen˛„ la un grup parlamentar mai exist„ dreptul la o interven˛ie scurt„. Domnul Mircia Giurgiu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Titlul declara˛iei mele politice de ast„zi este îA Ónceput un nou an ∫colar, dar cum?!“.

A∫a cum se ∫tie, vineri, cadrele didactice, p„rin˛ii ∫i profesorii ∫i elevii au Ónceput un an ∫colar. Din p„cate, Ón jude˛ul Cluj, dasc„lii au protestat fa˛„ de toate problemele care afecteaz„ negativ sistemul educa˛ional. A∫a dup„ cum se ∫tie, Ón 2007 Rom‚nia va adera la structurile europene, educa˛ia va trebui s„ fie la acela∫i standarde pe Óntreg cuprinsul Uniunii. S„ sper„m c„ ∫i Ón Rom‚nia acest lucru va fi posibil.

Mai multe, Ón cuprinsul acestei declara˛ii o s„ predau Ón scris.

V„ mul˛umesc.

Cadrele didactice din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar au Ónceput, la 15 septembrie, un nou an ∫colar. Dar au Ónceput cu proteste, deoarece procesul educa˛ional nu se desf„∫oar„ potrivit standardelor. Nemul˛umirile dasc„lilor sunt legate de lipsa banilor ∫i de lipsa de implicare a autorit„˛ilor.

Educa˛ia reprezint„ obiectul de studiu specific pedagogiei. Datorit„ complexit„˛ii, profunzimii ∫i amplitudinii sale, educa˛ia este studiat„ ∫i de alte ∫tiin˛e socioumane Ónrudite cu pedagogia.

Conceptul pedagogic de educa˛ie urm„re∫te cunoa∫terea ∫tiin˛ific„, la un grad Ónalt de generalitate ∫i abstractizare, a unei realit„˛i psihosociale cu o foarte mare arie de extindere Ón timp ∫i spa˛iu ∫i de desf„∫urare complex„ ∫i contradictorie la nivel de sistem ∫i proces.

Pedagogia este ∫tiin˛a care studiaz„ fenomenul educa˛ional, cu toate implica˛iile sale asupra form„rii personalit„˛ii umane, Ón vederea integr„rii active a persoanei Ón via˛a social„.

Educa˛ia este o func˛ie esen˛ial„ ∫i permanent„ a societ„˛ii, Ón dou„ ipostaze: de institu˛ie a eredit„˛ii sociale, a culturii ∫i civiliza˛iei ∫i de instrument de ac˛iune pentru formarea omului.

Œn sens socioistoric, educa˛ia este procesul de transmitere ∫i asimilare a experien˛ei — economice, politice, religioase, filosofice, artistice, ∫tiin˛ifice ∫i tehnice — de la Ónainta∫i la urma∫i.

Œn sens sociocultural, educa˛ia este procesul de ridicare a individului din starea de natur„ biologic„ la cea cultural„.

Educa˛ia reprezint„ activitatea psihosocial„ cu func˛ie general„ de formare — dezvoltare permanent„ a personalit„˛ii umane, pentru integrarea social„.

Œn Rom‚nia, Ón prezent, procesul educa˛ional este perturbat. Motivul Ól reprezint„ faptul c„ Guvernul nu a respectat Acordul semnat Ón data de 28 noiembrie 2005 cu reprezentan˛ii federa˛iilor sindicale din Ónv„˛„m‚ntul

preuniversitar. Astfel, cadrele didactice semnaleaz„ faptul c„ banii promi∫i pentru infrastructur„ — reabilitarea imobilelor, repara˛ii, consolid„ri — au sosit cu greutate, ceea ce a determinat ca activitatea Ón unele ∫coli s„ nu poat„ fi reluat„ la 15 septembrie Ón bune condi˛ii.

Œn jude˛ul Cluj, dasc„lii au protestat fa˛„ de toate problemele care afecteaz„ negativ sistemul educa˛ional. Œn 2007 Rom‚nia va adera la structurile europene. Educa˛ia va trebui s„ fie la acelea∫i standarde pe Óntreg cuprinsul Uniunii. Va fi oare posibil acest lucru dac„ Ón Rom‚nia nu se respect„ promisiunile?

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului social-democrat, urm„torul pe list„ este domnul deputat Dumitru Bentu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ de ast„zi am intitulat-o îAxa“.

Ap„rut probabil indus, iar ulterior deliberat, conceptul de ax„ marcheaz„ cu obstina˛ie existen˛a augustului nostru pre∫edinte.

Este posibil ca Ón anii de studiu c‚nd, vorba domnului Trandafir, Ónv„˛a dup„ puterile sale ∫i se plasa Ón prima treime a ierarhiilor ∫colare, iluminarea asupra no˛iunii s„ fi venit dinspre axa polilor Ón jurul c„reia P„m‚ntul se rote∫te. A aflat, prin preg„tirea de specialitate, de axul motorului, care, Ónv‚rtindu-se solidar cu elicea, i-a conferit brevetului de navigator caratele concretului.

Peste ani, ajung‚nd la Ónalte demnit„˛i publice, s-a r„zbunat pe aceast„ pies„ mecanic„ a motorului naval ∫i a aneantizat-o, Ómpreun„ cu Óntreaga flot„ rom‚neasc„, drept pedeaps„ pentru contribu˛ia la chinuitoarele traversade.

™i, cum fiecare cet„˛ean poart„ cu sine bastonul de pre∫edinte, domnul B„sescu a ajuns Ón fruntea statului rom‚n, obligat prin protocol s„ se ad„posteasc„ Ón fostele chilii ale Cotroceniului, ultimul loc pe care ∫i l-ar fi dorit, Ón contextul tumultului existen˛ial.

Dar ∫i aici axa Ól Ón˛epa fatidic, astfel c„ a fost nevoit s„ recurg„ la o nou„ licen˛„ salvatoare ∫i s„ accepte consilierea at‚t de necesar„ pe axa Renate Weber— Stana Anghelescu—Elena Udrea. Ce s-a ales de aceast„ construc˛ie se ∫tie, a∫a c„ solu˛ia de consolare a venit din partea axei misogine — Blaga—Berceanu—Videanu. Œn aceast„ form„, îaxologii“ h„l„duie prin c‚rciumile Capitalei, devenite taini˛e publice, pentru c„, nu-i a∫a, _in vino veritas_ , sus˛ineau urma∫ii lui Romulus ∫i Remus.

Convins c„ un proiect axial de anvergur„ Ól va proiecta Óntr-un spa˛iu admirativ de substan˛„, domnul pre∫edinte a lansat (sper c„ v„ mai aduce˛i aminte) axa Bucure∫ti—Londra—Washington, lu‚ndu-i prin surprindere pe coechipierii selecta˛i ad-hoc ∫i constern‚nd cancelariile europene. Obi∫nui˛i Óns„ cu exotismele unor ∫efi de stat, occidentalii s-au lini∫tit repede ∫i, c‚nd aud de Bucure∫ti, z‚mbesc cu Óng„duin˛„.

E∫ecul unei abord„ri nechibzuite a elementelor majore de politic„ extern„ l-a deprimat pe inovator ∫i remediul a fost valorificarea unei noi axe, autohtone de data aceasta, mult mai u∫or de abordat — Cire∫ica—Golden Blitz—Potcoava.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/29.IX.2006 Œn sf‚r∫it, realism ∫i consonan˛„.

Fie-ne iertat, Óns„, c„ Óndr„znim a-i reaminti pre∫edintelui c„ tot un fel de ax„ este ∫i oi∫tea unei c„ru˛e, care serve∫te pentru a ˛ine c‚rma.

La cap„tul ei, atunci c‚nd ∫eful atelajului nu negociaz„ corect capcanele drumului, se afl„ gardul.

N-ar fi nici o tragedie pentru dumneavoastr„, Ón plan strict profesional, dar c„ru˛a nu este a dumneavoastr„, domnule pre∫edinte!

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Grupul parlamentar social-democrat mai are dreptul la o interven˛ie Ón timpul prev„zut ini˛ial, dup„ care, p‚n„ la sf‚r∫itul ∫edin˛ei, vom lua, prin rota˛ie, c‚te un reprezentant al fiec„rui grup.

Urm„toarea Ónscris„ pe list„ este colega noastr„, doamna deputat Mirela Adomnic„i.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îZ‚mbetul pre∫edintelui“ ∫i vine, Ón mod firesc, Ón continuarea declara˛iei f„cute anterior de colegul meu.

Domnul pre∫edinte Traian B„sescu face totul z‚mbind. Z‚mbetul asimetric al pre∫edintelui, ca ∫i privirea lui blajin-oblic„, cuceresc. Urm„rind Óns„ mai atent mimica abil schimb„toare a pre∫edintelui, observ„m Óns„ c„ r‚sul, chiar ∫i cel h„h„it, nu este Ónso˛it dec‚t rar de cumsec„denia cerut„ a ochilor. Ochii r„m‚n metalici, Ón simetrie cu dedesubturile mimicii, cele nev„zute ∫i ∫tiute doar de personajul Ón cauz„.

Œn spatele acestui z‚mbet, Óns„, el construie∫te dibaci un sistem care ar trebui s„ ne cutremure. Ministrul ap„r„rii a fost suspendat, iar procurorul general, ∫efii S.R.I. ∫i S.I.E. au fost nevoi˛i s„-∫i dea demisia. Se Óntrevede o dictatur„ mai periculoas„ dec‚t toate. La mas„ cu el, pe post de vasal, st„ Ón pozi˛ie de drep˛ia∫ezat ∫eful internelor. îAproape nimeni n-a vorbit la mas„“, spune t‚n„rul Vulpe despre Ónt‚lnirea de la Restaurantul Potcoava. A vorbit tot timpul pre∫edintele.

Pe de alt„ parte, domnul B„sescu spune cu o sinceritate dezarmant„: îNu a fost o Ónt‚lnire de partid, ci o Ónt‚lnire cu amicii“. Dar, Óntr-o Ónt‚lnire cu amicii, nu vorbe∫ti doar tu, iar ceilal˛i noteaz„ respectuos vrerile sultanului.

Mai-marii serviciilor secrete sunt oameni pe care i-a Ómpins discret spre v‚rf Ón intervalul de c‚nd se afl„ la Cotroceni. Armata Ói lipsea. Cu z‚mbetul pe buze, afi∫‚nd aceea∫i sinceritate a dialogului cu poporul, Ól detroneaz„ pe ministrul liberal Atanasiu, dup„ ce-l determin„ s„ propun„ Ón fruntea militarilor un viceamiral de marin„, fire∫te, om agreat de pre∫edinte. Œi promite lui Atanasiu c„ nu se va atinge de vreun picior al scaunului ministerial. Peste dou„ ore, Ól d„ afar„.

Domnul pre∫edinte conduce acum direct, nu numai prin C.S.A.T., ∫i armata. To˛i cei care l-au atacat nu vor r„m‚ne nepedepsi˛i, anun˛„, f„c‚ndu-se c„ glume∫te, Óntr-o emisiune Ón direct, pre∫edintele.

Rom‚nii, fascina˛i de comportamentul popular al pre∫edintelui, z‚mbesc la r‚ndu-le.

îL„sa˛i-l, domnule, c„ a∫a e el!“, ar spune Ómp„ciuitor aleg„torul. A∫a e, Óntr-adev„r. Tocmai de aceea nu trebuie l„sat. Trebuie cobor‚t cu picioarele pe p„m‚nt p‚n„ nu e prea t‚rziu. Pentru noi to˛i!

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, doamna deputat.

Din partea Grupului na˛ional liberal dac„ a sosit vreunul dintre colegi?

Domnul Sorin Paveliu nu este.

Domnul Vasile Pruteanu nu este.

Domnul Rare∫ M„nescu... Eu v„ citesc Ón ordinea Ón care a˛i fost Ónscri∫i pe list„.

Adrian Semcu nu este. Emilian Fr‚ncu.

V„ rog, domnule deputat. Rug„mintea: trei minute.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Pentru c„ tot suntem Ón pragul Ónceperii Sommet-ului Francofoniei, nu ∫tiu de ce se nume∫te sommet, ar trebui îÓnt‚lnire la nivel Ónalt“, este rom‚nescul potrivit, mi-am intitulat declara˛ia politic„ de ast„zi îDéjà vu“.

Œn ultimii ani, perioada dinaintea Ónceperii anului ∫colar a reprezentat pentru liderii sindicali un bun prilej s„ apar„ la diverse posturi TV ∫i s„ genereze, prin amenin˛„ri cu mitinguri ∫i greve, o stare de incertitudine ∫i chiar de haos Ón sistemul ∫colar. Pe m„sur„ ce puterea lor Ón mediul sindical a Ónceput s„ scad„ dramatic, discursul acestor lideri a devenit tot mai agresiv, iar revendic„rile pur salariale au fost mascate Óntr-un discurs populist, axat pe cererea de asigurare a unor condi˛ii mai bune pentru desf„∫urarea procesului de Ónv„˛„m‚nt.

Din p„cate pentru ei, Ón acest an, s-au cam f„cut de r‚s, dasc„lii ∫i elevii prefer‚nd, Ón peste 85% din ∫coli, s„-∫i vad„ de treab„, adic„ s„ participe la deschiderea anului ∫colar ∫i s„ ignore apelurile de boicot venite din partea unor persoane cu mentalit„˛i evident osificate Óntr-un recent trecut comunist.

Cu to˛ii ∫tim c„ Ón 2006 guvernan˛ii au Ón˛eles, poate pentru prima dat„ cu adev„rat, rolul infuziei de capital Ón sistemul educa˛ional, ∫i au alocat ∫colii peste 5% din P.I.B. E drept c„ unele fonduri au venit destul de t‚rziu, exist‚nd teama c„ nu vor putea fi absorbite integral p‚n„ la sf‚r∫itul anului. Este o team„ fals„. S„ nu uit„m c„ tot la fel s-a spus ∫i despre fondurile ob˛inute prin Programul SAPARD!

Acum peste tot Ón ˛ar„ se construiesc sau se repar„ ∫coli, se aduce Ón clase mobilier nou, se fac lucr„ri de modernizare, inclusiv la grupurile sanitare, la terenurile de sport sau la cl„dirile auxiliare. ™coala rom‚neasc„ a devenit un adev„rat ∫antier ∫i e bine c„ este a∫a!

Œn doi-trei ani, cu fondurile primite, nu va mai exista nicio ∫coal„ insalubr„ sau neautorizat„ sanitar. Concomitent, vor cre∫te treptat ∫i salariile!

Guvernul T„riceanu a promis dasc„lilor c„ p‚n„ la sf‚r∫itul mandatului s„u salariile Ón domeniul educa˛ional vor cre∫te Ón medie cu 60% ∫i, cum a Ónceput procesul, sunt sigur c„ acest obiectiv va fi atins!

Liderii de sindicat, stimula˛i de P.S.D., au cerut Ónc„ din acest an o cre∫tere de 30%. Acest lucru ar fi fost o

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/29.IX.2006 m„sur„ sinuciga∫„ pentru noi to˛i, pentru c„ valul infla˛ionist ar fi m„turat toate efectele pozitive realizate cu at‚ta efort: cre∫tere economic„, atragerea de investi˛ii str„ine, stabilitate legislativ„.

Guvernul T„riceanu a dat ∫i Ón domeniul educa˛ional dovad„ c„ Ó∫i respect„ promisiunile. Numai Ón acest an s-au alocat mai multe fonduri pentru educa˛ie dec‚t Ón toat„ perioada 1990—2004. Toate ∫colile ∫i liceele din ˛ar„ au beneficiat Ón acest an de fonduri substan˛iale pentru dotarea laboratoarelor de fizic„, chimie ∫i biologie, a cabinetelor de psihopedagogie ∫i logopedie, a bibliotecilor ∫i s„lilor de sport. Fiecare jude˛ are alocate zeci de microbuze moderne pentru transportul elevilor! S-au creat condi˛ii legislative ∫i de cre∫tere economic„, pentru ca Ón urm„torii ani toate ∫colile s„ fie consolidate ∫i modernizate, s„ se construiasc„ peste 1.000 de terenuri de sport ∫i s„ se aloce fonduri uria∫e pentru a∫ez„mintele culturale din mediul rural, concomitent cu asfaltarea a peste 5.000 kilometri de drumuri jude˛ene intercomunale.

Liderii de sindicat au cerut cu insisten˛„ renun˛area la investi˛ii ∫i redirec˛ionarea fondurilor spre cre∫teri masive salariale.

C‚t egoism ∫i incon∫tien˛„!

Se ∫tie c„ salariile dasc„lilor, mai ales din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar, sunt Ónc„ modeste, Ón special Ón r‚ndul debutan˛ilor ∫i cadrelor auxiliare, dar Guvernul T„riceanu a g„sit resurse s„ pl„teasc„ dasc„lilor chiar ∫i restan˛ele l„sate de guvernarea P.S.D.-ist„, ∫i a stabilit acum o strategie neinfla˛ionist„ pentru atingerea p‚n„ la sf‚r∫itul anului 2008 a obiectivului de cre∫tere promis, de 60% pentru salarii. Iar situa˛ia de ast„zi nu este chiar a∫a de dramatic„ cum vor unii s„ o prezinte, pentru c„ venitul pe or„ efectiv„ de lucru al dasc„lilor este printre cele mai mari din sistem.

S„ nu uit„m, totu∫i, c„ Ón domeniul educa˛iei altele ar trebui s„ fie priorit„˛ile: reguli noi, programe noi, mentalit„˛i noi, urgentarea moderniz„rii sistemului educa˛ional, a∫a Ónc‚t s„ nu ne l„ud„m doar cu rezultatele olimpicilor!

Este necesar„ o reform„ profund„, care s„ fie urgent pus„ Ón practic„, Ón special Ón Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar.

Copiii no∫tri ar trebui mai bine preg„ti˛i pentru viitorul lor statut de cet„˛eni ai Europei.

Dasc„lii ar trebui s„ le formeze deprinderi...

Domnule deputat, pot s„ v„ rog s„ Óncheia˛i?

## Œnchei imediat!

...spre analiz„ ∫i sintez„, dublate de spirit de ini˛iativ„, ∫i s„ nu-i burdu∫easc„ haotic cu tot felul de no˛iuni abstracte ∫i f„r„ leg„tur„ cu via˛a lor viitoare.

Oricum, sunt sigur c„ anul viitor vom asista la primul Ónceput de an ∫colar cu elevi, p„rin˛i ∫i dasc„li mul˛umi˛i, iar senza˛ia de _déjà vu_ resim˛it„ Ón ultimii ani cu acest dialog al surzilor Óntre sindicali∫ti ∫i Guvern s„ nu se mai repete.

Mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, domnul Ioan Aurel Rus, cu rug„mintea, domnule deputat, dac„ se poate, Ón cele trei minute.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi, îRom‚nia, Óncotro?“

fiara tuturor posibilit„˛ilor pare a fi Rom‚nia. Aici numai Ónvierea din mor˛i nu este posibil„, Ón rest, po˛i cump„ra ∫i vinde orice: de la uzine, fabrici, mine, I.A.S.-uri, C.A.P.-uri, c„i ferate, telefonie, RENEL, flot„, resurse naturale, monumente istorice, b„nci... totul, de v‚nzare! Se vinde ca la pia˛„, la tarab„.

Totul, Óntre cerin˛„ ∫i ofert„. Totul se face Óntre doi sau trei oameni ∫i clien˛ii lor. Nimeni nu trebuie s„ ∫tie nimic.

C‚nd e vorba de a achizi˛iona ceva pentru ˛ar„ se Ónt‚mpl„ tot a∫a. Clauzele contractuale sunt secrete de serviciu ∫i neap„rat confiden˛iale. Tu, ales al poporului ∫i trimis Ón Parlament, n-ai voie s„ cuno∫ti clauzele, ca nu cumva s„ iei atitudine ∫i s„ lezezi onoarea semnatarilor. Ei pot s„ fure. Tu n-ai voie s„ ∫tii. De ce s„ afli ce s-a f„cut? Mai bine s„ ∫tie numai ei ∫i cei cu care Ómpart îfur„ciunea“.

Interesant este faptul c„ aceste matrapazl‚curi se transmit de la un guvern la altul.

Bun„oar„, privatizarea îPetrom“, a B.C.R. ∫i chiar achizi˛ionarea fregatelor dezv„luie acest lucru. Acum se lucreaz„ la privatizarea C.E.C.-ului. Primul ofertant este o firm„ din Ungaria. D„m totul de dragul... c„ doar ne este ˛ar„ vecin„ ∫i prieten„! D„m gazul, benzina, motorina, b„ncile, apa mineral„, p„durea, sarea, d„m totul. D„m, c„ Ónc„ mai avem de unde. M‚ine-poim‚ine s-ar putea s„ ajungem s„ le r„scump„r„m, ca bunurile Funda˛iei îGojdu“. Sau am putea cump„ra aur de la îGold Corporation“, dar numai Ón cot„ de 20%, fiindc„ noi le d„m dreptul s„-l exploateze gratuit, iar dac„ ne trebuie ∫i nou„, atunci, pl„tim. Tot suntem noi buni de plat„!

Pl„tim datoriile statului rom‚n hot„r‚te de C.E.D.O., pl„tim neglijen˛a celor de la îEsmeralda“, pl„tim recuperarea ziari∫tilor ∫i iat„ c„ teroristul Hayssam ne scrie versuri. Versuri pentru pre∫edinte ∫i na˛iune:

îC‚nd pe cerul ˛„rii va zbura un porc Atunci Ón Rom‚nia eu m„ mai Óntorc!“

Om de afaceri, agent sub acoperire, prieten ∫i tovar„∫ cu mul˛i, iat„ ∫i salutul fr„˛esc transmis acestora prin versurile de mai sus. Asta da democra˛ie!

™i toate acestea din cauza cui? A noastr„, a celor de la Rom‚nia Mare, nicidecum! Noi am avertizat de toate acestea, s-a scris mult, dar ce folos?

Œnc„ o dat„ cu t„rie afirm c„ Imnul na˛ional nu e îSomnoroase p„s„rele“. El trebuie Ónv„˛at de to˛i cet„˛enii ∫i este îDe∫teapt„-te rom‚ne!“ Mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Grupul parlamentar al U.D.M.R. Ón˛eleg c„ nu este prezent.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/29.IX.2006 Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul Petru C„lian a vorbit, domnul Ciuc„ Bogdan nu este prezent, Ioan fiundrea nu este prezent, Ionica Popescu nu este prezent„.

Domnule deputat Eduard Hellvig, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

™i cu ocazia aceasta v„ felicit pentru func˛ia ∫i onoarea pe care o ave˛i, s„ conduce˛i ∫edin˛ele Parlamentului Rom‚niei.

Mul˛umesc.

Ve˛i fi criticat Ón ziare pentru asta, dar cred c„ v„ descurca˛i!

Asta e! Fiecare gest politic trebuie asumat.

Declara˛ia politic„ de ast„zi este intitulat„: îSemnifica˛ia aducerii Ón ˛ar„ a r„m„∫i˛elor p„m‚nte∫ti ale unor oameni de cultur„ precum Mircea Eliade, Emil Cioran sau Constantin Br‚ncu∫i“.

Œntr-un moment Ón care, a∫a cum arat„ sondajele de opinie, priorit„˛ile agendei publice ale cet„˛eanului rom‚n sunt nivelul de trai, corup˛ia sau func˛ionarea institu˛iilor interne, doresc s„ v„ supun aten˛iei o problematic„ care, din p„cate, nu ocup„ dec‚t o pozi˛ie periferic„ pe aceast„ agend„. Este vorba despre importan˛a pe care aducerea Ón ˛ar„ a oamenilor de cultur„ rom‚ni, ale c„ror r„m„∫i˛e p„m‚nte∫ti se g„sesc Ón p„m‚ntul ˛„rii lor adoptive, o are pentru identitatea noastr„ cultural„.

Dac„ privim aceast„ lips„ de prioritate din perspectiva omului de r‚nd care se lupt„ s„-∫i asigure satisfacerea nevoilor de baz„ sau s„-∫i g„seasc„ locul ∫i rolul s„u Óntr-o societate aflat„ Ónc„ Ón tranzi˛ie, atitudinea sa este de Ón˛eles. Dac„ Óns„ privim acest subiect prin prisma evolu˛iilor din ultimii ani, a direc˛iei spre care se Óndreapt„ societatea rom‚neasc„, ∫i anume integrarea Ón Uniunea European„, atunci consider c„ acest aspect trebuie abordat Óntr-o manier„ sensibil diferit„.

La Ónceput de secol al XXI-lea, a analiza problematica identit„˛ii culturale Ónseamn„ a o face Óntr-o lume modelat„ de for˛ele regionaliz„rii ∫i ale globaliz„rii. O lume Ón care Uniunea European„ nu dore∫te s„ ∫tearg„ diferen˛ele dintre ˛„ri ∫i popoare, ci urm„re∫te pre˛uirea ∫i prezervarea bog„˛iei de culturi din Europa. O lume Ón care globalizarea nu trebuie redus„ la rolul de promotoare a imperialismului cultural occidental, ci Ón care accentul trebuie pus pe recunoa∫terea rolului s„u Ón determinarea prolifer„rii identit„˛ii culturale. Prin urmare, o lume Ón care identitatea cultural„ poate deveni o resurs„ important„ a puterii, a prestigiului ∫i a influen˛ei pe care un stat le poate avea Ón rela˛iile interna˛ionale.

S„ privim cultura rom‚neasc„, s„ Ói privim trecutul ∫i prezentul ∫i vom vedea c„ Rom‚nia are aceast„ resurs„. Vom vedea c„ dincolo de vulnerabilit„˛i, riscuri sau amenin˛„ri — care ne plaseaz„ Óntr-o pozi˛ie inferioar„ Ón raport cu celelalte state, de˛inem acea resurs„ care ne poate asigura prestigiul Ón dialogul ∫i interac˛iunea cu celelalte culturi. ™i m„ refer la resursa pe care o reprezint„ acele personalit„˛i culturale de mare valoare, acei eroi ai inteligen˛ei despre care vorbea, Óntre al˛ii, ∫i

celebrul istoric Thomas Carlyle. Cine nu ∫tie, oare, c„ dintre ace∫tia din urm„ poate cei mai reprezentativi sunt Constantin Br‚ncu∫i (1876—1957), Mircea Eliade (1907— 1986) sau Emil Cioran (1911—1995)?

O vreme nepre˛ui˛i Ón propria ˛ar„, din considerente pe care nu le voi aborda acum, ace∫ti rom‚ni prin origine, ace∫ti cosmopoli˛i prin operele lor Ó∫i au r„m„∫i˛ele p„m‚nte∫ti Ón patriile lor adoptive. Cred Óns„ c„ a sosit momentul s„ li se acorde ∫i Ón ˛ara lor de origine considera˛ia pe care o merit„ din plin pentru Óntregul lor aport la construirea prestigiului Rom‚niei Ón lume. Cred, de asemenea, c„ Ón primul r‚nd nou„, oamenilor politici, ne incumb„ sarcina de a Óncerca s„-i aducem acas„. ™i aceasta fiindc„, Ón aceea∫i m„sur„ Ón care avem nevoie de recunoa∫tere extern„, avem nevoie ∫i de simboluri. Avem nevoie de ace∫ti excep˛ionali eroi culturali spre a ne consolida identitatea spiritual„, pentru a ne putea legitima cu ceea ce avem valoros, afirmat ∫i recunoscut, Ón Europa de m‚ine. Pentru c„, a∫a cum spunea Constantin Noica, Ón concernul devenirii istorice supravie˛uiesc doar popoarele care produc cultur„ la nivel Ónalt; restul se transform„ din na˛iuni ∫i popoare Ón simple popula˛ii.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea minorit„˛ilor na˛ionale nu cred c„ mai este aici domnul Miron Ignat.

Atunci, din partea deputa˛ilor independen˛i, doamna Olgu˛a Cocrea.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se nume∫te îRom‚nia, Ón degringolad„“.

Luptele politice au adus importante institu˛ii ale statului Ón situa˛ia de a fi decapitate. De la Revolu˛ia din Decembrie 1989 nu s-a reu∫it performan˛a de a nu avea ∫efi la Serviciul Rom‚n de Informa˛ii, S.I.E., D.I.A., procuror general, to˛i d‚ndu-∫i demisia ∫i, mai nou, pre∫edintele ˛„rii suspend‚nd ∫i ministrul ap„r„rii na˛ionale.

Nici cel mai aprig du∫man al Rom‚niei nu ar fi reu∫it aceast„ performan˛„ de a ne decapita institu˛iile importante ale statului, f„r„ prea multe explica˛ii.

Dac„ ∫efii serviciilor ∫i procurorul general ∫i-au prezentat demisiile pentru motive reale numai de ei ∫tiute, ministrul ap„r„rii na˛ionale a deranjat mult prin atitudinea sa de a ie∫i Ón fa˛a pre∫edintelui ∫i a cere retragerea trupelor din Irak.

De asemenea, tot acest ministru a Óncercat scoaterea la suprafa˛„ a unor contracte puse sub semnul Óntreb„rii, dorind s„ fac„ lumin„.

De ce chiar Ón ziua c‚nd Guvernul britanic a anun˛at desecretizarea contractului privind cele dou„ fregate ministrul Atanasiu este suspendat?

Este foarte simplu, s-a apropiat prea mult de afaceri necurate, pe care urma s„ le fac„ publice ∫i, probabil, cet„˛enii acestei ˛„ri ar fi aflat lucruri ce ar fi pus Óntr-o lumin„ proast„ unele a∫a-zise personalit„˛i.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/29.IX.2006 Pre∫edintele B„sescu ne-a demonstrat, Ónc„ o dat„, c„ cei care-l sup„r„ sunt pu∫i la col˛ imediat.

Toat„ mascarada cu pl‚ngerea doamnei consilier preziden˛ial S„ftoiu a fost doar o manevr„ prin care ministrul ap„r„rii s„ fie Ónl„turat ∫i, ca s„ nu ne d„m seama, mai apare ∫i o pl‚ngere a unui coleg deputat.

Chiar dac„ ministrul Atanasiu era protejat de lege privind declara˛iile, comisia de la Cotroceni hot„r„∫te ca ministrul ap„r„rii s„ fie pus sub urm„rire penal„ ca un oarecare, f„r„ a realiza c„ acest ministru nu a fost implicat Ón fapte de corup˛ie.

Este p„cat c„, Ón zilele noastre, se petrec aceste abuzuri, c„ am ajuns ca decizia unui singur personaj ∫i a oamenilor lui, f„r„ a respecta Constitu˛ia Rom‚niei, s„ judece un ministru doar pentru c„ apar˛ine P.N.L.-ului.

Œn campania din 2004, P.N.L.-ul a plecat la drum ca un partener serios cu P.D.-ul, form‚nd Alian˛a D.A., alian˛„ Ón care o mare parte a cet„˛enilor Rom‚niei ∫i-au pus speran˛a Óntr-un viitor mai bun.

Nimeni nu ∫i-a Ónchipuit, atunci c‚nd pre∫edintele B„sescu defila bra˛ la bra˛ cu premierul T„riceanu, c„ dup„ alegeri vor avea at‚tea dispute Ónc‚t s„ le par„ r„u c„ au sus˛inut Alian˛a.

A sosit momentul ca pre∫edintele B„sescu s„ Ón˛eleag„ c„, f„r„ colegii din P.N.L., nu ar fi fost ales pre∫edinte al Rom‚niei ∫i s„ renun˛e la atacurile repetate ∫i televizate Ómpotriva partenerilor care l-au dus la Cotroceni, s„ fie un pre∫edinte pentru to˛i rom‚nii, nu numai pentru P.D.!

Guvernul condus de premierul T„riceanu are nevoie de lini∫te s„ se concentreze asupra problemelor multiple cu care se confrunt„ rom‚nii, iar rom‚nii s-au s„turat s„ mai asiste la luptele surde Óntre Cotroceni ∫i Palatul Victoria.

Oare acest circ Ól merit„ cet„˛enii Rom‚niei?

Nu, domnule pre∫edinte, dorim lini∫te ∫i o via˛„ mai bun„ pentru poporul rom‚n.

Œn speran˛a c„ mesajul meu va fi auzit, sper ca promisiunile din campanie s„ devin„ fapte, ∫i ianuarie 2007 s„ ne g„seasc„ preg„ti˛i cu adev„rat de a intra cu fruntea sus Ón Uniunea European„.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, doamna deputat.

Grupul social-democrat, dac„ se afl„ Ón sal„ domnul Costic„ Macale˛i? Nu.

Domnul Ion Mocioalc„, nu.

Doamna Monalisa G„leteanu.

V„ mul˛umesc mult, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia politic„ din aceast„ diminea˛„ se intituleaz„: îSeptembrie trist...“

Elevi profund dezam„gi˛i, cople∫i˛i de triste˛e, cadre didactice nemul˛umite ∫i umilite, un 15 septembrie umbrit de haos ∫i disperare. Œn acest context s-a desf„∫urat anul acesta debutul unei noi etape educa˛ionale. Astfel, ner„bdarea ∫i emo˛iile fire∫ti pentru Ónceputul anului ∫colar au fost transformate, cu bun„ ∫tiin˛„, de c„tre actuala putere Ón nesiguran˛„, neÓncredere ∫i team„.

Preocupa˛i prea mult de spectacolul mediatic creat Ón jurul unei premiere cinematografice sau Ón jurul unei

Ónt‚lniri cu îb„ie˛ii“ la un îpub“ de cartier ∫i indiferen˛i fa˛„ de problemele reale, care afecteaz„ Ón mod negativ Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc, actualii guvernan˛i au r„mas insensibili la nemul˛umirea manifestat„ Ón mod repetat de c„tre cadrele didactice. Partidele aflate acum la guvernare nu acord„ aten˛ia cuvenit„ educa˛iei, dasc„lilor ∫i elevilor lor, cu at‚t mai mult cu c‚t au f„cut ni∫te promisiuni Ón protocolul semnat cu sindicatele din Ónv„˛„m‚nt la sf‚r∫itul grevei din noiembrie 2005.

Legea salariz„rii ∫i proiectele de investi˛ii nu au fost respectate, fapt care a determinat profesorii s„ organizeze la data de 15 septembrie 2006 un miting de protest, cu speran˛a de a ob˛ine dreptate.

De asemenea, condi˛iile mizerabile pe care elevii ∫i profesorii sunt nevoi˛i s„ le Óndure reprezint„ un motiv foarte bine Óntemeiat pentru existen˛a actualei crize din Ónv„˛„m‚nt, cadrele didactice fiind dispuse s„ reia greva general„. ™colile sunt vechi, aproape stau s„ se d„r‚me, multe dintre ele nu au ap„ curent„, iar sistemele de Ónc„lzire nu sunt adecvate. S„lile neigienizate ∫i mobilierul vechi ∫i degradat creeaz„ o atmosfer„ ap„s„toare, improprie desf„∫ur„rii orelor de curs Ón condi˛ii normale. Unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt se pot transforma Ón adev„rate focare de infec˛ie din cauza instala˛iilor sanitare insalubre sau inexistente uneori.

Situa˛ia Ón care se afl„ acum Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc este pe c‚t de real„, pe at‚t de Óngrijor„toare. Cu toate acestea, se pare c„ actuala putere nu a Ón˛eles c„, pentru un viitor mai bun ∫i un trai decent al tuturor cet„˛enilor Rom‚niei, este nevoie de investi˛ie pe termen lung Ón sistemul educa˛ional, Ón cadrele didactice ∫i Ón unit„˛ile ∫colare, acolo unde se instruiesc ∫i se educ„ viitoarele genera˛ii. Atitudinea dispre˛uitoare ∫i lipsa de respect cu care sunt trata˛i profesorii de c„tre actuala putere reflect„ neputin˛a guvernan˛ilor de a face fa˛„ problemelor societ„˛ii, Ón general, ∫i promisiunilor f„cute, Ón particular, Ón campania electoral„, anumitor categorii socioprofesionale.

Facem, pe aceast„ cale, un apel c„tre primul-ministru al Guvernului Rom‚niei, domnul C„lin Popescu-T„riceanu, pentru a se implica personal Ón rezolvarea crizei din Ónv„˛„m‚nt.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, doamna deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal, domnul Mircea Ciopraga.

Ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ cuprinde o informare asupra celei de-a 27-a Reuniuni a Comisiei Economice, Comerciale, Tehnologice ∫i de Mediu a Adun„rii Parlamentare pentru Cooperarea Economic„ la Marea Neagr„ (APCEMN).

Dragi colegi,

Œn perioada 13—14 septembrie 2006 am participat la Giresun, Ón Turcia, la reuniunea Comisiei Economice, Comerciale, Tehnologice ∫i de Mediu a Adun„rii Parlamentare pentru Cooperarea Economic„ la Marea Neagr„ (APCEMN).

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/29.IX.2006 Œn calitate de pre∫edinte al delega˛iei rom‚ne la Adunarea Parlamentar„ pentru Cooperarea Economic„ la Marea Neagr„ voi face prin declara˛ia politic„ de ast„zi o scurt„ informare asupra programului acestei reuniuni ∫i asupra recomand„rilor adoptate.

Astfel, tema principal„ a celei de-a 27-a Ónt‚lniri a Comisiei Economice a APCEMN a vizat problema resurselor alternative de energie ∫i posibilit„˛ile de aplicare Ón regiunea M„rii Negre.

Raportul comisiei referitor la situa˛ia existent„ Ón acest domeniu a relevat c„ regiunea M„rii Negre dispune de oportunit„˛i ∫i avantaje importante de cooperare Ón domeniul dezvolt„rii surselor alternative de energie. Œn acest sens, este de subliniat faptul c„ doar dou„ din cele unsprezece state membre ale Organiza˛iei pentru Cooperarea Economic„ la Marea Neagr„ (OCEMN) sunt independente Ón ceea ce prive∫te resursele primare, restul ˛„rilor membre fiind dependente de sursele de import Óntr-o propor˛ie variat„, respectiv de resursele de petrol ∫i de gaz natural.

Raportul Comisiei Economice a subliniat totodat„ c„ aceast„ dependen˛„ creeaz„ anumite impedimente Ón calea dezvolt„rii durabile, acesta fiind un motiv Ón plus pentru care utilizarea surselor de energie alternativ„ constituie o problem„ de maxim„ importan˛„.

Œn urma analizei situa˛iei din ˛„rile membre ale OCEMN s-a conchis c„, de∫i unele state au Ónregistrat progrese Ón ultimii ani, resursele de energie regenerabil„ au poten˛ialul s„ joace un rol mult mai important Ón regiunea M„rii Negre dec‚t Ól au Ón prezent.

S-a constatat astfel c„ politica energetic„ ar trebui s„ se bazeze pe o voin˛„ politic„ comun„ ∫i s„ r„spund„ necesit„˛ii securit„˛ii energetice, a cre∫terii economice, a dezvolt„rii durabile, a schimb„rii climatice ∫i a dezvolt„rii tehnologice. Œn acela∫i timp, statele membre ale OCEMN ar trebui s„ acorde o importan˛„ semnificativ„ schimbului de experien˛„ acumulat„ Ón domeniul surselor de energie alternativ„.

Raportul Comisiei Economice a mai subliniat faptul c„ de∫i poten˛ialul resurselor de energie regenerabil„ (cum ar fi cantitatea de energie care poate fi ob˛inut„ din resursele regenerabile naturale prin folosirea tehnologiilor actuale) este mult mai mare dec‚t consumul global de energie, exploatarea acestui poten˛ial va r„m‚ne un proces Óndelungat at‚t Ón ceea ce prive∫te dezvoltarea capacit„˛ilor de produc˛ie, c‚t ∫i Ón ceea ce prive∫te crearea unei infrastructuri Ón regiunea M„rii Negre.

O alt„ concluzie important„ a reuniunii de la Giresun a fost c„ regiunea M„rii Negre nu a realizat Ónc„ o pia˛„ energetic„ intern„ competitiv„. Recomand„rile f„cute Ón acest scop au f„cut referire la necesitatea dezvolt„rii anumitor interconexiuni ∫i a cre„rii ∫i aplic„rii unui cadru normativ bine definit, care s„ sus˛in„ ∫i s„ stimuleze competitivitatea pe pia˛„.

Œnt„rirea cooper„rii ∫i dezvoltarea unei strategii comune a statelor membre OCEMN pe termen lung a fost subliniat„ ca necesitate ∫i Ón sensul cre„rii unei platforme energetice pentru Óntreaga regiune.

Comisia a adoptat o recomandare care propune guvernelor ∫i parlamentelor statelor membre OCEMN s„ implementeze mai multe m„suri Ón domeniul resurselor alternative de energie. Printre acestea se num„r„ adoptarea unor legi specifice, elaborarea unor strategii pe

termen lung, care s„ sus˛in„ aplicarea surselor alternative de energie Ón sectoare variate din economie, s„ promoveze implicarea sectorului privat Ón folosirea de energie regenerabil„ ∫i s„ intensifice cooperarea cu organiza˛iile interna˛ionale relevante, Ón special cu Uniunea European„.

Œn calitate de reprezentant al Rom‚niei am f„cut o prezentare a situa˛iei din ˛ar„ a resurselor alternative de energie, subliniind faptul c„ promovarea valorific„rii resurselor regenerabile de energie este unul dintre obiectivele prioritare ale politicii energetice actuale, dezvoltarea ∫i utilizarea surselor regenerabile constituind o parte important„ a dezvolt„rii durabile.

Œn plus, strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie (SRE) este promovat„ prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 1.535/2003 ∫i creeaz„ Ón Rom‚nia cadrul corespunz„tor pentru adoptarea unor decizii privind alternativele energetice ∫i conformarea cu acquis-ul comunitar Ón domeniu.

Fa˛„ de alte state din regiunea M„rii Negre, Ón Rom‚nia exist„ toate tipurile de surse regenerabile de energie: energia solar„, energia eolian„, hidroenergia, biomasa ∫i energia geotermal„.

Conform prevederilor legisla˛iei Ón vigoare, ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile de energie Ón consumul na˛ional brut de energie electric„ urmeaz„ s„ ajung„ la 33% p‚n„ Ón anul 2010, reprezent‚nd circa 11% din consumul intern brut de energie.

V„ mul˛umesc.

Eu v„ mul˛umesc, domnule deputat.

Mai lu„m Ónc„ unul dintre colegi, dup„ care voi anun˛a acei deputa˛i care au depus Ón scris.

Dup„ Grupul parlamentar al P.N.L., Grupul parlamentar al P.D. a depus Ón scris.

Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare... Dumitru Avram nu este.

Domnul Mircea Costache, Óncheia˛i acest...

Dac„-mi da˛i voie!

M„ bazam pe faptul c„ cele trei minute le ve˛i folosi p‚n„ la ora 10,00, domnule Costache.

Sunt prezent p‚n„ la ora 10,00.

Nu, dar ∫tiu c„ la dumneavoastr„ trei minute sunt, totu∫i, pu˛in mai mult.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ atrag amical aten˛ia c„ autoritarismul nu v„ prinde ∫i nici nu este un atu pentru ascensiunea dumneavoastr„ viitoare.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/29.IX.2006

îApel la luciditate“

Œn aceste zile de bulversare mediatic„, de buim„ceal„ general„, de culpabiliz„ri, incrimin„ri, deconspir„ri ∫i tot at‚tea manevre menite s„-l abureasc„ pe cet„˛ean, cufund‚ndu-l Ón cea˛a diversiunilor ∫i intoxic„rilor de tot felul, Óncerc s„ le pun manipulatorilor no∫tri dragi c‚teva Óntreb„ri. Œntreb„ri retorice, bineÓn˛eles, la care nu a∫tept un r„spuns, dar care au menirea de a-i Óntoarce pe cet„˛eni cu fa˛a spre adev„ratele aspecte de interes general ale actualit„˛ii rom‚ne∫ti.

Av‚nd Ón vedere modul barbar Ón care a fost jefuit„ avu˛ia na˛ional„ de c„tre cei care s-au Ómbog„˛it enorm dup„ schimbarea de regim din 1989, ce ar trebui s„ ne intereseze acum? Dosarele, preo˛ii, sportivii, profesorii, delatorii, actorii care au spus poezii, corurile muncitore∫ti care au c‚ntat conduc„torul sau cine a devalizat b„ncile, cine a v‚ndut la fier vechi fabricile? Cine ∫i de ce ∫i cu ce foloase a v‚ndut îRomtelecom“-ul, îRomcim“-ul, îSidex“-ul, I.M.G.B.-ul, îPetrom“-ul, îRomgaz“-ul, B.C.R.-ul?

Se spune mereu c„ nu sunt bani destui pentru pensii, pentru salarii, pentru medicamente, burse, c„mine studen˛e∫ti, cercetare ∫tiin˛ific„, drumuri, agricultur„. Dar de unde am putea scoate noi rapid pentru relansarea economiei, pentru Ómbun„t„˛irea vie˛ii oamenilor, pentru eradicarea s„r„ciei ace∫ti bani: din dosarele informatorilor, din arhivele P.C.R.-ului sau din recuperarea prejudiciilor aduse patrimoniului public de marii rechini ai tranzi˛iei?

V„ reamintim c„ marii magna˛i, care tr„iesc ast„zi Ón palate, ai c„ror copii merg la ∫coal„ cu limuzine de miliarde de lei, dup„ ce li s-au dat gratis rafin„rii ∫i averi imense, au fost scuti˛i de datorii la bugetul de stat, adic„ la bugetul pensiilor, salariilor ∫i burselor de care vorbeam. A fost scutit, v„ reamintim, Dinu Patriciu, de la îRomtelecom“, de o datorie de 23 de mii de miliarde, echivalentul a 603 milioane de dolari, prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 118/2003, a fost scutit Iacubov, de la îRafo“, Ón total de vreo 18 mii de miliarde, Ioan Nicolae, de la S.N.T.R. — Societatea Na˛ional„ îTutunul Rom‚nesc“, de 4.000 de miliarde, îPetrom“-ul de 1.250 de miliarde, îLukOil“ de 1.750 de miliarde ∫i tot a∫a. Marii magna˛i ai petrolului sunt aduc„tori de mari profituri la bugetul acelor state, cu excep˛ia Rom‚niei, unde magna˛ii petrolului sunt sus˛inu˛i de c‚rca public„.

Sunt Ónc„ datoare la buget ∫i iertate mereu multe alte societ„˛i. S-au f„cut ramburs„ri ilegale de T.V.A. de zeci ∫i zeci de mii de miliarde.

De la îBancorex“ s-au furat vreo 2 miliarde de dolari pe care nu-i mai Ónapoiaz„ nimeni.

I s-au f„cut cadou lui Videanu mun˛i de marmur„ ca s„ fie multimilionarul cu copiii la studii Ón Elve˛ia. La repara˛ia drumurilor se fur„, anual, zeci de mii de miliarde.

Peste tot numai jafuri ∫i ho˛ii. Justi˛ia este paralizat„. Poli˛ia face jocul mafiei. Marii ∫mecheri, autointitula˛i anali∫ti, moguli de pres„, le Ómpuie, Ón schimb, capul oamenilor cu moliile din dosarele anilor ’50, ale anilor ’70 ∫.a.m.d.

Cine crede˛i c„ este campionul acestei ac˛iuni de intoxicare ∫i manipulare? Nimeni altul dec‚t Sorin Ovidiu V‚ntu, cel care, ca ∫i Dinu Patriciu, a sponsorizat cu

bani grei campaniile electorale ale ocrotitorilor s„i. Postul lui de televiziune Realitatea TV care, de fapt, ne arat„ fic˛iunea mafiot„, urzit„ cu mult me∫te∫ug, Ón care tr„im, dar nu numai el, ci ∫i Adrian S‚rbu de la Pro TV, care a fost scutit de datorii la buget de peste 1.800 de miliarde, iar acum a acumulat din nou o datorie de vreo 363 de miliarde pe care mai mult ca sigur nu-i va da, de care va fi scutit pentru servicii Ón campania electoral„.

- A∫a apar pe ecran imacula˛i, ca Óngerii, marii mafio˛i

- ai tranzi˛iei, Ón timp ce oamenii competen˛i, cinsti˛i ∫i patrio˛i sunt pu∫i mereu la st‚lpul infamiei. De∫teapt„-te, rom‚ne!

- Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Œn ultimele trei minute r„mase o s„-mi fac datoria s„ Ói citesc pe colegii care au depus Ón scris.

De la Grupul social-democrat: Emil Radu Moldovan, Mihai Apostolache, Viorel Pupez„, Gheorghe Chiper, Claudiu Pop, Ioan Cindrea, Mihaela Rusu, Aurel Vl„doiu, Gabriela Cre˛u, Eugen Bejinariu, Marian S„niu˛„, Vasile Pu∫ca∫, Cliveti Minodora.

De la Grupul parlamentar liberal: Claudiu Zaharia ∫i domnul Dobre, depune˛i Ón scris?

Dac„-mi da˛i voie?

## **Domnul Victor Viorel Ponta:**

Œmi pare r„u, dar mi-este greu s„ v„ mai dau cuv‚ntul acum, dup„ ce am Ónceput, dar pot s„ v„ anun˛ c„ a˛i depus Ón scris.

Domnul Traian Dobre, de asemenea, de la Grupul liberal.

De la Grupul parlamentar al Partidului Democrat domnii Stelian Du˛u, Daniel Buda, Mircea Man, Anca Constantinescu, Traian Iga∫, Marius Rogin, Aurel Olarean, Dumitru Ioan Puchianu, Liviu Miro∫eanu, Petrea Constantin, Dan Grigore.

Iar de la Grupul parlamentar al Partidului Conservator: Andrian Mihei.

Œn aceste condi˛ii, Óncheiem aici aceast„ prim„ parte, cu rug„mintea de a Óncerca s„ avem cvorum pentru ∫edin˛a de plen. Mul˛umesc.

Declara˛ie politic„: îSalva˛i sezonul estival 2007!“

Suntem iar la moment de bilan˛ Ón ceea ce prive∫te sezonul estival de pe litoral. Din nou socotelile ies Ón minus, din nou se caut„ cauzele, din nou acestea sunt mai mult sau mai pu˛in cele care ∫i Ón 2005 au fr‚nat turismul litoral. Practic, doi ani la r‚nd litoralul rom‚nesc Ón loc s„ Ónfloreasc„, s„ se dezvolte, s„ atrag„ tot mai mul˛i turi∫ti rom‚ni ∫i str„ini, a stagnat, ba chiar a dat Ónapoi, datorit„ unei multitudini de factori negativi, de la deciziile aberante de schimbare a administratorilor plajelor la Ónceputul sezonului turistic, at‚t Ón 2005, c‚t ∫i Ón 2006, p‚n„ la Ordonan˛a nr. 19 din acest an, care, de∫i stipula ni∫te condi˛ii pentru cei ce au c‚∫tigat plajele la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/29.IX.2006 licita˛iile organizate at‚t de t‚rziu, a fost trecut„ cu vederea cu mult„ indulgen˛„ de c„tre reprezentan˛ii Ministerului Mediului care au efectuat controale.

Œn 2005, sezonul estival a fost sub a∫tept„ri pentru hotelierii de pe litoralul rom‚nesc, unde num„rul turi∫tilor rom‚ni a fost mai mic cu 10% fa˛„ de cel Ónregistrat Ón 2004. Œn septembrie 2005, dat„ fiind sc„derea vertiginoas„ a ratei profitului societ„˛ilor turistice de pe litoral ∫i pentru ca situa˛ia s„ nu se repete Ón 2006, A.N.A.T. propunea realizarea de urgen˛„ a Strategiei de dezvoltare a turismului ∫i acordarea unor facilit„˛i fiscale operatorilor din domeniu. Œn 2005, principalele motive care au condus la situa˛ia dezastruoas„ au fost vremea nefavorabil„ ∫i calamit„˛ile naturale produse Ón prim„var„ ∫i la Ónceputul verii, dar ∫i pre˛urile ∫i concuren˛a extern„. Lipsa implic„rii sau implicarea gre∫it„ a autorit„˛ilor din turism ∫i nivelul mare al taxelor sunt al˛i factori care au stat la baza form„rii tarifului de cazare, precum ∫i tarifele la combustibili, energie electric„, furnizare ap„, termoficare, care au Ónregistrat cre∫teri spectaculoase.

Sezonul estival 2006 a debutat iar cu schimbarea modului de administrare a plajelor, primele dou„ luni fiind dezastruoase, cu modific„ri legislative bulversante, care au transformat sezonul Óntr-unul de scandal, probleme ∫i regl„ri de conturi politice ∫i legislative. De asemenea, pentru prima oar„, Ón acest an am asistat la un miting al hotelierilor, la declara˛ii de neimaginat din partea fostului pre∫edinte al Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Turism, la scandalul nesf‚r∫it al plajelor, la decizia guvernan˛ilor de a da liber la construc˛ii f„r„ autoriza˛ie pe plaje, ceea ce a condus, evident, la abuzuri. F„r„ nici o logic„, Ónc„ nu a fost numit un pre∫edinte al A.N.T. dup„ o lun„ de la demisia celui dinainte, ceea ce face ca Ón primul r‚nd Master, planul pentru turism, s„ nu poat„ fi aprobat, de∫i exist„ sus˛inere din partea Organiza˛iei Mondiale a Turismului ∫i, totodat„, ca o serie de proiecte demarate sau Ón curs de demarare Ón vederea reabilit„rii turismului s„ stagneze.

Insist asupra faptului c„ litoralul se confrunt„ cu probleme grave de personal, cu o lips„ acut„ de for˛„ de munc„ calificat„ — osp„tarii, recep˛ionerii, buc„tarii ∫i alte categorii de personal rom‚n prefer‚nd s„ lucreze Ón ˛„ri str„ine.

De asemenea, costurile salariz„rii lor aici, prevederile restrictive ale Codului muncii ∫i lipsa facilit„˛ilor pentru caracterul sezonier al turismului de pe litoral fac ca interesul rom‚nilor de a lucra Ón ˛ar„ s„ fie foarte sc„zut, ceea ce are drept consecin˛e existen˛a unui personal slab calificat ∫i nemotivat, salarii foarte mici ∫i calitatea foarte slab„ a serviciilor.

Stima˛i colegi, avem Ón Rom‚nia o multitudine de forme geografice, o multitudine de zone turistice care trebuie exploatate, avem litoral, avem munte, avem Delta Dun„rii, Valea Prahovei, avem ora∫ele medievale, avem m„n„stirile din Moldova, avem frumoasa zon„ a Maramure∫ului, avem o serie de castele care pot fi transformate Ón puncte turistice de interes, avem sta˛iunile balneare, care dispun de resurse de substan˛e minerale ∫tiin˛ific dovedite ∫i tradi˛ional recunoscute ca eficiente terapeutic... avem un Óntreg poten˛ial pe care nu Ól valorific„m cum se cuvine.

Trebuie ca A.N.T. s„ Ó∫i ia rolul Ón serios, s„ nu mai existe declara˛ii cum c„ îLitoralul nu este important“,

trebuie ca persoanele care conduc destinele turismului rom‚nesc s„ fie speciali∫ti Ón domeniu, trebuie l„sate interesele politice deoparte, Ón favoarea interesului ˛„rii, acela de a fructifica poten˛ialul turismului rom‚nesc.

Sunt convins c„ doamna Sulfina Barbu Ónc„ se aplaud„ pentru deciziile luate la Ónceputul sezonului estival, referitoare la Ónchirierea plajelor, dar a∫ fi curios s„ ∫tiu care Ói este p„rerea acum, la moment de bilan˛, dac„ con∫tientizeaz„ erorile f„cute Ón strategia abordat„, dac„ ne poate estima num„rul de cazuri Ón care instalarea camerelor video de monitorizare — o cheltuial„ mare, cu o justificare relativ pueril„ — ∫i-a dovedit eficien˛a, dac„ are preg„tite alte surprize la fel de nepl„cute ∫i pentru anul viitor ∫i dac„ e con∫tient„ c„ a face schimb„ri de a∫a anvergur„ la Ónceputul sezonului afecteaz„ nu numai rezultatele anului 2006, ci ∫i anii viitori.

™i abord‚nd altfel, chiar dac„, s„ presupunem, deciziile dumneaei ar fi fost corecte, at‚ta timp c‚t to˛i cei implica˛i se pl‚ng de rezultate, a∫ Óntreba-o de ce abordeaz„ o astfel de atitudine sfid„toare, lu‚nd deciziile de la Bucure∫ti, f„r„ consult„ri prealabile cu factorii implica˛i, ∫i nu caut„ Ómpreun„ cu ace∫tia solu˛ii de prevenire a repet„rii unor astfel de situa˛ii ∫i mai ales solu˛ii pentru redresarea ∫i, Ón fapt, valorificarea poten˛ialului inestimabil pe care Ól poate avea turismul litoral rom‚nesc.

Fac astfel un apel c„tre to˛i cei implica˛i, c„tre Ministerul Mediului, c„tre Ministerul Transporturilor ∫i Turismului, c„tre A.N.T., care sper c„ va avea la un moment dat un conduc„tor, ∫i c„tre to˛i cei care, Óntr-o m„sur„ sau alta, au sau pot avea leg„tur„ cu deciziile referitoare la litoral, s„ Ónceap„ Ónc„ de pe acum s„ g‚ndeasc„ strategia pentru anul viitor, s„ nu mai existe surprize bulversante la Ónceput de var„, astfel Ónc‚t, Ón momentul c‚nd se va declara deschis sezonul estival 2007, totul s„ fie cu adev„rat preg„tit Ón a∫teptarea turi∫tilor rom‚ni ∫i str„ini!

Declara˛ie politic„ intitulat„ îPartidul Conservator arunc„ bomba suspend„rii din func˛ie a pre∫edintelui B„sescu, dar uit„ s„ aprind„ fitilul!“.

Partidul Conservator, prin vocea liderului s„u, domnul Dan Voiculescu, probabil din lips„ de preocup„ri politice mai importante, a anun˛at public, s„pt„m‚na trecut„, c„ va Óncepe procedura de suspendare a pre∫edintelui B„sescu. Probabil c„ aceasta este dorin˛a secret„ a domnului Voiculescu ∫i m„ Óndoiesc c„ aceasta este ∫i dorin˛a membrilor Partidului Conservator, at‚ta timp c‚t motivele invocate nu au ∫i motiva˛ia logic„ necesar„ unei declara˛ii at‚t de grave. Pe scurt, motivul ini˛iativei domnului Voiculescu, pentru c„ eu continuu s„ cred c„ aceasta este o ini˛iativ„ personal„ a d‚nsului, ∫i nu a partidului, Ól reprezint„ acuza˛ia c„ Traian B„sescu face propagand„ Ón favoarea statului totalitar ∫i astfel submineaz„ P.S.D.-ul, P.N.L.-ul ∫i P.C.-ul.

Dar surpriza abia acum urmeaz„: nici un partid sau forma˛iune politic„ nominalizat„ sau nu de domnul Voiculescu nu se simte cu nimic subminat„. Mai exact, nici P.S.D.-ul, nici P.N.L.-ul, precum nici P.D.-ul, U.D.M.R.-ul sau P.R.M.-ul nu au dat dovad„ de interes minim fa˛„ de o asemenea ini˛iativ„. Deci din tot

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/29.IX.2006 e∫ichierul politic rom‚nesc doar Partidul Conservator se simte subminat. Adic„ un partid ajuns la guvernare la limita electoral„, cu un lider care Ón prezent abia atinge un prag de 3—4% Ón sondaje, un partid care a dat, Ón timpul acestei guvern„ri, dovad„ de duplicitate Ón rela˛iile cu partenerii de coali˛ie, ei bine, acest partid dore∫te, pe ni∫te motive inventate sau pur ∫i simplu nedovedite, schimbarea ∫efului statului.

Membrii Partidului Conservator, mul˛i dintre ei intelectuali de marc„, dac„ au fost cumva consulta˛i Ónainte, par s„ uite c„ pre∫edintele Rom‚niei este ales prin vot direct ∫i uninominal, deci actualul pre∫edinte este ales de o majoritate. Traian B„sescu, ca pre∫edinte al Rom‚niei, are, Ón prezent, peste 60% Ón sondaje, ceea ce dovede∫te capacitate profesional„ ∫i apreciere din partea electorilor.

Conform art. 95 din Constitu˛ie, pre∫edintele Rom‚niei poate fi schimbat din func˛ie Ón cazul s„v‚r∫irii unor fapte grave, care Óncalc„ prevederile legii fundamentale, ∫i aceasta numai cu votul majorit„˛ii deputa˛ilor ∫i senatorilor, Ón ∫edin˛„ comun„. Or, faptele grave care Óncalc„ Constitu˛ia, conform domnului Voiculescu, sunt c„ acesta s-a Ónt‚lnit Óntr-un local public cu trei vechi prieteni ∫i membri ai Partidului Democrat. Personal m„ Óndoiesc c„ f„uritorii Constitu˛iei Rom‚niei s-au g‚ndit, c‚nd au conceput art. 95, la astfel de îfapte grave“.

Domnul Voiculescu nu face acum dec‚t s„ atrag„ Partidul Conservator Óntr-o lupt„ politic„ inutil„. Este de neÓn˛eles cum o forma˛iune politic„ cu experien˛„ se poate lansa Óntr-o astfel de ac˛iune sinuciga∫„, reac˛ia celorlalte partide, chiar a celor f„˛i∫ contra domnului B„sescu, fiind mai mult dec‚t elocvent„.

Ac˛iunea nu avea cum s„ aib„ sor˛i de izb‚nd„, ∫i domnul Voiculescu ∫tia asta de la Ónceput. Dar un astfel de demers nu a f„cut dec‚t s„-l propulseze, pentru scurt timp, din nou, pe prima pagin„, ∫i asta se pare c„ Ól intereseaz„ mai mult dec‚t consecin˛ele care vor fi suportate, inevitabil, de c„tre Partidul Conservator, ∫i nu de d‚nsul, ca persoan„. Pentru c„ acesta a fost un atac personal, dar bomba aruncat„ nu a avut ∫i fitilul aprins, a∫a c„ nu a explodat. Rezultatul: un pic de zgomot ∫i mult fum! Inutil.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îSitua˛ia medicilor reziden˛i din Rom‚nia“

Medicii reziden˛i din Rom‚nia se confrunt„ cu o serie de probleme care le Óngreuneaz„ activitatea ∫i implicit reforma Ón sistemul sanitar. Dup„ 16 ani de tranzi˛ie ∫i reforme Ón sistemul sanitar, ace∫ti tineri medici sunt pu∫i Ón situa˛ii delicate at‚t din punct de vedere social, c‚t ∫i profesional.

Dup„ examenul de reziden˛iat sunt prin∫i Ón capcana unui contract de munc„ Óncheiat pe perioad„ determinat„, care le acord„ cu indecen˛„ un salariu lunar net de 426 RON. De∫i legea prevede plata g„rzilor medicilor reziden˛i, exist„ numeroase spitale care Óndr„znesc s„ Óncalce legea, neacord‚nd plata g„rzilor efectuate.

Majoritatea medicilor reziden˛i Ó∫i efectueaz„ stagiile Ón marile centre universitare, ceea ce implic„ plata chiriei, a transportului Ón comun, a c„r˛ilor necesare preg„tirii pentru viitoarea specializare, participarea la congrese medicale.

Situa˛ia se complic„ dac„ ne g‚ndim ∫i la lipsa de medicamente din spitale, folosirea echipamentelor medicale din anii ’50—’60, lipsa informatiz„rii, persisten˛a unui sistem birocratic, ineficient, cl„diri a c„ror stare de degradare le apropie de Evul Mediu. Consider indecent„ existen˛a unor asemenea condi˛ii Óntr-un sistem medical al unei ˛„ri care Ón 3 luni va deveni membr„ a Uniunii Europene.

Deficien˛ele majore din sistemul sanitar fac iluzorie eliminarea ∫p„gii din actul medical ∫i altereaz„ Óns„∫i calitatea acestuia. Aceast„ situa˛ie explic„ de altfel ∫i migra˛ia masiv„ a medicilor reziden˛i c„tre ˛„ri ale U.E. sau S.U.A.

Consider c„ jur„m‚ntul lui Hipocrate nu poate fi respectat cu 426 RON/lun„ ∫i se impune luarea unor m„suri urgente de c„tre Ministerul S„n„t„˛ii, care s„ vizeze ∫i viitorul acestei categorii sociale de care noi to˛i avem at‚ta nevoie.

îDespre monologuri Ón politic„: cazul partenerilor no∫tri conservatori“

V„ rog s„ Ómi permite˛i s„ Ómi Óncep aceast„ declara˛ie cu o poant„ care v„ va face s„ Ón˛elege˛i repede Óncotro vor bate cuvintele mele.

Un elefant ∫i un purice treceau pe un pod. La un moment dat, puricele s-a oprit ∫i, plin de uimire, a exclamat: îUau! Ce zgomot facem!“

De ceva vreme asist„m la unele ie∫iri Ón mass-media, din partea partenerilor no∫tri conservatori, cel pu˛in spectaculoase. De la memorabila propunere de izolare a P.D.-ului, inspirat„ parc„ din genetic„ ori din fizica atomic„, neagreat„ Ón final de niciun alt partid, p‚n„ la recenta cerere de Óncepere a procedurilor de suspendare a pre∫edintelui Rom‚niei, posibilitate constitu˛ional„, dar neoportun„, ∫i respins„ de clasa politic„ actual„, microconservatorii, Ón frunte cu domnul pre∫edinte Voiculescu, au devenit speciali∫ti Ón rostirea de lucruri m„re˛e.

îVoi avea curajul s„ lupt p‚n„ la cap„t pentru a ap„ra demnitatea rom‚nilor“, declara pre∫edintele acestora de cur‚nd.

Ce vorbe Ón„l˛„toare! C‚t„ grij„ pentru popor pare s„ stea Ón spatele acestor cuvinte!

Dup„ ce au v„zut ultima oar„, c‚nd au cerut izolarea P.D.-ului, c„ au monologat ca s„ se conving„ c„ sunt Ónc„ vii, cu pu˛in„ vreme Ón urm„ domnului Voiculescu i-a mai ie∫it un îporumbel“: îNu pot concepe ca pre∫edintele s„ discute Ón localuri publice teme politice majore cu reprezentan˛ii unui singur partid“.

Ca un adev„rat senator din antica Rom„, domnul Voiculescu se arat„ m‚hnit c„ pre∫edintele abordeaz„ îteme politice majore“ Ón spa˛ii publice, ∫i nu Ón locurile de tain„. Dar nu, domnul Voiculescu nu de asta este m‚hnit. Depinde unde punem accentul Ón fraza sa. Eu Ól consider potrivit pe ultima parte, pe faptul c„ pre∫edintele nu Ói mai acord„ aten˛ia pe care domnul Voiculescu, ca un îincoruptibil ∫i ne∫antajabil“, dup„ cum singur se define∫te, consider„ c„ o merit„. Œn numele unor principii impersonale ∫i de dragul poporului, evident, domnul Voiculescu sus˛ine Ómpotriva pre∫edintelui de ceva vreme un monolog extrem de personal.

24 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/29.IX.2006

M„ Óntreb, Ón final, ce au de c‚∫tigat partenerii no∫tri de guvernare dac„ Ón locul dialogului constructiv aleg Óntr-una monologurile acestea n„stru∫nice?

îReforma la rom‚ni: pentru a preveni lipsa de spa˛iu, ministrul Nicol„escu m„soar„ distan˛a dintre pat, perete ∫i fereastr„“

Potrivit unui sondaj de opinie realizat luna trecut„ la cererea Agen˛iei pentru Strategii Guvernamentale, 60% dintre rom‚ni sunt nemul˛umi˛i de lipsa medicamentelor ∫i condi˛iile de igien„ din unit„˛ile spitalice∫ti, Ón timp ce 45% sunt deranja˛i de lipsa de interes a personalului medical. Acela∫i studiu mai relev„ faptul c„ 90% dintre cei chestiona˛i se declar„ nemul˛umi˛i de condi˛iile de spitalizare din Rom‚nia.

C‚t prive∫te procurarea de medicamente compensate, ∫i aici nemul˛umirile sunt multiple. 70% dintre cei intervieva˛i sunt deranja˛i de cozile la care trebuie s„ stea ore Óntregi. 71 de procente dintre rom‚ni se declar„ nemul˛umi˛i de faptul c„ nu toate farmaciile au medicamente compensate, Ón vreme ce 38% se pl‚ng de aglomera˛ia de la cabinetele medicale.

Œn aceste condi˛ii, mult tr‚mbi˛ata îreform„“ a s„n„t„˛ii promovat„ de ministrul Eugen Nicol„escu vizeaz„ reducerea drastic„ a num„rului de paturi din spitale, din motive de... spa˛iu! Mai exact, înormele cu privire la confortul pacientului“ prev„d o suprafa˛„ de ∫apte metri p„tra˛i pentru fiecare pat, o distan˛„ de 60 de centimetri Óntre pat ∫i perete ∫i Óntre pat ∫i fereastr„. ™i toate astea Ón condi˛iile Ón care actul medical din ambulatoriu este ca ∫i inexistent, ∫i cov‚r∫itoarea majoritate a bolnavilor nu are alt„ cale dec‚t internarea Ón spital.

Care va s„ zic„ medicamente nu sunt, ambulatoriile nu func˛ioneaz„, iar num„rul de paturi de spital se reduce drastic, pentru a fi destul spa˛iu! Ce mai r„m‚ne de f„cut pentru bolnavi, domnule Nicol„escu? C„ci mai exist„ o problem„: nici Ón cimitire nu mai sunt locuri! Sau poate o s„ zice˛i c„ nu mai e nevoie de cimitire, pentru c„ acelea∫i condi˛ii exist„ ∫i Ón spitalele care stau s„ cad„ la cea mai mic„ mi∫care a scoar˛ei terestre ∫i Ón care temperatura la iarn„ va fi egal„ cu cea de afar„, pentru c„ vechile cazane ale centralelor termice apar˛in‚nd respectivelor institu˛ii nu au mai primit autoriza˛ii de func˛ionare.

Da, domnule ministru, a˛i avea dreptate, Óns„ din îlips„ de spa˛iu“ Óntre pat ∫i perete ∫i Óntre pat ∫i fereastr„ nu prea au loc destui bolnavi Ón respectivele a∫ez„minte!

Cu aceste probleme se confrunt„ bolnavul care se interneaz„ Óntr-un spital din Rom‚nia, dar ∫i medicul care Ól Óngrije∫te.

Zeci de spitale din Óntreaga ˛ar„ nu au autoriza˛ie de func˛ionare ∫i nici n-o vor primi prea cur‚nd. Singura solu˛ie, ipotetic„, ar fi modernizarea. Dar de ce s„ investi˛i Ón asta, domnule ministru? Poate îdin lips„ de spa˛iu“?!

Declara˛ie politic„ intitulat„ îInfrastructura rural„ — o problem„ pentru Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc“

Probabil v„ ve˛i mira, distin∫i colegi, de ce ˛in prin aceast„ declara˛ie s„ adaug Ónc„ o problem„ pe lista

lung„ a priorit„˛ilor Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc, dar a∫ vrea s„ v„ prezint o realitate dureroas„, o situa˛ie de fapt care influen˛eaz„ profund procesul de Ónv„˛„m‚nt.

Cu ocazia Ónceperii noului an ∫colar am vizitat o ∫coala din comuna Ciorte∫ti, satul Coropceni, ∫coal„ Ón care am dus ∫i o dona˛ie de peste o mie de volume pentru biblioteca ∫colar„. Am Óntrebat at‚t cadrele didactice, c‚t ∫i elevii care ar fi nevoile lor pentru un nou an ∫colar ∫i, Ónainte de orice solicitare viz‚nd baza material„, condi˛iile din s„lile de clas„, mi-au r„spuns la unison c„ cea mai mare nevoie o reprezint„ refacerea drumului de peste 3 kilometri.

Am parcurs acest drum de acces la ∫coal„ cu greu, av‚nd o pant„ mare ∫i Ón condi˛iile Ón care era complet uscat. Mi-a fost simplu s„ Ómi Ónchipui c„ Ón anotimpul ploios este impracticabil, cadre didactice ∫i elevi depun‚nd un efort considerabil de a ajunge la ore. Œn condi˛iile date, nici autobuzele ∫colare nu pot face fa˛„.

Situa˛ia acestei ∫coli nu este singular„, Ón multe alte zone elevii au de escaladat maluri de p‚raie, trec peste ape, f„c‚nd echilibristic„ pe pode˛e improvizate ∫i se lupt„ cu noroiul kilometri Óntregi. Efectele sunt clare: cadre didactice care nu vor s„ accepte posturi Ón astfel de comune, catedre care r„m‚n neocupate sau la nivelul unor suplinitori necalifica˛i, absenteism ∫i abandon ∫colar.

Salut ini˛iativa Cancelariei Primului-Ministru, concretizat„ prin Ordonan˛a Guvernului nr. 7/2006, unde proiectele care dovedesc c„ investi˛iile Ón infrastructura rural„ duc la Ómbun„t„˛irea accesului la ∫coal„ beneficiaz„ de punctaje superioare. Este o dovad„ a ceea ce acest guvern are ca obiectiv: investi˛ii care s„ ajute Óntreaga comunitate, Ómbun„t„˛irea infrastructurii rurale, ca o modalitate de cre∫tere a calit„˛ii vie˛ii. Cred c„ pe agenda tuturor factorilor de decizie locali, regionali, na˛ionali trebuie s„ se bucure de o aten˛ie constant„ Ómbun„t„˛irea condi˛iilor de via˛„ Ón mediul rural. Nici un copil al secolului al XXI-lea Ón Rom‚nia european„ nu trebuie s„ mai povesteasc„ peste ani ceea ce noi am auzit la bunicii no∫tri: c„ fiecare zi de ∫coal„ era o aventur„ Ón lupta cu kilometrii, noroiul, z„pada, c„ acela∫i profesor preda la to˛i anii toate materiile sau c„, din cauza condi˛iilor, doar unul dintre fra˛i a urmat ∫coala, ceilal˛i fiind nevoi˛i s„ abandoneze.

Sunt unul dintre cei mai tineri deputa˛i ∫i viitorul meu Ón politic„ depinde de respectarea promisiunilor pe care le fac. Le-am promis elevilor ∫i profesorilor de la ™coala Coropceni c„ se va face acest drum.

Este bine cunoscut faptul c„, Ón ultimii 15 ani, reabilitarea ∫i modernizarea infrastructurii de baz„ Ón ora∫ele mici ∫i mijlocii s-a realizat cu fonduri europene, la care s-a ad„ugat cofinan˛area Guvernului ∫i a autorit„˛ilor locale, Ón ora∫ele Ón care au fost accesate scheme de finan˛are de acest gen.

Slobozia — ora∫ re∫edin˛„ de jude˛ — face parte din categoria ora∫elor mici, a c„rui infrastructur„ nu a fost reabilitat„ ∫i modernizat„ Ón ultimele dou„ decenii din lipsa fondurilor necesare demar„rii unor astfel de investi˛ii ∫i care nu a beneficiat de grant-uri pentru finan˛area acestora. Œn prezent, alimentarea cu ap„ a ora∫ului se realizeaz„ prin intermediul unei surse de suprafa˛„, care implic„ costuri ridicate ∫i riscuri majore. De asemenea,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/29.IX.2006 sistemul de canalizare trebuie extins ∫i modernizat, astfel Ónc‚t s„ respecte normele de mediu Ón vigoare, conform directivelor Uniunii Europene.

Œn aceste condi˛ii, se impune cu necesitate ini˛ierea unor proiecte de investi˛ii Ón infrastructur„ care s„ includ„ realizarea unei surse de ap„ subterane care s„ reduc„ considerabil costurile ∫i reabilitarea ∫i modernizarea sistemului de canalizare ∫i epurare a apelor uzate.

Pentru solu˛ionarea acestor probleme, primarul municipiului Slobozia a propus contractarea unui Ómprumut Ón valoare de 500 miliarde, prin lansarea de obliga˛iuni municipale pentru realizarea unei surse de ap„ subterane ∫i pentru extinderea ∫i reabilitarea sistemului de canalizare ∫i epurare, cu o perioad„ de rambursare de 20 de ani. Aceast„ ini˛iativ„ a fost prezentat„ sub forma unui proiect de hot„r‚re pe care l-a introdus pe ordinea de zi a ∫edin˛elor ordinare ale Consiliului Local Slobozia din data de 25 mai, respectiv 29 iunie 2006.

Proiectul a fost respins de Grupul consilierilor P.D. din cadrul Consiliului Local al Municipiului Slobozia Ón ambele ∫edin˛e. Motivele respingerii ini˛iativei primarului sunt urm„toarele: investi˛ia Óntr-o surs„ alternativ„ de ap„ nu este o necesitate, Óntruc‚t Ón acest moment alimentarea cu ap„ potabil„ se face din Dun„re, iar reabilitarea ∫i modernizarea sistemului de canalizare ∫i epurare prezint„ un risc financiar major pentru bugetul local, Ón acest sens fiind necesar„ realizarea unui studiu de impact financiar privind evolu˛ia bugetului, care s„ demonstreze capacitatea acestuia de a finan˛a astfel de investi˛ii.

Contractarea creditului de 500 miliarde pe termen de 20 de ani, ini˛iat„ de executivul municipiului, a generat numeroase controverse, duc‚nd la destr„marea Alian˛ei P.N.L-P.D. din Consiliul Local al Municipiului Slobozia. Consilierii P.N.L. au reac˛ionat contrar principiilor politice promovate Ón cadrul Alian˛ei D.A. ∫i au votat Ón favoarea contract„rii Ómprumutului, al„turi de consilierii P.S.D.

Respingerea proiectului a avut ca efect convocarea unei ∫edin˛e extraordinare pentru data de 7 iulie 2006, ∫edin˛„ care a avut ca unic subiect de dezbatere pe ordinea de zi proiectul Hot„r‚rii privind finan˛area unor obiective de interes local din municipiul Slobozia, printr-un montaj financiar credit/obliga˛iuni municipale Ón valoare de maximum 500 miliarde, cu o maturitate de maximum 20 de ani.

Œn contrapartid„, Grupul consilierilor P.D. a luat atitudine ∫i nu s-a prezentat la ∫edin˛„, consider‚nd c„ îPoliticienii, fie ei primari, consilieri, senatori sau deputa˛i, nu au voie s„ hot„rasc„ pe banii contribuabililor dec‚t dup„ ce se asigur„, consult‚ndu-i, c„ hot„r‚rea lor are Ón spate voin˛a celor care vor suporta costurile“. Solu˛ia propus„ de ace∫tia o reprezint„ realizarea unor proiecte de infrastructur„ pentru finan˛area obiectivelor de investi˛ii men˛ionate anterior din fonduri nerambursabile, cu at‚t mai mult cu c‚t actualmente exist„ programe de finan˛are pentru canalizare ∫i alimentare cu ap„ promovate de Ministerul Mediului.

Acestea sunt ra˛iunile care au stat la baza ini˛ierii ∫i realiz„rii unui sondaj de opinie lansat de grupul consilierilor P.D. din Consiliul Local al Municipiului Slobozia Ón perioada 11—13 iulie, care a avut drept scop identificarea obiectivelor de investi˛ii de interes public pe termen mediu ∫i lung, prioritare pentru cet„˛enii ora∫ului, ∫i, de asemenea, consultarea acestora cu privire la

acordul/dezacordul privind solu˛ia propus„ de P.D. pentru finan˛area investi˛iilor necesare ora∫ului Slobozia din fonduri rom‚ne∫ti sau europene nerambursabile ∫i solu˛ia propus„ de executiv pentru finan˛area acelora∫i obiective, prin contractarea unui credit de 500 miliarde pe termen de 20 de ani.

Acest sondaj a fost lansat anterior dezbaterilor publice cu cet„˛enii din toate cartierele municipiului Slobozia. Œnt‚lnirile publice cu cet„˛enii ora∫ului Slobozia s-au desf„∫urat Ón zilele de 13, 14, 15, 16 iulie 2006 ∫i au avut ca subiect de dezbatere priorit„˛ile de investi˛ii ale municipiului pe termen mediu ∫i lung ∫i solu˛iile de finan˛are a acestora.

Pe data de 13 iulie a avut loc prima dezbatere public„, Ón cartierul Bora, la care am participat, al„turi de grupul consilierilor P.D. din Consiliul Local al Municipiului Slobozia ∫i de doamna senator Maria Petre. Cet„˛enilor din cartierul Bora le-a fost prezentat„ solu˛ia propus„ de P.D. pentru finan˛area investi˛iilor necesare ora∫ului Slobozia, ∫i anume un proiect finan˛at din fonduri nerambursabile Ón procent de 60%, la care urma s„ se adauge o contribu˛ie a comunit„˛ii locale de 40%. La aceast„ dezbatere public„ ini˛iat„ de P.D. a venit, neinvitat, ∫i primarul ora∫ului, al„turi de pre∫edintele Consiliului Jude˛ean Ialomi˛a, Silvian Ciuperc„, ∫i un grup de consilieri locali ai P.S.D. Prezen˛a primarului Gabi Iona∫cu a fost total inoportun„ ∫i nu a f„cut dec‚t s„ transforme dezbaterea public„ Ón dezbatere politic„.

Œn ceea ce prive∫te dezbaterile publice organizate Ón celelalte cartiere, acestea au Ónregistrat o prezen˛„ numeroas„ din partea cet„˛enilor, vizibil nemul˛umi˛i de faptul c„ edilii ora∫ului hot„r„sc antrenarea comunit„˛ii locale Óntr-un proiect de anvergur„ care comport„ riscuri ∫i costuri majore pentru cet„˛eni.

Scopul ac˛iunilor demarate de P.D. a fost acela de a crea o oportunitate ca toate p„r˛ile interesate s„ Ó∫i exprime punctul de vedere ∫i s„ identifice solu˛ia oportun„ cu privire la aceast„ tem„.

Propunerile, sugestiile ∫i opiniile participan˛ilor la dezbatere au f„cut obiectul unui raport care a fost publicat Ón mass-media local„ ∫i totodat„ a fost sus˛inut de consilierii P.D. Ón cadrul ∫edin˛ei Consiliului local, desf„∫urate Ón data de 27 iulie 2006.

Rezultatele sondajului se prezint„ astfel: au fost intervieva˛i un num„r de 1.020 de cet„˛eni, din care un procent de 78% sunt de acord cu finan˛area obiectivelor de investi˛ii care au f„cut obiectul sondajului, respectiv re˛ea de canalizare ∫i sta˛ie de epurare, din surse nerambursabile. Aproximativ 30% dintre cei intervieva˛i au considerat sistemul de canalizare ca fiind principala prioritate de investi˛ii pe termen lung.

Rezultatele dezbaterilor publice ∫i ale sondajului de opinie cu privire la tema Ómprumutului au eviden˛iat faptul c„ majoritatea cet„˛enilor care au participat la aceste ac˛iuni sus˛in solu˛ia propus„ de grupul consilierilor locali ai Partidului Democrat.

Cu toate acestea, publicarea Ón îMonitorul Oficial“, la data de 18 iulie, a Legii nr. 286/2006 pentru modificarea ∫i completarea Legii administra˛iei publice locale nr. 215/2001, care prevede, la alineatul 2 al articolului 46, c„ îSe adopt„ cu votul majorit„˛ii consilierilor locali Ón func˛ie urm„toarele hot„r‚ri ale consiliului local: hot„r‚rile privind bugetul local, hot„r‚rile

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/29.IX.2006 privind contractarea de Ómprumuturi, Ón condi˛iile legii...“, a reprezentat ultimul act al îluptei“ politice dintre consilierii Partidului Democrat din Consiliul local ∫i ∫eful executivului.

Œn data de 14 august 2006, Consiliul Local Slobozia a votat Ón ∫edin˛„ ordinar„ proiectul Hot„r‚rii privind contractarea unui Ómprumut de 500 miliarde pe 20 de ani prin lansarea de obliga˛iuni municipale, pentru extinderea ∫i reabilitarea sistemului de canalizare, pentru sursa de ap„ subteran„ ∫i pentru modernizarea sta˛iei de epurare. Votul final a consfin˛it îvictoria“ coali˛iei P.S.D. — P.N.L., din cei 18 consilieri prezen˛i 11 au votat pentru realizarea proiectului, 6 au fost Ómpotriv„, Ónregistr‚ndu-se ∫i o ab˛inere.

Dincolo de aspectele de ordin politic care aduc Ón prim-plan lupta politic„ existent„ la nivelul administra˛iei locale Óntre executiv ∫i o parte a legislativului, contractarea Ómprumutului pentru realizarea unor obiective de investi˛ii de maxim„ importan˛„ pentru cet„˛enii ora∫ului Slobozia va genera din punct de vedere economic numeroase implica˛ii at‚t pentru administra˛ia local„, c‚t ∫i pentru contribuabili.

De∫i solu˛ia contract„rii Ómprumutului s-a dovedit a nu fi cea mai potrivit„, Ón ciuda faptului c„ cet„˛enii nu au fost de acord cu aceast„ solu˛ie, proiectul ini˛iat ∫i sus˛inut de primarul ∫i consilierii Partidului Social Democrat se va materializa.

Acest lucru demonstreaz„, Ónc„ o dat„, c„ administra˛ia local„ este Ónc„ puternic politizat„, c„ orgoliile personale ∫i interesele de grup ∫i mai ales de partid primeaz„ Ón raport cu interesul public, cu necesit„˛ile ∫i voin˛a cet„˛enilor.

## îLegitimitate ∫i putere“

Dac„ Ón popor exist„ zicala dup„ care îVrabia m„lai viseaz„“, pentru a der‚de l„comia nedisimulat„ a unei persoane, Ón politic„ aceast„ zical„ se poate folosi pentru a lua Ón der‚dere prostia ∫i ridicolul unor declara˛ii. Astfel de declara˛ii au vizat recent declan∫area procedurii de suspendare a pre∫edintelui B„sescu, f„cute pe un ton pe c‚t de grav, pe tot at‚t de ridicol, de liderul unui partid a c„rui zestre electoral„ nu reu∫e∫te s„ ias„ din marja de eroare a sondajelor de opinie. Nu cred c„ trebuie s„ ne temem de acest anun˛, dup„ cum nu cred c„ se teme nici pre∫edintele, dar, totu∫i, pentru lini∫tea cititorilor, trebuie spus c„ pentru declan∫area procedurii de suspendare a pre∫edintelui Rom‚niei trebuie ini˛iat„ o propunere de c„tre cel pu˛in 1/3 din num„rul deputa˛ilor ∫i senatorilor. Or, dup„ cum se ∫tie, P.C.-ul nu dispune de un asemenea num„r de parlamentari, iar celelalte partide parlamentare nu par s„ se av‚nte Óntr-o asemenea aventur„ politic„. Nici chiar tribunul Vadim, care a tr‚mbi˛at ∫i el Ón urm„ cu dou„ s„pt„m‚ni o asemenea inten˛ie, Ón cele din urm„ ∫i-a dat seama c„ nu are sor˛i de izb‚nd„ ∫i a renun˛at.

Deci, o tentativ„ de suspendare a pre∫edintelui — conform procedurii constitu˛ionale — nu poate avea nici un succes, pentru simplul motiv c„ pe ini˛iatori i-ar contrazice aritmetica parlamentar„. Nu este Óns„ mai pu˛in adev„rat faptul c„ motivele invocate pentru declan∫area procedurii de suspendare sunt la fel de ridicole ca ∫i cel care le-a expus. Mai precis, motiva˛ia

demersului a fost construit„ pe relat„rile unei persoane care a tras cu urechea la o discu˛ie purtat„ de pre∫edinte Ón week-end cu fo∫ti colegi de partid ∫i cu ni∫te prieteni, Óntr-un local public. Dac„ liderul P.C. Ó∫i construie∫te rechizitoriul Ómpotriva pre∫edintelui pe temeiul unor dela˛iuni îdin auzite“, pe fond muzical, este grav pentru profesionalismul unui politician.

Problema domnului Voiculescu este c„ Domnia Sa se teme de Traian B„sescu. îEpisodul Vulpe“ nu a fost cauza, ci ocazia de a-l mai ataca pe pre∫edinte. P.C.-ul ∫i liderul s„u ∫tiu foarte bine c„ Ón cazul unor alegeri anticipate — dorite de pre∫edintele B„sescu — partidul ar r„m‚ne pe dinafara Parlamentului. ™i-atunci, singura solu˛ie este s„ adune f„r‚me de notorietate, ie∫ind cu ∫tiri de scandal ∫i aleg‚nd o ˛int„ de atac care s„ le transfere din notorietate.

Nu numai P.C.-ul ∫i liderul s„u se tem de pre∫edinte, ci ∫i to˛i cei care propov„duiesc regimul parlamentar Ón Rom‚nia, adic„ alegerea pre∫edintelui de c„tre Parlament — nu direct de cet„˛eni, a∫a cum este acum — ∫i transformarea acestuia Óntr-un maestru de ceremonii politice simandicoase de salon.

Ra˛ionamentul regimului parlamentar Ón Rom‚nia porne∫te Óns„ de la nesocotirea unei realit„˛i, ∫i deci de la o premis„ gre∫it„. Œn prezent, majoritatea cet„˛enilor doresc s„-∫i aleag„ ei ∫eful statului, ∫i nu vor s„ lase acest lucru pe m‚na Parlamentului. Œn fond, au dreptate. Ce legitimitate ∫i reprezentativitate ar mai avea un pre∫edinte ales de un Parlament care se îbucur„“ de cea mai proast„ notorietate Ón r‚ndul cet„˛enilor? Nu o dat„ am fost martorii unor trocuri politice Ón Parlament, aranjamentele dintre partide la vot conduc‚nd la situa˛ii ridicole: Ordonan˛a D.N.A., Legea A.N.I., Óncuviin˛area perchezi˛iei lui Adrian N„stase etc. Or, a l„sa pe m‚na unui asemenea Parlament alegerea pre∫edintelui ˛„rii ar putea Ónsemna o b„taie de joc la adresa cet„˛enilor. ™eful statului ar ap„rea ca fiind fructul unor compromisuri politice ∫i Ón˛elegeri de culise, ∫i parc„ Ól ∫i v„d pe maestrul de sfor„rii Viorel Hrebenciuc f„c‚nd jocurile. At‚ta timp c‚t nu vom avea altfel de politicieni Ón Parlament, ∫i mai ales un alt fel de Parlament, nici nu poate fi vorba de alegerea pre∫edintelui de c„tre Legislativ. Episodul recent, cu Agen˛ia de Integritate, confirm„ ∫i el acest lucru.

Nu cred c„ rom‚nii ∫i-ar dori un pre∫edinte care s„ fie îprizonierul“ Parlamentului, un pre∫edinte decorativ, care s„ nu poat„ face nimic pentru ei. Dimpotriv„, rom‚nii sunt Ónv„˛a˛i cu un ∫ef al statului care s„ le poat„ rezolva problemele ∫i s„ poat„ face ceva pentru ei.

At‚ta timp c‚t trebuie respectat„ voin˛a electoratului de a-∫i alege direct pre∫edintele, trebuie s„-i recunoa∫tem acestuia legitimitatea care-i este dat„ de votul popular. Dac„ pre∫edintele Rom‚niei se bucur„ de cea mai mare legitimitate dintre to˛i ale∫ii Rom‚niei, este firesc ca el s„ se bucure de prerogative pe m„sura acestei legitimit„˛i. Nu este vorba aici de persoane sau despre modul lor de a fi, mai autoritare sau nu. Este vorba despre anumite principii constitu˛ionale. Este anormal ca electoratul care Ól voteaz„ pe pre∫edinte Ón mod direct s„ aib„ mari a∫tept„ri de la acesta, Ón timp ce alesul nu are p‚rghii executive reale pentru a veni Ón spijinul a∫tept„rilor celor care l-au votat. Œn schimb, primul-ministru, care nu se

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/29.IX.2006 bucur„ de legitimitatea direct„ a votului popular, are toate p‚rghiile executive pentru a schimba via˛a electoratului.

Din cauza acestei discrepan˛e dintre legitimitate ∫i prerogative exist„ pericolul ca a∫tept„rile cet„˛enilor s„ fie Ón∫elate, ∫i atunci cet„˛enii s„ caute alte modele salvatoare: tribuni demagogi, îr„zboinici credincio∫i“. Un sistem constitu˛ional care nu are mecanisme eficiente de exercitare a puterii genereaz„ confuzie, deziluzii, Ónclina˛ia electoratului spre misticism ∫i spre demagogie. Iar p‚n„ la dictatur„ nu mai e dec‚t un pas! De aici rezid„ adev„ratul pericol al dictaturii, ∫i nu din a da mai multe prerogative sau a da prerogative reale pre∫edintelui.

Mare trebuie s„ fie groaza lui B„sescu ∫i a grupului s„u de interese legitime dac„ s-au apucat s„ m„sluiasc„ op˛iunile electoratului.

Pentru c„ trebuie s„ fii t‚mpit s„ crezi c„ balamucul P.N.L.-P.D., zis Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“, Ói aduce pe rom‚ni la cotele extazului. Dup„ care, bravii cet„˛eni, Ón propor˛ie de 44%, cu min˛ile r„t„cite, se bulucesc la un vot favorabil pentru Alian˛a D.A. Probabil ca Ón vremea, destul de recent„, c‚nd primul b„rbat al neamului era travestit Ón femeie ∫i se numea Mona, apoi Dana ∫i, Ón fine, ∫efa de re˛ea Eva. Trebuie s„ recunoa∫tem c„ talentata Mona—Dana—Eva a dat un spectacol pe cinste fraierilor care se uitau Ón gura ei ∫i ne Ónjurau pe noi care le spuneam c„ madama se t„v„lise din tinere˛e cu v‚njoasa Securitate.

Ultima distrac˛ie, zis„ desigur Ón glum„ sondaj de opinie, apar˛ine unui institut-fantom„, INSOMAR, proprietatea lui Sorin Ovidiu V‚ntu (ce coinciden˛„!), prietenul domnului B„sescu. Nici nu ne mir„m, pentru c„ ∫tim precis c„ Sorin Ovidiu V‚ntu a fost iertat de milosul nostru pre∫edinte B„sescu ∫i procesul F.N.I. se va judeca Ón secolul urm„tor, c‚nd Rom‚nia va fi condus„ de pre∫edintele B„sescu al III-lea.

Din aceast„ ordinar„ f„c„tur„ mai afl„m c„ rom‚nii, Ón propor˛ie de 33%, o pre˛uiesc Ón continuare pe Musca politicii rom‚ne∫ti, iubita Securit„˛ii.

Dar ∫i mai pre˛uit este mortul îcare n-a murit Ón 2004, c‚nd d„dea obloanele peste cap“, adic„ Stolojan, pe care 36% dintre rom‚ni l-ar lua acas„ ∫i l-ar pune s„ p„zeasc„ st‚lpii de Ónalt„ tensiune.

BineÓn˛eles c„ cel mai de Óncredere cet„˛ean al Rom‚niei este îB„se“, omul care nu se Óncurc„ printre fleacuri ∫i, mai tare ca David Copperfield, a evaporat flota Rom‚niei, dup„ care circul„ din c‚rcium„ Ón c‚rcium„ cu o ceat„ de ˛uc„lari dup„ el ∫i-∫i cheltuie ∫i bruma de agoniseal„ pe care a adunat-o, de∫i nu pentru asta l-au votat rom‚nii. ™i nici pentru Nu˛i Udrea, analista politicii preziden˛iale!

Reu∫it f„r„ loc pe podium este primarul c„zut Ón cap (de-adev„ratelea) al Clujului, c„ruia cet„˛enii Óncrez„tori Ón el (32%) i-ar da ∫i portofelul, ∫i nevasta. Unii, din ce Ón ce mai numero∫i, i-ar da un picior Ón dos, ca s„ ajung„ direct Ón paharul cu vodc„ preziden˛ial„.

Œn final, sondajul miraculos ni-l nominalizeaz„ nici mai mult, nici mai pu˛in dec‚t pe liderul opozi˛iei, îr„zboinicul luminii“, Jiji Becali. Pentru el au dat referin˛e la procurori mai mul˛i mini∫tri ai ap„r„rii ∫i c‚˛iva generali care l-au miluit cu sute de hectare Ón nordul Bucure∫tilor, unde un

metru p„trat bate la 1.000 de euro. BineÓn˛eles c„ acest om de Óncredere care este Jiji a dat la schimb Armatei ni∫te frumoase p‚rloage, unde un metru p„trat face 1 euro.

Acestui adev„rat lider al opozi˛iei poporul iubitor de dilimaci Ói d„ Óncredere de 31%.

Privind acest sondaj marca V‚ntu ne aducem aminte c„ Ónainta∫ii Alian˛ei D.A., ˛„r„ni∫tii, se Óncurajau la fel Ón 2000, c‚nd preparau sondaje Ón care se pre˛uiau cu 45%, dup„ care la votul adev„rat au luat-o peste bot ∫i n-au dep„∫it pragul electoral de 5%. Iar de atunci se cam odihnesc pe marginea ∫an˛ului de unde Ó∫i mai dau cu p„rerea, de∫i nimeni nu are nevoie de aceasta.

Ca s„ nu fie considera˛i pro∫ti, vom preciza c„ termenul de îÓncredere“ cu care opereaz„ mizeria numit„ sondaj de opinie, este o gol„nie la care nu se preteaz„ nici un institut serios de sondare a opiniei publice. Termenul clar ∫i f„r„ echivoc se nume∫te îinten˛ie de vot“ ∫i se vrea acoperit de cel vag al Óncrederii, care de fapt con˛ine adev„rata diversiune ∫i pe care se mizeaz„ pentru a min˛i opinia public„.

Pentru Óntristarea de tot a marelui c‚rmaci de la Cotroceni ∫i a slugilor lui devotate, vom prezenta noi cifrele adev„rate ale aceluia∫i sondaj de opinie: P.R.M. — 30%, Alian˛a D.A. — 28%, P.S.D. — 20%. Iar la pre∫edin˛i: Corneliu Vadim Tudor — 36%, B„sescu — 32%, Geoan„ 13%, Becali 5%.

Iar dup„ mutra deloc z‚mbitoare a B„selului la fiebea, nu mai avem nevoie de nicio confirmare a cifrelor publicate de noi ∫i care sunt reale.

Œi dorim tovar„∫ului maior Traian v‚nt bun din prova!

îAtentat la fiin˛a na˛ional„“

La 26 septembrie va fi luat„ decizia oficial„ privind data ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„. Cum se ∫tie, Ón mai anul acesta cei 25 de lideri ai U.E. au am‚nat recomandarea, Ón acest sens, pentru cele dou„ ˛„ri vecine la Marea Neagr„, Rom‚nia ∫i Bulgaria, tocmai spre a exercita presiuni asupra acestora pentru accelerarea reformelor. Din p„cate, Ón loc s„ se aplece asupra instabilit„˛ii politice, a dezastrului economic ∫i social f„r„ precedent pe care Ól traverseaz„ rom‚nii, unii comisari de la Bruxelles, cum sunt Olli Rehn sau Franco Frattini, fac pasiune pentru o abera˛ie, o monstruozitate juridic„ — Agen˛ia Na˛ional„ de Integritate, pe care actualii ∫efi din justi˛ie ar dori s-o bage pe g‚tul Parlamentului.

Nu-i intereseaz„ sau poate le convine faptul c„ 5 institu˛ii fundamentale ale statului de drept — cele 3 servicii secrete principale, armata ∫i Parchetul General — sunt practic decapitate, c„ Rom‚nia se Óndreapt„ cu pa∫i gr„bi˛i spre statul poli˛ienesc ∫i o dictatur„ unipersonal„, preziden˛ial„, spre cea mai crunt„ discriminare politic„ — prin intermediul C.N.S.A.S. — pe care a cunoscut-o vreodat„ istoria acestei ˛„ri. Un ziar maghiar, îHeti Világgazdaság“, care n-ar avea nici un motiv s„ pl‚ng„ pe umerii no∫tri, sublinia c„ este un fapt f„r„ precedent (probabil pentru orice ˛ar„ democrat„ ∫i civilizat„) s„ fie destitui˛i ∫i ancheta˛i concomitent at‚t ministrul ap„r„rii, c‚t ∫i ∫eful Marelui Stat Major General.

Dar cea mai grea problem„ r„m‚ne situa˛ia economic„ a Rom‚niei, pe care vom continua s„ o ilustr„m cu o serie de fapte incredibile legate de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/29.IX.2006 privatizarea celei mai populare ∫i mai Óndr„gite b„nci rom‚ne∫ti — Casa de Economii ∫i Consemna˛iuni (C.E.C.). C.E.C.-ul va fi scos din lada de zestre a rom‚nilor ∫i v‚ndut, a∫a cum au fost Ónstr„inate mari combinate siderurgice, puternice rafin„rii de petrol ∫i zeci mii de Óntreprinderi industriale ∫i agricole, toate privatizate Ón mod pirateresc, sub sloganul cerin˛elor exprese ale instaur„rii economiei de pia˛„.

Cu toat„ tradi˛ia ∫i pozi˛ia sa, p‚n„ la urm„ C.E.C.-ul a fost scos la mezat. Trei ciocli, aceia∫i care de mai mul˛i ani dau t‚rcoale economiei rom‚ne∫ti ca ni∫te p„s„ri de prad„ — National Bank of Greece, OTB Bank din Ungaria ∫i Raiffeisen International, Ón consor˛iu cu Raiffeisen Zentral Bank din Austria — s-au prezentat, ca singuri clien˛i, la startul licita˛iei. Ministerul de Finan˛e, care din cauza politicii sale ineficiente ∫i Ómpov„r„toare nu se bucur„ de o c‚t de mic„ Óncredere Ón r‚ndul popula˛iei, pretinde c„ suma pentru care va fi v‚ndut C.E.C.-ul dep„∫e∫te 1 milion de euro. Este aceea∫i gogoa∫„ umflat„ cu aer pentru naivi, Óntruc‚t anali∫tii economici apreciaz„ c„ suma Óncasat„ nu va dep„∫i jum„tate din cea vehiculat„. Probabil c„ jum„tatea cealalt„ se va topi discret Ón comisioanele celor care vor negocia, Ón cea mai strict„ confiden˛ialitate, privatizarea, Ón comisia respectiv„ afl‚ndu-se actualul vistiernic al ˛„rii, Sebastian Vl„descu, ∫i fostul ministru C.D.R.-ist Decebal Traian Reme∫. Ce reprezint„ 500.000.000 de euro pentru statul nostru? Probabil mai nimic, fiindc„ nici un cet„˛ean al ˛„rii nu ∫tie cum vor fi cheltui˛i ace∫ti bani, a∫a cum nimeni n-a aflat ce s-a ales din fondurile provenite de pe urma privatiz„rilor anterioare. Gurile rele spun c„ aceste 500.000.000 de euro vor acoperi viitoarea campanie a unora dintre actualii guvernan˛i. Nu se sufl„ o vorb„ c„ banii pe care guvernan˛ii no∫tri Ói vor Óncasa de pe urma v‚nz„rii C.E.C.-ului ar putea fi ob˛inu˛i, probabil, Ón 10 ani din disponibilit„˛ile pe care aceast„ institu˛ie le-ar realiza dac„ ar r„m‚ne Ón patrimoniul statului rom‚n. Atunci, de ce trebuie s„ vindem ∫i ultimul par din ograd„, cu ajutorul c„ruia am mai putea propti m„car o p„rticic„ din gardul care st„ s„ cad„ de la un cap„t la altul al ˛„rii?

Orice om cu glagorie se Óntreab„: de ce d„m iar„∫i carul cu boi pe o g‚sc„, precum T‚ndal„? Cine ne oblig„ s„ privatiz„m Ón ne∫tire avu˛ia na˛ional„ pe nimica toat„? De ce statul rom‚n nu poate s„ p„streze C.E.C.-ul Ón patrimoniul s„u, iar b„ncile de stat din Grecia, Ungaria, Austria, Fran˛a, Italia ∫i alte ˛„ri occidentale se afl„ Óntr-o ofensiv„ furibund„ pentru a acapara sistemele bancar-financiare ale ˛„rilor din Balcani ∫i Europa de R„s„rit? Pentru ele normele economiei de pia˛„ sunt altele? îSocotim privatizarea drept o premis„ favorabil„ Ón evolu˛ia Casei de Economii ∫i Consemna˛iuni“, declara senin actualul pre∫edinte al acesteia, un fost ziarist anonim de pe la îSc‚nteia“. Tot el afirma c„ Ón urm„torii 5 ani C.E.C-ul se va relansa ∫i se va repozi˛iona Ón sistemul bancar din Rom‚nia, ajung‚nd una dintre primele noastre b„nci. Remarca aceasta poate fi valabil„ pentru noul proprietar, ∫i nicidecum pentru rom‚ni.

Nou„ nu ne va r„m‚ne de f„cut dec‚t s„ admir„m profitul uria∫ pe care institu˛ia Ón cauz„ Ól va v„rsa Ón buzunarele altora, a∫a cum ne uit„m ast„zi cu jind la c‚∫tigurile uria∫e pe care noii patroni str„ini le Óncaseaz„ de pe urma B.C.R., îPetrom“, îSidex“ ∫i a altor colo∫i privatiza˛i.

Œn procesul v‚nz„rii C.E.C.-ului, pachetul majoritar de 69,9% din ac˛iuni va fi scos la v‚nzare Ón 3 etape, contravaloarea a 9,9% din acest pachet urm‚nd s„ fie transferat„ Fondului îProprietatea“, care va constitui o nou„ escrocherie SAFI ∫i Ónc„ o surs„ de fonduri electorale pentru cei afla˛i la putere. Alte 5% din ac˛iuni vor fi v‚ndute fo∫tilor ∫i actualilor angaja˛i ai C.E.C., iar restul (15,2%) va fi tranzac˛ionat pe pia˛a de capital. N-ar fi exclus ca o asemenea tranzac˛ie s„ dureze 5 minute, gen îRompetrol“, iar ac˛iunile s„ fie achizi˛ionate, la pre˛uri trucate, de indivizi din cadrul cercurilor de interese care mi∫un„ Ón jurul Guvernului. Judec‚nd dup„ afinit„˛ile rom‚no-ungare la nivel guvernamental, este de a∫teptat ca, Ón urma ie∫irii din curs„ a b„ncilor austriece, c‚∫tig„torul C.E.C.-ului s„ fie OTP Bank din Ungaria. Œn acest caz, nu ∫tim c‚t temei mai au afirma˛iile primuluiministru T„riceanu potrivit c„rora îstatul nostru dore∫te ca, ∫i dup„ privatizare, C.E.C. s„ r„m‚n„ Ón continuare o re˛ea bancar„ care s„ Ói ajute pe cet„˛enii rom‚ni afla˛i Ón zone mai greu accesibile sau care au posibilit„˛i financiare mai reduse, dar ∫i ca prin numeroasele filiale din teritoriu ale b„ncii s„ fie derulate proiectele finan˛ate cu fonduri europene“.

De∫i apreciaz„ C.E.C.-ul drept o banc„ popular„ de tradi˛ie, care îspune foarte multe pentru rom‚ni“ — nu ∫i pentru mafio˛i! —, primul-ministru ac˛ioneaz„ ferm pentru Ónstr„inarea acestuia, tr„g‚nd n„dejde c„, dup„ privatizare, Casa de Economii ∫i Consemna˛iuni va mai finan˛a I.M.M.-urile ∫i va sprijini derularea proiectelor finan˛ate din fonduri europene. Œn cazul Ón care va deveni proprietatea OTP Bank din Ungaria, ne Óndoim c„ C.E.C.-ul va mai sus˛ine asemenea ac˛iuni. Dac„ va face acest lucru, cu siguran˛„ c„ Ó∫i va Óndrepta aten˛ia, Ón totalitate, spre zonele locuite preponderent de etnici maghiari. Rom‚nii vor primi credite de la C.E.C.-ul maghiar cam tot a∫a de u∫or precum ob˛in ast„zi locuri de munc„ Ón jude˛ele Harghita ∫i Covasna. Va fi Ónc„ o victorie U.D.M.R.-ist„ Ón lupta sa diabolic„ pentru Ónrobirea economic„ a Transilvaniei. Dar premierul T„riceanu ignor„ asemenea consecin˛e nefaste ∫i cu at‚t mai pu˛in se va fr„m‚nta pentru ele dup„ ce va p„r„si Palatul Victoria.

Dar cine ∫tie ce-i rezerv„ viitorul fiec„ruia dintre noi!

îMi∫c„ri sterile de trupe“

Evenimentele ultimei s„pt„m‚ni ne demonstreaz„, din p„cate, c„ pre∫edintele Traian B„sescu nu contribuie cu nimic la asigurarea stabilit„˛ii institu˛iilor Rom‚niei. Propunerea de Óncepere a urm„ririi penale Ómpotriva ministrului ap„r„rii na˛ionale Teodor Atanasiu, Ón urma unor sesiz„ri f„cute de consilierul preziden˛ial Adriana S„ftoiu ∫i de deputatul P.S.D. Eugen Bejinariu, s-a concretizat Ón data de 12 septembrie prin suspendarea abuziv„ de c„tre pre∫edintele Rom‚niei a ministrului Ón cauz„.

Este pentru prima oar„ c‚nd un pre∫edinte apeleaz„ la aceast„ prerogativ„ de a suspenda din func˛ie un ministru. Ceea ce este Ónc„ ∫i mai grav este faptul c„ Traian B„sescu a f„cut acest gest pornind de la premisa de vinov„˛ie a lui Teodor Atanasiu ∫i Ónainte ca institu˛iile competente s„ se fi pronun˛at. Dosarul ministrului a fost

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/29.IX.2006 Ónaintat la Sec˛ia Parchetelor Militare, dar Parchetul nu a Ónceput Ónc„ urm„rirea penal„.

Faptul devine ∫i mai suspect Ón condi˛iile Ón care, doar cu o zi Ónainte de suspendarea ministrului Atanasiu, ∫eful Statului Major General, Eugen B„d„lan, i-a cerut ajutorul pre∫edintelui statului. B„d„lan este urm„rit penal Ón cazul afacerii cu îTofan Grup“ ∫i a declarat c„ dore∫te mai degrab„ s„ fie trecut Ón rezerv„ dec‚t s„ fie pus la dispozi˛ie de c„tre ministrul ap„r„rii, lucru care s-a ∫i Ónt‚mplat. Gestul lui B„sescu de a-l suspenda pe ministrul Atanasiu a doua zi dup„ ce B„d„lan i-a cerut ajutorul ∫i dup„ ce un comunicat al administra˛iei preziden˛iale de vineri anun˛a c„ nici nu se pune problema acestei suspend„ri ridic„ extrem de multe suspiciuni. Mai mult, rela˛ia de rudenie dintre procurorul general interimar Marcel S‚mpetru ∫i Eugen B„d„lan poate afecta ancheta Ón cazul ministrului ap„r„rii.

Toate partidele s-au exprimat Ón defavoarea gestului preziden˛ial: tensiunile din Alian˛„ ∫i Coali˛ie s-au accentuat, proiectul de compatibilizare a armatei cu standardele N.A.T.O. este neglijat din cauza acestui scandal.

Œn lumina acestor fapte, Grupul parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal s-a distan˛at de grupul Partidului Democrat ∫i a declarat c„ nu se mai consider„ reprezenta˛i de pre∫edinte, care for˛eaz„ Constitu˛ia pentru a elimina mini∫trii liberali.

Instabilitatea pozi˛iei pre∫edintelui este ilustrat„ ∫i de faptul c„, de∫i a criticat ini˛iativa P.N.L. ∫i a ministrului Atanasiu de a retrage trupele din Irak, Traian B„sescu a dispus repatrierea a 150 de militari rom‚ni, supun‚nd hot„r‚rea avizului Parlamentului.

P.N.L. consider„ suspendarea lui Teodor Atanasiu un abuz comis de pre∫edinte, un gest care destabilizeaz„ ∫i mai mult situa˛ia ministerului ∫i a armatei. Comisia special„ de la Cotroceni care a anchetat situa˛ia ministrului este format„ din oameni numi˛i de c„tre B„sescu, iar pl‚ngerea Ómpotriva sa a fost depus„ de c„tre consilierul s„u. Crin Antonescu scotea Ón eviden˛„ paralela dintre aceast„ suspendare a ministrului Atanasiu ∫i declan∫area procedurilor de suspendare a pre∫edintelui B„sescu de c„tre Partidul Conservator.

Este posibil ca P.N.L. s„ se adreseze Cur˛ii Constitu˛ionale Ón acest caz, consider‚nd c„ Traian B„sescu nu Ó∫i exercit„ Ón mod corect rolul autoasumat de pre∫edinte-juc„tor ∫i c„ moda suspend„rilor ar trebui s„ ia sf‚r∫it Óntr-o ˛ar„ care se preg„te∫te de integrarea Ón Uniunea European„.

## îfiara lui Papur„-Vod„“

Rom‚nia mileniului al III-lea nu este statul pe care cet„˛enii ei l-au visat. Rom‚nii tr„iesc ast„zi Óntr-o ˛ar„ Ón care regulile democra˛iei, pentru instaurarea c„reia au luptat cu at‚ta Ónd‚rjire, nu sunt respectate nici m„car de cei care au Ón m‚n„ fr‚iele puterii. De mai bine de 16 ani, fiecare dintre noi, tineri sau v‚rstnici, sim˛im c„ apar˛inem unei genera˛ii de sacrificiu, genera˛ie care, Ón speran˛a unui viitor mai bun, se zbate cu stoicism s„ Óndure toate neajunsurile pe care trecerea de la un stat dictatorial la o societate modern„, democratic„ le presupune.

Œns„ ast„zi, parc„ mai mult ca oric‚nd, orice urm„ de speran˛„ Ón ceea ce prive∫te îinstaurarea“ democra˛iei se n„ruie, datorit„ modalit„˛ilor Ón care primii licurici ai ˛„rii Ón˛eleg s„-∫i exercite mandatul Óncredin˛at de popor.

Interesul cet„˛eanului ∫i agenda acestuia par s„ fie ultimele lucruri care-l preocup„ pe Ónt‚iul motociclist al ˛„rii. Bulversat probabil de propria incapacitate de gestionare a situa˛iei dezastruoase Ón care se afl„ Rom‚nia ∫i rom‚nii, acesta se lamenteaz„ Ón Óncerc„ri penibile de p„strare, cu orice mijloace, a scaunului care-i mai ofer„, probabil, doar confortul necesar recuper„rii fizice...!

™i, Ón acest timp, pre∫edintele-juc„tor se preocup„ Óndeaproape nu de siguran˛a cet„˛eanului, nu de bun„starea acestuia, ci doar de jocuri de culise (a∫a cum Ói st„ bine oric„rui p„pu∫ar), de epur„ri politice ∫i de plata unor poli˛e pr„fuite, abia scoase din cuf„rul inteligen˛ei sale macabre!

Este inadmisibil ca Ón Rom‚nia anului 2006, Rom‚nie care se simte ∫i merit„ s„ fie o ˛ar„ european„, elevii s„ fie Ónt‚mpina˛i Ón prima zi de ∫coal„ de profesori care au muncit toat„ vacan˛a la reamenajarea ∫colilor, de s„li de clas„ pline de praf, c„ci nu au existat nici timpul, nici banii necesari pentru cur„˛area acestora, sau, ∫i mai r„u, de cl„diri ce stau s„ se pr„bu∫easc„ doar pentru c„ autorit„˛ile nu au fost Ón stare s„ atrag„ ∫i s„ utilizeze fondurile europene pentru reconstruc˛ie!

Este inadmisibil ca Ón Rom‚nia anului 2006 siguran˛a cet„˛eanului s„ fie ultima preocupare a pre∫edintelui ˛„rii, av‚nd Ón vedere c„ acesta Ó∫i poate permite s„-i demit„, aproape Ón acela∫i timp, at‚t pe ∫efii serviciilor secrete, c‚t ∫i pe ministrul ap„r„rii ∫i pe ∫eful Statului Major General.

Rom‚ni, dormi˛i bine, pre∫edintele v„ vegheaz„!

Este inadmisibil ca Ón Rom‚nia anului 2006 cet„˛enii s„ nu aib„ asigurate mijloace necesare m„car pentru un nivel de trai mediu: tinerii nu-∫i mai permit nici m„car s„ viseze la o vacan˛„, v‚rstnicii a∫teapt„ cu Ónfrigurare acea zi din lun„ Ón care vor trebui s„ Ónfrunte cozile la medicamente, copiii nu se mai pot bucura a∫a cum se cuvine nici m„car de îun nou Ónceput“!

Realitatea este dur„, dar se pare c„ asta nu poate s„-i impresioneze cu nimic pe chiria∫ii celor dou„ mari palate, care Ó∫i v„d lini∫ti˛i Ón continuare de activit„˛ile care le fac via˛a mai frumoas„: cine de tain„, epur„ri politice, sport extrem....

Rom‚nia devine cu fiecare Ónt‚mplare portocalie ˛ara unei democra˛ii tot mai originale ce tinde spre un derapaj accentuat de pe f„ga∫ul democratic instituit cu s‚nge Ón decembrie 1989.

Conflictul deschis existent Óntre cele dou„ partide portocalii, P.N.L. ∫i P.D., a intrat, odat„ cu disputarea conducerii armatei, Óntr-o nou„ faz„ ce va conduce spre desfiin˛area unei alian˛e care, de doi ani, a adus rom‚nilor doar Deziluzii ∫i Am„r„ciune. Este drept, stropite din bel∫ug cu alcool de pre∫edintele ˛„rii prin c‚rciumile din Rom‚nia!

Au intrat Ón jocul politic institu˛iile Ón care rom‚nii Ó∫i puneau toat„ Óncrederea: biserica, presa, armata.

Armata constituie o miz„ important„ a jocului politic pentru c„ prin modul Ón care Ó∫i Óndepline∫te atribu˛iile este un excelent ambasador Ón plan extern ∫i un foarte

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/29.IX.2006 bun vehicul electoral Ón plan intern. Armata mai poate fi g„sit„ interesant„ ∫i din perspectiva unui buget care, chiar dac„ nu reprezint„ 2,38% din P.I.B., a∫a cum se spune Ón Programul de guvernare portocaliu, poate fi implicat„ Ón diverse cercuri de interese. Este drept, cu al˛i oameni Ón posturile-cheie. Interesant„ mai poate fi g„sit„ armata ∫i pentru Direc˛ia sa de Informa˛ii, care ∫tie, se pare, s„ execute foarte bine ac˛iunile de lobby.

Dup„ cazurile primarului din R‚mnicu V‚lcea, al prefectului de Ia∫i sau al ∫efelor de la ARIS, miza, a∫a cum Ói place oric„rui juc„tor s„ afirme, a crescut. A∫a a intrat Ón joc Ministerul Ap„r„rii condus de liberalul Teodor Atanasiu. De aici p‚n„ la un nou scandal cu iz politicianist nu a fost dec‚t un pas. Dureros pentru na˛iune, amuzant pentru pre∫edintele ˛„rii, care avea o nou„ oportunitate pentru a-∫i dovedi talentele de c‚rmaci, Óntre dou„ note de plat„.

Suspendarea din func˛ie a ministrului ap„r„rii ∫i trecerea Ón rezerv„ a ∫efului S.M.G. pentru motive mai mult dec‚t puerile nu reprezint„ altceva dec‚t un nou pas c„tre republica preziden˛ial„ B„sescu.

Instabilitatea la nivelul conducerii Ón cadrul institu˛iilor din sistemul de ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ nu reprezint„ altceva dec‚t un puci la adresa democra˛iei din Rom‚nia ∫i o Óncercare de acaparare a puterii Ón stat de c„tre pre∫edintele B„sescu ce dovede∫te tot mai mult Ónclina˛ii dictatoriale. Este adev„rat, pe muzic„ l„ut„reasc„!

At‚ta timp c‚t S.R.I., S.I.E., Direc˛ia de Informa˛ii a M.I., armata nu au numi˛i la conducere, Ón condi˛iile legii, oameni care s„ fie modele de moralitate ∫i profesionalism, Rom‚nia se confrunt„ cu o criz„ major„, iar democra˛ia Ón ˛ara noastr„ se afl„ Ón pericol.

Lupta dintre palate va genera Ón continuare un joc periculos ce poate propulsa Ón preferin˛ele electoratului extremismul de toate felurile. Nu avem nevoie de a∫a ceva, a∫a cum nu avem nevoie de un stat poli˛ienesc, cum se pare c„ Ól doresc unii, Ón care oamenii s„ fie cerceta˛i f„r„ vin„ ∫i suspenda˛i din drepturile lor doar pentru c„ au alte p„reri dec‚t ale îÓnt‚iului“ partid.

Actuala escaladare a conflictului portocaliu aduce atingere intereselor ˛„rii, imaginii sale ∫i siguran˛ei na˛ionale.

Epava A.D.A. se scufund„ pe zi ce trece, f„r„ a avea cui s„ lanseze ultimul S.O.S.!

Cine a fost c„pitanul?!

îAlian˛a D.A. Ónainte de Raportul de ˛ar„ din 26 septembrie 2006“

Œnregistr„m, Ón dou„ luni de zile, din p„cate, doi ani de experien˛„ de cum nu trebuie s„ guvernezi ∫i de cum nu trebuie s„ faci politic„ Ón Rom‚nia.

Ce poate fi trist pentru noi este Óns„∫i expresia îa face politic„“, Óntruc‚t a dob‚ndit Ón aceast„ perioad„ Ón˛elesuri care sfideaz„ nu numai bunul-sim˛, dar dep„∫e∫te orice limit„ a realului, Óncadr‚ndu-se cu brio Ón sfera ridicolului dublat de ipocrizie ∫i falsitate, a∫a cum nu demult, mai exact acum un an, mini∫trii alian˛ei sau uniunii sau ce o mai fi ea Ón acest moment spuneau îapa vie pentru Alian˛„ este lupta Ómpotriva P.S.D.“. Cu alte cuvinte, este ridicol s„ consideri c„ scopul principal al unei guvern„ri este tocmai Óncercarea de a dovedi c„

opozi˛ia a f„cut pu˛in pentru cet„˛eni ∫i c„ actuala putere nu face altceva dec‚t s„ Óndrepte r„ul f„cut de opozi˛ie.

Pe m„sura trecerii timpului ∫i maturiz„rii, unii oameni, prin cultur„, educa˛ie, experien˛„ de via˛„, Ó∫i dezvolt„ at‚t cuno∫tin˛ele, c‚t mai ales Ón˛elegerea vie˛ii. Cuv‚ntul îlupt„“ va c„p„ta, astfel, mai multe Ón˛elesuri ∫i conota˛ii, at‚t pozitive, c‚t ∫i negative.

Din p„cate pentru noi, cei care se joac„ ast„zi de-a politica guvernamental„ Ón Rom‚nia nu au trecut testul maturit„˛ii, at‚t pe plan individual, c‚t ∫i politic.

Guvernarea-minune a ultimilor doi ani calendaristici a descoperit lumii Óntregi o faun„ ∫i flor„ cu preten˛ii politicianiste absolut nea∫teptate.

Din aceast„ adun„tur„ de specii, subspecii ∫i ramifica˛ii tenebroase, r„zbate ∫i mo∫tenirea primilor baroni democra˛i, cu luciu aprins de marmur„ ro∫ie, lemn transilvan tocmai bun pentru afaceri cu vecinii vestici, ˛epe F.N.I. pentru prostit popula˛ia autohton„ atunci c‚nd se Óntoarce r„v„∫it„ de la cump„r„turile cu bonuri de mas„ cu miros hungaresc.

S-au retras Ón umbr„ acum adev„ra˛ii baronii, pe holurile ∫i culoarele Senatului, privind cu m‚ndrie democrat„ culmile pe care duc tinerii lor Ónv„˛„cei ceea ce ei au urnit!

Dragii mei portocalii, dormi˛i lini∫ti˛i, comandantul g„∫tii sare la b„taie pentru voi!

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie, dar nu ∫i pentru spectacolul infantil politicianist, din p„cate nici m„car gratis, pe care Ól prezenta˛i zilnic.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se refer„ la programul na˛ional liberal de reabilitare a a∫ez„mintelor culturale ∫i a institu˛iilor culturale din mediul rural.

Ini˛iativa apar˛ine organiza˛iei jude˛ene a P.N.L. D‚mbovi˛a ∫i a venit ca urmarea logic„ a st„rii accentuate de degradare Ón care se afl„ marea majoritate a loca˛iilor care c‚ndva erau simboluri ale comunit„˛ilor.

La apari˛ia lor, la Ónceputul anilor ’30, c„minele culturale rurale jucau un rol bine definit, contribuind la dezvoltarea comunit„˛ii. Œns„, dup„ 1989, situa˛ia acestor loca˛ii a devenit dezastruoas„: cl„diri deteriorate, transformate Ón c‚rciumi ∫i discoteci sau utilizate doar pentru nun˛i ∫i Ónmorm‚nt„ri, devenind total inadecvate ac˛iunilor culturale. ™tim cu to˛ii c„ Ón ultimii 15 ani lipsa bazei materiale ∫i financiare acordate acestui domeniu de activitate a condus inevitabil la o degradare vizibil„ a vie˛ii spirituale ∫i a valorilor tradi˛ionale. Odat„ reabilitate, a∫ez„mintele culturale vor putea deveni centre de referin˛„ pentru tot ceea ce Ónseamn„ cultur„ ∫i educa˛ie Óntr-o comunitate, dar ∫i centre de informare comunitar„ la toate nivelurile.

Cu siguran˛„, suma de 100 de milioane euro pe care Guvernul dore∫te s-o investeasc„ Ón acest sector este cea mai mare pe care un guvern postdecembrist a alocat-o p‚n„ acum. Trebuie s„ fim con∫tien˛i de faptul c„ Óntregul spa˛iu rural al ˛„rii noastre se confrunt„ cu cele mai multe ∫i mai dificile probleme sociale ∫i economice care au ca rezultate directe: lipsa accesului la informa˛ie ∫i educa˛ie eficient„ a tinerei genera˛ii din aceste zone, dar ∫i disfunc˛ii Ón dezvoltarea unui trai decent. O cultur„ vie este un element-cheie al unei societ„˛i participative ∫i deschise ∫i, astfel, un num„r c‚t

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/29.IX.2006 mai mare de comunit„˛i va reu∫i s„ renasc„ al„turi de c„minele lor culturale.

A∫a cum spuneam, prin reabilitarea acestor a∫ez„minte se vor putea diversifica ofertele culturale Ón mediul rural. Totodat„, vom putea vorbi de o cre∫tere a gradului de acces ∫i de participare a popula˛iei rurale la via˛a cultural„.

Stima˛i colegi, aceste investi˛ii vor putea conduce la l„rgirea sferei de circula˛ie a valorilor artistice ∫i a creatorilor de valori. Nu trebuie s„ uit„m c„ la educa˛ia multora dintre noi ∫i-au adus un aport important societ„˛ile ∫i c„minele culturale, dar ∫i alte institu˛ii de culturalizare.

Direc˛iile prioritare ale acestui program de reabilitare a a∫ez„mintelor ∫i institu˛iilor de cultur„ din mediul rural trebuie s„ urm„reasc„ educarea con∫tiin˛ei na˛ionale, direc˛ionarea artei spre origini, stimularea activit„˛ii artistice prin punerea Ón valoare a necesit„˛ii p„str„rii identit„˛ii na˛ionale.

Acum, Ón contextul apropierii de Europa, trebuie s„ mergem pe ideea c„ fiecare comunitate trebuie s„ aib„ un centru cultural civilizat, de nivel european.

îReform„... de form„“

Zvonul primirii Ón U.E. coloreaz„ realitatea rom‚neasc„ Óntr-un portocaliu vesel ∫i lavabil. C‚nd li s-a solicitat votul, rom‚nilor li s-a promis c„ vor privi cu demnitate Ón ochii concet„˛enilor europeni. Din p„cate, printre amenin˛„ri cu clauze de salvgardare ∫i interdic˛ii de tot felul, intr„m Ón genunchi Ón Europa.

E∫ecul programului de guvernare Ómp„nat cu europenisme este cauzat de reformele f„r„ substan˛„. P.S.D. a re-formulat pe coordonate europene o bun„ parte a legisla˛iei cu speciali∫tii pe care Ói are, noii guvernan˛i trebuind doar s„ persevereze Ón aplicarea lor. Rom‚nii au v„zut Óns„ doar teatru, certuri ∫i declara˛ii publice. Œn ultima vreme, presa interna˛ional„ sus˛ine c„ reforma portocalie este doar una de imagine. Putem spune c„ ceva adev„r este la mijloc, nu doar presupusul interes al opozi˛iei de a interpreta dramatic lucrurile.

Exemplul serviciilor publice este unul relevant pentru reforma f„r„ substan˛„ care a cuprins ˛ara.

Punerea Ón practic„ a principiului subsidiarit„˛ii, a∫a cum l-au Ón˛eles actualii guvernan˛i, este unul dintre numeroasele exemple de neprofesionalism exploatat de grupurile de interese ale Alian˛ei. Descentralizarea administra˛iei din Rom‚nia era un lucru necesar, Óns„, a∫a cum era proiectat de fosta guvernare, acesta venea dublat de unele m„suri privitoare la importan˛a regiunilor de dezvoltare, la aporturile financiare la bugetele locale, la modalit„˛ile de ierarhizare a nevoilor comunit„˛ilor locale.

Permite˛i-mi un singur exemplu de cum se fac distribu˛iile sumelor bugetare pentru dou„ jude˛e aflate Ón aceea∫i regiune de dezvoltare.

Ia∫ii au primit de la Guvern, sub influen˛a unor oameni de afaceri liberali, sute de miliarde de lei pentru un aeroport, Ón timp ce la Vaslui oamenii imigreaz„ Ón mas„, deoarece c‚∫tig„torii alegerilor sunt din P.S.D., iar banii le lipsesc cu des„v‚r∫ire. Rom‚nii au Ónceput s„ Ón˛eleag„ principiul liberal rom‚nesc postdecembrist: cui are Ói mai d„m, cui nu, e interesul liberal nici s„ nu aib„!

Discriminarea pe criterii partinice din administra˛ia public„ are consecin˛e negative importante. Au fost introdu∫i Ón aparatul administrativ pe un singur criteriu, cel politic, oameni incapabili, dar Ónseta˛i de Ónavu˛ire. Dac„ Ón statele civilizate administra˛ia public„ Ónseamn„ un corp de elit„ de func˛ionari publici, la noi a ajuns s„ Ónsemne un corp de prieteni ai oamenilor zilei, prelungiri ale grupurilor de interese Ón bugetul public. Exemplul licita˛iilor publice este unul relevant. Func˛ionarii publici au ajuns s„ aib„ o singur„ specializare, aceea de organizator de licita˛ii publice. Direc˛iile financiare organizeaz„ licita˛ii pentru selectarea de firme care s„ aduc„ bani la bugetele locale, direc˛iile de rela˛ii cu publicul angajeaz„ firme private care s„ le Óndeplineasc„ sarcinile de serviciu ∫.a.m.d. Astfel s-a creat peste noapte o institu˛ie-parazit, cea a intermediarului.

Spiritul european, stima˛i colegi, este unul prin excelen˛„ ra˛ionalist, iar civiliza˛ia este doar o consecin˛„ a lui. Colegii portocalii au Ón˛eles gre∫it mesajul Europei. A-˛i cump„ra ultimele modele de ma∫ini, a face specula˛ii imobiliare f„r„ substan˛„, a te plimba printr-o ˛ar„ de s„r„ntoci cu Harley-Davidson nu este un comportament european. European este un administrator care ∫tie ce-i permite buzunarul, care ∫tie c„ numai Ómpreun„ cu to˛i semenii lui se poate civiliza, care nu angajeaz„ pe al˛ii s„-i fac„ treaba ∫i care ur„∫te anarhia pentru simplul motiv c„, etimologic, aceasta nu are principii.

Aceast„ anarhie din serviciile publice rom‚ne∫ti nu se potrive∫te cu regulile U.E. Principala noastr„ problem„ Ón acest moment devine cum s„ armoniz„m serviciile publice na˛ionale ∫i locale cu ambi˛iile de Óncadrare Ón spa˛iul european comun.

Dup„ cum ∫ti˛i, Ón ˛„rile membre ale Uniunii Europene exist„ o mare diversitate de servicii publice: servicii comunale, regii municipale sau intercomunale, Óntreprinderi publice na˛ionale, societ„˛i private Ón proprietate public„, mixt„ sau privat„, delegarea de servicii sau parteneriate public—privat. Aceast„ diversitate reprezint„ rezultatul istoriei, culturii, economiei ∫i alegerilor politice specifice fiec„rei ˛„ri. Nu se poate identifica o organizare-tip, ci doar reguli ∫i principii general aplicabile, adaptate contextului na˛ional, urm‚nd logica subsidiarit„˛ii.

Œn Rom‚nia, Óns„, se vinde tot, iar principiul liberal rom‚nesc pare a ne spune: îHaide˛i s„ privatiz„m statul!“ De altfel, e foarte simplu, Ól scoatem la licita˛ie!

Rev„z‚nd Programul de guvernare al Alian˛ei am avut viziunea unei erori strategice. Spiritul european Ónseamn„ unitate Ón diversitate. A Óncerca s„ copiezi f„r„ discern„m‚nt lucruri construite de al˛ii cu secole de trud„ nici nu poate avea un alt rezultat dec‚t unul formal.

S„ nu reform„m de dragul U.E. ∫i nici s„ nu Ómbr„c„m haine care nu ne vin, oric‚t de ∫ic ∫i scumpe ar fi! S„ diminu„m rolul statului, dar s„ facem din serviciile publice divizii de elit„! S„ nu arunc„m banii contribuabililor Ón conturi private pentru servicii pl„tite deja! ™i rom‚nii, ∫i U.E. vor substan˛„, iar trucul de imagine g„sit de guvernan˛i cu siguran˛„ nu va ˛ine mult.

S„ d„m substan˛„ institu˛iilor pe care le avem, s„ punem speciali∫tii Ón slujba cet„˛enilor ∫i s„ le garant„m independen˛a fa˛„ de grupurile de interese contrare intereselor sociale! Ar fi un aspect important pentru o Rom‚nie european„. Altfel, intrarea noastr„ Ón Uniune va fi doar de form„...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/29.IX.2006

îRepublic„ parlamentar„ versus republic„ preziden˛ial„“ Prin proiectul de modificare a Constitu˛iei ini˛iat de Partidul Na˛ional Liberal dorim o reform„ radical„ a clasei politice rom‚ne∫ti ∫i chiar a modului Ón care se face politic„. Vrem promovarea conceptului de republic„ parlamentar„, ∫i nu o republic„ preziden˛ial„.

Œn opinia Partidului Na˛ional Liberal, structura Parlamentului bicameral va fi men˛inut„, deoarece reprezint„ forma de organizare a Legislativului cea mai r„sp‚ndit„ Ón politica european„.

Camera Deputa˛ilor urmeaz„ s„ reprezinte na˛iunea Ón Óntregul ei.

Œn ceea ce prive∫te primul-ministru, prin proiectul de modificare discutat Ón interiorul P.N.L., acesta prime∫te votul de Óncredere al membrilor Camerei Deputa˛ilor dup„ desemnarea sa de c„tre pre∫edintele Rom‚niei ∫i este r„spunz„tor Ón fa˛a acestui for legislativ.

Senatul reprezint„ o camer„ de control ∫i ponderare, prelu‚nd func˛iile actualei Cur˛i Constitu˛ionale. Toate legile adoptate Ón Camera Deputa˛ilor sunt supuse Senatului spre ratificare. Acesta se pronun˛„ Ón maximum 30 de zile. Legea respins„ de Senat va fi trimis„ din nou spre deliberare Camerei Deputa˛ilor. Senatul are drept de veto absolut Ón ceea ce prive∫te guvernarea ∫i autonomia local„.

Œn ceea ce prive∫te pre∫edintele Rom‚niei, autoritatea acestuia nu ˛ine de ac˛iune, ci de control. De aceea consider„m c„ este oportun ca pre∫edintele s„ nu poat„ revoca primul-ministru, acest drept revenind Camerei Deputa˛ilor, prin mo˛iune constructiv„ de neÓncredere.

Trecerea la o republic„ preziden˛ial„, proiect care ne-ar Óndrepta spre spa˛ii geografice Óndep„rtate de Uniunea European„ (Congo), ar presupune modific„ri extinse la actuala Constitu˛ie. Cu excep˛ia tezelor referitoare la drepturile, libert„˛ile ∫i obliga˛iile cet„˛enilor, precum ∫i a ultimelor patru titluri, toate celelalte ar trebui modificate.

Totodat„, ∫i este lucrul cel mai important, av‚nd Ón vedere puterile sporite ale pre∫edintelui, ar trebui create mecanisme constitu˛ionale prin care acesta s„ fie Ómpiedicat s„ abuzeze de puterea pe care o are.

Declara˛ie politic„ asupra st„rii Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc

Modul haotic Ón care a fost preg„tit„ Ónceperea noului an ∫colar denot„ o total„ lips„ de profesionalism ∫i implicare a celor ce conduc Ón acest moment destinele Ónv„˛„m‚ntului.

La nivelul jude˛ului Sibiu, 80 de ∫coli nu au autoriza˛ie de func˛ionare din cauza st„rii avansate de degradare Ón care se afl„ cl„dirile care au ca destina˛ie Ónv„˛„m‚ntul. La acestea se adaug„ Ónc„ aproape 100 de institu˛ii de Ónv„˛„m‚nt care sunt revendicate, o parte din ele fiind deja ∫i retrocedate vechilor proprietari.

Noua lege a salariz„rii bugetarilor ∫i profesorilor Ónt‚rzie foarte mult ∫i despre acest fapt am tras semnale de alarm„ Ón ultima perioad„ prin interpel„ri adresate primului-ministru, ministrului educa˛iei ∫i cercet„rii, dar ∫i prin pozi˛ii publice.

Consider„m c„ puterea actual„, care este vizibil m„cinat„ de scandaluri interne, Ó∫i dovede∫te

incapacitatea de a ie∫i din impasul Ón care se afl„ ast„zi ∫coala rom‚neasc„.

Œn aceste condi˛ii, solicit„m s„ fie luate m„suri de urgen˛„ pentru redresarea situa˛iei ∫i demisia celor vinova˛i de degringolada Ón care se zbate educa˛ia.

La nivelul jude˛ului Sibiu, la bugetele locale nu sunt asigurate sumele necesare pl„˛ii salariilor dasc„lilor pe lunile septembrie, octombrie, noiembrie ∫i decembrie 2006, iar Ónceperea anului ∫colar ar putea Ónt‚rzia ∫i mai mult aici. Œn consecin˛„, ∫i promisiunile fa˛„ de profesori s-au dovedit a fi false, la fel ca ∫i multe altele ale Alian˛ei portocalii.

îŒn timp ce Óncaseaz„ «m„run˛i∫ul» din executarea crean˛elor, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului blocheaz„, prin incompeten˛„ profesional„ ∫i tergivers„ri, marea privatizare.“

De∫i se laud„ cu Óncas„ri Ón valoare de peste 70 milioane euro, rezulta˛i exclusiv din executarea crean˛elor, pre∫edintele A.V.A.S., R„zvan Or„∫anu, omite voit s„ adauge c„ suma se datoreaz„ exclusiv micii privatiz„ri — respectiv hale ∫i depozite, foste Agromecuri sau I.A.S.-uri insolvabile Ón economia de pia˛„. Activitatea prezent„ a Autorit„˛ii pentru Valorificarea Activelor Statului se rezum„, majoritar, la executarea silit„ a micilor datornici, falimentari Ón actuala structur„ economic„ de pia˛„ liber„, ∫i care Óncearc„ s„ salveze ce se mai poate salva dintr-o afacere preluat„ pe bazele materiale construite de comuni∫ti ∫i perpetuate Ón capitalism.

E∫ecurile r„sun„toare Ón Óncerc„rile de privatizare a marilor colo∫i industriali ai Rom‚niei au tocit din˛ii A.V.A.S.-ului, care acum Óncearc„ prin diverse manevre s„ ias„ cu fa˛a curat„ din penibilul Ón care s-a afundat. Dar c‚nd ai reu∫it, prin tergivers„ri ∫i am‚n„ri nejustificate de ani de zile ale privatiz„rii, s„ îpui pe butuci“ societ„˛i industriale emblematice este greu s„ mai fii o institu˛ie credibil„. Ce Óncredere mai pot avea Ón capacitatea profesional„ a A.V.A.S. miile de salaria˛i de la îNitramonia“ F„g„ra∫, de exemplu, care dup„ ani de Óncerc„ri de privatizare e∫uat„ afl„ cu stupoare din gura domnului R„zvan Or„∫anu, pre∫edintele Autorit„˛ii pentru Valorificarea Activelor Statului, c„ exist„ un plan B de privatizare. Tratative e∫uate, ani de priva˛iuni economice pentru salaria˛i, 16 miliarde lei lunar numai costurile de conservare ∫i brusc domnul Or„∫anu are o revela˛ie: avem un alt plan de privatizare, planul de rezerv„ B. Remarca ar st‚rni r‚sul dac„ nu ar fi fost rostit„ din gura a Ónsu∫i domnului pre∫edinte al A.V.A.S.

Domnilor de la A.V.A.S., v„ juca˛i cu destinele ∫i vie˛ile a mii de salaria˛i care de ani de zile a∫teapt„ o solu˛ie viabil„ pentru ca societ„˛ile unde lucreaz„ s„ reintre pe f„ga∫ul economic normal. Nu mai vorbesc de pierderile economice sau de imagine a Rom‚niei pe plan extern. îElectroputere“ Craiova este scoas„ la privatizare pentru a cincea oar„, îRulmentul“ Bra∫ov pentru a treia oar„, îNitramonia“ F„g„ra∫ este la a doua Óncercare, iar îTractorul“ Bra∫ov la a ∫asea Óncercare de privatizare e∫uat„.

Domnule pre∫edinte R„zvan Or„∫anu, chiar nu Ón˛elege˛i c„ strategia dumneavoastr„ este gre∫it„, incompeten˛a ∫i lipsa dumneavoastr„ de profesionalism, precum ∫i orgoliul de a decide dumneavoastr„ calea cea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/29.IX.2006 bun„ a privatiz„rii provoac„ daune imense ∫i nu aduc nici un beneficiu?!

Stima˛i colegi, exemplele mele ar putea continua, dar sunt sigur c„ fiecare dintre dumneavoastr„ ave˛i Ón jude˛ele pe care le reprezenta˛i cazuri mai mult sau mai pu˛in similare. De aceea Ómi permit ca de la aceast„ tribun„ s„ v„ lansez apelul ca, pentru binele economic al celor pe care Ói reprezent„m aici ∫i care Ónc„ mai lucreaz„ Ón societ„˛i Ón curs de privatizare, s„ ac˛ion„m pentru schimbarea din func˛ie a actualului pre∫edinte al Autorit„˛ii pentru Valorificarea Activelor Statului, domnul R„zvan Or„∫anu.

îAddendum la «Ghidul...» lui Radu Paraschivescu“ îPrincipii? Fleacuri! Omenie? Fleacuri!

Chiverniseala, pricopseala ∫i ciupeala — astea sunt principiile. Lipsa de omenie ∫i de caracter, asta e pecetia timpului nostru.

A nu g‚ndi la nimic, a nu sim˛i nimic, a nu iubi ∫i a nu voi nimic Ón afar„ de chiverniseala personal„ ∫i a nu te da Ón l„turi de la nimic ca s-o ajungi — iat„ maxima cea mai nalt„ a vie˛ii noastre publice“ a∫a se exprima cu amar„ ironie Caragiale despre vremurile sf‚r∫itului de secol al XIX-lea.

La Ónceput de secol XXI, îGhidul...“ lui Radu Paraschivescu este o replic„ la fel de exact„ a principiilor absente din vremurile noastre cuprinse de autism.

™i pentru c„ avem ∫i noi, dragi colegi, un capitol dedicat Ón aceast„ carte, Óndr„znesc s„ adresez cuvenite scuze autorului pentru c‚teva ad„ugiri despre VIP-ul politician.

Este prea bine ∫tiut c„ a∫a satirizate cum erau n„ravurile politicienilor din vremea lui Caragiale, ∫efii partidelor aveau titluri universitare recunoscute Ón toat„ Europa, maniere ∫i educa˛ie care deschideau u∫ile celor mai simandicoase saloane occidentale.

Incredibila realitate a vremurilor de ast„zi, supus„ fiind unei manipul„ri strig„toare la cer, pro˛„pe∫te Ón topul sondajelor de opinie personaje politice al c„ror grotesc nu ar fi avut loc nici Ón mahalaua lui Caragiale.

Anomalia acestor ierarhiz„ri comandate educ„ subliminalul rom‚nilor cu modelul ciob„nesc al noii tipologii de politician VIP.

Care ar mai fi motiva˛ia pentru genera˛iile de tineri politicieni Ón formare ai acestei ˛„ri s„-∫i doreasc„ s„ accead„ la titluri universitare, dac„ studiile sociologilor le acord„ cu indulgen˛„ ∫efilor de partide titra˛i procente dup„ bunul lor plac?!

Unica explica˛ie plauzibil„ pentru aceste anomalii din sondaje ar fi c„ executan˛ii lor au r„mas cu reflexele dinainte de 1989, c‚nd comenzile politice ale conduc„torilor agrama˛i le pretindeau s„-i plaseze Óntotdeauna pe locurile frunta∫e.

A∫adar, Ón îGhidul“ autorului mai este mult loc pentru politicienii care consider„ c„ lipsa de principii constituie un fleac.

î15 septembrie, cu c‚ntec!“

Anul acesta, 15 septembrie a fost un moment descriptibil prin trei cuvinte: haos, umilire, contradic˛ii. Actorii

principali, sindicatele ∫i ministerul, au c‚ntat, pe dou„ voci, acela∫i imn — degringolada din sistemul educa˛ional.

Mi-a fost jen„ s„ v„d miile de dasc„li (dac„ au fost 20.000 sau nu, doar ministrul H„rd„u ne poate spune) adunate la protest, scand‚nd ∫i strig‚nd pentru o via˛„ decent„. Toate astea, Ón vreme ce, din jil˛ul func˛iei sale, ministrul H„rd„u insista declar‚nd ferm ∫i calm c„ anul ∫colar va Óncepe la 15 septembrie. Cum po˛i s„ conte∫ti cu at‚ta vehemen˛„ realitatea?

Profesorii nu au blocat Ónceperea anului ∫colar, a∫a cum s-a insinuat, c„ci ∫coala a Ónceput de ieri. Doar simbolul Ónceperii ∫colii, 15 septembrie, a fost marcat de protest.

Este adev„rat, sumele alocate de Guvernul actual educa˛iei dep„∫esc tot ceea ce s-a oferit acestui domeniu de 17 ani Óncoace, dar ministerul de resort este cel care trebuie s„ vegheze la gestionarea corect„ a acestor sume. ™i tot ministerul de resort trebuie s„ fac„ Ón a∫a fel Ónc‚t soarta profesorilor s„ fie mai bun„.

Œn permanen˛„ oaia neagr„ a domeniilor finan˛ate Ón Rom‚nia, Ónv„˛„m‚ntul Ó∫i cere, cu decen˛„, drepturile. Profesorii nu au pus niciodat„ Ón pericol soarta copiilor, nici nu au blocat, Ón adev„ratul sens al cuv‚ntului, Ónceperea anului ∫colar. Au boicotat doar o semnifica˛ie, dar care trebuie s„ dea de g‚ndit celui Óns„rcinat s„ se ocupe de aceast„ chestiune de care depinde, Ón fond, s„n„tatea unei na˛ii.

Localitatea Ro∫ia Montan„ este situat„ la 81 kilometri de Alba Iulia ∫i 85 de kilometri de ora∫ul Deva, Ón regiunea denumit„ îPatrulaterul aurifer“, unde sunt concentrate principalele z„c„minte auro-argentifere din Mun˛ii Apuseni. Aici sunt peste 70 kilometri de galerii, din care 7 sunt din epoca roman„. Ro∫ia Montan„ se mai poate l„uda cu faptul c„ este cea mai veche localitate minier„ atestat„ documentar, cu o vechime de peste 2000 de ani.

Compania îRo∫ia Montan„ — Gold Corporation“, care este format„ prin asocierea îMinivest“ — S.A. Deva (19,3% din ac˛iuni), Gabriel Resources“ Ltd Canada (80,0% din ac˛iuni) ∫i ac˛ionari minoritari (0,7% din ac˛iuni), a ini˛iat un proiect care prevede Ónchiderea actualei exploat„ri miniere a firmei îMinivest“ (cu 775 de locuri de munc„) ∫i organizarea celei mai mari exploat„ri aurifere din Europa.

îRo∫ia Montan„ — Gold Corporation“ urm„re∫te extragerea unei cantit„˛i de aproximativ 300 de tone de aur ∫i 1.600 de tone de argint prin metoda excav„rilor la suprafa˛„.

Pentru extragerea aurului se folose∫te o tehnologie care se bazeaz„ pe extragerea acestuia prin tratarea minereului m„cinat cu solu˛ie de cianur„ de sodiu. Aceast„ tehnologie bazat„ pe extragerea aurului din minereu cu cianur„ pericliteaz„, Ón mod evident, mediul Ónconjur„tor. Accidentele similare (peste 30 numai Ón ultimii 16 ani) sunt relevante.

Dintre accidentele care au avut loc Ón ˛„ri unde a fost folosit procedeul, cele mai importante au fost Ón Statele Unite ale Americii, Guyana, Australia, Filipine, dar ∫i Ón zone mai pu˛in populate, unde pierderile de vie˛i omene∫ti au fost mult mai mici.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/29.IX.2006 Dintre aceste accidente, 72% s-au datorat defec˛iunilor de la baraje, 14% spargerilor de la conducte ∫i 14% au fost accidente de transport. Poate garanta cineva c„ la Ro∫ia Montan„ nu vor avea loc astfel de accidente? Odat„ produse accidentele, pedepsirea vinova˛ilor nu mai serve∫te nim„nui.

Un aspect demn de luat Ón seam„ este compatibilitatea proiectului cu legisla˛ia european„, Ón contextul candidaturii Rom‚niei pentru integrarea Ón Uniunea European„, av‚nd Ón vedere c„ metoda de separare a aurului cu cianur„ Óncalc„ Directiva 80/68/EEC din 17 decembrie 1979, referitoare la protec˛ia apelor subterane.

™i m„surile de str„mutare ∫i relocare impuse, pe care autorit„˛ile rom‚ne inten˛ioneaz„ s„ le ia Ómpotriva locuitorilor care refuz„ s„-∫i cedeze propriet„˛ile, Óncalc„ Ón mod flagrant art. 8 al Conven˛iei Europene a Drepturilor Omului.

Œn cazul aprob„rii proiectului, statul rom‚n ar putea beneficia de redeven˛e de exploatare Ón valoare de doar 2% din profitul care este estimat la 4,4 milioane de dolari anual. Singurele impozite Óncasate de statul rom‚n ar fi cele pe salariul angaja˛ilor, deoarece firma exploatatoare beneficiaz„ de scutiri de impozite pe o perioad„ de 10 ani, av‚nd Ón vedere c„ proiectul s-ar realiza Óntr-o zon„ declarat„ defavorizat„.

Beneficiile locuitorilor din zon„ sunt discutabile, deoarece locurile de munc„ pe care le creeaz„ acest proiect sunt Ón num„r mic, au caracter temporar ∫i lucrarea va atrage ∫i o popula˛ie venit„ din alte zone Ón c„utarea unui loc de munc„.

Va fi interesant de aflat care este pozi˛ia Guvernului Rom‚niei Ón mult discutata problem„ a exploat„rii miniere de la Ro∫ia Montan„ ∫i dac„ primul-ministru C„lin Popescu-T„riceanu este dispus s„ ri∫te, d‚ndu-∫i girul pentru un asemenea proiect.

îSun„ clopo˛elul, an ∫colar 2006—2007!“

Lumea postmodern„, de∫i se confrunt„ cu tot mai multe fenomene negative care decurg din deficitul de educa˛ie, este din ce Ón ce mai pu˛in preocupat„ de solu˛ionarea problemelor complexe specifice lumii ∫colii.

Con∫tient de aceast„ situa˛ie ∫i de mo∫tenirea dezastruoas„ l„sat„ de guvernarea liberalo-˛„r„nistodemocrat„ din perioada 1996—2000, guvernarea P.S.D. din 2000—2004 a considerat Ónv„˛„m‚ntul o prioritate na˛ional„ ∫i a ini˛iat o serie de programe, proiecte ∫i politici social-democrate pentru modernizarea procesului de Ónv„˛„m‚nt.

Dup„ 4 ani de guvernare social-democrat„, f„r„ exagerare ∫i retorism trebuie recunoscut c„ nu exist„ localitate Ón jude˛ele ˛„rii Ón care binefacerile ∫i realiz„rile noastre s„ nu fie prezente.

De∫i unii au ironizat ∫i subestimat unele ini˛iative ale Guvernului N„stase, cum ar fi: Programul îCornul ∫i laptele“, distribuirea de rechizite gratuite, manuale gratuite, sus˛inerea elevilor ∫i tinerilor pentru achizi˛ionarea unui calculator, burse — îBani de liceu“, locuri gratuite Ón tabere ∫colare, s„li de sport Ón num„r de 400, sute de mii de copii ∫i elevi sunt beneficiarii acestor programe.

Noi, social-democra˛ii, le-am oferit pre∫colarilor ∫i ∫colarilor un mediu prielnic de instruc˛ie ∫i educa˛ie, pun‚nd accent pe ∫colarizarea tuturor copiilor de 3—16 ani din orice mediu ∫i din toat„ ˛ara.

Am reu∫it s„ construim ∫i s„ refacem sute de ∫coli. Am dotat cu re˛ele de calculatoare 25+1 liceele ∫i grupurile ∫colare.

Au fost puse Ón practic„ programe guvernamentale cu finan˛are de la Banca Mondial„ pentru Ómbun„t„˛irea infrastructurii.

Astfel, Ón jude˛ul Ia∫i au fost demolate ∫i reconstruite 51 de ∫coli din chirpici. Din 52 de ∫coli din zid„rie, num„rul lor a fost redus de guvernarea portocalie la 26 de ∫coli mari, cu 8 s„li de clas„ care vor beneficia de repara˛ii capitale.

Din 125 de ∫coli din mediul rural, prin P.R.I.R., finan˛ate cu 90 milioane euro, propuse, s-au modernizat ∫i ref„cut par˛ial grupurile sanitare, instala˛iile electrice ∫i de Ónc„lzire, aduc˛iunile de ap„ doar la 80 de ∫coli. De asemenea, s-au dotat cu mobilier ∫colar prin Atelierul inter∫colar al I.S.J. Ia∫i. Prin Programul PHARE pentru SAM, 16 unit„˛i din jude˛ul Ia∫i beneficiaz„ de 700.000 de euro fiecare, majoritatea fiind din mediul rural. De asemenea, s-au licitat re˛ele de 15+1 calculatoare pentru ∫colile gimnaziale, s-a realizat de c„tre guvernarea portocalie a Alian˛ei D.A. doar 10+1 calculatoare ∫i numai pentru o parte din ∫coli.

Prognozele ∫i parteneriatele cu ∫colile europene au fost dezvoltate Ón peste 200 de unit„˛i ∫colare. Salariile cadrelor didactice Ón timpul Guvern„rii P.S.D. au fost dublate, numai Óntr-un singur an cre∫terea fiind de 32%.

S-a restructurat ∫i modernizat re˛eaua ∫colar„ prin Ónfiin˛area de grupuri ∫colare Ón localit„˛ile Vl„deni, Belce∫ti, R„duc„neni, Tib„ne∫ti, a Grupului ™colar pentru Turism ∫i Activit„˛i Hoteliere (Liceul Economic Nr. 3), a Liceului Waldorf ∫i a Liceului de nev„z„tori din T‚rguFrumos. Au fost puse bazele transform„rii SAM din ora∫ele H‚rl„u ∫i T‚rgu-Frumos Ón grupuri ∫colare tehnice.

Aceste c‚teva evalu„ri f„cute cu onestitate nu trebuie speculate politicianist, ci, dimpotriv„, trebuie apreciate ca manifest„ri ale exigen˛ei cu care social-democra˛ii au abordat problemele ∫colii.

Comparativ, putem afirma c„ Guvernarea P.S.D. a fost cea mai bun„ pentru Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc din ultimii 16 ani.

Actuala putere, Alian˛a D.A., prin promisiunile din campania electoral„ prefigura o vigoare ∫i un dinamism greu de imaginat Ón domeniul educa˛iei, garantate de pre∫edintele B„sescu prin flutura∫ii introdu∫i Ón cutiile po∫tale ale cet„˛enilor: dublarea salariilor cadrelor didactice, asigurarea de condi˛ii materiale decente; depolitizarea ∫i descentralizarea Ónv„˛„m‚ntului etc.

Ast„zi, septembrie 2006, dup„ doi ani de guvernare portocalie a monstruoasei Coali˛ii liberalo-democratoudemeriste, Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc este Ón pragul colapsului.

Œn primul r‚nd, Alian˛a D.A. nu respect„ Legea de alocare a fondurilor pentru Ónv„˛„m‚nt de 5% din P.I.B. pentru 2005—2006 ∫i 6% din P.I.B. pentru 2006—2007.

Œn al doilea r‚nd, nu-∫i respect„ promisiunile din campania electoral„, promisiuni mincinoase, demagogice

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/29.IX.2006 Ón care au crezut o bun„ parte din salaria˛ii Ónv„˛„m‚ntului.

Œn al treilea r‚nd, nu-∫i respect„ Programul de guvernare portocaliu aprobat de Parlament, mai mult chiar, nu ∫i-l mai recunosc.

Œn al patrulea r‚nd actuala Coali˛ie P.N.L.-P.D. persist„ Ón promisiuni mincinoase — fac referire la rectific„rile de buget — f„cute t‚rziu, numai pe h‚rtie.

Anul ∫colar 2006—2007 Óncepe Ón condi˛ii dezastruoase, situa˛ie recunoscut„ de guvernan˛ii portocalii: cl„diri care stau s„ cad„; cl„diri cu mult„ igrasie, f„r„ u∫i, ferestre, tavane; cl„diri care pun Ón pericol s„n„tatea ∫i siguran˛a copiilor; jum„tate din ∫coli sunt îfocare de microbi“, aspect recunoscut de ministrul s„n„t„˛ii E. Nicol„escu; spa˛ii ∫colare improvizate, insuficiente; foarte multe imobile revendicate (496); o jum„tate din unit„˛i nu au aviz sanitar de func˛ionare; lipsa acut„ de cadre didactice calificate; greva cadrelor didactice care, prin lupt„, Ó∫i cer dreptul la via˛„, drepturile salariale, deoarece cre∫terile preconizate de guvernan˛i nu acoper„ nici infla˛ia ∫i nici scumpirile utilit„˛ilor.

Mai mult, îtruditorii din Ónv„˛„m‚nt“ sunt ridiculiza˛i, jigni˛i, desconsidera˛i de c„tre pre∫edintele B„sescu ∫i premierul T„riceanu, fiind numi˛i îlipitori ale bugetului“.

Mai ad„ug„m lipsa locurilor Ón gr„dini˛e, nealocarea de norme didactice, desfiin˛area SAM Ón anumite comune.

Toate acestea vor conduce la cre∫terea num„rului de analfabe˛i Ón Rom‚nia.

Stima˛i colegi, profesori, Ónv„˛„tori, educatori, stima˛i p„rin˛i, dragi elevi ∫i tineri, cu toate necazurile pe care le tr„im ∫i de care o parte dintre noi suntem vinova˛i, via˛a merge Ónainte.

Pe 15 septembrie 2006 s-a p„∫it pe por˛ile ∫colilor larg deschise spre viitor, cu speran˛a c„ Ómpreun„ vom reu∫i s„ ni-l apropiem ∫i s„-l facem s„ lucreze pentru noi. Aceasta depinde de d„ruirea noastr„, elevi, cadre didactice, p„rin˛i, de truda pentru aflarea adev„rului, de osteneala la timpul potrivit, de perseveren˛„.

Dragi elevi, fi˛i Óndr„zne˛i Ón orice moment al vie˛ii voastre, sorbi˛i cu nesa˛ Ón˛elepciunea c„r˛ilor, Óndrepta˛i-v„ g‚ndul ∫i fapta spre acele lucruri care se pot realiza numai prin munc„ mult„ ∫i cinstit„.

Dragi elevi, venera˛i-v„ profesorii, deoarece sunt sprijinul Ón urcu∫ul dumneavoastr„ spre formare ∫i acumulare de cuno∫tin˛e. Niciodat„ s„ nu uita˛i recuno∫tin˛a ∫i respectul datorate dasc„lilor dumneavoastr„. Venera˛i-v„ la fel ∫i p„rin˛ii, chiar ∫i numai pentru simplul motiv c„ nu exist„ m„car un p„rinte care s„ nu doreasc„ fericirea copilului s„u.

Ca om de ∫coal„, ca fost inspector general ∫colar, ca membru al Comisiei de Ónv„˛„m‚nt din Camera Deputa˛ilor, voi depune toate eforturile pentru binele ∫colii rom‚ne∫ti.

Urez dasc„lilor, elevilor ∫i p„rin˛ilor s„n„tate, Ómplinirea celor mai Óndr„zne˛e n„zuin˛e, o activitate Ón ∫coal„ Ón bune condi˛ii, c‚t mai bun rod al unirii eforturilor ∫colii ∫i ale p„rin˛ilor!

Mult„ baft„ ∫i succese!

S„pt„m‚na urm„toare Rom‚nia va g„zdui un eveniment de o importan˛„ deosebit„: Sommet-ul Francofoniei.

Manifestarea ce se va desf„∫ura Ón Bucure∫ti, la Palatul Parlamentului, Ón perioada 28—29 septembrie ∫i care va fi precedat„ de reuniunile Consiliului Permanent al Francofoniei ∫i ale Conferin˛ei Ministeriale a Francofoniei va marca dou„ premiere: va fi primul Sommet organizat Ón Europa Ón alt„ ˛ar„ dec‚t Fran˛a ∫i, totodat„, va fi ∫i primul dup„ adoptarea noii Carte a Francofoniei.

Tema abordat„ Ón cadrul Conferin˛ei ∫efilor de stat ∫i de guvern av‚nd Ón comun limba francez„ se va referi la îTehnologiile informa˛ionale Ón educa˛ie“, fapt ce demonstreaz„ interesul acestei comunit„˛i de state din care cu m‚ndrie facem parte pentru dezvoltarea durabil„.

Importan˛a evenimentului, desf„∫urat la doar dou„ zile dup„ publicarea Raportului de ˛ar„ al Comisiei Europene, este cu at‚t mai mare cu c‚t la reuniune vor participa ∫i José Manuel Barroso, pre∫edintele Comisiei Europene, precum ∫i Olli Rehn, comisarul european pentru extindere.

Sper„m ca acest eveniment, cel mai amplu organizat Ón Rom‚nia din punct de vedere al infrastructurii, s„-∫i ating„ scopurile, at‚t cel politic, c‚t ∫i cel de imagine, urm‚nd s„ scrie noi pagini Ón istoria noastr„ contemporan„.

Este al doilea an consecutiv c‚nd elevii pierd bucuria Ónceputului de an ∫colar, bucurie r„pit„ de c„tre sindicatele din Ónv„˛„m‚nt prin boicotarea festivit„˛ii de deschidere a anului ∫colar 2006—2007.

Prima zi de ∫coal„ a adunat mii de profesori, dar nu Ón unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt, ci Ón strad„, numai Ón Bucure∫ti peste 8.000 de profesori ∫i-au sus˛inut revendic„rile Ón Pia˛a Revolu˛iei.

A fost o mare brambureal„ sindical„, pentru c„ p‚n„ Ón ultima clip„ at‚t elevii, c‚t ∫i p„rin˛ii au avut parte de o mare incertitudine Ón privin˛a Ónceperii anului ∫colar 2006—2007, unii profesori erau Ón strad„, al˛ii erau prezen˛i la clase, deci fiecare unitate ∫colar„ a urmat un scenariu propriu.

Profesorii sunt din nou nemul˛umi˛i de propunerile Guvernului pentru m„ririle de salariu, suma oferit„ de acesta fiind prea mic„. Dar s„ nu uit„m c„ noua criz„ creat„ nemul˛ume∫te p„rin˛ii elevilor care consider„ aceast„ grev„ o mare eroare, pentru c„ de fiecare dat„ cei care pierd sunt elevii.

Azi, 15 septembrie, clopo˛elul a sunat, dar nu Ón toate unit„˛ile ∫colare, este un alt Ónceput de an ∫colar controversat din vina sindicatelor, din vina unor profesori care ar trebui s„-∫i fac„ meseria de dasc„li, ∫i nu cea de grevi∫ti, pentru c„ de fiecare dat„ ace∫tia Ó∫i rezolv„ problemele folosindu-se de copii.

Noul an ∫colar Óncepe sub auspiciile unui nou conflict, o alt„ grev„ la Ónceput de an ∫colar nu face dec‚t s„ bulverseze procesul de Ónv„˛„m‚nt. Este sigur un c‚∫tig de imagine a liderilor de sindicat, dar pentru elevi ∫i ∫coala rom‚neasc„, categoric, nu!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/29.IX.2006 Nu trebuie s„ uit„m c„ deschiderea anului ∫colar era o s„rb„toare nu doar pentru elevi ∫i profesori, ci o s„rb„toare a Óntregii ˛„ri.

De ce se uit„ de fiecare c„ ∫coala este a doua cas„, iar dasc„lii sunt p„rin˛ii spirituali ai copiilor, de ce se uit„ mereu c„ ∫coala trebuie respectat„ ∫i iubit„, nu hulit„?!

Ce facem? Scoatem la v‚nzare Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc? De ce îclopo˛elul“ revendic„rilor sun„ numai Ón prima zi de ∫coal„? Pre∫edintele Traian B„sescu avea dreptate c‚nd a afirmat îc„ ∫coala nu este pentru copii, ci pentru profesori“. Liderii de sindicat au transformat ∫coala Óntr-un c‚mp de b„t„lie, Óntr-o lupt„ pentru grade ∫i salarii, dar cei care sufer„ ∫i pierd sunt elevii ∫i implicit sistemul de Ónv„˛„m‚nt rom‚nesc.

îPasiunile din fotbal ∫i politic„“

Conform sistemului nostru cultural, tot rom‚nul se pricepe la fotbal ∫i politic„. BineÓn˛eles, s„ le comenteze, s„ le analizeze, s„ discearn„ Óntre decizii bune ∫i.. mai pu˛in bune, ca s„ nu spun proaste!

De la cele dou„ domenii rom‚nul a∫teapt„ mult, speran˛ele sunt mari, iar aceasta ∫i datorit„ campaniilor promovate de cei care activeaz„ Ón cele dou„ domenii. Ambi˛iile, promisiunile, din c‚nd Ón c‚nd presta˛ia, au alimentat ∫i stimulat crearea unui orizont de a∫teptare uneori nejustificat... Pentru cei lucizi, capabili de judec„˛i îla rece“, a∫tept„rile sunt Ón limita rezonabilului, a posibilului. Dac„ n-ar fi exagerata pasiune, mul˛i ar accepta c„ minuni nu se fac de pe o zi pe alta, c„ performan˛a fotbalistic„ ∫i politic„ cere efort, timp, seriozitate ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, consecven˛„. ™i una, ∫i cealalt„ presupun etalarea valorii Óntr-un sistem de reguli relativ stabile. ™i-ntr-unul ∫i-n cel„lalt domeniu protagoni∫tii dau vina pe îarbitru“ atunci c‚nd realitatea de pe îteren“ nu este conform„ cu dorin˛a sau speran˛a lor. Arbitrul, cel care Ón confruntarea fotbalistic„ sau politic„ are decizia valid„rii unei ac˛iuni sau a sanc˛ion„rii îjuc„torilor“, are, la r‚ndul s„u, constr‚ngeri regulamentare de la care ar trebui s„ nu se abat„... Nici Ón fotbal, nici Ón politic„ nu este rezolvat„ situa˛ia Ón care îarbitrul“ este partizanul, simpatizantul uneia dintre p„r˛ile aflate Ón competi˛ie!

Normal, fa˛„ de ace∫tia ∫i arbitrul ∫i-a format un orizont de a∫teptare, dore∫te s„-i fie Óndeplinit, iar de aici p‚n„ la a îfluiera“ Ón favoarea celor pe care-i sus˛ine este doar un pas! Un pas Ón afara regulamentului, a moralei sau a competen˛elor... Comportamentul corect i-ar cere s„ se recuze, fiind Ón mod evident Ón conflict de interese... Dar c‚˛i o fac? Pasiunea Óntunec„ deseori min˛ile ∫i dorin˛a de victorie cu orice pre˛ Ónfr‚nge regulamentul. C„ victoria oferit„ de arbitru nu aduce automat ∫i valoare, nu mai conteaz„. Galeria este satisf„cut„, simpatizan˛ii mul˛umi˛i ∫i victoria devine una de palmares. Odat„ r„ul fiind Ónf„ptuit, mul˛i vor c„uta s„ ob˛in„ astfel de victorii facile nu prin presta˛ie, valoare, d„ruire, competen˛e, ci prin m„sluirea rezultatului, prin atragerea bun„voin˛ei arbitrului...

™i Ón fotbal, ∫i Ón politic„ este vorba de manipulare ∫i nimic mai mult! ™i Ón fotbal, ∫i Ón politic„, efectul pe termen lung nu poate fi altul dec‚t acela de compromitere a îregulamentului“ ∫i sc„derea Óncrederii Ón îjuc„tori“.

Pe termen lung, cu to˛ii vor constata ceea ce ∫i ast„zi este vizibil: Ómp„ratul este gol! Poate doar satisfac˛ia unor victorii, chiar trucate, dar care vin Ón limitele orizontului de a∫teptare, pot explica orbirea de care sufer„ cei care le tolereaz„...

Mai devreme sau mai t‚rziu, cu to˛ii vom accepta c„ f„r„ fairplay totul cade Ón derizoriu ∫i c„ aranjamentele de culise ne Ómpiedic„ s„ progres„m... Œn ultim„ instan˛„, este vorba de banalul furt al propriei c„ciuli! Din p„cate, acest lucru nu este constatat imediat, dar momentul adev„rului, odat„ ∫i odat„, tot vine! ™i cum adev„rul exist„, indiferent c„ ne place sau nu, acesta (adev„rul!) poate s„ creeze mari decep˛ii... A∫adar, aviz amatorilor de... îmeciuri trucate“!

Pe data de 15 septembrie a Ónceput un nou an ∫colar. ™i, ca Ón fiecare an, aceast„ zi este Ónc„rcat„ de emo˛ii, speran˛e ∫i planuri de viitor. Sunt emo˛ii at‚t pentru ∫colari, fie ei boboci, elevi de gimnaziu sau proaspe˛i liceeni, dar ∫i pentru p„rin˛i ∫i cadre didactice.

Anul acesta, prima zi de ∫coal„ a fost marcat„ de nemul˛umiri ale sindicatelor din Ónv„˛„m‚nt ∫i ale cadrelor didactice, de negocieri Óntre Guvern ∫i sindicate cu privire la drepturile salariale ale cadrelor din Ónv„˛„m‚nt. Cu toate acestea, prima zi de ∫coal„ Ó∫i va p„stra Óntotdeauna unicitatea ei.

Pentru ∫colarii ∫i elevii apar˛in‚nd etniei ru∫ilor lipoveni au fost ∫i emo˛ii legate de posibilitatea studierii limbii materne Ón ∫coli ∫i de aprofundarea culturii ∫i tradi˛iei str„mo∫e∫ti pe b„ncile ∫colii, Óndruma˛i de profesori ru∫i lipoveni pasiona˛i ∫i dedica˛i promov„rii culturii ∫i limbii ruse Ón r‚ndurile copiilor no∫tri.

Persoane reprezentative ale etniei noastre au participat la deschiderea anului ∫colar Ón toate unit„˛ile unde studiaz„ copiii no∫tri: reprezentan˛i ai inspectoratelor ∫colare jude˛ene, precum ∫i oficialit„˛i din partea prim„riilor ∫i consiliilor jude˛ene. Ne-a bucurat aten˛ia acordat„ de invita˛i ∫i ∫colilor unde, prin tradi˛ie, studiaz„ copiii apar˛in‚nd diferitelor minorit„˛i na˛ionale.

Pentru ru∫ii lipoveni promovarea culturii, studierea limbii ruse ∫i educarea tinerei genera˛ii Ón spiritul tradi˛iilor ∫i obiceiurilor caracteristice sunt prioritare, de aceea punem un mare accent pe Ónfiin˛area Ón unit„˛ile ∫colare a claselor de limb„ matern„ pentru etnicii ru∫i lipoveni.

Apreciem faptul c„ Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii a facilitat ∫i sus˛inut crearea unor noi grupe de elevi care s„ studieze limba rus„ ca limb„ matern„. Aceast„ realizare se datoreaz„ ∫i faptului c„ din ce Ón ce mai mul˛i p„rin˛i apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale au solicitat, prin campanii sus˛inute de str‚ngere de semn„turi, introducerea Ón programa ∫colar„ a orelor de studiere a limbii materne. Ne bucur„m c„ efortul p„rin˛ilor a dat roade Ón unele localit„˛i precum Tulcea, unde locuiesc ∫i studiaz„ Ón ∫coli mul˛i copii apar˛in‚nd etniei noastre, prin crearea unor noi grupe de limb„ matern„.

Sub acest aspect, putem spune c„ anul ∫colar a Ónceput sub bune auspicii Ón c‚teva localit„˛i din ˛ar„ unde studiaz„ etnicii ru∫i lipoveni. Unele ∫coli continu„ s„ aib„ Ón programa ∫colar„ ore de limb„ matern„, alte ∫coli, precum cele din Boto∫ani, Gala˛i, Suceava ∫i Tulcea, au creat grupe noi de limb„ matern„ Ón gr„dini˛e ∫i ∫coli.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/29.IX.2006 Sper„m c„ va exista cooperare Óntre toate cadrele didactice, indiferent de originea etnic„, Ón derularea actului educa˛ional f„r„ probleme, greut„˛i ∫i piedici, c„ci numai prin colabor„ri sus˛inute Óntre noi to˛i, prin sprijin ∫i ajutor reciproc putem face din actul educa˛ional multietnic ∫i interetnic un etalon al drepturilor ∫i oportunit„˛ilor egale la educa˛ie.

îStrategia Ónl„tur„rii ministrului ap„r„rii“

Odiseea ministrului ap„r„rii, domnul Teodor Atanasiu, continu„ ∫i tot ceea ce se Ónt‚mpl„ frizeaz„ absurdul. Dup„ o prim„ analiz„ a reie∫it c„ toat„ ac˛iunea — decizia de a se da curs la dou„ pl‚ngeri penale Ómpotriva Domniei Sale ∫i suspendarea din func˛ie — a avut o puternic„ component„ politic„, Ón fapt, o reac˛ie la propunerea P.N.L. de retragere a trupelor rom‚ne din Irak, propunere care a venit Ón Ónt‚mpinarea voin˛ei a peste 60% dintre rom‚ni, care solicitau retragerea de pe acest teatru de opera˛iuni.

Cu o vitez„ mai mult dec‚t suspect„, care nu a func˛ionat deloc Óntr-o alt„ situa˛ie, cea a pl‚ngerilor penale Ómpotriva ministrului Radu Berceanu, Parchetul General a trimis comisiei preziden˛iale constituite Ón baza Legii r„spunderii ministeriale dosarul Atanasiu, dosar care nu con˛ine nimic Ón afara celor dou„ pl‚ngeri penale ∫i a unor articole din ziare. Œn fapt, articolele respective nu reprezint„ dec‚t relat„ri ale evenimentelor ∫i Ón nici un caz dezv„luiri sau probe care s„-l incrimineze pe ministru. Œn baza acestui îdosar“, comisia preziden˛ial„ a propus ∫efului statului s„ Óncuviin˛eze declan∫area procedurilor penale.

Ieri, ministrul ap„r„rii a fost audiat la Parchetul Militar. La dosar nu exist„ nici o fil„ Ón plus. Acest element m„ face s„ cred c„ ne afl„m Ón fa˛a unei strategii bine puse la punct de for˛e oculte, care vizeaz„ direct portofoliul de ministru al domnului Teodor Atanasiu. Se ∫tie, interimatul la minister nu poate dura dec‚t maximum 45 de zile. Sunt convins c„ vom asista la cercet„ri premerg„toare care vor dura peste acest termen. Se va afirma c„, ˛in‚nd cont de specificul cazului, procedurile de ob˛inere a datelor dureaz„, dup„ care se va spune c„ nu exist„ probe care s„-l incrimineze pe domnul Atanasiu ∫i acesta va fi declarat nevinovat ∫i nu va fi trimis Ón judecat„. Nimeni nu va putea aduce vreo acuza˛ie Parchetului. Dar domnul Atanasiu Ó∫i va pierde postul, pentru c„ se va dep„∫i termenul de 45 de zile. Cu siguran˛„ aici se va ajunge ∫i Ón acest caz, componenta politic„ va fi ∫i mai vizibil„.

Pe Óntreg parcursul evenimentelor s-a Ónregistrat un lan˛ al neregulilor. Œn prima faz„, Parchetul General, ˛in‚nd cont de faptul c„ nu exist„ elementele constitutive ale infrac˛iunii de abuz Ón serviciu, trebuia s„ resping„ pl‚ngerile penale ∫i s„ nu sesizeze comisia preziden˛ial„.

Comisia preziden˛ial„ trebuia s„ ˛in„ cont de faptul c„ la dosar nu exist„ absolut nicio prob„, drept consecin˛„ nu trebuia s„ propun„ pre∫edintelui s„ aprobe declan∫area procedurilor penale. f n‚nd cont de inexisten˛a probelor ∫i de inexisten˛a elementelor referitoare la infrac˛iunea pentru care a fost acuzat ministrul ap„r„rii, ∫eful statului putea s„ nu aprobe declan∫area cercet„rilor penale.

Parchetul militar ar fi trebuit dup„ prima audiere s„ Ónchid„ cazul. Œn ultim„ instan˛„, Parchetul Militar va fi cel acuzat c„ a contribuit la prelungirea f„r„ rost a verific„rilor prealabile.

Œmi pun Óntrebarea, de la acest microfon, cine va r„spunde pentru faptul c„ un om nevinovat ∫i-a pierdut postul?! Œmi este team„ c„ nimeni nu Ó∫i va asuma r„spunderea.

La 16 septembrie 2006, Rom‚nia ∫i Republica Ungar„ au aniversat 10 ani de la semnarea, la Timi∫oara, a Tratatului de Ón˛elegere, cooperare ∫i bun„ vecin„tate dintre Rom‚nia ∫i Republica Ungar„, care a intrat Ón vigoare la 27 septembrie 1996.

Tratatul politic reprezint„ fundamentul dezvolt„rii rela˛iilor bilaterale, Ón toate domeniile ∫i la toate nivelurile, Óntre dou„ state vecine, cu destin european ∫i euroatlantic. Œn baza acestui tratat a fost creat„ Comisia Mixt„ de Colaborare ∫i Parteneriat Strategic, a c„rei pre∫edin˛ie este asigurat„, pentru ambele p„r˛i, de c„tre mini∫trii afacerilor externe. Activitatea celor 11 comitete de specialitate din structura Comisiei mixte acoper„ Óntreg spectrul cooper„rii bilaterale: cooperarea dintre cele dou„ diploma˛ii, cooperarea Ón domeniile justi˛iei ∫i afacerilor interne, ap„r„rii na˛ionale, Ón domeniile culturii, educa˛iei ∫i tineretului, cooperarea pentru asigurarea drepturilor culturale ∫i lingvistice ale minorit„˛ilor din cele dou„ ˛„ri, cooperarea economic„ ∫i Ón domeniile mediului, muncii ∫i securit„˛ii sociale, s„n„t„˛ii, agriculturii, dezvolt„rii infrastructurii ∫i dezvolt„rii regionale.

Prin Declara˛ia privind cooperarea ∫i parteneriatul strategic rom‚no-ungar pentru Europa Ón secolul al XXI-lea, semnat„ la Budapesta la 29 noiembrie 2002, rela˛iile bilaterale au dob‚ndit o nou„ dimensiune.

La 20 octombrie 2005 a avut loc o premier„ Ón istoria rela˛iilor dintre Rom‚nia ∫i Republica Ungar„, precum ∫i Ón istoria regiunii, prin organizarea, la Bucure∫ti, a primei ∫edin˛e comune a celor dou„ guverne. ™edin˛ele comune ale celor dou„ guverne, av‚nd ca obiectiv dezvoltarea parteneriatului strategic dintre cele dou„ state aliate Ón cadrul N.A.T.O. ∫i viitori parteneri Ón cadrul Uniunii Europene, se organizeaz„ anual, fiind preg„tite de consult„rile mini∫trilor afacerilor externe, respectiv de sesiunea Comisiei mixte. Aceste mecanisme de cooperare bilateral„ confer„ specificitate, eficien˛„ ∫i consisten˛„ cooper„rii dintre cele dou„ ˛„ri, fiind astfel expresia punerii Ón practic„ a obiectivelor tratatului de baz„ Óncheiat Ón 1996, document politico-juridic cu caracter programatic pentru dezvoltarea rela˛iilor bilaterale dintre Rom‚nia ∫i Ungaria.

Pe 16 septembrie 2006, la 10 ani de la semnarea Tratatului de baz„ cu Republica Ungar„, Rom‚nia se preg„te∫te s„ adere la Uniunea European„, la finalul unui proces pe parcursul c„ruia sprijinul Ungariei s-a manifestat Ón mod constant. Definitorie pentru evolu˛ia pozitiv„ a raporturilor rom‚no-ungare din ultimii ani, fondate pe valorile ∫i principiile promovate de tratatul din 1996, este viziunea comun„ a orient„rii rela˛iilor bilaterale spre viitor. Rom‚nia ∫i Ungaria, ca viitori parteneri Ón cadrul Uniunii Europene, sunt chemate s„ se afirme ca vectori ai stabilit„˛ii, securit„˛ii ∫i prosperit„˛ii Ón Europa Central„ ∫i de Sud-Est.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/29.IX.2006

## îMoartea lebedei“

Dac„ dansul gra˛ios ∫i plin de semnifica˛ii mistice al lebedei a inspirat opere memorabile, f„c‚nd celebri compozitori, mae∫tri de balet, cinea∫ti, dar mai ales ginga∫e balerine, Ón ultimele s„pt„m‚ni asist„m la agonia celei mai g„l„gioase, mai moraliste ∫i mai guralive reprezentante feminine din via˛a public„ — Mona Musc„. Œn perioada ei de glorie, eram intoxica˛i de c‚teva ori pe zi la televiziune, la radio, Ón presa scris„, la cursurile de var„, de toamn„ ∫i de iarn„ ale tinerilor ∫i b„tr‚nilor, b„rba˛ilor, femeilor, copiilor ∫i pensionarilor, Ón vacan˛e, Ón concediu, Ón ∫omaj, la buletinul meteorologic ∫i la Ora satului cu maxime ∫i aforisme din tr„irea ∫i crea˛ia sa intelectual„. Mai lipsea doar rolul de div„ Óntr-un film regizat de Sergiu Nicolaescu, dar au existat deosebiri de opinie cu privire la culoarea costumelor: portocaliu, albastru sau ro∫u, cu s„ge˛i, cu sau f„r„ trandafiri....

Excesul de populism, debitul verbal otr„vit, aerele doctorale cu privire la trecut, prezent ∫i viitor, indica˛iile de guru feminin pe teme politice, economice, sociale ∫i culturale, negarea perioadei de dinainte de 1989, Ón care a ajuns la maturitate ∫i a devenit aproape om, au caracterizat recitalurile televizate prin care rom‚nii erau Óndemna˛i s„-∫i nege propria existen˛„.

Falsa biografie i-a fost Óns„ fatal„. Colaborarea cu îSecu“ i-a Óntrerupt cariera. Regretele ei sunt tardive ∫i neavenite iar onoarea i-a fost ∫ifonat„, precum cea a coanei Joi˛ica. Degeaba trimite misive lacrimogene la comisari ai Uniunii Europene cu cererea abil insinuat„ de a fi salvat„ de c„tre C„∫tile Albastre, c„ci a fost debarcat„ definitiv de rivalul ei politic, devenit ∫ef de partid ∫i prim-ministru.

La por˛ile conducerii liberale, coada este lung„, lupii tineri a∫teapt„ ca îb„tr‚nii“ s„ fie devora˛i ori trecu˛i pe linia moart„. Mircea Ionescu-Quintus, pre∫edintele de onoare al P.N.L., a fost determinat s„ restituie, îonorurile“ care i-au fost conferite la ceremonia de retragere din func˛ie. Pu˛in a lipsit s„ nu fie ∫i el mazilit precum Ioan Ghi∫e ∫i Mona Musc„. Genera˛ia minorilor anului rena∫terii liberale — 1989 — vrea s„ ∫tearg„ istoria partidului de care s-a ag„˛at cu disperare pentru a dob‚ndi legitimitate Ón via˛a public„. Ace∫tia n-au apucat s„ fac„ ∫coal„ adev„rat„ ∫i s„ ocupe prin for˛e proprii un loc de munc„. S-au trezit direct politicieni, ajuta˛i de Mami˛ica ∫i tanti Mi˛a, ori de un t„tic sau un conu Leonida la fel de grijuliu pentru viitorul progeniturii.

S-ar p„rea c„ Mona Musc„ este ajutat„ s„ treac„ Ón anonimat din lumea lui de c„tre Ludovic Spiess, pe care ea l-a f„cut s„ treac„ Ón eternitate. Diferen˛a este c„ decedatul este mai viu Ón con∫tiin˛a rom‚nilor ∫i Ón istoria mondial„ a muzicii, Ón care a excelat p‚n„ la ultima suflare.

Leb„da s-a dovedit a fi o... Musc„, posesoare de angajament la îSecu“ ∫i de pensie de parlamentar. Tot i-a fost de folos zbaterea ei pentru Legea lustra˛iei, a C.N.S.A.S. ∫i a privilegiilor celor ale∫i. Poate o recupereaz„ Traian B„sescu ∫i o vom urm„ri din nou cu sufletul la gur„ pe micile ecrane Ón calitate de consilier preziden˛ial sau purt„tor de vorbe mistice, a∫a cum a ren„scut Elena Udrea. Ori va conduce poate o gr„dini˛„ de tinere speran˛e... liberale. Dac„ vom tr„i... bine, vom vedea!

Iat„ c„ Ministerul Integr„rii Europene a finalizat subprogramul îDezvoltarea ora∫elor prin stimularea activit„˛ilor Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii“, care are ca scop dezvoltarea economic„ urban„, prin cre∫terea activit„˛ilor economice desf„∫urate de Óntreprinderile mici ∫i mijlocii.

Subprogramul a vizat crearea condi˛iilor pentru ca unele ora∫e mici ∫i mijlocii s„ devin„ poli industriali, care s„ atrag„ popula˛ia din mediul rural Ón activit„˛i industriale, accelerarea dezvolt„rii economice a ora∫elor prin m„rirea fluxului de capital investi˛ional, cre∫terea contribu˛iei Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii la crearea de noi locuri de munc„, cre∫terea investi˛iilor Ón sectorul privat, diversificarea ∫i Ómbun„t„˛irea produselor ∫i serviciilor ∫i sporirea competitivit„˛ii produselor autohtone.

Œn urma finaliz„rii acestui program, au fost realizate investi˛ii directe Ón Óntreprinderi mici ∫i mijlocii Ón valoare de 79.700 mii RON (cu 50% fonduri de la bugetul de stat), dintre care au fost Ónfiin˛ate 45 de Óntreprinderi mici ∫i mijlocii ∫i au fost dezvoltate alte 150. Programul a avut ca rezultat crearea a 2.500 de locuri de munc„.

Domeniile de activitate pentru care s-a acordat finan˛are sunt: industria prelucr„toare (fabricarea produselor din lemn, industria alimentar„, fabricarea articolelor de Ómbr„c„minte, fabricarea produselor din material plastic, fabricarea de construc˛ii metalice, fabricarea materialelor de construc˛ii, fabricarea de materiale sanitare), hoteluri ∫i turism, Óntre˛inerea ∫i repararea autovehiculelor, precum ∫i activit„˛i ale bazelor sportive. Œn total, au fost finan˛ate 112 proiecte, derulate Ón 48 de ora∫e.

Salut„m aceast„ ac˛iune a Guvernului ∫i sper„m s„ urmeze altele, deoarece Rom‚nia are nevoie de astfel de proiecte ce vizeaz„ dezvoltarea economic„ urban„ ∫i nu numai.

Declara˛ie politic„ privind organizarea ∫i desf„∫urarea alegerilor pentru Parlamentul European

Permite˛i-mi s„ semnalez una dintre priorit„˛ile legislative din aceast„ sesiune parlamentar„. M„ refer aici la necesitatea adopt„rii cadrului legal pentru organizarea ∫i desf„∫urarea alegerilor reprezentan˛ilor Rom‚niei Ón Parlamentul European.

De la semnarea Tratatului de aderare, aceast„ chestiune fie a fost l„sat„ pe un plan secund, fie a fost tratat„ de o manier„ politicianist„, superficial„.

Doresc s„ v„ semnalez dou„ aspecte de principiu care trebuie luate Ón considerare:

— acest act legislativ trebuie adoptat Ónainte de sf‚r∫itul acestui an, pentru ca alegerile s„ se desf„∫oare pe o baz„ legal„;

— modelul de scrutin ar trebui s„ reflecte inten˛ia noastr„ de a moderniza ∫i democratiza procedura de alegere a reprezentan˛ilor Rom‚niei.

Primul aspect scoate Ón eviden˛„ caracterul prioritar al adopt„rii unei legi de reglementare a modului de alegere a reprezentan˛ilor Rom‚niei Ón Parlamentul European. Œn situa˛ia Ón care Comisia European„ d„ îlumin„ verde“ pentru 1 ianuarie 2007 ∫i procesul de ratificare a Tratatului de aderare se va fi Óncheiat p‚n„ la finele acestui an, Rom‚nia trebuie s„ organizeze aceste alegeri

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/29.IX.2006 Ón primul an de la aderare, adic„ p‚n„ cel mai t‚rziu la 31 decembrie 2007.

Ca urmare, este cazul s„ l„s„m pentru mai t‚rziu subiectele politicianiste din dezbaterea public„ ∫i s„ ne concentr„m asupra problemelor care privesc cu adev„rat interesul Rom‚niei ∫i al cet„˛enilor ei. Œn acest context, al doilea aspect care trebuie luat Ón considerare se refer„ la stabilirea modalit„˛ii de desf„∫urare a scrutinului.

Partidul Social Democrat a propus, cu aceast„ ocazie, primul pas spre votul uninominal, scrutinul reprezent„rii propor˛ionale cu vot preferen˛ial, dup„ modelul practicat Ón Austria, Belgia, Danemarca, Italia ∫i Olanda. Rom‚nia ar urma s„ fie Ómp„r˛it„ Ón 8 circumscrip˛ii electorale, pentru ca reprezentan˛ii no∫tri Ón Parlamentul European s„ aib„ o legitimizare profund„ din partea comunit„˛ilor pe care le vor servi, deodat„ cu comunitatea na˛iunii rom‚ne.

O chestiune deosebit de important„ Ón dezbaterea privind alegerea reprezentan˛ilor pentru Parlamentul European este ∫i preg„tirea Parlamentului Rom‚niei ∫i a celorlalte institu˛ii ale statului pentru a participa efectiv la decizia privind construc˛ia european„. Œn mod cert, cu actuala form„ de organizare a forului legislativ rom‚nesc nu putem s„ ne mai prezent„m dup„ aderarea la U.E. Este necesar„ o reformare ∫i modernizare a procedurilor legislative, a metodologiei elabor„rii proiectelor legislative ∫i a rela˛iei puterii legislative cu celelalte puteri ale societ„˛ii.

Acestea au fost principalele propuneri pe care Partidul Social Democrat le-a f„cut pentru Legea organiz„rii ∫i desf„∫ur„rii alegerilor pentru Parlamentul European.

De aceea, v„ propun s„ Óncepem dezbaterile asupra acestei teme, dac„ nu dorim s„ ajungem Ón Uniunea European„ cu un cadru legislativ de profil cunoscut doar de birocra˛i ∫i cercuri Ónguste de interese politice.

Declara˛ie politic„: îArmata va fi trimis„ s„ culeag„ porumbul?“

Armata rom‚n„ se confrunt„ cu o criz„ mai profund„ dec‚t cea din 1997, c‚nd, vezi Doamne, au fost declan∫ate simultan mai multe anchete pentru aflarea adev„rului despre evenimentele din ’89. Œn Rom‚nia, la capitolul siguran˛ei na˛ionale este la mod„ interimatul, fie c„ vorbim de S.R.I., S.I.E., D.G.I.A. etc. Dar cum ar putea fi altfel c‚nd puterea tot la trei fraze aminte∫te de alegeri anticipate, d‚nd impresia aceluia∫i provizorat?!

La Ónceputul verii, ministrul Teodor Atanasiu anun˛a fericit pe oricine era dispus s„-l asculte c„ nu are de ce s„-∫i dea demisia, pentru c„ Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale ∫i-a f„cut pe deplin datoria, astfel c„ a∫teapt„ chiar felicit„ri. Acum, c„ a fost suspendat din func˛ie, chiar Ól felicit„m.

Œns„ ceea ce doresc s„ remarc este faptul c„ evenimentele din ultimul timp au afectat profund credibilitatea Armatei, cu consecin˛e importante Ón plan intern ∫i extern. Cred c„ acest mod de gestionare a problemei ne d„ dovada unei profunde incompeten˛e ∫i incapacit„˛i de Ón˛elegere a fenomenului ap„r„rii ∫i a exigen˛elor de securitate na˛ional„.

Conflictul dintre pre∫edintele Traian B„sescu ∫i premierul C„lin Popescu-T„riceanu a devenit de notorietate, inclusiv pe plan interna˛ional, iar acum toat„

lumea ∫tie c„ la Bucure∫ti nu se vorbe∫te pe un singur ton nici m„car atunci c‚nd este vorba despre interesul na˛ional al Rom‚niei.

La propunerea de retragere a trupelor din Irak, pre∫edintele Traian B„sescu afirma c„ ini˛iativa reprezint„ îun puci anti-Rom‚nia, nu anti-B„sescu“.

îDecapitarea“ de la Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale este oare puci anti-T„riceanu sau Ómpotriva siguran˛ei na˛ionale?

Nu ar fi exclus ca dup„ ce ne retragem trupele ∫i din Irak, ∫i din celelalte teatre de opera˛iuni, ar„t‚nd lumii Óntregi ce parteneri serio∫i suntem, s„ ne trimitem solda˛ii profesioni∫ti s„ culeag„ cucuruz ∫i cartofi pe plaiurile mioritice. Ai no∫tri militari de carier„ nu vor mai avea nevoie de exerci˛ii aplicative, dedic‚ndu-∫i activitatea doar campaniei de recoltare, folosind cartofii pe post de grenade! Ce Afganistan, Irak sau alte teatre de r„zboi? De ce s„ ar„t„m partenerilor N.A.T.O. c„ putem fi al„turi de ei Ón Liban? Pentru rom‚ni, adev„ratele lupte se dau acas„... Sunt luptele fratricide dintre P.N.L. ∫i P.D., dintre dou„ palate avide de imagine ∫i putere.

Nici nu mai ∫tim dac„ P.N.L. a str‚ns semn„turi pentru retragerea din Irak sau pentru demiterea lui Atanasiu! Dar, oare, mai conteaz„ cine este cu numele la Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale, dac„ ne g‚ndim c„ nu domnul Atanasiu a fost comandatul armatei, ci ∫eful Marelui Stat Major, iar comandantul suprem al for˛elor armate este pre∫edintele B„sescu?!

De cine va mai asculta oare soldatul rom‚n? Va primi ordinele din c‚rciumi bucure∫tene sau de pe litoral?

Noroc c„ suntem sub cupola N.A.T.O. ∫i partenerii no∫tri nu ne-ar l„sa la nevoie, m„car pentru faptul c„ nu-∫i permit s„ se decredibilizeze pe plan interna˛ional.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îDespre clasa politic„ rom‚neasc„ ∫i caii vechi ai politicii rom‚ne∫ti“

Œn aceste zile, agitate Ón continuare din punct de vedere politic, unii dintre noi, mai tinerii politicieni, ajungem s„ ne Óntreb„m ce Ónseamn„ politica pentru unii dintre cei care o practic„. De foarte mul˛i ani, clasa politic„ care s-a aflat la guvernare a folosit aceast„ politic„ doar pentru propriile interese, doar pentru a-∫i umple ∫i Óngro∫a conturile din b„nci, doar pentru binele propriu ∫i al grupurilor de interese Ón numele c„rora activeaz„. Am ajuns Ón a∫a fel ca Ón aceste momente clasa politic„, Ón care ∫i noi, cei tineri, ne afl„m, implicit, s„ fie una bolnav„, s„ fie una privit„ cu foarte mult„ neÓncredere de c„tre cet„˛ean, pe care nu-l mai intereseaz„ sub nici o form„ ce se mai poate face Ón societatea rom‚neasc„ Ón ceea ce prive∫te clasa politic„.

Œn aceste zile, observ„m cum unii dintre colegii no∫tri politicieni declan∫eaz„ un nou scandal, cel al datoriilor neachitate, Datorii care au r„mas Ónc„ din urm„ cu doi ani de zile, datorii care ar fi trebuit achitate, a∫a cum fiecare om normal se preocup„ s„ ∫i le achite. Conform practicilor P.S.D.-iste, datoriile se acoper„ ele singure, de c„tre al˛ii! Œntotdeauna existau persoane preg„tite ∫i mai mult dec‚t dornice s„ le achite Ón schimbul anumitor func˛ii sau posturi.

Oameni care-∫i spun îpolitici“, asemenea unui Dan Voiculescu sau Adrian N„stase, nu sunt preocupa˛i s„-∫i respecte angajamentele financiare la care s-au angajat Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/29.IX.2006 timpul campaniei, iar acum se v„d capabili s„ preia fr‚iele ˛„rii. Un om politic trebuie s„-∫i c‚∫tige credibilitatea cet„˛enilor. M„ Óntreb, ce fel de credibilitate mai pot avea astfel de oameni care folosesc Ónc„ aceste practici ce nu fac deloc bine clasei politice rom‚ne∫ti ∫i cu care mai vor s„ intre ∫i Ón Uniunea European„? M„ Óntreb cum mai pot veni astfel de politicieni, cum ar fi Dan Voiculescu ∫i Adrian N„stase, Ón fa˛a electoratului, dup„ ce au r„mas datori Ón campania electoral„? Œn ce m„sur„ astfel de oameni pot gestiona o ˛ar„, dac„ n-au putut gestiona fondurile proprii, iar acum apeleaz„ la cheta colegilor de partid pentru a ∫i le achita, acel partid Ón care exist„ at‚ta corup˛ie, at‚ta fraud„, dar Ón care fiecare contribuie cu c‚t dore∫te pentru a-∫i achita datoriile?!

Dac„ ar fi c‚∫tigat alegerile, at‚t Adrian N„stase, c‚t ∫i Dan Voiculescu ar fi g„sit o cale s„-∫i pl„teasc„ datoriile, probabil, sau, mai mult dec‚t sigur, prin contraservicii. Acest gen de plat„ a datoriilor nu arat„ nimic altceva dec‚t gradul de corup˛ie institu˛ionalizat„ de care a dat dovad„ vechea guvernare.

Dac„ lu„m Ón calcul asemenea practici, pre∫edintele Traian B„sescu a avut perfect„ dreptate c‚nd l-a catalogat pe Dan Voiculescu ca pe o solu˛ie imoral„. Un politician moral Ó∫i pl„te∫te datoriile la timp ∫i, aten˛ie, din buzunarul propriu, nu din cel al statului!

Cred, doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, c„ a venit vremea ca p„durile s„ fie debarasate de usc„turi, pentru a da ∫ansa tinerilor s„ schimbe vechea imagine cu una nou„.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îDespre usc„turile politicii rom‚ne∫ti“

O s„ Óncep aceast„ declara˛ie politic„ pun‚nd o Óntrebare c‚t se poate de simpl„: ce Ónseamn„ politica pentru unii dintre cei care pretind a o practica? Œn aceste zile ni se ofer„ posibilitatea de a constata c‚t de mult au reu∫it unii dintre a∫a-zi∫ii politicieni ai zilelor noastre s„ murd„reasc„ sau, mai bine zis, s„ compromit„ aceast„ no˛iune. Œn aceste momente, avem dovada clar„ c„ unii dau acestui concept un cu totul ∫i cu totul alt Ón˛eles dec‚t cel pe care ar trebui s„-l aib„.

Pentru unii dintre colegii no∫tri a face politic„ Ónseamn„ a reu∫i prin orice mijloace ∫i folosind orice c„i s„ treci de la statutul simplului cet„˛ean la cel al oamenilor avu˛i. Ace∫tia folosesc politica doar pentru a str‚nge c‚t mai mul˛i bani, Óntr-un timp c‚t se poate de scurt, fiind exemplul clar al parvenitului lipsit de scrupule pentru binele propriu. Timp de foarte mul˛i ani, politica a fost folosit„ doar Ón acest scop de mul˛i dintre cei care s-au aflat la c‚rma ˛„rii.

Ast„zi, observ„m cum îoameni politici“, asemenea domnilor Adrian N„stase sau Dan Voiculescu, nu sunt capabili s„-∫i pl„teasc„ datoriile pe care le-au f„cut Ón campaniile electorale. Sunt, cred, prea bl‚nd spun‚nd c„ n-ar fi capabili, c‚nd mai potrivit ar fi, cred, s„ spun c„ nu doresc achitarea datoriilor f„cute Ón anterioara campanie electoral„. M„ Óntreb, Óns„, care ar fi fost situa˛ia acestor datorii dac„, Ón urm„ cu 2 ani, ar fi reu∫it s„ c‚∫tige alegerile? Ceva m„ face s„ cred c„ acestea n-ar mai fi existat la aceast„ or„. Ele ar fi disp„rut foarte u∫or, ca urmare a ob˛inerii unor servicii sau anumitor

func˛ii pe care cei favoriza˛i ar fi fost mai mult dec‚t bucuro∫i s„ le acopere.

Œn loc s„ se ocupe de aceste probleme, singura preocupare a lor este îs„ ias„ la b„taie“ cu tot felul de acuza˛ii adresate celui pe care-l consider„ principalul vinovat de situa˛ia Ón care se afl„. Rom‚nia a ajuns acum la momentul Ón care trebuie s„ se debaraseze de astfel de oameni, ce se numesc politicieni, ∫i de to˛i cei asemenea lor, care au reu∫it Ón anii de dup„ revolu˛ie s„ duc„ practic la zero Óncrederea pe care oamenii simpli, cet„˛enii, o au Ón clasa politic„ de azi.

Pentru noi, tinerii politicieni, este foarte greu s„ ie∫im din conul de umbr„ Ón care am ajuns, din aceast„ mocirl„ Ón care parveni˛ii au reu∫it s„ Óngroape Óntreaga clas„ politic„ rom‚neasc„. Rom‚nia trebuie s„ scape de astfel de îusc„turi“ ∫i s„ dea posibilitatea tinerilor s„ demonstreze c„ politica poate s„ Ónsemne ∫i altceva dec‚t bani.

Cel care p‚n„ Ón anul 2004 era cel mai puternic partid din Rom‚nia are acum datorii neachitate. Partidul cu cei mai mul˛i Ómbog„˛i˛i peste noapte nu este capabil ast„zi s„-∫i achite datoriile pe care le-a f„cut Ón campanie. Acum au trecut la colecte, care ne demonstreaz„ îunitatea“ ∫i îgenerozitatea“ din interiorul partidului. Ace∫ti parveni˛i ai Partidului Social Democrat ∫i nu numai (mai pot s„-l includ aici ∫i pe cel a∫a-zis Conservator), dovedesc Ón aceste zile c„ nu de˛in nici cel mai mic strop de moralitate. Pentru ei, acest cuv‚nt nu exist„.

Clasa politic„ rom‚neasc„ are Óns„ nevoie de oameni responsabili. Oameni ca Adrian N„stase sau Dan Voiculescu nu mai au ce c„uta pe scena politic„. Singurul lucru bun pe care l-ar putea face ar fi s„-∫i dea demisia din func˛iile pe care le de˛in. Dar acest lucru e f„cut doar de b„rba˛i adev„ra˛i, de oameni care ∫tiu ce Ónseamn„ onoarea. Iar ei nu o au!

™i Ónc„ ceva. Œntr-o Uniune European„ nu se prea poate intra cu at‚t de multe datorii ∫i teancuri de dosare. N-ar face dec‚t s„ ne Óntoarc„ Ónapoi.

î15 septembrie — oftatul Ón„bu∫it al p„rin˛ilor“

La art. 32 alin. (1) Constitu˛ia spune rom‚nilor c„ îDreptul la Ónv„˛„tur„ este asigurat prin Ónv„˛„m‚ntul general obligatoriu“, iar la alin. (4), p„rin˛ii de copii-elevi Ón˛eleg c„ îŒnv„˛„m‚ntul de stat este gratuit“.

Capitolul V al programului de guvernare, copertat Ón portocaliul la mod„ Ón decembrie 2004, este conceput s„ conving„ c„ viitorul Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc nu poate fi altfel dec‚t portocaliu. G„se∫ti Ón el standardele educa˛ionale europene ∫i resurse alocate dup„ necesit„˛i pentru reabilitarea ∫colilor ∫i construc˛ia altora, mai ales la ˛ar„, unde dasc„lii vor primi, pe l‚ng„ sporuri salariale, decont„ri pentru transport, cazare ∫i stimulare pentru stabilizare. Bani din bel∫ug sunt ∫i pentru generosul program îFinan˛area Ól urm„re∫te pe cel ce studiaz„“.

Capitolul dedicat Ónv„˛„m‚ntului din Programul de guvernare portocalie nu face referiri la dublarea salariilor dasc„lilor la fel de clare ca oferta electoral„ ∫mecher„ din 2004, dar le asigur„ cadrelor didactice îo cre∫tere substan˛ial„, peste cre∫terea medie a salariului din economie, lu‚nd Ón considerare necesit„˛ile legitime ale

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/29.IX.2006 slujitorilor ∫colii, statutul ∫i respectul de care ace∫tia trebuie s„ se bucure Ón societate“.

Arunc‚ndu-mi ochii peste politica Ón domeniul educa˛iei din Programul de guvernare al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“, pentru c„ este de mare actualitate, am realizat c„ perfec˛iunea nu este iluzorie. Ea s-a materializat la sf‚r∫itul anului 2004, dar, din p„cate, a tr„it doar at‚t c‚t a durat campania electoral„, extrem de bine regizat„, cu lacrimi ∫i amenin˛„ri, cu sunet ∫i culoare... portocalie.

Dac„ dasc„lii ar fi aprofundat textul Ónchinat lor, elevilor ∫i educa˛iei na˛ionale, Ón general, Ón Programul de guvernare al Alian˛ei D.A., ar fi disp„rut ra˛iunea grevelor din Ónv„˛„m‚nt. Pentru dasc„li ∫i elevi, pentru c„ p„rin˛ii de elevi, îcomponenta trinomului educatori—elevi—p„rin˛i, axul fundamental al Mi∫c„rii pentru educa˛ie“, cum foarte frumos se exprim„ actualii domni guvernan˛i, ei bine, p„rin˛ii ∫i elevii oricum nu fac grev„.

Ei au Ónv„˛at c‚ndva c„ îCine are carte are parte“ ∫i vor, pentru copiii lor, toate îp„r˛ile“ pe care ei n-au putut s„ le aib„.

De aceea, p„rin˛ii de copii-elevi nu vor face grev„ niciodat„ Ón aceast„ calitate pe care statul le-a recunoscut-o, oric‚t ar trebui s„ se sacrifice pentru a-∫i vedea copiii domni cu carte.

Dac„ din c‚nd Ón c‚nd ne putem permite nostalgia de a ne aminti de ∫coal„, este imposibil s„ nu ne amintim ∫i de clopo˛el ∫i sunetul lui, simbolul fiec„rui Ónceput de an ∫colar. Dar, de fapt, clopo˛elul nu mai este dec‚t Ón amintirile noastre. De c‚tva timp, Ónceputul ∫colii nu mai este vestit de clasicul clopo˛el, ci de robusta sonerie, mult mai competent„ Ón privin˛a decibelilor. Ea acoper„ mai bine oftatul Ón„bu∫it a p„rin˛ilor!

F„r„ a acuza pe nimeni, vin Ón fa˛a dumneavoastr„ cu o problem„ legislativ„ delicat„, cu care m-am confruntat at‚t eu, c‚t ∫i al˛i colegi din Parlamentul Rom‚niei Ón acest mandat.

Este vorba despre emiterea de c„tre Guvernul Rom‚niei a unor ordonan˛e de urgen˛„ ale c„ror texte ∫i articole seam„n„ izbitor, p‚n„ la confundare, cu cuprinsul unor propuneri legislative ini˛iate de senatori ∫i deputa˛i.

Concret, vreau s„ v„ prezint ast„zi situa˛ia Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 21/2006 pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, devenit„ Legea nr. 314/12 iulie 2006.

Aceasta s-a suprapus peste propunerea mea legislativ„ pentru modificarea art. 295 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, prezentat de Biroul permanent al Camerei Deputa˛ilor Ón data de 22 februarie 2006, textul ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului fiind identic.

Este adev„rat c„ eu personal am discutat pe acest subiect cu oficiali ai Ministerului Agriculturii ∫i Dezvolt„rii Rurale, inclusiv cu domnul ministru Gheorghe Flutur, Óns„ nu mi se pare corect ca astfel de situa˛ii de coinciden˛„ procedural„ s„ nu fie reglementate Ón vreun fel.

Concret, vreau s„ propun ca ordonan˛ele de urgen˛„ care cuprind propuneri legislative ale parlamentarilor s„ fie dezb„tute simultan, mai ales c„, dup„ cum bine ∫ti˛i, au existat numeroase asemenea situa˛ii.

Astfel de cazuri arunc„ Ón derizoriu munca unor parlamentari care s-au str„duit s„ elaboreze propuneri Ón

favoarea oamenilor. Consider c„ este inadmisibil ca unele propuneri legislative ale deputa˛ilor ∫i senatorilor s„ fie urmate de ordonan˛e de urgen˛„ ale Guvernului care s„ preia esen˛a acestora, iar Ón final ini˛iatorilor s„ nu le fie recunoscut„ Ón nici un fel contribu˛ia, precum cazul pe care vi l-am prezentat.

îB„d„lan... pe banii cui?“

Domnul B„d„lan a trecut Ón rezerv„!

Dramatic pentru Rom‚nia, dac„ e s„ ˛inem seama de ferparul pe care i l-a dedicat Ónsu∫i pre∫edintele B„sescu: îNu este o zi care s„-mi dea sentimentul c„ avem a ne bucura de ceva, v-o spun Ón modul cel mai sincer.

Este o schimbare fortuit„ (sic!) la nivelul conducerii armatei ∫i a∫ vrea s„ v„ spun cu toat„ sinceritatea c„ am apreciat mult conduita, neutralitatea ∫i comportamentul generalului B„d„lan Ón perioada c‚t a fost ∫ef al Statului Major General.

Un militar din v‚rful picioarelor ∫i p‚n„ Ón cre∫tetul capului, un om care nu a s„rit nici o treapt„ Ón evolu˛ia militar„: comandant de pluton, comandant de companie, ∫ef de stat major de regiment, comandant de regiment, comandant de brigad„, comandant de armat„, comandant al for˛elor terestre, ∫ef al Statului Major General.

Pu˛ini sunt aceia care au parcurs cu at‚ta onestitate cariera militar„. Dar legea, Constitu˛ia sunt exigente, ∫i mai exigente cu militarii dec‚t cu orice alt cet„˛ean al Rom‚niei. O respect„m. De aceea a fost m„sura pe care am luat-o ∫i ne ducem misiunea Ónainte“.

Vai, nou„, domnul B„d„lan a trecut Ón rezerv„!...Da. ™i eroul neamului, de azi Ónainte, Ó∫i va pl„ti avoca˛ii din pensie de la stat.

Ne-am lini∫tit!

Œn perioada 25—29 septembrie anul curent va avea loc, la Bucure∫ti, al XI-lea Sommet al Francofoniei. Evenimentul va reprezenta o oportunitate pentru confirmarea importan˛ei politice a Organiza˛iei Interna˛ionale a Francofoniei (O.I.F.), manifestarea de la Bucure∫ti fiind nu doar primul Sommet organizat Ón Europa Ón alt„ ˛ar„ dec‚t Fran˛a, ci ∫i primul dup„ adoptarea noii Carte a Francofoniei. Cu aceast„ ocazie vor fi primite noi state membre, iar organiza˛ia Ó∫i va alege noul secretar general. Organizarea de c„tre Rom‚nia a acestei reuniuni este o premier„ ∫i reprezint„ un eveniment deosebit pentru ˛ara noastr„ din mai multe puncte de vedere. Œn primul r‚nd, discut„m aici despre aspectul diplomatic, extrem de important, Rom‚nia ap„r‚nd astfel ca un vector de baz„ al diploma˛iei mondiale. Exist„ apoi aspectul cultural, care exprim„ Ónc„ o dat„ ata∫amentul istoric al ˛„rii noastre la familia francofon„.

Nu este de neglijat absolut deloc nici latura organizatoric„. Ne afl„m Ón fa˛a celui mai important eveniment interna˛ional g„zduit vreodat„ de Rom‚nia. Summit-ul de la Bucure∫ti va reuni peste 60 de ∫efi de state ∫i de guverne ∫i aproximativ 2.000 de participan˛i.

Faptul c„ ˛ara noastr„ se achit„ cu brio de sarcina organiz„rii acestei manifest„ri este confirmat ∫i de purt„torul de cuv‚nt al O.I.F., Hugo Sada, care a declarat c„ Organiza˛ia este foarte mul˛umit„ de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/29.IX.2006 activitatea de preg„tire a Sommet-ului, afirm‚nd c„ reuniunea se anun˛„ a fi o mare reu∫it„.

Acela∫i oficial a apreciat ∫i faptul c„ Rom‚nia a fost prima ˛ar„ care a semnat Conven˛ia UNESCO privind diversitatea cultural„ ∫i a estimat c„ Sommet-ul de la Bucure∫ti va da un nou impuls ratific„rii documentului ∫i de c„tre alte state.

Salut„m pe aceast„ cale eforturile depuse de oficialii Ministerului de Externe al Rom‚niei, at‚t Ón ceea ce prive∫te activitatea depus„ Ón scopul organiz„rii la Bucure∫ti a acestui sommet, dar ∫i modul exemplar Ón care este preg„tit evenimentul, mai ales c„ acesta are loc cu numai c‚teva luni Ónainte de aderarea Rom‚niei la Uniunea European„.

îDosariada, compromis„ de birocra˛ie penibil„ ∫i de interese oculte“

Ac˛iunile îjusti˛iarilor“ anticomuni∫ti, fie c„ au fost desf„∫urate Ón direc˛ia deconspir„rii colaboratorilor Securit„˛ii, fie c„ au fost Óndreptate spre proiectul Legii lustra˛iei, au avut prea pu˛in de-a face cu activitatea parlamentar„ (Ón afar„, desigur, de îcrea˛iile“ ini˛iatorilor unor astfel de ac˛iuni ∫i de demasc„rile din propriile dosare ale unora dintre ei).

Œn schimb, persoane îapolitice“ ∫i pretin∫i oameni de cultur„, precum ∫i institu˛ii ale statului Ónfiin˛ate pentru a face deconspir„ri ∫i lustra˛ie, de fapt pentru a purcede la epur„ri politice, au avut Ón ultimul timp o activitate febril„ Ón aceast„ direc˛ie, c„ut‚nd note ∫i angajamente, c„ut‚nd fapte ∫i informa˛ii, d‚nd sentin˛e pe care apoi le regret„ (pentru unele cazuri) ∫i le reconsider„ (pentru altele), majoritatea Óns„ apar˛in‚nd unor persoane din sfera puterii sau Ón bun„ rela˛ie cu puterea de azi.

Formulez a∫adar aceast„ declara˛ie politic„ exclusiv Ón leg„tur„ cu ceea ce se petrece Ón aceste institu˛ii, cu ezit„rile persoanelor din fruntea lor, cu inconsecven˛a unor declara˛ii ∫i comunicate, chiar cu unele omisiuni sau manevre inadmisibile la acest nivel ∫i pentru aceste cazuri.

Astfel, referitor la dosarul de colaborator al pre∫edintelui B„sescu, m„ nedumere∫te faptul c„ nu i se g„se∫te de c„tre persoanele Ón cauz„ nici o fil„, nici un suport material (scris), nici un raport sau angajament.

Toat„ lumea Óns„ i-a v„zut numele Óntr-un registru al colaboratorilor din jude˛ul Constan˛a; alte probe indic„ num„rul acestui dosar, loca˛ia lui anterioar„ ∫i destina˛ia sa ulterioar„.

Se afirm„ c„ dosarele pot fi reconstituite, c„ exist„ cartoteci ∫i microfilme, c„ sunt alte mijloace specifice de documentare. Nimeni Óns„ nu face nimic, nu ∫tie nimic, nu afl„ nimic. Este aceasta, f„r„ Óndoial„, o dovad„ de birocra˛ie penibil„, dublat„ de interese oculte ∫i scopuri meschine, care compromit aceast„ ac˛iune de care se face Ón mod nedrept at‚t de mult„ parad„.

™i, dac„ mai este nevoie de Ónc„ un argument pentru sus˛inerea acestor afirma˛ii, s„ ar„t„m ∫i o alt„ mare ∫i inexplicabil„ neconcordan˛„ a dosariadei: s-a procedat la desecretizarea dosarelor politicienilor, sportivilor ∫i clerului, pentru c„ acestea au fost anterior clasificate de c„tre Comisia mixt„ C.N.S.A.S.—S.R.I., spune cea mai autorizat„ voce, pre∫edintele Rom‚niei.

Absolut stupefiant„ este Óns„ aceast„ afirma˛ie, dac„ ne g‚ndim c„ fo∫tii membrii C.N.S.A.S., care ar fi participat Ón aceast„ comisie, au f„cut mare caz de nepredarea dosarelor oamenilor politici, de faptul c„ au primit doar 10% din dosare, c„ n-au posibilitatea de a verifica ceea ce-i interesa cel mai mult: politicienii, mai ales cei din actuala opozi˛ie. Cum se explic„ aceasta?

Œn urm„ cu c‚teva zile am participat la deschiderea anului ∫colar la Ploie∫ti, la ∫coala unde am absolvit ciclul gimnazial.

Am avut un dublu sentiment, ∫i anume unul de bucurie, deoarece revedeam ∫coala ∫i dasc„lii s„i, precum ∫i entuziasmul copiilor, ∫i unul de triste˛e, datorat lipsei de seriozitate cu care guvernan˛ii actuali trateaz„ problematica educa˛iei, dovad„ fiind nemul˛umirea manifestat„ de sindicatele din Ónv„˛„m‚nt.

Educa˛ia este un domeniu vital pentru Rom‚nia, mai ales odat„ cu intrarea Ón Uniunea European„. Abordarea simplist„ a problematicii Ónv„˛„m‚ntului de c„tre actualii guvernan˛i nu face altceva dec‚t s„ creeze o ∫i mai acut„ criz„ Ón sistemul de Ónv„˛„m‚nt.

Am avut ocazia s„ discut mai mult cu cadrele didactice, odat„ cu Ónceperea acestui nou an ∫colar, despre viziunea acestora Ón ceea ce prive∫te ∫coala.

Sunt persoane dornice de munc„ ∫i care Ó∫i respect„ meseria. Le-am Óntrebat dac„ vor mai protesta, a∫a cum au anun˛at sindicatele, ∫i mi-au r„spuns c„ nu doresc s„ mai fie p„c„lite Ónc„ o dat„ cu promisiuni f„r„ acoperire.

Un lucru a rezultat Ón mod clar at‚t din discu˛ii, c‚t ∫i din atmosfera creat„ de acest eveniment, anume acela c„ exist„ o ruptur„ enorm„ Óntre baz„ ∫i nivelul central, reprezentat de Guvern. Œn timp ce la baz„, Ón ∫coli, unele mai mari, altele mai mici, oamenii Ó∫i continu„ activitatea lor fireasc„, Ón ciuda limit„rilor de ordin financiar ∫i logistic, la nivel guvernamental nu exist„ nici p‚n„ ast„zi o strategie de dezvoltare a sistemului de Ónv„˛„m‚nt.

Domnilor guvernan˛i, nu uita˛i c„ proveni˛i, fiecare, dintr-o anumit„ ∫coal„, ∫i ar fi bine s„ v„ Óntoarce˛i din c‚nd Ón c‚nd ∫i c„tre profesorii care v-au ajutat s„ ajunge˛i unde sunte˛i ast„zi!

Declara˛ie politic„ intitulat„ îPenaliz„ri pentru autostrad„“ Guvernul ne-a dat dovada, pentru a c‚ta oar„, de faptul c„ principiile dup„ care lucreaz„ sunt: incapacitate, iresponsabilitate ∫i dezinformarea, f„r„ ru∫ine, a poporului rom‚n.

Œn urm„ cu c‚teva luni, Guvernul, prin vocea ministrului transporturilor, a ie∫it pe toate canalele media ca s„ ne prezinte marea lui realizare: renegocierea contractului Óncheiat cu Compania îBechtel“ pentru construirea autostr„zii Bor∫—Bra∫ov. Se b„teau cu pumnul Ón piept, l„ud‚ndu-se singuri de faptul c„, prin aceast„ renegociere care a oprit pentru doi ani lucr„rile, au economisit bani publici. Œn acela∫i timp, urlau c‚t Ói ˛ineau pl„m‚nii c„ acest contract nu a fost negociat cum trebuie de Guvernul P.S.D.

Surpriz„, Óns„, acum c‚teva s„pt„m‚ni afl„m cu to˛ii ce îrenegociere“ a reu∫it ministrul transporturilor. Bugetul statului a trebuit s„ suporte o plat„ de 6 milioane de euro,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/29.IX.2006 la care se vor ad„uga dob‚nzile aferente, reprezent‚nd penaliz„ri de Ónt‚rziere pentru perioada discu˛iilor.

Domnule ministru Berceanu,

Cum este posibil s„ afirma˛i c„ a˛i f„cut o economie de 126 milioane de dolari, dac„ Ón acela∫i timp accepta˛i s„ pl„ti˛i penaliz„ri? Adev„rul este c„ aceast„ vestit„ economie pe care a˛i f„cut-o reprezint„, de fapt, pre˛ul ambi˛iilor nejustificate ale guvern„rii dumneavoastr„, al dorin˛ei nebune de a controla totul ∫i orice, al neputin˛ei cronice de a recunoa∫te ∫i accepta meritele altor persoane care, nef„c‚nd parte din clica dumneavoastr„ ∫i, p‚n„ la urm„, din nici o clic„, doresc binele acestei ˛„ri, care au f„cut ∫i fac totul pentru a ne fi, tuturor, ∫i nu doar unora, mai bine, Ón acela∫i timp Ón care, pe banii contribuabilului, sista˛i lucr„rile Óncepute, pentru motive Ónchipuite, v„ deplasa˛i, cu pomp„, Ón teritoriu ∫i da˛i oamenilor speran˛e de∫arte. De fapt, Ói min˛i˛i.

Cum explica˛i o Ónt‚rziere de aproape doi ani, cum explica˛i o economie de peste 100 de milioane de dolari, c‚nd Ón Rom‚nia progresul anual al lucr„rilor la autostrad„ se m„soar„ Ón centimetri, iar pentru a putea finan˛a reÓnceperea lucrului v„ Ómprumuta˛i cu alte 100 de milioane?

Oare pre˛ul ambi˛iilor dumneavoastr„ nu este prea mare fa˛„ de ceea ce se putea realiza cu banii pl„ti˛i pentru ni∫te penalit„˛i ru∫inoase? Oare demnitatea noastr„ poate fi evaluat„ la ∫ase milioane de dolari?

C‚te case pentru tineri, c‚te lucr„ri la ∫colile l„sate Ón paragin„, c‚te aparate medicale nu s-ar fi putut cump„ra dac„ a˛i fi dat dovad„ de mai mult„ luciditate, dac„ a˛i fi avut mai mult„ onoare?

Œn orice ˛ar„ normal„, dup„ o astfel de magnific„ îrenegociere“, Ón fapt, semn de incompeten˛„, am fi a∫teptat de la respectivul ministru un gest de onoare pe care dumneavoastr„, domnule Berceanu, nu l-a˛i f„cut ∫i nu Ól ve˛i face.

Dar ce s„ mai a∫tep˛i de la un ministru Ón aceste zile Ón care ei stau la cheremul unor t‚rguieli de c‚rcium„, Ón care, de la c‚rmaci Ón jos, tot echipajul alearg„ haotic pe o nav„ Ón deriv„ Ón care, dac„ nu v-a˛i dat seama p‚n„ acum, se mai afl„ 22 de milioane de victime ale incapacit„˛ii, iresponsabilit„˛ii ∫i minciunii, pe care, cu at‚ta pricepere, le promova˛i.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îMediocritatea, vis m„re˛ de dictatur„!“

Rom‚nia anului 2006 este o Rom‚nie at‚t de diferit„ Ónc‚t st„m ∫i ne Óntreb„m Óncotro mergem ∫i dac„ mai merit„ s„ lupt„m, c‚nd vulgaritatea ∫i mediocritatea sunt ridicate la rangul de valori na˛ionale. Tr„im cu senza˛ia libert„˛ii promise Ón campania electoral„, dar ne vedem zilnic, r‚nd pe r‚nd, d„r‚mate idealurile, ∫i tot ce Ónsemna odat„ Rom‚nia frumoas„ este c„lcat Ón picioare de un conduc„tor tot mai departe de nevoile societ„˛ii care l-a ales.

Ce mai conteaz„ nivelul de trai al rom‚nilor, c‚nd vise m„re˛e de dictatur„ Ónfloresc Ón subordinea marinarului-∫ef?

Denigrarea permanent„ a Guvernului ∫i a Parlamentului, interimatul p„strat la trei dintre serviciile secrete din Rom‚nia, lin∫area adversarilor politici ne duc cu g‚ndul la vremuri demult apuse, care par s„

trezeasc„ nostalgii Ón sufletul domnului B„sescu, nostalgii at‚t de puternice Ónc‚t e gata s„-∫i concentreze Óntreaga aten˛ie pentru a aduce, din nou, Rom‚nia sub un regim dictatorial, de aceast„ dat„ sub m„rea˛a sa conducere.

Acel îS„ tr„i˛i bine!“ se pare c„ nu era adresat actualei genera˛ii, ci genera˛iilor viitoare, care vor Ónflori sub nesf‚r∫ita lui comand„, pentru c„ Ón˛elepciunea suprem„ ∫i solu˛ia fiec„rei probleme sunt Ón m‚inile sale, restul rom‚nilor fiindu-i inferior ∫i total nepreg„ti˛i Ón a oferi alternative.

Dup„ ce mii de rom‚ni ∫i-au pierdut via˛a Ón ’89 pentru a c‚∫tiga pentru noi to˛i libertatea, vedem cum un pre∫edinte, ales Ón mod democratic, vrea s„ ne Óntoarc„ din drumul spre Europa.

De c‚nd a venit la conducerea ˛„rii, nu ne-a convins prin nimic c„ este demn de func˛ia pe care o de˛ine. Scandalurile, ie∫irile necontrolate, mediocritatea, hohotele de r‚s, vizitarea celor mai renumite c‚rciumi, precum ∫i pozi˛ionarea Ón func˛ii-cheie a prietenelor din copil„rie ∫i nu numai este tot ce a putut oferi pre∫edintele unei ˛„ri Ón prag de integrare european„. A devenit, treptat, cel mai puternic factor de instabilitate politic„ din Rom‚nia.

Loviturile sub centur„, practicate de pre∫edinte Ón dorin˛a sa totalitar„ de acaparare a puterii, m„ duc cu g‚ndul la un alt conduc„tor de stat care Ó∫i subordonase ∫i controlase Óntreaga societate rom‚neasc„ cu ajutorul nemijlocit al serviciilor secrete. Nimic nu m„ va convinge de legitimitatea ac˛iunilor preziden˛iale, Ón contextul Ón care acesta a ales s„ Ó∫i subordoneze Óntregul sistem de informa˛ii al Rom‚niei. Cei afla˛i Ón func˛ii interimare vor face tot posibilul s„ Ó∫i mul˛umeasc„ conduc„torul, oferindu-i toate informa˛iile, iar experien˛a trecutului ne-a demonstrat c‚t poate fi de nociv„ puterea concentrat„ Ón m‚na unui singur om.

Cred c„ am t‚njit mult prea mult dup„ libertate pentru a renun˛a at‚t de u∫or la ea. Dac„ societatea civil„ ∫i noi, clasa politic„, nu vom ie∫i din amor˛eal„ ∫i iner˛ie, ne vom trezi c„ am pierdut tot ce am luptat s„ c‚∫tig„m Ón 16 ani de democra˛ie. Cu un pre∫edinte c„ruia nu-i pas„ de propriii alia˛i politici, pe care-i umile∫te zilnic, cu un pre∫edinte at‚t de r„zbun„tor Ónc‚t a fost gata s„ loveasc„ Óntr-un ministru care a Óndr„znit s„ aib„ o p„rere diferit„ dec‚t a sa, Rom‚nia nu va avansa niciodat„!

Este adev„rat c„ a mimat foarte bine Ón campania electoral„, dar de atunci ne-a ar„tat zilnic m„sura interesului s„u real, manifest‚ndu-se dispre˛uitor fa˛„ de tot ce avea mai pre˛ios Rom‚nia.

S„ ∫ti˛i, domnule pre∫edinte, c„ nu to˛i elevii vor s„ ajung„ ∫efi de stat, unii dintre ei chiar Ó∫i doresc s„ devin„ intelectuali, a∫a c„ exemplul dumneavoastr„ de elev mediocru nu ne folose∫te la nimic ∫i v„ rog s„ nu-l flutura˛i ca fiind o re˛et„ a succesului. Œn acest fel, da˛i o palm„ tuturor celor care au investit Ón educa˛ie ∫i s-au str„duit s„ cunoasc„ mai mult dec‚t componen˛a ∫i conducerea echipelor de fotbal sau o englez„ de balt„.

Nu ne vom mai Óntoarce Ón trecut doar pentru a satisface dorin˛ele dictatoriale ale unui fost comandant de vas, asta pentru c„ rom‚nii, incluz‚nd aici ∫i clasa politic„ rom‚neasc„, au Ónceput s„ Ó∫i dea seama de adev„ratele inten˛ii ale celui ce, Ón hohote de r‚s, ne-a promis libertatea.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/29.IX.2006

îNe intereseaz„ cu adev„rat b„tr‚nii sau sunt doar ˛inte electorale?“

Œn Uniunea European„ num„rul persoanelor v‚rstnice este Ón continu„ cre∫tere: astfel, dac„ Ón 2000 v‚rstnicii reprezentau 33,7% din popula˛ie, Ón 2020 vor fi 42,4% b„tr‚ni, iar pentru 2050 prognoza este de 46,8% persoane cu v‚rste de peste 50 de ani.

Cauzele acestei st„ri de lucruri sunt cre∫terea speran˛ei de via˛„ ∫i reducerea natalit„˛ii.

Dac„ Ón 1975 existau 97 milioane de persoane peste 50 de ani, acestea au devenit Ón 2000 127 milioane, dintre care cei de peste 80 de ani, 20 milioane.

Pentru spa˛iul european, problema schimb„rii echilibrului popula˛iei este o mare provocare, popula˛ia matur„ cresc‚nd, o popula˛ie care are Ón acela∫i timp responsabilit„˛i familiale, venituri Ón general stabile ∫i decente, dar ∫i nevoi speciale privind Óngrijirea s„n„t„˛ii ∫i prelungirea vie˛ii active.

Europa se Óndreapt„, cu un interes dublat de Óngrijorare ∫i de necesitate de a se g„si solu˛ii rapide, c„tre Ón˛elep˛ii s„i. Analizele f„cute de speciali∫ti demonstreaz„ c„ omenirea european„ are nevoie de politici noi, adaptate la structura popula˛iei, care se deseneaz„ extrem de clar pentru viitorul apropiat: o popula˛ie adult„ majoritar v‚rstnic„, obligat„ sau Óncurajat„ s„ se pensioneze pentru a face loc tinerilor. De unde, probleme legate de discriminarea persoanelor Ón v‚rst„, de necesitatea reinterpret„rii prevederilor legale din diferitele state membre, legate de dreptul la un trai decent, dar ∫i dreptul la instruc˛ie, accesul la via˛a public„ ∫i prelungirea vie˛ii active, ca s„ preciz„m numai c‚teva.

Uniunea European„ ∫i statele sale membre consider„ Ómb„tr‚nirea drept unul dintre principalele fenomene de ordin social ∫i economic care trebuie recunoscut: prin tratatul de la Amsterdam din 1997, Uniunea European„ s-a angajat s„ lupte Ómpotriva discrimin„rii bazate ∫i pe v‚rst„, Ón paralel cu lupta pentru egalitatea Óntre femei ∫i b„rba˛i. A fost elaborat un program de ac˛iune comunitar„ Ómpotriva discrimin„rii (2000—2006) ∫i dou„ instrumente legislative: Directiva-cadru pentru egalitatea de tratament Ón munc„ ∫i Directiva contra discrimin„rii rasiale ∫i etnice, ambele av‚nd conota˛ii explicite cu privire la v‚rstnici.

Acum, c‚nd ne Óndrept„m spre finalul acestui program, se pot trage o serie de concluzii. Pu˛ine au fost m„surile concrete pentru evitarea discrimin„rii bazate pe v‚rst„. Œn Fran˛a, de pild„, a fost introdus„ obligativitatea CV-ului anonim, ceea ce Ónseamn„ c„ persoana care face o cerere de angajare nu trebuie s„ Ó∫i precizeze numele ∫i v‚rsta. M„sura are efecte pozitive, cel pu˛in Óntr-o prim„ faz„ a select„rii candida˛ilor, c‚nd se are Ón vedere numai preg„tirea profesional„ ∫i/sau experien˛a.

Œncurajarea prepension„rii pentru persoanele care au Óndeplinit perioada de cotizare, de care mul˛i seniori au uzat, nu a adus Óns„ un num„r mai mare de tineri pe locurile de munc„ r„mase libere. Œn schimb, Ón ˛„rile scandinave, acolo unde prepensionarea este dublat„ de programe de preg„tire profesional„ pentru ace∫ti nepensionari _de iure_ , a f„cut ca ace∫tia s„ continue s„ aib„ o via˛„ activ„ Ón domenii mai pu˛in atractive pentru tineri.

Din punct de vedere psihologic, este important s„ nu se piard„ din vedere faptul c„ persoanele Ón v‚rst„ care Ó∫i prelungesc via˛a activ„ sunt mai s„n„toase, cheltuiesc mai mul˛i bani, ∫i nu pe medicamente, cost„ mai pu˛in societatea ∫i joac„ un rol esen˛ial Ón via˛a de comunitate, ceea ce este important Ón Europa.

Œn plus, a avea seniori s„n„to∫i ∫i respecta˛i duce la ameliorarea vie˛ii de familie, acolo unde ace∫tia sunt membri cu drepturi depline, cei pe care se bazeaz„ cu adev„rat to˛i ceilal˛i atunci c‚nd se pune problema lu„rii de decizii, dar ∫i a Óngrijirii copiilor, a educ„rii acestora, a efectu„rii de munci menajere etc.

™i, nu Ón ultimul r‚nd, antrenarea seniorilor Ón problemele politice ale comunit„˛ii ori ale statului reprezint„ un c‚∫tig pentru societate, care trebuie s„ fie deschis„ ∫i receptiv„ la problemele acestora, pentru a beneficia de aportul lor de Ón˛elepciune.

Œn Rom‚nia, candidat„ la acest spa˛iu european, situa˛ia se prezint„ astfel, conform statisticilor: Ón 2003, popula˛ia de peste 50 de ani reprezenta 49,9%, din care persoane active erau 48,4%, 55,1% b„rba˛i ∫i 44,9% femei, Ón mediul urban 36,5%, iar Ón cel rural 61,4%.

Persoanele de peste 65 de ani reprezentau Ón 2003 17,9%, din care mai pu˛in de o cincime erau ocupate. Durata medie de via˛„ pentru b„rba˛ii rom‚ni este de 67,7%, iar pentru femei de 75,1%.

A∫adar, tendin˛a european„ se reg„se∫te ∫i la noi, diferen˛a esen˛ial„ dintre seniorii rom‚ni ∫i ceilal˛i const‚nd Ón modul Ón care ace∫tia sunt percepu˛i de autorit„˛i ∫i semenii lor: acolo, un grup de persoane av‚nd un loc bine stabilit Ón societate, beneficiind de servicii organizate mai ales la nivelul comunit„˛ii locale. Aici, un procent din popula˛ie care deja nu mai conteaz„ prea mult, care tr„ie∫te Ón umilin˛„ ∫i prefer„ s„ fl„m‚nzeasc„ uneori pentru a-∫i pl„ti Óntre˛inerea ∫i pentru care a participa activ la via˛a social„ Ónseamn„ a se uita la televizor Ón fiecare zi.

Din dorin˛a de a mai Ónchide un capitol de negociere reglement„m cu lejeritate drepturile ∫i libert„˛ile persoanelor v‚rstnice, uit‚nd c„ Ón felul acesta le discrimin„m legal, aparent pozitiv. Persoanele v‚rstnice sunt cet„˛eni care au drepturi ∫i libert„˛i garantate de Constitu˛ie, ca to˛i ceilal˛i cet„˛eni.

Nu acte normative vagi Ón care aceste drepturi sunt inserate ne trebuie Ón Rom‚nia, ci m„suri concrete prin care seniorii no∫tri s„ tr„iasc„ Ón siguran˛„ ∫i demnitate: pornind de la cuantumul pensiilor, de la ajutoarele pentru a trece peste var„ ∫i peste iarn„, care sunt ∫i probleme europene (∫i b„tr‚nii francezi cad pe strad„ din cauza c„ldurii...), la altele care sunt numai ale noastre: cele 15 secunde de culoare verde a semaforului, Ón care b„tr‚na cu baston nu apuc„ s„ traverseze, autobuzele aglomerate de tinerii gr„bi˛i, Ón care b„tr‚nii nu apuc„ s„ se urce, sc„rile rulante de la metrou, care nu func˛ioneaz„, trotuarele prea Ónalte, pavajele pline de gropi, Ón care picioarele femeilor suferinde de osteoporoz„ se fr‚ng, inexisten˛a cabinetelor de stomatologie deschise noaptea, mitoc„nia noastr„ na˛ional„, superactivat„ la adresa b„tr‚nilor... Sunt fapte cotidiene printre care navig„m cum putem, ei mult mai greu dec‚t noi, cei care avem norocul de a fi Ónc„ sub v‚rsta de pensionare.

Ne intereseaz„ cu adev„rat b„tr‚nii sau sunt doar ˛inte electorale?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/29.IX.2006

îDe ce noi, p„rin˛ii, trebuie s„ ne facem griji pentru Ónceperea anului ∫colar?“

Este o Óntrebare pe care mul˛i p„rin˛i o pun. La sf‚r∫itul anului ne-am pus problema Ón privin˛a bacalaureatului. P„rin˛ii care am avut copii Ón clasele a dou„sprezecea am asistat uimi˛i la ceea ce s-a Ónt‚mplat. ™tim cu to˛ii problemele ivite Ón prag de examene! Acum, la fel, cei care avem copii de ∫coal„, ne-am Óntrebat ∫i copiii ne-au Óntrebat dac„ Óncepe sau nu anul ∫colar. Reprezentan˛ii sindicatelor din Ónv„˛„m‚nt au decis s„ boicoteze Ónceperea anului ∫colar ∫i s„ organizeze vineri, 15 septembrie 2006, un miting de protest Ón Capital„.

Œn urma Ónt‚lnirii cu reprezentan˛ii Guvernului, profesorilor li s-a promis o m„rire de salariu de doar 14%, Ón dou„ tran∫e. Sindicali∫tii spun c„ oferta este prea mic„ fa˛„ de ce li s-a promis ∫i Óndeamn„ copii s„ r„m‚n„ acas„ vineri, c‚nd trebuia s„ aib„ loc festivitatea de deschidere a anului ∫colar.

Reprezentan˛ii sindicatelor sunt deci∫i ca, Ón cazul Ón care nu se va acorda majorarea de 60% a salariilor, s„ organizeze ac˛iuni de protest.

Cadrele didactice s„tm„rene, dup„ spusele pre∫edintelui Sindicatului Œnv„˛„m‚ntului Preuniversitar care declara joi c„ Ón Satu Mare nu vor boicota Ónceperea anului ∫colar, neexcluz‚nd varianta ca îun grup de profesori s„tm„reni s„ participe la o eventual„ ac˛iune de protest, cel mai probabil miting Ón Bucure∫ti“, pentru c„ tot d‚nsul considera c„ îfestivitatea este Ón primul r‚nd a elevilor ∫i a p„rin˛ilor.“

Œntrebarea este: de ce p„rin˛ii ∫i elevii trebuie s„ sufere din aceast„ cauz„?

Dup„ un 15 septembrie lini∫tit, Ón care deschiderea noului an ∫colar s-a desf„∫urat Óntr-un mod normal, cu mici excep˛ii cauzate de liderii sindicatelor din Ónv„˛„m‚nt, iat„ c„ Ón aceast„ perioad„ o nou„ mi∫care sindical„ este pe punctul de a-∫i face sim˛ite efectele.

Œnainte de a-mi expune punctul de vedere referitor la solicit„rile Cartelului îAlfa“, ˛in s„ le mul˛umesc tuturor cadrelor didactice pentru faptul c„ nu ∫i-au rev„rsat sup„rarea pe care o au fa˛„ de institu˛iile centrale ale statului asupra elevilor ∫i pentru c„ au dovedit Óncrederea Ón eforturile Guvernului de a Ómbun„t„˛i situa˛ia din sistemul de educa˛ie.

Cu privire la noile ac˛iuni de protest, Ón perioada 13 septembrie — 25 octombrie, liderii Cartelului îAlfa“ au hot„r‚t organizarea unei suite de ac˛iuni de protest Ómpotriva Parlamentului ∫i Guvernului, prin pichetarea ambelor intr„ri ale Palatului Parlamentului. C‚teva dintre aceste ac˛iuni de protest coincid ∫i cu un moment important pentru diploma˛ia ∫i imaginea Rom‚niei, desf„∫urarea celui de-al 11-lea Sommet al Francofoniei.

Mai mult dec‚t at‚t, Óntr-un comunicat oficial transmis de ace∫tia se spune c„ sunt hot„r‚˛i s„ continue manifest„rile, inclusiv pe perioada Sommet-ului, ∫i chiar c„ sunt dispu∫i s„ Ó∫i asume orice amend„ (Rompres, 13 septembrie).

Cu toate c„ solicit„rile lor sunt justificate, de∫i pu˛in gr„bite, Ómi exprim rezerva fa˛„ de aceast„ abordare prin care se urm„re∫te constr‚ngerea Guvernului, Óntr-un moment, repet, important pentru imaginea Rom‚niei.

Cerin˛ele acestora: salariul minim de 450 de RON, pre˛uri mai mici la energie ∫i gaz, pensii mai mari, sunt totu∫i direc˛ii Ón care Cabinetul T„riceanu a depus eforturi sus˛inute ∫i ale c„ror rezultate sunt deja vizibile. Printr-o scurt„ trecere Ón revist„ a realiz„rilor Guvernului se poate observa c„: Ón ceea ce prive∫te salariul minim pe economie, din 2004 p‚n„ Ón prezent a crescut de la 280 RON la 370 RON, ceea ce reprezint„ o cre∫tere de peste 35%; Ón ceea ce prive∫te m„rirea pensiilor, Ón cei doi ani de guvernare a Cabinetului T„riceanu, peste major„rile rezultate din recalculare a fost Ónregistrat„ o cre∫tere real„ a nivelului pensiilor cu 16% (peste jum„tate din nivelul pe care Cabinetul T„riceanu s-a angajat s„-l m„reasc„ p‚n„ la Óncheierea mandatului); Ón ceea ce prive∫te sc„derea pre˛urilor la energie ∫i gaze, Óncep‚nd cu iarna 2006—2007 Cabinetul T„riceanu a ridicat plafonul de acordare a subven˛iilor pentru c„ldur„ la 500 RON, reu∫ind astfel s„ Ónlesneasc„ trecerea peste perioada rece a celor cu venituri mici, iar pentru aceast„ iarn„ pre˛urile la gaze vor r„m‚ne neschimbate.

Referitor la un Cod al muncii care s„ protejeze munca, reamintesc m„surile adoptate de Cabinetul T„riceanu, m„suri Ón favoarea angajatului ∫i care asigur„ un cadrul de munc„ civilizat, dintre care: modificarea Codului muncii, prin care au fost aduse complet„ri la stabilirea duratei timpului de munc„ ∫i a muncii suplimentare, plata concediului de odihn„, eliminarea obligativit„˛ii form„rii profesionale continue; campania na˛ional„ de verificare a modului cum agen˛ii de ocupare a for˛ei de munc„ respect„ prevederile Legii nr. 15/2000 privind protec˛ia cet„˛enilor rom‚ni care lucreaz„ Ón str„in„tate; actele normative care impun noi cerin˛e de securitate pentru angaja˛i etc.

Toate aceste m„suri nu reprezint„ dec‚t o mic„ parte din ansamblul politicilor guvernamentale implementate de Cabinetul T„riceanu, politici care au condus la dobor‚rea multor recorduri de dezvoltare Ónregistrate de Rom‚nia Ón ultimii 16 ani. Ca exemplu, numai Ón 2006 nivelul investi˛iilor atrase de ˛ara noastr„ a Ónsumat valoarea investi˛iilor str„ine atrase Ón ultimii 10 ani.

Toate acestea nu le expun ∫i nici nu le voi folosi pentru a sus˛ine ideea c„ Ón Rom‚nia anului 2006 fiecare cet„˛ean Ó∫i poate asigura un trai decent, totu∫i ˛in s„ subliniez faptul c„ au fost f„cute progrese demne de luat Ón considerare, progrese care ofer„ perspectiva Ómbun„t„˛irii continue a condi˛iilor de trai ale rom‚nilor.

Œn baza acestor argumente ∫i a convingerii fa˛„ de maturitatea de care poate da dovad„ conducerea Cartelului îAlfa“, adresez rug„mintea de a nu for˛a aceast„ evolu˛ie fireasc„ a lucrurilor prin manifest„ri de strad„, cu at‚t mai mult cu c‚t Ón acest interval Rom‚nia va fi gazda unui eveniment extrem de important.

Ziua de 15 septembrie are o semnifica˛ie major„ Ón via˛a copiilor, a tinerilor, a familiei ∫i a comunit„˛ii. A∫teptarea ∫i prezen˛a copiilor de ∫apte ani — admirabilii boboci —, a elevilor din clasele a IX-a, tot Óncep„tori, a Ónv„˛„torilor ∫i profesorilor care pornesc Ón carier„ au, Ón ziua de 15 septembrie, o dimensiune l„untric„ specific„.

Dup„ at‚tea preg„tiri cu p„rin˛ii, bunicii, prietenii ∫i vecinii, copiii, cu florile Ón m‚n„, s-au Óntors acas„, de la multe ∫coli, cel pu˛in dezam„gi˛i. Este greu de aproximat

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/29.IX.2006 c‚˛i boboci s-au Óntors acas„ Ónlocuind bucuria cu triste˛ea. Dac„ 10.000 de cadre didactice au m„r∫„luit prin Bucure∫ti ∫i fiecare dintre acestea au fost a∫teptate de c‚te 25 de elevi, Ónseamn„ c„ circa 250.000 de elevi nu s-au Ónt‚lnit cu Ónv„˛„torii ∫i profesorii lor.

Œn impresia Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, la 15 septembrie a avut loc deschiderea noului an ∫colar 2006/2007. Œn realitate, Ón multe ∫coli, ori pe u∫„ scria mare ∫i caligrafic îCursurile Óncep luni, 18 septembrie“, ori entropia a Ónlocuit ordinea, din cauza absen˛ei unor cadre didactice aflate la miting, ori frumuse˛ea specific„ zilei de 15 septembrie a lipsit Ón v„zul tuturor.

Dup„ c‚te ∫tim, este pentru prima dat„ c‚nd, Ón multe ∫coli, la 15 septembrie, zi consacrat„ Ón memoria tuturor ca zi a deschiderii noului an ∫colar, nu au avut loc festivit„˛ile at‚t de a∫teptate, frumoase ∫i memorabile pentru copii, tineri ∫i p„rin˛i.

Cadrele didactice sunt nemul˛umite, pe bun„ dreptate, fa˛„ de salariile mici din Ónv„˛„m‚nt. Dac„ oamenii care ∫i-au f„cut o pasiune din a sluji ∫coala, c„ doar meseria de dasc„l este una a pasiunii, au lipsit de la Ónceperea noului an ∫colar Ónseamn„ c„ pragul r„bd„rii a fost dep„∫it. Œn vremea acesta, P.D. ∫i P.N.L. se ceart„ s„pt„m‚nal pe teme diferite, U.D.M.R. lupt„ pentru votarea Legii Statutului minorit„˛ilor, iar P.C. are probleme cu Pre∫edin˛ia ˛„rii. Guvernarea P.D.-P.N.L. continu„ s„ promit„, ∫i promisiunile se duc mult peste timpul de guvernare al Alian˛ei D.A. S„ fie, oare, o promisiune, ca la anticipate sau la alegerile la termen din 2008 aleg„torii s„ fie Óndemna˛i s„ gre∫easc„ din nou?

Cet„˛enii Ón˛eleg, de la o zi la alta, c‚t de bun„ este aceast„ guvernare portocalie!

Œn loc de Óncheiere, apelez la dou„ citate, a doi mini∫tri: Spiru Haret: îCel dint‚i act al oric„rei ac˛iuni na˛ionale este t„r‚mul ∫colar.“; Mihail H„rd„u: îNimeni nu are dreptul s„ Ó∫i bat„ joc de prima zi de ∫coal„.“ C‚t„ deosebire Óntre zisele acestea!

Oare cine-∫i bate joc nu numai de prima zi de ∫coal„ ∫i cine de slujitorii ∫colii?!

Declara˛ie politic„ intitulat„ îO nou„ problem„ social„ la Ia∫i“

Municipiul Ia∫i se confrunt„ cu o delicat„ problem„ social„, pe care celelalte ora∫e mari ale Rom‚niei au rezolvat-o de mult: comer˛ul stradal.

Œn Ia∫i func˛ioneaz„ peste 1.000 de tonete, la care se vinde Ómbr„c„minte, Ónc„l˛„minte sau produse alimentare. Conform legisla˛iei europene, activitatea de comer˛ va putea fi desf„∫urat„, de la 1 ianuarie 2007, numai Ón spa˛ii care au toate utilit„˛ile: energie electric„, ventila˛ie, incinte frigorifice, spa˛ii de depozitare ∫i canalizare.

Exist„ avantaje ∫i dezavantaje ale acestui tip de comer˛, dar nu despre aceste lucruri este vorba acum, ci despre respectarea legii ∫i despre respectul autorit„˛ilor locale pentru comunitate.

De∫i Prim„ria Ia∫i a promis de mai multe ori c„ va desfiin˛a tonetele, concomitent cu g„sirea unor solu˛ii pentru ajutorarea celor care tr„iesc exclusiv din aceast„ mic„ afacere, p‚n„ acum nu s-a f„cut nimic. Ce este ∫i mai grav este faptul c„ autorit„˛ile locale nici nu par a fi Ón stare s„ rezolve aceast„ problem„ Óntr-un viitor apropiat.

Cu trei luni Ónaintea ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„, Ia∫iul r„m‚ne corigent la capitolul civiliza˛ie european„, din toate punctele de vedere.

Rog pe aceast„ cale Executivul, colegii de partid, dar ∫i primarii marilor ora∫e s„ dea o m‚n„ de ajutor primarului de Ia∫i, pentru a rezolva aceast„ problem„ Ónainte de venirea iernii. Un sfat bun este Óntotdeauna bine-venit, mai ales pentru un nepriceput.

Œnmul˛i˛i 1.000 de tonete cu num„rul persoanelor care tr„iesc de pe urma acestui comer˛ stradal ∫i ve˛i vedea c„ este vorba de c‚teva mii de ie∫eni care se confrunt„ cu o situa˛ie social„ ce poate deveni exploziv„ Ón plin„ iarn„. G‚ndi˛i-v„ c‚˛i dintre ei sunt copii ∫i ac˛iona˛i Ón consecin˛„!

Declara˛ie politic„ intitulat„ îPolitica declara˛iilor“

Au trecut 17 ani de experien˛e politice, care mai de care mai originale, care mai de care mai sterile, c„ci via˛a acestui popor Ónc„ nu a ajuns s„ se schimbe cu adev„rat la toate nivelurile.

Mai nou, a face politic„ Ónseamn„ a da declara˛ii despre orice c‚t mai iute, c„ci politica este o competi˛ie ∫i fiecare competitor ∫tie c„ a pierde tempoul este, adesea, mortal. A∫a c„ se ˛in lan˛ conferin˛ele de pres„, se reped oamenii Ón microfoane, cu disperarea unor sinuciga∫i de profesie.

Toate acestea se petrec mai ales Ón Capital„, dar de sindromul ie∫irii pe sticl„ sau pe h‚rtie nu scap„ nici provincia, toat„ ˛ara vuie∫te de declara˛ii belicoase sau m„l„ie˛e, important este s„ fii acolo, s„ se aud„ ∫i opinia ta, s„ vad„ ˛ara c„ te zba˛i, c„ spui, c„ exi∫ti.

Œn timpul „sta, copiii au Ónceput ∫coala, p„rin˛ii au griji Ón plus, duminica nu mai este la fel de liber„, c„ci au ap„rut lec˛iile, vine iarna, vine frigul, unii sunt bolnavi, al˛ii mor, mul˛i pl‚ng, mul˛i ridic„ din umeri ∫i cad Óntr-o triste˛e asem„n„toare ploilor reci de toamn„.

Oamenii aceia care aud declara˛ii c‚nd dau drumul la televizor, care citesc declara˛ii c‚nd deschid ziarele sunt Óntr-o lume paralel„. Dar, Óntre lumea lor ∫i aceea a politicii actuale Óncepe s„ fie o distan˛„ din ce Ón ce mai mare, oamenii se simt Ónsingura˛i, p„r„si˛i, caut„ cu disperare Ón jur un punct de sprijin.

™i ce v„d ei? V„d c„ îSteaua“ c‚∫tig„, v„d ∫i aud c„ Becali face case, biserici, d„ parale, face ceva, adic„ FACE, ∫i nu doar SPUNE. ™i atunci Becali devine punctul de sprijin pentru ace∫ti oameni s„tui ∫i n„uci˛i de declara˛ii. Devine ∫i salt„ Ón sondaje, merge Ón viitorul Parlament, pentru c„ drumul s„u nu este barat de nimic ∫i de nimeni, politicienii au treab„, se Ónjur„ Óntre ei, se fac de r‚sul lumii, iar îfotbaliatorul“ devine pe zi ce trece omul cel mai mediatizat ∫i mai curtat de oamenii cu necazuri. Sunt mul˛i ace∫tia, c„ci Ón 17 ani nu a˛i ∫tiut s„ alunga˛i necazurile, iar acum, c‚nd chiar a˛i avea ceva de spus despre ce a f„cut acest Guvern, prefera˛i, distinse doamne ∫i distin∫i domni, s„ v„ da˛i cu p„rerea despre vin, petreceri, femei, glume t‚mpite, manevre oculte, cauciucuri, retrageri, h„h„ieli ∫i alte alea.

Dac„ n-a∫ vedea cu disperare c„ prin lanul acesta m„re˛ de declara˛ii trece vod„ Becali ca prin lobod„, mai c„ v-a∫ Óntreba, a∫a, ca la armat„, dac„ Ón timpul mandatului dumneavoastr„ s-a petrecut ceva!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/29.IX.2006

Declara˛ie politic„: îIpocrit, nepriceput ∫i iresponsabil — cine, unde ∫i c‚nd?“

Domnul pre∫edinte Dan Voiculescu a anun˛at, s„pt„m‚na trecut„, printr-o conferin˛„ de pres„, decizia biroului politic al partidului politic pe care Ól conduce de a demara procedurile de suspendare din func˛ie a pre∫edintelui Rom‚niei, pe motiv c„ acesta Ó∫i dep„∫e∫te mandatul constitu˛ional, prin implicarea sa direct„ Ón lupta politic„.

Am asistat zile Ón ∫ir la perora˛iile lui Felix îcare i-a sc„pat pe rom‚ni de iadul capitalist“. Felix se crede incoruptibil, ne∫antajabil ∫i foarte hot„r‚t Ón ceea ce face, dar s„ nu uit„m c„ Ón sondajele din aceast„ var„ partidul pe care Ól conduce avea doar 1% din preferin˛ele electoratului, precum ∫i faptul c„ acesta a reu∫it performan˛a de a ajunge de dou„ ori la guvernare, o dat„ cu P.S.D. (2000—2004), ∫i o dat„ cu Alian˛a D.A. (din decembrie 2004).

Disperat, Dan Voiculescu, care sus˛ine c„ ∫i-a ales singur numele de cod, uit„ c„ Ón ultimele luni negociaz„ ori cu st‚nga, ori cu dreapta, pentru a mai accede Ón forul legislativ al Rom‚niei.

Voiculescu se erijeaz„ acum ca fiind îo pies„-tampon“, care asigur„ stabilitatea Guvernului T„riceanu, ceea ce nu are leg„tur„ cu realitatea, deoarece acesta oscileaz„ Óntre putere ∫i opozi˛ie, Ón func˛ie de interesele pe care le are. Este evident c„, de dragul puterii, Dan Voiculescu s-a eschivat de la orice obliga˛ii fa˛„ de partenerii preelectorali, precum ∫i fa˛„ de cei din coali˛ie.

Putem vorbi, Ón acest context, ∫i de un traseu doctrinar Ón cazul conduc„torului Partidului Conservator: acesta a pornit declar‚ndu-se umanist, ulterior socialdemocrat, ∫i g‚ndul i se Óndreapt„ c„tre aderarea sa la Partidul Popular European.

Dan Voiculescu este cel care a lansat cel mai dur atac la adresa pre∫edintelui Rom‚niei, el este cel care l-a acuzat pe acesta c„ este îipocrit, nepriceput ∫i iresponsabil“, dar, m„ Óntreb eu, care este ipocritul, nepriceputul ∫i iresponsabilul Ón aceast„ poveste? Atunci c‚nd Ó˛i este team„ de ceva, c‚nd se clatin„ totul Ón jurul t„u, ie∫i la scen„ deschis„ ∫i ataci, te consideri lupt„torul care va ap„ra demnitatea rom‚nilor.

Fals, domnule Dan Voiculescu, poporul rom‚n a avut de-a lungul istoriei demnitate ∫i va avea Ón continuare, cu sau f„r„ ajutorul dumneavoastr„.

Œncrederea cet„˛enilor se c‚∫tig„, ∫i nu dorim s„ vizion„m o nou„ telenovel„ transmis„ de Antena 1, care ar urma s„ se numeasc„ îSf‚r∫itul carierei politice a domnului Voiculescu“.

Œn contextul cerin˛elor Uniunii Europene privind integrarea Rom‚niei Óncep‚nd cu 1.01.2007, Guvernul Rom‚niei a solicitat ministerelor restructurarea acestora Ón concordan˛„ cu obiectivele moderniz„rii activit„˛ilor, eliminarea birocra˛iei, crearea unui sistem de lucru competitiv, precum ∫i realizarea acestor deziderate prin descentralizarea activit„˛ilor institu˛iilor din structura Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale.

Astfel, Ón conformitate cu Hot„r‚rea Guvernului nr. 676/1998, modificat„ prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 676/1999 ∫i reorganizat„ prin Ordonan˛a Guvernului

nr. 22/2005, aprobat„ prin Legea nr. 77/2005, a fost Ónfiin˛at„ Agen˛ia Na˛ional„ de Consultan˛„ Agricol„, cu scopul de promovare Ón r‚ndul popula˛iei rurale a programului de dezvoltare rural„, precum ∫i pentru asistarea ∫i consultan˛a tehnic„ pentru accesarea rapid„ a fondurilor structurale a sistemului de sus˛inere a produc„torilor agricoli ∫i a altor programe de finan˛are.

A∫adar, Ónc„ de la apari˛ia Programului îFermierul“ din decembrie 2005, Oficiul Jude˛ean de Consultan˛„ Agricol„ Bac„u s-a implicat ∫i Ón popularizarea acestuia, zilnic, inclusiv s‚mb„ta ∫i duminica ∫i Ón s„rb„torile legale.

Prin urmare, acest program a avut un impact deosebit, prin num„rul mare de persoane care au solicitat ∫i accesat Programul SAPARD, prin Programul îFermierul“, succes ce a fost anun˛at Ónc„ din luna iulie a.c. de conducerea Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, consultan˛ii fiind aprecia˛i Ón mod special.

Proiectele SAPARD au fost depuse la B.R.D. Bac„u, Ón vederea ob˛inerii scrisorilor de confort, pies„ necesar„ Ón momentul depunerii la BRIPS ∫i ob˛inerea declara˛iei de eligibilitate.

Œncep‚nd cu luna iulie 2006, s-a sistat depunerea proiectelor la b„ncile agreate de Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, Óntruc‚t fondurile pentru Programul îFermierul“ au fost acoperite de proiectele depuse deja p‚n„ la acea dat„.

Dup„ aceast„ etap„, solicitan˛ii care au ob˛inut scrisori de confort au continuat s„ fac„ pa∫ii ce se impuneau de c„tre Programul SAPARD, adic„: studii de fezabilitate, procedurile de achizi˛ii publice, Óncheierea de contracte cu furnizorii de bunuri, servicii ∫i lucr„ri, precum ac˛iuni pentru constituirea de garan˛ii materiale ∫i imobiliare pentru sumele ce trebuiau a fi garantate, ac˛iuni care au dus la efectuarea unor cheltuieli importante pentru fiecare solicitant Ón parte, fiind vorba de zeci ∫i sute de milioane, Ón func˛ie de m„rimea ∫i specificul proiectului.

Pentru a da doar un exemplu, Ón data de 11.09.2006, domnul Dima Ioan din satul N„ne∫ti, comuna Parincea, jude˛ul Bac„u — unul dintre solicitan˛ii pe care O.J.C.A. Bac„u i-a consiliat ∫i i-a Óntocmit Proiectul SAPARD — s-a prezentat la B.R.D. Bac„u Ón vederea Óncheierii contractului de creditare (banc„ de la care ob˛inuse scrisoarea de confort din data de 24.05.2006, pentru un proiect pe M„sura 3.1 — dotare cu utilaje agricole Ón valoare de 82.000), dat„ la care a fost anun˛at c„ nu mai beneficiaz„ de Programul îFermierul“, Óntruc‚t fondurile s-au terminat din data de 23 mai 2006, iar Ón jude˛ul Bac„u doar 5 solicitan˛i au beneficiat de acest program.

P‚n„ la momentul Óncheierii contractului cu banca, nimeni nu a fost anun˛at c„ nu mai beneficiaz„ de Programul îFermierul“. Mai mult dec‚t at‚t, din luna mai p‚n„ Ón luna iulie, Programului îFermierul“ i s-a f„cut publicitate de persoane din cadrul Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale la toate emisiunile TV cu profil agricol, Ón revistele agricole de profil, de direc˛iile agricole, inclusiv de Agen˛ia Na˛ional„ de Consultan˛„ Agricol„ ∫i de oficiile de consultan˛„ agricol„ din ˛ar„.

Oficiul Jude˛ean de Consultan˛„ Agricol„ Bac„u, fiind institu˛ie public„ din subordinea Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, este tras la r„spundere ∫i chemat Ón judecat„ de c„tre solicitan˛ii consilia˛i pentru Programul îFermierul“, Óntruc‚t al„turi de institu˛iile men˛ionate mai sus a f„cut publicitate ∫i a Óntocmit

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/29.IX.2006 proiecte prin acest program, de∫i fondurile s-au epuizat Óncep‚nd cu luna mai 2006.

Din acest motiv, trebuie f„cute demersurile necesare Ón vederea supliment„rii fondurilor pentru Programul îFermierul“ pentru solicitan˛ii care au ob˛inut scrisori de confort Ónaintea datei c‚nd s-a anun˛at oficial terminarea fondurilor, respectiv luna iulie 2006.

î™paga, agenda politic„ a actualei guvern„ri“

Ca t‚n„r politician ∫i deputat al Rom‚niei, sunt revoltat„ ∫i Ón acela∫i timp dezam„git„ de cazurile de corup˛ie care au bulversat scena politic„ rom‚neasc„ Ón ultima perioad„. Œn doar c‚teva luni, am asistat la mai multe cazuri Ón care Ónal˛i func˛ionari publici, ale∫i locali ∫i func˛ionari promova˛i pe func˛ii de partidele din actuala guvernare ∫i-au dat arama pe fa˛„ ∫i au ar„tat public scopul pentru care au ajuns la putere: Ómbog„˛irea peste noapte prin mijloace josnice, recurg‚nd la luare de mit„ ∫i trafic de influen˛„. A fost cazul de la Prim„ria din R‚mnicu V‚lcea, cazul prefectului Radu Pris„caru, ∫i, mai nou, cazul func˛ionarului de la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului.

Œn toate cazurile, demnitarii ∫i func˛ionarii Ón cauz„ au fost prin∫i Ón flagrant de luare de mit„. Generaliz‚nd, putem trage concluzia c„ fenomenul ∫p„gii este o politic„ a actualei guvern„ri, iar Ómbog„˛irea prin orice mijloace ˛ine loc de agend„ politic„. Iar faptul c„ dou„-trei persoane dispensabile sunt prinse ∫i ar„tate public ca stindard al luptei anticorup˛ie nu schimb„ cu nimic datele problemei. Oamenii obi∫nui˛i vorbesc despre faptul c„ trebuie s„ dea ∫pag„ atunci c‚nd apeleaz„ la vreo institu˛ie pentru rezolvarea unei probleme. De la clasica ∫pag„ la medic ∫i p‚n„ la ∫paga dat„ Ónal˛ilor func˛ionari publici pentru rezolvarea problemelor de fond funciar, fenomenul mitei pare s„ fi devenit o cangren„ a actualului sistem politic aflat la guvernare.

Ca deputat de Ia∫i, am r„mas profund dezam„git„ de faptul c„ fostul prefect Radu Pris„caru, un exponent al genera˛iei tinere de politicieni, a p„tat imaginea jude˛ului ∫i a aruncat o umbr„ de Óndoial„ asupra tinerilor, fiind surprins Ón flagrant Ón timp ce primea ∫pag„ pentru semnarea unui titlu de proprietate. Ceea ce este Óns„ ∫i mai surprinz„tor este faptul c„, de∫i aflat dup„ gratii de ceva timp, Radu Pris„caru n-a avut m„car decen˛a ∫i onoarea s„-∫i dea demisia din func˛ie ∫i s„ elibereze postul de Ónalt func˛ionar public. Probabil a∫teapt„ ca fenomenul ∫p„gii s„ func˛ioneze ∫i Ón cazul sau ∫i s„ fie scos de sub urm„rire penal„.

Domnule prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu, cabinetul condus de dumneavoastr„ este, de asemenea, responsabil moral pentru toate aceste cazuri care arunc„ o und„ de Óndoial„ asupra sistemului politic ∫i administrativ din Rom‚nia. Œn cei aproape doi ani de guvernare portocalie a Rom‚niei, au primat scandalurile politice din Alian˛„, au primat interesele camarilei aflate la guvernare, ∫i nu interesul aleg„torilor care v-au votat pentru a le reprezenta interesele. Dac„ Ón dic˛ionarul de guvernare al alian˛ei portocalii ar exista cuv‚ntul onoare, probabil c„ am asista acum la demisia Óntregului Executiv.

## **Doamna Doina Mic∫unica Dre˛canu:**

îZilele europene ale patrimoniului, v„zute de la Boto∫ani“

Œn fiecare an, Ón luna septembrie, milioane de europeni sunt invita˛i s„ viziteze monumente istorice din Óntreaga Europ„ cu ocazia Zilelor Europene ale Patrimoniului (Z.E.P.), organizate prin ini˛iativa comun„ a Consiliului Europei ∫i a Uniunii Europene.

Din 1991, Z.E.P. joac„ un rol mobilizator important Ón procesul de con∫tientizare a unei identit„˛i europene, at‚t la nivel cultural, c‚t ∫i social, politic sau economic. Descoperirea unui patrimoniu comun, bogat prin diversitatea sa, contribuie la crearea unui spa˛iu european de Ónt‚lnire, cunoa∫tere ∫i Ón˛elegere reciproc„ ∫i acceptare a diferen˛elor.

Din 1999, Z.E.P. au un slogan permanent: îEuropa, un patrimoniu comun“. Premisele viitorului privind patrimoniul, la nivel european, se bazeaz„ pe elaborarea uni program-cadru, ce are la baz„ decizii ∫i directive ale Parlamentului European ∫i ale Consiliului Europei, cu un scop generos: de a apropia cet„˛enii europeni de tezaurul lor cultural ∫i de a parveni la cea mai bun„ cunoa∫tere reciproc„ ∫i la cea mai mare Ón˛elegere fa˛„ de diversitatea culturilor ∫i exprimarea lor; de a salvgarda patrimoniul, f„r„ Óndoial„ aflat Ón pericol; de a fi deschi∫i pentru viitor, reapropiindu-ne, reinterpret‚nd ∫i repozi˛ion‚nd astfel m„rturiile culturale din trecut Ón implic„rile lor politice, sociale ∫i economice.

fi„rile candidate la Uniunea European„ sunt recunoscute ca poten˛iale participante la programele elaborate, cel mai elocvent fiind Ón acest sens îProgramul cultural 2007“, care este conceput pentru perioada 2007—2013.

Ac˛iunile comunitare trebuie Óns„ completate cu ac˛iuni na˛ionale, regionale sau locale. Nu pot s„ nu men˛ionez aici ∫i s„ apreciez faptul c„ ∫i Ón jude˛ul Boto∫ani, mai precis la Mitoc, Zilele Europene ale Patrimoniului au fost marcate printr-o expozi˛ie, îDescoperiri arheologice pe Prutul Mijlociu“, lansarea lucr„rii îCiviliza˛ii ∫i culturi preistorice ∫i protoistorice Ón zona Prutului Mijlociu“ ∫i a îMonografiei folclorice a zonei Mitoc“.

De∫i suntem recunoscu˛i Ón plan european, ∫i nu numai, pentru vestigiile noastre istorice ∫i culturale, nu ne-am f„cut remarca˛i ∫i printr-o activitate guvernamental„ sau administrativ„ corespunz„toare.

Men˛inerea ∫i dezvoltarea identit„˛ii noastre, at‚t de necesar„ Ón contextul apropiat al integr„rii, nu poate s„ se rezume doar la existen˛a unor prevederi legislative, ∫i acestea deficitare, ∫i a unor ac˛iuni punctuale sau simbolice. Ap„rarea ∫i dezvoltarea patrimoniului na˛ional nu este numai o datorie, ci devine o problem„ prioritar„ de interes na˛ional Ón actuala etap„, dar mai ales pentru viitor.

Dac„ standardele noastre economice ∫i tehnice nu sunt de natur„ s„ ne dea acea identitate ∫i specificitate demn„ de recunoa∫tere ∫i apreciere european„, cu siguran˛„ valorile culturale, istorice ∫i spirituale ale Rom‚niei se num„r„ printre cele mai cunoscute ∫i apreciate.

Tocmai de aceea, a∫ dori ca interven˛ia mea de ast„zi s„ reprezinte un semnal ∫i un apel, Ón acela∫i timp, asupra necesit„˛ii trat„rii patrimoniului nostru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/29.IX.2006 na˛ional ca o component„ a programelor politice ale guvernan˛ilor, oricare ar fi ei.

Este nevoie de mai mult interes pentru aloca˛ii bugetare, pentru preg„tirea speciali∫tilor Ón domeniu, dar, mai ales, pentru promovarea programelor educa˛ionale privind p„strarea, conservarea ∫i difuzarea patrimoniului, ca o premis„ necesar„ evolu˛iei ˛„rii noastre Ón noul context european ∫i interna˛ional.

## DUP√ PAUZ√

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

V„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile pentru a putea Óncepe. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declar deschis„ ∫edin˛a de ast„zi a Camerei Deputa˛ilor ∫i anun˛ c„ din totalul celor 331 de deputa˛i ∫i-au Ónregistrat prezen˛a la lucr„ri un num„r de 248 de deputa˛i. Sunt absen˛i 83, din care 34 particip„ la alte lucr„ri parlamentare.

Continu„m cu dezbaterea ini˛iativelor legislative Ónscrise pe ordinea de zi pentru ∫edin˛a din ziua de mar˛i, 19 septembrie 2006.

V„ reamintesc faptul c„ vom avea o sesiune de vot final la ora 12,00.

Suntem, v„ reamintesc, la punctul 11 de pe ordinea de zi, propunerea legislativ„ pentru modificarea art. 104 alin. (3) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Legea are caracter organic.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

Dezbaterile generale s-au Óncheiat Ón ∫edin˛a de ieri. Suntem la dezbateri pe articole. Avem un num„r de amendamente admise, nu exist„ amendamente respinse.

Dac„ pe raportul cu amendamente admise exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii la punctul 1, titlul legii? Nu sunt.

Adoptat.

Punctul 2?

Adoptat.

Punctul 3?

Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole, r„m‚ne pentru votul final.

Punctul 12, propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii administra˛iei publice locale nr. 215/2001.

Legea are caracter organic.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru administra˛ie public„.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

Ini˛iatorul dore∫te s„ intervin„? Ini˛iatorul nu dore∫te s„ intervin„.

Comisia, raportul, v„ rog frumos.

Bun„ diminea˛a, domnule pre∫edinte! Mul˛umesc.

La Óntocmirea raportului s-a avut Ón vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Guvernul nu sus˛ine adoptarea acestei propuneri legislative.

Propunerea legislativ„ face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputa˛ilor este prim„ Camer„ sesizat„, iar comisia nu sus˛ine acest proiect de lege. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat Iga∫.

Dac„ exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt interven˛ii la dezbateri generale. Nu sunt amendamente admise sau respinse. Nu dezbatem pe articole.

R„m‚ne la vot final.

Punctul 13, propunerea legislativ„ privind reÓnfiin˛area satului Damian prin reorganizarea comunei Sadova, jude˛ul Dolj.

Legea are caracter organic.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru administra˛ie.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ intervin„? V„ rog, domnule deputat.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Propunerea legislativ„ are ca obiect de reglementare reÓnfiin˛area satului Damian din comuna Sadova, jude˛ul Dolj, ∫i vreau s„ v„ informez c„ acest sat a fost desfiin˛at abuziv Ón 1968, prin Legea nr. 2 privind organizarea administrativ-teritorial„ din acea perioad„.

De ce spun c„ a fost desfiin˛at abuziv? Pentru c„ aceast„ localitate a func˛ionat timp de 71 de ani cu statutul de comun„, p‚n„ Ón 1950. A func˛ionat cu statutul de sat component al comunei Damian p‚n„ Ón 1968 ∫i, deodat„, Ón 1968 nu mai are nici statut de comun„, nici m„car de stat.

Eu zic c„ a fost o eroare atunci prin care a fost desfiin˛at abuziv, iar acum este posibil, prin acest proiect de lege, s„ facem o repara˛ie moral„ pentru cet„˛enii din acest sat.

V„ informez c„ sunt peste 1.800 de locuitori, nu doar 200, c‚t prevede Legea nr. 351 privind amenajarea teritoriului. Sunt Óndeplinite toate criteriile ∫i condi˛iile prev„zute de Legea nr. 351/2001 privind Planul de amenajare teritorial„, Sec˛iunea a IV-a — Re˛eaua de localit„˛i.

Sunt convins c„ votul Camerei va fi pentru a face dreptate Ón acest caz ∫i vom reÓnfiin˛a satul Damian. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult. Guvernul? V„ rog.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/29.IX.2006 ## **Domnul Alexandru Mircea** — _secretar de stat_

_Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Guvernul nu sus˛ine aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, Ón principal pentru c„ nu sunt Óndeplinite condi˛iile legale, condi˛iile procedurale pentru ca s„ se adopte prin lege aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.

Principala obiec˛iune este aceea c„ nu a fost consultat„ popula˛ia prin referendum Ón leg„tur„ cu aceast„ propunere legislativ„, a∫a cum prevede Legea nr. 351.

Fac precizarea c„ prevederea este imperativ„ Ón lege, degeaba v„d c„ exist„ obiec˛iune de la ini˛iator. ™i mai fac o precizare. Œn expunerea de motive se spune urm„torul lucru: îConsiliul Local al Comunei Sadova, ˛in‚nd cont de cererile insistente ale cet„˛enilor din satul desfiin˛at abuziv prin Hot„r‚rea nr. 36 din 2005, a decis reÓnfiin˛area satului Damian. Or, cererile, a∫a cum rezult„ din documentele care au fost prezentate inclusiv de ini˛iator, cererile sunt... e o singur„ cerere, un referat f„cut de doi consilieri locali ∫i at‚t, care cer s„ se atribuie denumirea de sat Damian. Iar Ón hot„r‚rea Consiliului Local, alin. 2: îDemersurile pentru aprobarea ∫i organizarea referendumului se vor face dup„ validarea prezentei hot„r‚ri“. Nici Ón ziua de ast„zi nu s-a f„cut referendum.

Prin urmare, aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ are doi ini˛iatori, respectiv consilierii Mina Alexandru ∫i Florescu Dumitru.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Domnul deputat Iga∫ din partea comisiei.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia noastr„ a fost sesizat„ cu adresa PL nr. 557 din 4 septembrie 2006, Ón vederea dezbaterii ∫i aviz„rii Ón fond, cu propunerea legislativ„ privind reÓnfiin˛area satului Damian prin reorganizarea comunei Sadova, jude˛ul Dolj. Camera Deputa˛ilor este prima Camer„ sesizat„. Œn ∫edin˛a din 12 septembrie 2006 comisia a examinat propunerea legislativ„ sus-men˛ionat„, avizul Consiliului Legislativ cu nr. 919/29.06.2006, precum ∫i punctul de vedere al Guvernului ∫i a hot„r‚t cu o majoritate de voturi sus˛inerea acestui proiect de lege. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnule deputat C„lin, dorea˛i s„ interveni˛i?

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Punctul de vedere sus˛inut de domnul secretar de stat Mircea Alexandru este valabil Ón condi˛iile Ón care, a∫a reglementeaz„ Legea nr. 351, sunt afectate limitele teritoriale fie ale comunei, fie ale satelor respective. Dar acest sat Damian iese din componen˛a satului Sadova f„r„ a afecta c‚tu∫i de pu˛in limitele teritoriale. Satul Damian este la o dep„rtare de 3,5 kilometri de satul Sadova.

Deci, Ón condi˛iile Ón care nu se intervine c‚tu∫i de pu˛in cu muta˛ii de gr„ni˛uire, cu modificarea limitelor teritoriale, nu e nevoie de referendum. De ce s„-l invoc„m, Ón condi˛iile c‚nd satul este de sine st„t„tor, a func˛ionat 71 de ani fiind comun„, cu statut de comun„, 17 ani sat ∫i deodat„ venim ∫i punem condi˛ii c„ ar fi trebuit s„ consult„m cet„˛enii. N-au de suferit nici cet„˛enii din satul Sadova, nici cei din Damian. Deci sunt Óndeplinite condi˛iile prev„zute de lege.

V„ mul˛umesc.

Da. V„ rog, domnule Constantin Tudor.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Œntruc‚t la comisie domnul ministru Alexandru Mircea nu a f„cut aceast„ precizare ∫i noi nu am constatat la mapa pe care am analizat-o c„ exist„ sau nu referendum, v„ rog s„ propune˛i plenului retrimiterea la comisie ∫i acolo, ∫i Ón func˛ie de argumentele domnului coleg C„lin, ne mai uit„m o dat„ Ón lege ∫i revenim Ón plen cu propunerea.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Du∫a.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Av‚nd Ón vedere prevederile Legii nr. 351, faptul c„ nu se reorganizeaz„ ca suprafa˛„ ∫i ca popula˛ie ∫i nu cap„t„ un nou statut juridic, nici drepturi Ón plus, nici nu se reorganizeaz„ administra˛ia public„ local„, doar se atribuie denumirea de sat, o modificare la Legea nr. 2 privind reorganizarea administrativ-teritorial„ a Rom‚niei, nu consider c„ trebuie s„ mai trimitem la comisie, raportul comisiei este bun ∫i v„ rog s„ supune˛i votului Camerei proiectul de lege.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

## Da, v„ mul˛umesc.

Sigur c„ o s„

## Domnule pre∫edinte, Onorat prezidiu,

Stima˛i colegi,

Cred c„ aici este o neÓn˛elegere ∫i din cauza unei neÓn˛elegeri risc„m s„ aducem atingere unei anumite repara˛ii care, a∫a cum a reie∫it din expunerile colegilor no∫tri, indiferent de forma˛iunea politic„, nu, ea trebuie Óndreptat„.

De aceea, mi-a∫ permite, domnule pre∫edinte, s„-l invit„m pe domnul secretar de stat s„ precizeze dac„ Óntr-adev„r pentru acest caz este sau nu este necesar referendum.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/29.IX.2006 Dac„ nu este necesar referendum, a∫a cum s-a precizat aici, vizavi de gr„ni˛uire, vizavi de modific„ri care pot interveni, deci dac„ nu este necesar acest referendum lucrurile sunt clare ∫i toat„ lumea cred c„ este de acord. Este o repara˛ie moral„, un nume care s-a atribuit unei colectivit„˛i, nu, care este Ón cadrul comunei. ™i, Ón felul acesta, ne putem canaliza votul spre solu˛ia care e cea mai bun„. S„-l retrimitem la comisie sau, efectiv, s„-∫i urmeze cursul.

Deci rug„mintea noastr„, a Grupului parlamentar al P.S.D., este s„ aprecieze foarte clar ∫i, evident, responsabil domnul secretar de stat dac„ Ón acest caz, Ón aceast„ spe˛„ este necesar referendum.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Voi constata c„ acest gen de discu˛ie este specific tocmai dezbaterilor Ón comisii.

Domnul deputat Ungureanu.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

E adev„rat c„, uite, uneori via˛a bate filmul. Eu, Ómpreun„ cu colegul meu, domnul Viorel Oancea, ne-am luptat aproape un an s„ trecem o modificare a legii, Ón sensul c„ nu este nevoie s„ mai faci referendum Ón comuna care trebuie s„-∫i dea acordul ∫i trebuie s„ faci referendumul doar Ón localitatea abuziv desfiin˛at„. Sigur c„ ∫i la comisie a fost respins„ propunerea noastr„, Guvernul nu a fost de acord, iat„ c„ acum suntem Óntr-o situa˛ie care, Óntr-un fel, explic„ de ce era nevoie de acea modificare a legii. Este doar un moment Ón care trebuie s„ reflect„m dac„... ∫i cred c„ solu˛ia ar fi s„ retrimitem la comisie ∫i dac„ vom putea reÓnvia propunerea noastr„ privind aceast„ prevedere.

Deci modificarea legii Ón sensul de a face referendum doar Ón comuna care a fost abuziv desfiin˛at„, pentru c„ ceilal˛i sigur c„ nu vor dori s„ fac„, s„-∫i piard„ privilegiile Ón favoarea celorlal˛i. Trebuie doar s„ reflect„m.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Avem o propunere procedural„ de trimitere la comisie a acestui proiect ∫i voi supune aceast„ propunere votului dumneavoastr„. V„ rog s„ vota˛i.

Cine este pentru retrimiterea la comisie a acestui proiect?

Da, propunerea de retrimitere la comisie a fost adoptat„ cu 104 voturi pentru, 40 Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri. Termen, domnule Iga∫? 3 s„pt„m‚ni.

P„i nu, atunci trebuie s„ v„ dau dou„ s„pt„m‚ni ca s„ putem discuta Ón prima s„pt„m‚n„ din octombrie. Dou„ s„pt„m‚ni. Ceea ce va presupune rug„mintea de a o discuta Ón aceast„ s„pt„m‚n„, Óns„, la comisie ∫i a face raportul Ón aceast„ s„pt„m‚n„, pentru c„ s„pt„m‚na viitoare nu mai ave˛i lucr„ri.

## V„ mul˛umesc.

La punctul 14, proiectul de Lege pentru Ónfiin˛area satului Comasca prin reorganizarea comunei Oinacu, jude˛ul Giurgiu.

Legea are caracter organic.

Raport pentru adoptare din partea Comisiei de administra˛ie.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„. Rog ini˛iatorul...

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Supunem aten˛iei dumneavoastr„ un proiect de lege care are un obiect asem„n„tor cu proiectul discutat anterior, cu propunerea discutat„ anterior. Este vorba despre Ónfiin˛area unui sat din cadrul comunei Oinacu, jude˛ul Giurgiu, este vorba de satul Comasca. Acest sat a fost desfiin˛at, ca ∫i cel anterior, prin unificarea lui cu satul Brani∫tea prin Legea nr. 2 din 1968. Se consider„ c„ a fost o unificare abuziv„ la momentul respectiv. Cet„˛enii satului Brani∫tea de la care urmeaz„ s„ se desprind„ satul Comasca au fost consulta˛i prin referendum la data de 19.03.2006, prin referendum local, Ón condi˛iile prev„zute de Legea nr. 3/2000 privind organizarea ∫i desf„∫urarea referendumului ∫i Ón baza Legii nr. 351, referendumul a fost valabil ∫i favorabil, dup„ cum rezult„ din documentele care sunt anexate documenta˛iei.

Totodat„, a fost ata∫at„ ∫i exist„ fi∫a satului Comasca propus pentru Ónfiin˛are, Ón care sunt Ónscrise elementele ∫i nivelul de dotare corespunz„tor punctului 3.0 al anexei nr. IV din Legea nr. 351 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului.

Av‚nd Ón vedere c„ exist„, pe de o parte, cererea locuitorilor f„cut„ prin referendum, plus documentele care atest„ legitimitatea acestei cereri, v„ rog s„ aproba˛i proiectul de lege ini˛iat de Guvern.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Comisia?

## Da. V„ mul˛umesc.

Œn ∫edin˛a din 12 septembrie 2006 comisia a examinat proiectul de lege ∫i avizul favorabil al Consiliului Legislativ ∫i a hot„r‚t cu unanimitate de voturi sus˛inerea acestui proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt.

Nu exist„ amendamente respinse sau admise. R„m‚ne la vot final.

Punctul 15, propunerea legislativ„ pentru modificarea art. 55 din Legea nr. 215/2001 privind administra˛ia public„ local„. Legea are caracter organic; raport de respingere din partea Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„. Ini˛iatorul?

V„ rog, domnule deputat Moisoiu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/29.IX.2006

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Sunt unul dintre ini˛iatori, pentru c„, a∫a cum se observ„, suntem 8 parlamentari Ón aceast„ situa˛ie.

Domnule pre∫edinte,

Propunerea legislativ„ cu care venim Ón fa˛a dumneavoastr„ este de a se g„si o form„ normal„, o form„ legal„ de alegere a delegatului s„tesc, care, prin art. 55 din Legea nr. 215, este pur ∫i simplu trecut„... a∫a, trimis„ Ón vitez„ la o parte, cum c„ se alege de c„tre o adunare s„teasc„ stabilit„ de c„tre primar.

Stima˛i colegi,

Delegatul s„tesc are un rol Ón consiliul local similar cu cel al consilierului local. V„ rog frumos s„ v„ g‚ndi˛i c„ Ón urma alegerilor pentru un consiliu local Óntr-o anumit„ zon„ s-ar putea chiar 180 de grade, deci o jum„tate a unei comune, s„ fie descoperit„, pentru c„ din zona respectiv„ nu a ie∫it nimeni consilier local, pentru c„, din diverse motive, fie a fost pe locul II, III la un partid din care a reu∫it numai unul, fie c„ partidul pe lista c„ruia a candidat nu a realizat pragul de 5%. Deci pot s„ fie motive diverse.

Œn acela∫i timp, ∫i probabil c„ vom avea ∫i de lucrat Ón acest sens, consilierii locali de multe ori Ó∫i neglijeaz„ sarcinile pe care le au Ón propria lor localitate, Ón propriul ∫an˛ din fa˛a cur˛ii lor, neorganiz‚nd lucr„ri de decolmatare a acestora sau altele ca atare ∫i consider‚nd c„ sarcina lor este numai de a participa Ón comisia consiliului local din care fac parte.

Deci, cred c„ nu avem voie s„ trimitem aceast„ alegere a delegatului s„tesc Ón condi˛iile Ón care se anun˛„ o adunare Ón leg„tur„ cu vitele la p„scut, Ón condi˛iile Ón care se stabile∫te, nu ∫tiu, introducerea gazului metan Ón comun„, ocazie cu care, Ón func˛ie de cei care sunt acolo prezen˛i, se stabile∫te o persoan„.

Sunt probleme deosebit de importante pentru comunitatea local„, motiv pentru care, prin aceast„ propunere legislativ„, am Óncercat s„ legifer„m ∫i s„-i d„m exact un con˛inut pe care legea Ól solicit„. ™i de aceea este lege.

Din p„cate, Óns„, propunerea Guvernului Ón acest caz vine ∫i spune c„ deocamdat„ nu este cazul s„ fie legiferat„, pentru c„ se g‚nde∫te Guvernul, a∫a cum ne-a f„cut propuneri ∫i cu alte ocazii, c„ o va legifera Óntr-o viitoare Lege nr. 393/2004 privind Statutul ale∫ilor locali sau altele care vor mai urma nu se ∫tie c‚nd. P„i, nu v„ sup„ra˛i, dac„ este a∫a, atunci noi ce rol mai avem?

Pe de alt„ parte, au fost c‚teva propuneri, ∫i g„sesc c„ au fost propuneri de bun-sim˛, din partea Consiliului Legislativ pentru Ómbun„t„˛irea acestuia, cu care, discut‚nd cu colegii cu care am ini˛iat aceast„ propunere legislativ„, suntem Ón totalitate de acord. Deci o ∫i Ómbun„t„˛im.

Ca atare, av‚nd Ón vedere ∫i propunerea de respingere pe care comisia o face Ón acest caz, am o rug„minte c„tre dumneavoastr„: haide˛i s„ o Óntoarcem, avem timp p‚n„ Ón 14 octombrie c‚nd este termenul de a se epuiza zilele respective. V„ rog s„ fi˛i de acord s„ o Óntoarcem la comisie, comisia s„ o analizeze Ónc„ o dat„ ∫i, Ón func˛ie de rezultatul acesteia, o vom discuta Ón luna, la Ónceputul lunii octombrie Ón func˛ie de votul sau

hot„r‚rea pe care o va lua comisia la momentul respectiv.

Repet Ónc„ o dat„, nu este propunerea numai a Partidului Rom‚nia Mare, ci este o propunere Ón care este implicat ∫i Partidul Democrat, ∫i Partidul Social Democrat, ∫i Partidul Conservator, deci mult mai multe partide, din acest punct de vedere.

Eu v„ mul˛umesc pentru Ón˛elegere.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Comisia?

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

N-o s„ fac dec‚t s„ prezint raportul comisiei.

La Óntocmirea raportului s-a avut Ón vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei juridice, punctul de vedere al Guvernului.

Propunerea legislativ„ face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputa˛ilor este prim„ Camer„ sesizat„, iar comisia, Ón plenul ei, a propus respingerea acestui proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Interven˛ii la dezbateri generale? Domnul deputat C„lian.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

A∫a cum spunea unul dintre ini˛iatori, sunt mai mul˛i cei care s-au angrenat Ón g‚ndirea acestui proiect de lege foarte bun, dup„ p„rerea mea, ∫i m„ surprinde un lucru destul de nepl„cut. Comisia juridic„ a dat un aviz negativ ∫i pe ce motiv? Acest proiect de lege este perfect constitu˛ional. Mai mult de at‚t, Ón esen˛a sa, proiectul de lege vizeaz„ depolitizarea reprezentan˛ilor ob∫tii. Pentru c„, de regul„, primarul decide asupra acestui reprezentant, adun‚ndu-∫i, Ón general, doar sus˛in„torii din acea localitate, iar prin aceast„ ac˛iune nu caut„ s„ apere interesele Óntregii comunit„˛i. Or, prin acest proiect de lege mi se pare firesc s„ d„m ∫ansa acelei comunit„˛i s„ decid„ asupra reprezentantului ei Ón consiliul local. De∫i votul reprezentantului s„tesc este un vot facultativ, pentru c„ nu va c‚nt„ri Ón decizia consiliului local, este extrem de important, deoarece el exprim„ interesul acelei localit„˛i.

Eu personal am discutat cu c‚˛iva dintre colegii care fac parte din Comisia de administra˛ie public„ local„ ∫i am c„zut de acord s„ modific„m Óntr-o oarecare m„sur„ acest proiect de lege, s„-l Ómbun„t„˛im, pentru c„ exist„ ∫i alte solu˛ii prin care s„ depolitiz„m aceast„ numire, aceast„ alegere a reprezentantului s„tesc, fapt pentru care, Ón numele Grupului parlamentar al Partidului Conservator, vreau s„ v„ fac precizarea c„ sus˛inem retrimiterea la comisie pentru elaborarea unui raport suplimentar.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/29.IX.2006

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Dac„ nu mai exist„ alte interven˛ii...

Mai exist„ alte interven˛ii la chestiunea retrimiterii la comisie care este procedural„, domnule Stanciu, da?

Ave˛i cuv‚ntul pe chestiunea retrimiterii la comisie.

Domnule pre∫edinte, Onorat prezidiu, Domnule ministru, Stimate coleg Nicol„escu,

Prin anii 1996—1997 a ap„rut aceast„ idee care ast„zi se supune dezbaterii, a reprezentantului unei comunit„˛i, care nu se reg„se∫te Ón consiliu. Au fost ample dezbateri, a fost acceptat„ greu la vremea respectiv„, dar p‚n„ la urm„ s-a dovedit un lucru util, pentru c„ democra˛ia Ónseamn„ reprezentativitate, Ónseamn„ dialog. Iar noi nu reu∫im s„ facem totdeauna listele de a∫a manier„ Ónc‚t s„ fie din fiecare localitate a comunei respective sau Ón zona respectiv„ c‚te un membru Ón consiliu.

Cred c„ nu d„uneaz„ nim„nui faptul c„ printr-un anumit cet„˛ean dintr-o anumit„ localitate... se poate asculta p„rerea lui, Ón condi˛iile unui vot consultativ. De fapt, democra˛ia Ónseamn„ reprezentativitate, dar ∫i legitimitate. Noi credem c„ nu gre∫im dac„ ne mai aplec„m asupra acestei ini˛iative legislative ∫i vom g„si calea prin care dialogul s„ fie factorul constitutiv al unui consiliu ∫i fiecare s„-∫i spun„ punctul de vedere, chiar dac„ hot„r‚rea nu-i convine.

De aceea, domnilor colegi, cred c„ singura solu˛ie... ∫i domnule pre∫edinte, este s„ mai Óncerc„m o dat„ s„ mai discut„m Óntre noi ∫i s„ d„m posibilitatea fiec„rei localit„˛i din cadrul unei comunit„˛ii s„-∫i trimit„ sub o form„ sau alta un om care s„-∫i spun„ p„sul. Este un pas Ónainte pe care Ól facem fa˛„ de discu˛iile din 1996—1997.

™i grupul nostru parlamentar sus˛ine aceast„ retrimitere la comisie.

V„ mul˛umesc.

## Da.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Supun aprob„rii dumneavoastr„ propunerea de retrimitere la comisie a acestei propuneri legislative.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Propunerea de retrimitere la comisie a trecut. Comisia, termen? Dou„ s„pt„m‚ni.

La punctul 16 pe ordinea de zi avem propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii Ónv„˛„m‚ntului nr. 84/1995, republicat„.

Legea are caracter organic.

Raport de respingere din partea comisiei. Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ intervin„? Nu. Comisia?

Doamna pre∫edinte, v„ rog.

Propunerea legislativ„ creeaz„ cadrul legislativ pentru acordarea gratuit„˛ii pentru elevi ∫i studen˛i Ón ceea ce prive∫te transportul public. Œn viziunea ini˛iatorilor, aceasta

reprezint„ o minim„ facilitate pentru elevi ∫i studen˛i, Ón condi˛iile Ón care Ón ultimii ani se asist„ la o diminuare a veniturilor de familie.

Face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputa˛ilor este prim„ Camer„ sesizat„.

Œn urma dezbaterii, propunerea legislativ„ a fost respins„ cu 13 voturi pentru ∫i o ab˛inere, din urm„toarele motive: ca urmare a procesului de descentralizare a Ónv„˛„m‚ntului, finan˛area cheltuielilor legate de transportul elevilor intr„ Ón sarcina autorit„˛ilor locale de care apar˛in unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt, ∫i nu a Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii. Facilit„˛ile de care beneficiaz„ elevii Ón prezent sunt suficiente pentru a diminua costurile pe familie generate de ∫colarizarea acestora. Nu se specific„ sursa de finan˛are.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Dac„ exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt. Este propunere de respingere. R„m‚ne la vot final.

Punctul 17, propunerea legislativ„ de modificare ∫i completare a Legii nr. 84/1995, Legea Ónv„˛„m‚ntului. Legea are caracter organic.

Propunerea de respingere apar˛ine raportului comisiei. Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ intervin„? Nu dore∫te. Doamna pre∫edinte Olgu˛a Vasilescu.

Propunerea legislativ„, Ón viziunea ini˛iatorilor, creeaz„ cadrul legislativ pentru instituirea unei echit„˛i Óntre elevii ∫i studen˛ii care urmeaz„ Ónv„˛„m‚ntul de stat ∫i cel particular acreditat.

Œn consecin˛„, se propune subven˛ionarea unit„˛ilor ∫i institu˛iilor de Ónv„˛„m‚nt superior particular acreditate, a∫a Ónc‚t acestea s„ fie sprijinite cu o sum„ reprezent‚nd 33% din cheltuielile efectuate pentru un elev/student din Ónv„˛„m‚ntul de stat.

Face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputa˛ilor este prim„ Camer„ sesizat„.

Œn urma dezbaterilor, propunerea legislativ„ a fost respins„ cu 9 voturi pentru, 3 Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri, din urm„toarele motive: nu se specific„ sursa de finan˛are, Ón conformitate cu prevederile Constitu˛iei ∫i ale Legii nr. 500/2002, nu este posibil„ aplicarea acesteia din anul de Ónv„˛„m‚nt 2006—2007.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte. Dac„ exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Domnul deputat Moisoiu.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Œn ultimul timp s-au f„cut pa∫i foarte importan˛i Ón ceea ce prive∫te dezvoltarea Ónv„˛„m‚ntului particular. ™i Ón Rom‚nia acesta se cere s„ fie sprijinit. Adev„rul este c„ Ónv„˛„m‚ntul particular, Ón condi˛iile Ón care s-a dezvoltat p‚n„ acum, degreveaz„ Ónv„˛„m‚ntul de stat de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/29.IX.2006 o serie Óntreag„ de cheltuieli. Prin Constitu˛ie se ∫tie c„ Ón Rom‚nia Ónv„˛„m‚ntul este gratuit. Deci, Ón m„sura Ón care apar ∫colile particulare, ∫colile private, Ónseamn„ c„, de fapt, noi am tot degrevat p‚n„ Ón clipa de fa˛„ statul de cheltuieli pentru Ónv„˛„m‚nt.

Partea proast„ a lucrurilor este c„ Ónv„˛„m‚ntul privat tot dezvolt‚ndu-se, ∫i anume dup„ ce un investitor realizeaz„ o ∫coal„ ∫i porne∫te cu clasa I sau porne∫te cu gr„dini˛a, Ón anul urm„tor are clasa I, are a II-a, are a III-a, tot timpul i se dezvolt„ corpul profesoral, are nevoie de o baz„ material„ mult mai larg„, are nevoie de cheltuieli pentru utilit„˛i mult mai mari ∫i atunci este normal c„ la un moment dat acest investitor particular nu mai poate s„ sus˛in„ propria sa ∫coal„ pe care a Ónfiin˛at-o Ón urm„ cu c‚˛iva ani.

Este un proces firesc ∫i atunci a∫ dori s„ completez ideea de adineauri. Œntr-adev„r, domnule pre∫edinte, ∫i v-am urm„rit ∫i ca mimic„, c‚nd s-a spus c„ nu se sus˛ine propunerea din punct de vedere financiar. E adev„rat, dar propunerea p‚n„ acum a degrevat Ón continuare bugetul statului ∫i faptul c„ se solicit„ 33% din cheltuieli, deci o treime din cheltuieli, ca astfel statul s„ vin„ ∫i s„ le sus˛in„, mi se pare mai mult dec‚t generos.

Deci iat„ c„ particularul, fondatorul unei ∫coli nu solicit„ nici sut„ la sut„, nu solicit„ nici 75%, nici 50% ci numai o treime din sus˛inerea acestor cheltuieli. De fapt, o s„ ne mai Ónt‚lnim cu asemenea propuneri ∫i Óntr-un viitor c‚t se poate de apropiat, pentru c„ va trebui probabil s„ dezbatem ∫i ceva proiecte legislative legate de Ónv„˛„m‚ntul superior.

Deci, Ón baza acestora, consider c„ este cazul s„ nu fim de acord cu hot„r‚rea comisiei privind respingerea acestei ini˛iative legislative, ci, din contr„, v„ invit s„ vot„m pentru aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, f„c‚nd abstrac˛ie, a∫a cum este normal s„ se fac„ din partea unor parlamentari, deci a unor oameni echidistan˛i ∫i trimi∫i cu bun„-credin˛„ de c„tre electorat aici, Ón Parlamentul Rom‚niei, f„c‚nd abstrac˛ie de cine este ini˛iatorul Ón acest caz.

V„ mul˛umesc ∫i sper c„ am fost bine Ón˛eles.

## V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Domnul deputat Andea ∫i apoi domnul deputat Pantelimon Manta.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn viziunea ini˛iatorilor, f„r„ Óndoial„ c„ acest proiect legislativ are un caracter generos, de a sprijini o form„ de Ónv„˛„m‚nt care este Ón dezvoltare la noi Ón ˛ar„, ∫i anume Ónv„˛„m‚ntul particular.

Argumentele pro au fost prezentate de colegul Moisoiu. Sigur c„ Ón dezbaterea comisiei au c‚nt„rit at‚t argumentele pro, c‚t ∫i argumentele contra.

Ce anume a∫ dori s„ subliniez? Modul Ón care este finan˛at. Am s„ iau exemplul Ónv„˛„m‚ntului superior, pentru c„ este forma cea mai r„sp‚ndit„ de Ónv„˛„m‚nt particular. Deci noi nu finan˛„m institu˛iile de Ónv„˛„m‚nt, noi finan˛„m per student. Se ∫tie c„ Ón sistemul nostru de Ónv„˛„m‚nt statul finan˛eaz„ circa 61.000 de locuri anual Ón sistemul de Ónv„˛„m‚nt, care sunt repartizate tuturor unit„˛ilor de Ónv„˛„m‚nt de stat.

At‚t Ón universit„˛ile de stat, c‚t ∫i Ón cele particulare, aproape Ónc„ 100.000 de locuri sunt pe cheltuiala celor care doresc s„ se ∫colarizeze. Ca atare, ceea ce s-a propus prin proiectul de lege este ca suma repartizat„ pentru cei 61.000 care poate fi suportat„ de c„tre stat s„ se redistribuie. Noi p‚n„ acum ne-am f„cut un titlu aproape de m‚ndrie, de glorie, din a spune c„ Ónv„˛„m‚ntul particular nu greveaz„ bugetul de stat. Iat„ c„ suntem Ón faza Ón care am vrea sau am Óncerca s„ propunem o grevare ∫i a bugetului Ónv„˛„m‚ntului de stat de c„tre Ónv„˛„m‚ntul particular.

Acestea au fost ra˛iunile pentru care c‚nt„rind situa˛ia actual„, Ón care Ónv„˛„m‚ntul superior, de exemplu, a devenit de mas„ ∫i Ón care practic Óntreaga promo˛ie de absolven˛i de bacalaureat poate s„ fie ∫colarizat„, am r„mas pe ideea c„ Ónv„˛„m‚ntul de stat este cel care beneficiaz„ de aloca˛iile per student din partea statului, iar Ónv„˛„m‚ntul particular, precum ∫i o bun„ parte din Ónv„˛„m‚ntul de stat poate s„ ∫colarizeze ∫i cu tax„, a∫adar, cheltuielile revenind celor care urmeaz„ ∫i se Ónscriu la forma de Ónv„˛„m‚nt cu tax„.

Este motivul pentru care Ón comisie ponderea sau balan˛a a Ónclinat spre a respinge acest proiect legislativ. V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Pantelimon Manta.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Am votat Ómpotriva acestei ini˛iative legislative ∫i-mi men˛in acest punct de vedere, pentru c„ el presupune, cred, cheltuieli uria∫e care nu pot fi suportate Ón prezent de bugetul alocat Ónv„˛„m‚ntului.

Œn acela∫i timp, Óns„, Ón˛eleg anumite ra˛iuni, cel pu˛in Ón parte, care au determinat aceast„ ini˛iativ„ legislativ„. ™i spun acest lucru pentru c„, Óntr-adev„r, am asistat Ón ultimii zece ani, a∫ zice, la o expansiune, la o dezvoltare f„r„ precedent a Ónv„˛„m‚ntului particular.

E adev„rat c„ sunt ∫i universit„˛i, trebuie s-o spunem deschis, care au mai mult mentalitate comercial„ dec‚t cea de asigurare a unui Ónv„˛„m‚nt de calitate, dar Ón acela∫i timp sunt ∫i universit„˛i particulare care s-au dezvoltat, au f„cut investi˛ii uria∫e ∫i care preg„tesc studen˛i pe m„sur„.

™i, din acest punct de vedere, ∫i cu aceasta Ónchei, cred c„ av‚nd Ón vedere ∫i ra˛iunile expuse de antevorbitorii mei, cred c„ reprezentan˛ii ministerului, ∫i este aici domnul ministru Miron, trebuie s„ g‚ndeasc„ Ón perspectiv„, cel pu˛in Ón perspectiva, hai s„ zicem, medie sau chiar Óndep„rtat„, dac„ nu imediat„, m„surile legislative, evident ∫i cu caracter financiar, care s„ sprijine ∫i Ónv„˛„m‚ntul particular, pentru c„ toat„ lumea civilizat„ o va face.

Aceasta de fapt este ∫i ra˛iunea interven˛iei mele. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnul deputat Stanciu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/29.IX.2006

Domnule pre∫edinte, Onorat prezidiu, Stima˛i colegi,

Precizez de la Ónceput c„ nu vorbesc acum ∫i nu exprim pozi˛ia Grupului P.S.D., ci exprim opinia unui membru al comisiei.

Votul comisiei este corect. Este corect pentru c„ o idee, zicem noi, bun„, a c„p„tat o form„ inadecvat„. Ceea ce Óns„ trebuie s„ avem Ón vedere ∫i s„ ne obi∫nuim cu g‚ndul c„ studen˛ii ∫i elevii sunt fiii cet„˛enilor rom‚ni care pl„tesc impozite. Deci nu po˛i s„-l discriminezi pe copilul X al c„rui p„rinte pl„te∫te impozit, Ón raport cu copilul Y al c„rui p„rinte pl„te∫te ∫i acela impozit numai pentru faptul c„ unul se duce la o unitate cu capital privat ∫i nu se duce la o unitate cu capital de stat.

Dac„ noi g‚ndim a∫a, Ón mod normal ar trebui s„ mergem cu toat„ viteza Ónapoi, nu spre Uniunea European„, ci Ón sens invers. Este clar o discriminare. ™i este legat„ de interese partizane, ale celor care sunt unit„˛i de stat ∫i celelalte, care sunt institu˛ii de drept privat de utilitate public„, aten˛ie! Deci e o deosebire.

De aceea, cred c„ Ón perspectiv„, ∫i ministerul, prin reprezentantul s„u aici, domnul secretar de stat Dumitru Miron, sper s„ ia act de aceast„ discriminare ∫i s„ se g‚ndeasc„ la un proiect de lege sau la completarea Legii Ónv„˛„m‚ntului superior, Ón care la cele 66 ∫i ceva de mii de locuri bugetate s„ aib„ acces prin competi˛ie toate institu˛iile ∫i unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt acreditate. Este normal ∫i corect.

™i cei care au capabilitate, care au competen˛„, acced c„tre acele fonduri. De-abia atunci se na∫te adev„rata competi˛ie ∫i Óntre cele de stat ∫i Óntre cele particulare. Evident c„, probabil, se simte un fior prin r‚ndul unor cadre didactice de aici, pentru c„ dispare, pe undeva, acel loc c„ldu˛ Ón care banul vine ∫i noi ne c„znim s„-l cheltuim. Va trebui s„-l ∫i atragem.

Pentru c„ ceea ce avem noi acum Ón Rom‚nia nu mai este Ónv„˛„m‚nt pur de stat. Pentru c„ taxe pl„tesc ∫i cei de la stat, ∫i cei de la particular. Care este deosebirea?

Deci, domnule pre∫edinte, dumneavoastr„ probabil c„ ave˛i timp s„ g„si˛i Ón perspectiv„ aceast„ form„ implementat„ ∫i ministerul la fel, astfel Ónc‚t acest carcalete plin de discrimin„ri ∫i de ciud„˛enii s„ dispar„. Nu arunc„m copilul odat„ cu apa, men˛inem ideea, trebuie s„ g„sim Óns„ forma adecvat„. ™i s„ nu mai finan˛„m locuri, s„ finan˛„m copii, studen˛i, iar acea finan˛are s„ urmeze copilul ∫i studentul, indiferent la ce institu˛ie se duce, cu capital de stat sau capital privat. A∫a mi se pare mie c„ este corect ∫i modern. Dorim un anumit _status quo_ , putem s„-l men˛inem. Dar cred c„ este d„un„tor.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Suntem cu mult mai pu˛in edifica˛i dec‚t la Ónceputul dezbaterii. Acum chiar c„ nu ∫tim care este pozi˛ia Grupului P.S.D.

Dac„ mai exist„ alte interven˛ii la dezbateri generale? Nu mai sunt alte interven˛ii la dezbateri generale.

Fiind o propunere de respingere, va intra la vot final.

Punctul 18, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 36/2006 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 189/2002 privind opera˛iunile compensatorii referitoare la contractele de achizi˛ii pentru nevoi de ap„rare, ordine public„, siguran˛„ na˛ional„.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport comun de adoptare.

Comisia pentru ap„rare ∫i Comisia pentru industrii. Procedur„ de urgen˛„.

Suntem Camer„ decizional„.

Rog ini˛iatorul, domnul pre∫edinte Tarara.

## **Domnul Cristian Tarara** — _pre∫edintele Agen˛iei_

_de Compensare pentru Achizi˛ii de Tehnic„ Special„_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Cristian Tarara, pre∫edintele Agen˛iei de Compens„ri pentru Achizi˛ii de Tehnic„ Special„.

Ordonan˛a nr. 36 vine Ón completarea cadrului Ón care se deruleaz„ opera˛iunile compensatorii, f„c‚nd c‚teva preciz„ri foarte importante. Œn primul r‚nd, introduce Ón categoria opera˛iuni compensatorii investi˛iile ca o form„ de dezvoltare a acestui tip de opera˛iuni. Œn al doilea r‚nd, extinde durata de negociere a acordului de compensare, prevederea din Ordonan˛a nr. 189 de 60 de zile fiind insuficient„ pentru o negociere corespunz„toare. Œn al treilea r‚nd, datorit„ faptului c„ activitatea compensatorie Ón Rom‚nia a Ónceput un pic mai greu dec‚t trebuia, prelunge∫te perioada de finan˛are a agen˛iei p‚n„ la sf‚r∫itul acestui an.

Acestea sunt principalele modific„ri ale Ordonan˛ei nr. 36. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Comisia? Domnul pre∫edinte Iancu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia, Ón conformitate cu prevederile art. 95, 115 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, a fost sesizat„ pentru dezbaterea Ón fond, Ón procedur„ de urgen˛„, cu proiectul de lege men˛ionat, al c„rui obiect de reglementare Ól reprezint„ completarea formelor de opera˛iuni compensatorii pentru o mai bun„ desf„∫urare a fazei finale, desemnarea contractelor de compensare, precum ∫i modificarea ∫i completarea alin. 1 al art. 2 din Ordonan˛a Guvernului nr. 30/2005.

Œn conformitate cu prevederile art. 61 ∫i 63 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, comisiile au dezb„tut proiectul de lege Ón ∫edin˛e separate ∫i, Ón urma dezbaterilor, membrii comisiilor propun adoptarea cu modific„ri a proiectului de lege.

Mul˛umesc.

56 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/29.IX.2006

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt interven˛ii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Nu exist„ amendamente respinse. Exist„ o serie de amendamente admise. Lucr„m pe raport.

La punctul 1, titlul legii.

Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Punctul 2? Adoptat. Punctul 3. Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Adoptat.

Punctul 4? Adoptat. Punctul 5? Adoptat. Punctul 6? Adoptat. Punctul 7? Adoptat. Punctul 8? Adoptat. Punctul 9? Adoptat. Punctul 10? Adoptat. Punctul 11? Domnul deputat Ujeniuc.

Stima˛i colegi,

Cred c„ redactarea acestui amendament nu este cea mai fericit„. Este greoaie ∫i cu pu˛ine posibilit„˛i de a fi Ón˛eles.

V„ propun, f„r„ s„ se schimbe cu nimic sensul acestui amendament, urm„toarea redactare: îContractantul Ón∫tiin˛eaz„ agen˛ia despre cazul de for˛„ major„ Ón termen de 15 zile ∫i va putea face dovada producerii evenimentului ∫i a efectelor sale Ón termen de 30 de zile, ambele termene curg‚nd de la apari˛ia cazului de for˛„ major„.“

Œn felul acesta, evit„m repetarea unor cuvinte ∫i chiar a unor exprim„ri, sintagme care fac greu de Ón˛eles Óntregul amendament.

Mul˛umesc, domnule deputat. Œn˛eleg c„ ini˛iatorul e de acord. Comisia? E o formulare mai bine curg„toare.

Dac„ nu exist„ obiec˛ii ∫i comentarii, atunci consider„m Ónsu∫it acest amendament de tehnic„ legislativ„.

Alte observa˛ii, obiec˛ii, comentarii la punctul 11? Nu sunt.

Punctul 12? Adoptat. Punctul 13? Adoptat. Punctul 14? Adoptat.

Am Óncheiat dezbaterea pe articole. R„m‚ne la vot final.

La punctul 19, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 37/2006 privind autorizarea Agen˛iei de Compensare pentru Achizi˛ii de Tehnic„ Special„ de a Óncheia acordul de compensare cu firma EUROCOPTER Deutschland GmbH, potrivit obliga˛iei de compensare asumate de aceast„ firm„ Ón cadrul contractului de achizi˛ii Óncheiat cu Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, prin Societatea Comercial„ îComicex“ — S.A.

Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat.

Raport comun de adoptare: Comisia pentru ap„rare ∫i Comisia pentru industrii.

Procedur„ de urgen˛„. Suntem Camer„ decizional„. Ini˛iatorul? Domnul pre∫edinte Tarara.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Prin aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ se trece Ón jurisdic˛ia agen˛iei acordul de opera˛iuni compensatorii aferent unor achizi˛ii de elicoptere din 2001.

Œn acel moment, Ordonan˛a nr. 189 care reglementa opera˛iuni compensatorii nu fusese emis„ ∫i atunci c‚nd s-a Óncheiat contractul s-a luat ∫i angajamentul pentru executarea opera˛iunilor compensatorii.

A fost necesar„ aceast„ form„ de trecere pentru ca s„ se conformeze cadrul legal al opera˛iunilor compensatorii la acest moment.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnul pre∫edinte Iancu.

Da.

Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, precum ∫i Comisia pentru industrii ∫i servicii au fost sesizate spre dezbatere cu proiectul de lege men˛ionat, al c„rui obiect de reglementare Ól reprezint„ adoptarea unor m„suri legislative Ón sensul autoriz„rii Agen˛iei de Compensare pentru Achizi˛ii de Tehnic„ Special„ s„ Óncheie acordul de compensare cu Firma EUROCOPTER Deutschland GmbH, potrivit obliga˛iei de compensare asumate de aceast„ firm„ Ón cadrul contractului de evaluare, obliga˛ii compensatorii prin acordarea unui nou termen de referin˛„ pentru realizarea acestuia.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat.

Camera Deputa˛ilor e Camer„ decizional„.

Œn urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru ap„rare, ordine public„, precum ∫i membrii Comisiei pentru industrii ∫i servicii propun admiterea f„r„ modific„ri a proiectului de lege.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Dezbateri generale. Domnul deputat S„niu˛„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/29.IX.2006 E procedur„ de urgen˛„.

Domnul deputat S„niu˛„, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Voi fi foarte succint, doresc numai s„ fac c‚teva clarific„ri.

Toate contractele de tehnic„ special„ Ón Ministerul de Interne se Óncheie prin aceast„ Societate Comercial„ îComicex“ — S.A. unde-∫i desf„∫oar„ activitatea speciali∫ti Ón domeniu. Exist„, f„r„ putin˛a de a gre∫i, experien˛„ foarte bogat„ Ón acest domeniu.

Spun aceste lucruri pentru a clarifica tot felul de alega˛ii care au ap„rut mai mult sau mai pu˛in recent prin presa rom‚neasc„. Deci toate aceste achizi˛ii se fac printr-o societate comercial„ care are expertiza necesar„. Aceast„ societate comercial„, iat„, ∫i atunci c‚nd cadrul legal nu era complet privind compens„rile pentru achizi˛ia de tehnic„ special„, a prins Ón contractele cu partenerii externi aceast„ obliga˛ie. La acest moment, sigur, este vorba de un contract din 2001, Agen˛ia de Compensare va trebui s„ poarte o negociere destul de complicat„ cu partenerul extern pentru a rezolva aceste probleme Ón Rom‚nia vizavi de investi˛ii sau altfel de achizi˛ii.

Œn orice caz, interven˛ia mea dore∫te s„ spun„ c„ la nivelul Ministerului de Interne aceast„ societate ∫i-a desf„∫urat activitatea Ón condi˛ii de legalitate, prinz‚nd Ón toate aceste contracte cu partenerii externi aceast„ obliga˛ie de compensare.

Pe de alt„ parte, niciodat„ aceast„ societate nu a lucrat Ón subordinea direct„ a ministrului sau a vreunui secretar de stat, pentru c„ p‚n„ la urm„ aici activeaz„ speciali∫tii Ón domeniul comer˛ului exterior, Ón domeniul special ∫i atunci, evident, foarte multe dintre alega˛iile ap„rute Ón pres„ cu diferite ocazii nu ∫i-au avut rostul. V„ mul˛umesc.

Da.

V„ mul˛umesc.

Alte interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt alte interven˛ii la dezbateri generale.

Nu exist„ amendamente admise sau respinse.

R„m‚ne la vot final.

La punctul 20, proiectul de Lege privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 11/2005 pentru abrogarea alin. (2) al art. 38 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunica˛iilor.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Procedur„ de urgen˛„.

Camer„ decizional„.

Diverse rapoarte au fost retrimise la comisie. Prin decizia Cur˛ii Constitu˛ionale nr. 258 din 2006 s-a constatat neconstitu˛ionalitatea ordonan˛ei.

Œn aceste condi˛ii, avem din partea comisiei un raport Ónlocuitor de adoptare a proiectului de lege privind respingerea ordonan˛ei.

Pe procedur„, domnul Dumitriu.

Domnule pre∫edinte,

Cred c„ observa˛i ∫i dumneavoastr„ prezen˛a din sal„ ∫i c‚t interes acord„ mul˛i colegi de-ai no∫tri acestor lucr„ri, acestor legi. Vreau s„ v„ spun c„, chiar la aceast„ or„, un vicepre∫edinte al Camerei ∫i-a luat din nou rolul de avocat ∫i face atacuri Ómpotriva unor colegi din Parlament. ™i eu a∫ vrea s„ facem un pic apelul nominal, ca s„ vedem cine respect„ ∫i cine nu lucr„rile Parlamentului.

V„ mul˛umesc.

Dac„ nu gre∫esc, stimate coleg, apelul nominal se face doar la votul final, conform regulamentului, ∫i la ora 12,00 v„ stau la dispozi˛ie, dac„ ve˛i solicita apelul nominal, pentru a-l face. Dar articolul prevede cam a∫a.

Domnule secretar de stat Bejan, dori˛i s„ mai prezenta˛i pozi˛ia Guvernului? Nu.

Comisia? L-am v„zut pe domnul Pambuccian prin sal„. Este? Nu este domnul Pambuccian Ón sal„.

A, m„ ierta˛i, domnule Pambuccian, a˛i sl„bit at‚t de mult?!

V„ rog s„ prezenta˛i raportul comisiei la faimoasa Ordonan˛„ de urgen˛„ nr. 11/2005.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Acum, sincer s„ fiu, sunt surprins c„ nu m-a˛i recunoscut, c„ totu∫i sunt destul de mare.

Stima˛i colegi, este o ordonan˛„ care a avut o istorie mai lung„ de retrimis Ón comisie. Comisia a g„sit Ón final o solu˛ie care a fost oarecum recomandat„ ∫i de o serie de evenimente care au avut loc Óntre timp. ™i v„ propun s„ mergem pe solu˛ia comisiei noastre, ∫i anume s„ abrog„m aceast„ ordonan˛„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt.

A, domnul deputat Petru C„lian, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Pentru a vota Ón cuno∫tin˛„ de cauz„, am o Óntrebare pentru ini˛iator. Ordonan˛a a produs efecte? Pentru c„ produce efecte din momentul adopt„rii ei. Care sunt aceste efecte ∫i ce se poate face, pentru c„ nu este respectat„ Constitu˛ia, dup„ cum bine a spus pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor.

A∫tept r„spuns la aceast„ Óntrebare pentru a putea vota corespunz„tor. Mul˛umesc.

Da. V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Alte interven˛ii. R„spunsurile vor fi la final, bineÓn˛eles. Domnul deputat Florin Iordache.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/29.IX.2006

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Este o decizie a Cur˛ii Constitu˛ionale care a declarat aceast„ ordonan˛„ neconstitu˛ional„. Deci dac„ avem o decizie clar„ a Cur˛ii Constitu˛ionale, ce s„ mai Óntreb„m ministerul? Ministerul s-a gr„bit ∫i a demonstrat Ónc„ o dat„ c„ ordonan˛ele sunt ordonan˛e f„cute pe band„ rulant„ ∫i ordonan˛e politice, nefundamentate ∫i neconstitu˛ionale.

Avem decizia Cur˛ii Constitu˛ionale care spune foarte clar c„ este o decizie neconstitu˛ional„, nu avem ce s„ mai discut„m pe aceast„ tem„. Ce, s„ demonstr„m Ónc„ o dat„ c„ avem un Guvern neprofesionist ∫i un Guvern care nu respect„ Constitu˛ia?

Da. Cu toate acestea, domnule deputat, suntem obliga˛i s„ ducem procedura parlamentar„ p‚n„ la sf‚r∫it.

Dac„ nu mai exist„ alte interven˛ii la dezbateri generale...?

Domnul pre∫edinte Pambuccian, din partea comisiei.

Da, stima˛i colegi, exact despre asta este vorba. Avem decizia Cur˛ii Constitu˛ionale ∫i asta v„ propune comisia, s„ abrog„m ordonan˛a, s-o respingem, pentru c„ evident orice procedur„ de genul acesta pornit„ o dat„ trebuie dus„ p‚n„ la cap„t. ™i dus„ p‚n„ la cap„t, Ón situa˛ia aceasta, Ónseamn„, fiind Ón concordan˛„ ∫i cu decizia Cur˛ii Constitu˛ionale, s„ respingem ordonan˛a. E simplu. Nu cred c„ avem foarte multe lucruri de comentat aici.

V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte, v„ contrazic. Nu e at‚t de simplu, nici n-o aprob„m, nici n-o respingem, adopt„m respingerea.

Dac„ nu exist„ alte interven˛ii...

Domnule secretar de stat, Ón˛eleg c„ vi se cere un r„spuns. Œn˛eleg c„-∫i Ónsu∫e∫te r„spunsul comisiei. Spune˛i de la microfon atunci c„ v„ Ónsu∫i˛i r„spunsul comisiei, Óntruc‚t vi s-a cerut de la tribun„ un r„spuns.

**Domnul Florin Bejan** — _secretar de stat Ón Ministerul Comunica˛iilor ∫i Tehnologiei Informa˛iei_ **:**

A∫a cum bine a˛i precizat, ne Ónsu∫im pozi˛ia comisiei.

V„ mul˛umesc. Domnul deputat C„lian.

## Domnule pre∫edinte,

Rog ini˛iatorul s„-mi r„spund„ la Óntrebarea: aceast„ ordonan˛„ a produs efecte? Care sunt efectele ∫i care sunt consecin˛ele, pentru c„ este neconstitu˛ional„. Nu vreau un r„spuns pe dup„ cire∫, vreau prin fa˛a cire∫ului! Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul secretar de stat.

## Stimate domnule deputat,

Cred c„ ar fi bine s„ ne face˛i o Óntrebare Ón scris ∫i s„ v„ r„spundem foarte documentat, pentru c„ eu nu sunt destul de bine preg„tit Ón domeniul juridic s„ v„ spun despre ce efecte are acest caracter de neconstitu˛ionalitate. Nu este meseria mea.

Deci, ca atare, sigur c„ o s„ facem un r„spuns documentat Ón urma Óntreb„rii dumneavoastr„. Nu pot s„ vi-l dau eu acum, cu tot respectul. Ar Ónsemna s„ v„ dau unul neserios.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Nu exist„ amendamente admise sau respinse. R„m‚ne la vot final.

Procedur„. Domnul deputat Drago∫ Dumitriu.

Domnule pre∫edinte,

Fa˛„ de situa˛ia creat„, am vrea ∫i noi s„ ∫tim mai multe de la colegii din Partidul Social Democrat despre declara˛iile unui membru at‚t de important al partidului d‚n∫ilor.

Din aceast„ cauz„, Grupul P.R.M. solicit„ pauz„ de consult„ri de 30 de minute.

Mul˛umesc.

Domnul deputat Stanciu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D. Œn˛eleg c„ dori˛i s„ da˛i l„muririle pe loc.

Domnule pre∫edinte, Onorat prezidiu,

## Domnilor mini∫tri,

Un distins coleg al nostru a confundat orarul zilei. Declara˛iile politice se fac Óntre orele 8,30 ∫i 9,30. Noi nu putem bloca acum procedura de dezbatere pentru declara˛ii politice, c„ nu ∫tiu cine declar„ nu ∫tiu unde. Dreptul de a declara este dreptul fiec„rui coleg de-al nostru ∫i nici unul dintre noi nu-l putem cenzura.

Dac„ accept„m lucrul acesta, ne putem Óntoarce Ónainte de ’89 ∫i ne cenzur„m cu totul.

De aceea, cred c„ distinsul meu coleg care, evident, cap„t„ experien˛„ pe zi ce trece ∫i-l apreciez prin insisten˛a Domniei Sale, va Ón˛elege c„ va putea r„spunde acelui distins membru P.S.D. fie mar˛i, la declara˛ii politice, fie Ón acela∫i mod Ón care face ∫i cel„lalt membru P.S.D., dar nu putem nici s„ transmitem cumva un anumit blam spre Grupul P.S.D., ∫i nici nu putem accepta o chestiune care iese Ón afara cutumei, domnule pre∫edinte. Pentru c„ dac„ accept„m o cerere de consultare c„ a declarat cineva ceva pe hol, v„ da˛i seama c„ to˛i colegii no∫tri se duc ∫i declar„ ceva pe hol ∫i cel„lalt vine ∫i cere drept de consultare.

Totodat„, cred c„ este normal ∫i firesc, av‚nd Ón vedere c„ de poim‚ine intr„m Ón procedura de activitate

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/29.IX.2006 parlamentar„, s„ termin„m aceste proiecte de lege ∫i s„ intr„m la vot final.

De aceea, cred c„-∫i retrage distinsul meu coleg propunerea sau dumneavoastr„, Ón calitatea pe care o ave˛i, constata˛i c„ nu se Óncadreaz„ pe procedur„ sau pe cutum„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc pentru Óncrederea pe care o ar„ta˛i discern„m‚ntului meu de a aprecia cutuma.

La nivelul liderului de grup al Grupului parlamentar al P.R.M. se solicit„ aceast„ pauz„ acum? Nu.

Am Ón˛eles atitudinea politic„ a domnului deputat Drago∫ Dumitriu ∫i am luat act despre ea.

La punctul 21, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 38/2006 privind reluarea pentru anul 2006 a Programului de stimulare a Ónnoirii Parcului na˛ional auto.

Legea are caracter ordinar.

Proiectul a fost adoptat de Senat.

- Raport de adoptare din partea Comisiei pentru industrii

- ∫i servicii.

Procedur„ de urgen˛„.

Suntem Camer„ decizional„.

Rog ini˛iatorul, domnul secretar de stat Korodi.

## **Domnul Korodi Attila** — _secretar de stat Ón Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn ultimii ani a crescut sim˛itor num„rul de autovehicule Ónmatriculate, cea mai mare parte a acestora fiind vechi, uzate at‚t moral, c‚t ∫i tehnic, nerespect‚nd normele tehnice prev„zute de standardele europene, acest lucru conduc‚nd la Ónr„ut„˛irea calit„˛ii aerului Ón zonele urbane, Ón principal prin formarea smogului ∫i a emisiilor de pulberi.

Totodat„, poluarea aerului rezult„ din traficul parcului auto Ómb„tr‚nit, care genereaz„ efecte adverse asupra s„n„t„˛ii popula˛iei ∫i poate provoca daune florei ∫i faunei, gener‚nd gaze cu efect de ser„, responsabile de schimb„ri climatice, care duc, printre altele, la agravarea ∫i intensificarea fenomenelor meteorologice extreme.

Rom‚nia se num„r„ printre ˛„rile cu cele mai Ónvechite parcuri auto din lume, v‚rsta medie a autoturismelor fiind de 13,5 ani, ceea ce echivaleaz„ cu v‚rsta obi∫nuit„ de casare din multe ˛„ri europene.

Pornind de la exemplul unor ˛„ri din Uniunea European„ care au introdus pe perioade determinate de timp proiecte asem„n„toare ∫i av‚nd Ón vedere succesul de care s-a bucurat Ón anul 2005 Programul de stimulare a Ónnoirii Parcului na˛ional auto, prin reducerea emisiilor de poluan˛i Ón atmosfer„, precum ∫i a Óncas„rii unor sume importante la bugetul statului, a fost elaborat un nou act normativ Ón scopul prelu„rii acestui program.

Domnule pre∫edinte, fa˛„ de cele prezentate, a fost elaborat proiectul de lege anexat, Ón vederea aprob„rii Ordonan˛ei de urgen˛„ privind reluarea Ón anul 2006 a Programului de stimulare a Ónnoirii parcului na˛ional auto, pe care Ól supunem Camerei Deputa˛ilor spre aprobare. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Domnul pre∫edinte Iancu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia pentru industrii ∫i servicii a fost sesizat„ pentru dezbaterea Ón fond.

Ordonan˛a de urgen˛„ a fost emis„ pentru continuarea ac˛iunii Óncepute Ón anul 2005 pentru diminuarea polu„rii aerului ca urmare a emisiilor de gaze de c„tre autoturismele vechi.

Ordonan˛a de urgen˛„ a fost avizat„ de c„tre Consiliul Legislativ, de c„tre Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, precum ∫i de Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic.

De asemenea, proiectul de lege a fost adoptat de Senat, cu amendamente.

Œn urma dezbaterilor, membrii comisiei au hot„r‚t s„ propun„ plenului Camerei Deputa˛ilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise.

V„ mul˛umesc.

Dezbateri generale? Nu sunt dezbateri generale. Trecem la dezbaterile pe articole.

Nu exist„ amendamente respinse.

Discut„m pe raportul de amendamente admise.

Dac„ pe acest raport, de la punctul 1 la punctul 5, exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptate.

De la punctul 6 la punctul 10, obiec˛ii, observa˛ii, comentarii?

Adoptate.

De la punctul 11 la punctul 15, obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptate.

- Am finalizat dezbaterea pe articole.

R„m‚ne la vot final.

La punctul 22, propunerea legislativ„ privind facilitarea finan˛„rii societ„˛ilor comerciale prin intermediul pie˛ei de capital.

Legea are caracter ordinar.

Proiectul a fost respins de Senat.

Raport comun de adoptare al Comisiei pentru buget,

- finan˛e ∫i b„nci ∫i al Comisiei pentru industrii ∫i servicii. Suntem Camer„ decizional„.

Rog ini˛iatorul, dac„ dore∫te, s„ ia cuv‚ntul. Doamna deputat Gra˛iela Iordache.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Voi fi foarte concis„. Proiectul prezent urm„re∫te stimularea dezvolt„rii pie˛ei de capital, lu‚nd Ón considerare faptul c„ principala ei problem„ o reprezint„ num„rul redus de emiten˛i.

Œn aceste condi˛ii, proiectul de lege Ó∫i propune reducerea comisionului la zero, pentru o perioad„ de un an de zile, datorat de c„tre emiten˛i Comisiei Na˛ionale a Valorilor Mobiliare, ∫i facem men˛iunea c„ acest comision, aceast„ reducere de comision nu afecteaz„ bugetul Comisiei Na˛ionale a Valorilor Mobiliare, dintr-un motiv foarte simplu: pentru c„ nu au avut venituri p‚n„ acum ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/29.IX.2006 nu exist„ prev„zut„ Ón proiectul lor de buget o asemenea categorie de venituri.

Œn al doilea r‚nd, dimpotriv„, peste un an de zile ne a∫tept„m chiar s„ creasc„ veniturile ob˛inute din celelalte comisioane datorate pentru activit„˛ile de supraveghere ∫i de tranzac˛ionare.

Cel de-al doilea obiectiv al acestui proiect de lege Ól reprezint„ Ónfiin˛area unui birou de consultan˛„, care s„ vin„ Ón sprijinul emiten˛ilor Ón Óntocmirea documenta˛iei la listare.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Ca o fatalitate, domnul secretar de stat Doic„ nu poate ajunge de la minister ca s„-∫i sus˛in„ punctul de vedere defavorabil al Guvernului.

O chestiune de procedur„, doamna deputat Olgu˛a Vasilescu.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

V„ rog frumos s„ observa˛i c„ ini˛iativa legislativ„ este Óncadrat„ de c„tre comisie Ón raport Ón categoria legilor ordinare.

La Senat ∫i la Camer„ a fost discutat„ ca o lege ordinar„, or, ea modific„ dou„ legi organice, practic este vorba de Legea nr. 297/2004, Regulamentul C.N.V.M., ∫i, de asemenea, de Statutul C.N.V.M.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Comisia mai Ónt‚i.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Permite˛i-mi s„ iau cuv‚ntul mai Ónt‚i Ón calitate de pre∫edinte al comisiei ∫i s„ expun punctul de vedere al acesteia, dup„ care s„-mi permite˛i, Ón calitate de membru al Parlamentului ∫i al Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, s„ am o interven˛ie.

V„ rog s„ le face˛i la r‚nd, atunci.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Comisia de specialitate a analizat aceast„ propunere legislativ„ ∫i a fost de acord ca legile mai sus men˛ionate s„ se modifice pentru a crea un cadru mult mai u∫or accesului firmelor... pentru a putea s„ acceseze pia˛a de capital.

Vreau s„ v„ spun c„ au fost discu˛ii pro ∫i contra. Œn final, am fost de acord cu acest proiect de lege. Ceea ce a∫ vrea s„ adaug este c„ el are o valabilitate limitat„: un an de zile.

O s„ vedem dac„, Ón acest an, aceast„ facilitate pe care o acord„m companiilor respective va duce la un apetit mai mare al acestora pentru a se duce c„tre pia˛a de capital.

De aceea, comisia propune un vot pozitiv pentru acest proiect de lege, aceast„ ini˛iativ„.

Al doilea comentariu pe care vreau s„-l fac Ón calitatea mea de deputat este legat de faptul c„ acest proiect de lege Grupul nostru parlamentar al P.S.D. o s„-l sus˛in„.

Cred c„ este bine-venit atunci c‚nd acorzi un tip de facilitate societ„˛ilor care, sigur, doresc s„ intre pe acest segment de pia˛„ Ónc„ neexplorat de foarte multe dintre companii.

De aceea, Ón numele Grupului nostru parlamentar al P.S.D., v„ spunem c„ sus˛inem acest proiect de lege ∫i v„ Óndemn„m ∫i pe dumneavoastr„, stima˛i colegi, s„ face˛i acest lucru.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte ∫i domnule deputat.

Alte interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt. Trecem la dezbaterile pe articole.

Nu exist„ amendamente respinse.

Exist„ o serie de amendamente admise.

Dac„ la punctul 1 exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Punctul 2, adoptat.

Punctul 3, adoptat. Punctul 4, adoptat. Punctul 5, adoptat. Punctul 6, obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Adoptat.

Punctul 7, adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Doar o Óntrebare, domnule pre∫edinte T„n„sescu, Ón leg„tur„ cu caracterul de lege organic„ sau ordinar„, c„ s-a ridicat aici, dac„ dori˛i din partea comisiei s„ face˛i o scurt„ interven˛ie.

Interven˛ia mea este legat„ de faptul c„ proiectul de lege a primit avizul Consiliului Legislativ ∫i al Direc˛iei juridice din cadrul Camerei Deputa˛ilor.

Cred c„ aceste opinii de specialitate alung„ orice g‚nd legat de faptul c„ ar trebui s„ fie o lege organic„ versus o lege ordinar„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnul deputat Bentu, o interven˛ie.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Chiar dac„ ∫tim c„ legile intr„ Ón vigoare la data public„rii lor Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, pentru rigoare, consider c„ Ón textul propus de comisie la art. 6 acest lucru trebuie precizat Ón mod expres. El va avea, Ón consecin˛„, urm„torul con˛inut: îPrezenta lege intr„ Ón vigoare la data public„rii Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei ∫i se aplic„ p‚n„ la 31 decembrie 2007“.

Comisia?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/29.IX.2006

Da.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

Este o chestiune de...

Da, doamna deputat Olgu˛a Vasilescu, v„ rog.

## **Doamna Lia Olgu˛a Vasilescu**

**:**

Era domnul Pu∫c„ Ónainte.

Niciodat„ nu o s„ treac„ Ónaintea dumneavoastr„ domnul Pu∫c„. Este un domn, eu Ól cunosc.

## Domnule pre∫edinte,

Cu mult„ condescenden˛„ Ói atrag aten˛ia domnului pre∫edinte al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci c„ se mai Ónt‚mpl„ s„ gre∫easc„ ∫i Consiliul Legislativ. ™i s-a mai Ónt‚mplat ∫i alt„ dat„.

™i, de asemenea, v„ rog s„ v„ uita˛i cu aten˛ie Ón raport. Scrie foarte clar Ón raportul comisiei c„ este vorba despre o lege ordinar„.

Exact a∫a a trecut ∫i de la Senat. Or, este clar c„ legile pe care le modific„ sunt legi organice, ∫i v„ spun Ónc„ o dat„ despre ce legi este vorba: Legea nr. 297/2004, Regulamentul C.N.V.M., ∫i, de asemenea, Statutul C.N.V.M.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Doamnelor ∫i domnilor,

Œn leg„tur„ cu faptul c„ aceast„ lege este sau nu o lege organic„ nu vreau s„ m„ pronun˛, dar vreau s„ v„ spun care este procedura ∫i cum se interpreteaz„ aceast„ situa˛ie, nevr‚nd s„ dau dreptate nici uneia dintre p„r˛i, dar problema ridicat„ este o problem„ real„.

O lege este votat„ dac„ este declarat„ lege organic„. Œn interiorul unei legi, Óns„, pot exista p„r˛i componente, articole care s„ nu fie legi organice.

Dac„ modificarea despre care se vorbe∫te, din p„cate nu am textul ∫i nu l-am studiat a∫a cum ar fi trebuit, ca s„ Óncerc s„-mi dau ∫i o opinie de jurist, prive∫te, pentru c„ ea Óntr-adev„r modific„ dou„ legi organice, dac„ Ón interior modific„rile aduse privesc aspecte care ˛in de caracterul organic sau determin„ caracterul organic al legii, atunci doamna deputat are dreptate.

Dac„ aceste modific„ri nu ˛in de caracterul organic al legii ∫i sunt aspecte legate, s„ spunem, de o lege ordinar„, atunci nu avem o lege organic„.

Deci mai departe cred c„ trebuie s„ stabileasc„, eventual, Curtea Constitu˛ional„, dac„ va fi sesizat„ pe aspecte de neconstitu˛ionalitate, f„r„ Óns„ a elimina aceast„ posibilitate pe care doamna deputat Olgu˛a Vasilescu a ridicat-o, ∫i care Ón mod normal — trebuie s„ recunoa∫tem — trebuia s„ fie eviden˛iat„ Ón raportul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, lucru care nu s-a f„cut.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Pu∫c„ ∫i dup„ aceea doamna deputat Gra˛iela Iordache.

## Stima˛i colegi,

Textul constitu˛ional pe care l-a citat Ónainte colegul nostru nu este exact. Constitu˛ia spune c„ orice lege intr„ Ón vigoare la 3 zile de la publicarea Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, cu excep˛ia cazurilor c‚nd legea prevede altfel.

Dar aceast„ prevedere constitu˛ional„ nu poate s„ fie interpretat„ c„ termenul de intrare Ón vigoare poate s„ fie mai devreme dec‚t cel prev„zut Ón Constitu˛ie. Poate s„ fie ulterior doar, pentru c„ un alt principiu din Constitu˛ie spune c„ îEfectele legii nu sunt valabile pentru termene dinaintea valid„rii ei“.

Termenul constitu˛ional s-a modificat odat„ cu aprobarea Legii de modificare a Constitu˛iei ∫i adoptarea prin referendum a Constitu˛iei.

Cu alte cuvinte, trebuie s„ p„str„m ∫i litera, ∫i spiritul Constitu˛iei.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Cristian Dumitrescu.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat. Alte interven˛ii?

Eu am s„ v„ citesc art. 78 din Constitu˛ie, dup„ care, desigur, fiecare dintre colegii parlamentari va putea sau nu s„ se manifeste Ón plan constitu˛ional: îLegea se public„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei ∫i intr„ Ón vigoare la 3 zile de la data public„rii sau la o alt„ dat„ ulterioar„ prev„zut„ Ón textul ei“. Ulterioar„ cui? R„m‚ne s„ ne explice legiuitorul constituant sau Curtea Constitu˛ional„, Ón m„sura Ón care va fi sesizat„.

Dac„ mai exist„ alte interven˛ii la dezbaterile pe articole? Nu mai exist„ alte interven˛ii la dezbaterile pe articole.

R„m‚ne la vot final.

Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorit„˛ile administra˛iei publice ∫i institu˛iile publice.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic.

Suntem Camer„ decizional„.

Rog ini˛iatorul... Nu dore∫te.

Comisia, raportul v„ rog.

62 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/29.IX.2006

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic a fost sesizat„ cu acest proiect legislativ.

Av‚nd Ón vedere la Óntocmirea raportului avizul favorabil al Consiliului Legislativ, punctul de vedere favorabil al Guvernului ∫i avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, comisia propune aprobarea acestui proiect legislativ.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Proiectul de lege este de competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor.

Œn urma dezbaterilor, comisia propune admiterea, cu modific„ri, a proiectului de lege.

Da, v„ mul˛umesc, domnule deputat. Interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt. Trecem la dezbaterile pe articole.

Nu avem amendamente respinse.

Pe raportul de amendamente admise, punctul 1, titlul legii.

Adoptat.

Punctul 2.

Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 3? Adoptat. Punctul 4. Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Adoptat. Punctul 5. Adoptat.

R„m‚ne la vot final.

La punctul 24 avem proiectul de Lege privind modificarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informa˛iile de interes public.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru cultur„, arte, mijloace de informare Ón mas„.

Suntem Camer„ decizional„.

Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ ia cuv‚ntul? Domnul deputat Corneliu Momanu. Scurt, v„ rog.

Domnule deputat, cu toat„ simpatia, dar nu sunte˛i ini˛iator.

Pofti˛i? Ba sunt.

Am lista Ón fa˛„: domnii deputa˛i Cioc‚lteu, Ionescu, Giurgiu, Stoica, Moc„nescu, Cocrea, Ovidenie, Cantaragiu.

Nu o ave˛i pe care trebuie!

Atrag aten˛ia c„ mi s-a dat un proiect gre∫it.

Noi suntem mai vigilen˛i!

Œmi cer scuze, domnule deputat! V„ rog s„-mi da˛i ∫i mie proiectul.

Domnule deputat Momanu, ave˛i cuv‚ntul, cu scuzele de rigoare.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi, O s„ fiu foarte concis: este vorba despre modificarea a dou„ articole din Legea nr. 544/2001, art. 2 al legii ∫i art. 12 lit. c).

Vreau s„ Ónchei rapid, mul˛umind Comisiei pentru cultur„, arte, mijloace de informare Ón mas„ cu care am avut o colaborare ∫i de la care am avut de Ónv„˛at Ón timpul Ón care mi-am prezentat aceste modific„ri la Legea nr. 544.

Œn urma discu˛iilor, Ón unanimitate, Comisia pentru cultur„, arte, mijloace de informare Ón mas„ a fost de acord cu aceste dou„ amendamente.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat Momanu. Domnule pre∫edinte Micula, domnul Momanu v-a u∫urat misiunea.

Domnule pre∫edinte,

Comisia pentru cultur„, arte, mijloace de informare Ón mas„ a fost sesizat„ Ón fond cu acest proiect de lege, spre avizare fiind transmis Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic ∫i Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, care au avizat favorabil proiectul de lege.

Œn redactarea raportului, comisia a ˛inut cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, precum ∫i de punctul de vedere al Guvernului, care sus˛ine adoptarea acestei ini˛iative legislative.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat ∫i dezb„tut Ón ∫edin˛a comisiei Camerei Deputa˛ilor din ziua de 6 septembrie 2006.

La lucr„rile comisiei au fost prezen˛i: domnul secretar de stat Ioan Onisei, din partea ministerului, ∫i doamna Claudia Ro∫ianu, consilier juridic Ón cadrul Ministerului Justi˛iei.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informa˛iile de interes public, Ón sensul includerii Ón categoria institu˛iilor ∫i autorit„˛ilor care gestioneaz„ informa˛ii de interes public ∫i a societ„˛ilor na˛ionale, ∫i a societ„˛ilor de interes local aflate sub autoritatea unit„˛ilor administrativ-teritoriale.

La lucr„rile comisiei au fost prezen˛i 17 deputa˛i, din totalul de 21 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitatea voturilor celor prezen˛i Ón sal„ Ón momentul votului.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, ∫i ale art. 92 din Regulamentul Camerei

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/29.IX.2006 Deputa˛ilor, republicat, Camera Deputa˛ilor este Camer„ decizional„.

Œn urma dezbaterii, Comisia pentru cultur„, arte, mijloace de informare Ón mas„ propune adoptarea proiectului de lege, cu amendamente.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Interven˛ii la dezbateri generale? Doamna deputat Olgu˛a Vasilescu.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Grupul parlamentar al P.R.M. sus˛ine acest proiect de lege.

Suntem chiar mul˛umi˛i c„, Ón sf‚r∫it, se modific„ acum Legea nr. 544 Ón acest sens, cu at‚t mai mult cu c‚t am avut ni∫te ini˛iative similare Ón mandatul trecut. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, doamna deputat.

Domnul deputat Nicolae Popa, de la Grupul parlamentar al Partidului Conservator.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

™i Grupul parlamentar al Partidului Conservator va sus˛ine acest proiect de lege. Dar eu a∫ face o trimitere la o problem„ destul de spinoas„.

Noi tot adopt„m proiecte de lege ∫i modific„ri, dar Ón practic„ se Ónt‚mpl„ tocmai invers.

Sunt anumite agen˛ii guvernamentale care pur ∫i simplu nu vor s„ ne r„spund„ ∫i nu vor s„ ne comunice anumite date pe care le solicit„m noi, Ón privin˛a unor situa˛ii care, sigur, exist„ numai Ón cadrul institu˛iilor respective.

Suntem mul˛umi˛i de faptul c„ s-a extins aria de activitate a acestui proiect de lege la societ„˛ile na˛ionale ∫i celelalte institu˛ii de administra˛ie local„, dar personal v„ spun foarte sincer, am transmis A.V.A.S.-ului, pentru c„ despre A.V.A.S. este vorba, o adres„ prin care am cerut s„ mi se comunice to˛i datornicii îBancorex“-ului, ca s„ Ói ∫tim ∫i noi ∫i s„ Ói ∫tie toat„ opinia public„ ∫i toat„ lumea care a pl„tit ∫i a sus˛inut aceste datorii.

Vreau s„ v„ informez c„ nici p‚n„ ast„zi nu mi s-a r„spuns, ∫i cred c„ nici nu mi se va r„spunde.

Este cazul s„ atragem aten˛ia serios tuturor mini∫trilor, pre∫edin˛ilor de agen˛ii ∫.a.m.d., s„ respecte aceast„ lege, altminteri putem s„-i ac˛ion„m ∫i s„ Ói tragem la r„spundere, din punct de vedere penal, pentru c„ nu r„spund la aceste solicit„ri.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Alte interven˛ii la dezbateri generale? Domnul deputat Grigore Cr„ciunescu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Legat de Legea nr. 544/2001 privind accesul la libera informa˛ie, se fac solicit„ri la institu˛iile publice, se fac solicit„ri la administra˛ia public„ local„. Nu se r„spunde la aceste solicit„ri, ∫i cei Ón cauz„ nu sunt sanc˛iona˛i.

Deci legea nu prevede o sanc˛iune expres„. At‚t pentru organele alese, c‚t ∫i pentru persoanele alese sau persoanele numite, trebuie s„ aducem o modificare legii ca aceia care nu r„spund Óntr-un termen rezonabil, putem prevedea Ón lege, s„ fie sanc˛iona˛i personal, ca persoan„ particular„. Pentru c„ numai Ón felul acesta vom putea reu∫i s„ avem acces. ™i mai ales presa, mass-media nu poate scoate la iveal„ anumite lucruri, pentru faptul c„ nu are acces la informa˛ii.

Noi vom sus˛ine acest proiectare de lege, dar trebuie s„ ne g‚ndim la ni∫te amendamente care s„ responzabilizeze pe cei care trebuie s„ dea r„spuns la solicit„rile respective.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

De aceast„ dat„ chiar se pare c„ n-ar mai fi interven˛ii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Nu exist„ amendamente respinse.

Œn raportul de amendamente admise, la punctul 1, obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptat.

Punctul 2, adoptat.

Punctul 3, adoptat.

Punctul 4, adoptat. Am finalizat dezbaterea pe articole.

R„m‚ne la vot final.

Punctul 25, propunerea legislativ„ pentru modificarea art. 17 alin. 1 al Legii nr. 527/2002 pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 34/2002 privind accesul la re˛elele de comunica˛ii electronice ∫i la infrastructura asociat„, precum ∫i interconectarea acestora.

Legea are caracter ordinar.

Proiectul a fost respins de Senat.

Ca s„ nu v„ plictisesc, am s„ v„ spun c„ cel de-al patrulea raport Ónlocuitor propune adoptarea.

Suntem Camer„ decizional„.

Rog ini˛iatorul... Nu este prezent Ón sal„. Raportul comisiei.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Raportul comisiei este favorabil ∫i este rezultatul unei discu˛ii pe care am avut-o cu ini˛iatorul ∫i cu cei de la A.N.R.C.

Consider„m c„ prin modific„rile f„cute este ceva mai bine clarificat„ legisla˛ia Ón ceea ce prive∫te interconectarea ∫i colocarea. Œn acela∫i timp, este mai bine corelat„ cu terminologia din Uniunea European„.

Comisia a propus trei amendamente, pe care v„ rog s„ le vota˛i a∫a cum sunt ele formulate de c„tre comisie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/29.IX.2006 Cred c„ Ón aceast„ formulare totul este acceptabil de c„tre toate p„r˛ile.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Dac„ exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Nu exist„ interven˛ii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Nu avem amendamente respinse.

Dac„ la punctul 1 din raportul cu amendamente admise exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu exist„.

Adoptat.

Punctul 2, adoptat.

Punctul 3, adoptat.

Cu aceasta am finalizat dezbaterea pe articole a proiectului, care r„m‚ne la vot final.

Am finalizat, de asemenea, dezbaterea proiectelor cu rapoarte de adoptare ∫i am ajuns la cele cu raport de respingere.

Œntruc‚t este ora 12,00, v„ propun s„ trecem la voturile finale.

Rog s„ preg„ti˛i lista de vot final.

Rog, de asemenea, liderii de grupuri s„-∫i invite colegii Ón sal„.

V„ rog s„ v„ introduce˛i cartelele.

Da, procedur„, domnul deputat Nicolae Popa.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

A∫ vrea s„ v„ propun o chestiune, ∫i cu mult respect v-a∫ ruga s„ fi˛i ∫i de acord.

La punctul 13 este o propunere legislativ„ privind retrocedarea unor bunuri imobile de cult.

Av‚nd Ón vedere c„ legea este foarte important„, lu‚nd Ón considera˛ie c„ ∫i reprezentan˛ii greco-catolici ∫i reprezentan˛ii cultului ortodox au solicitat Ón mod insistent s„ se l„mureasc„ aceast„ problem„ a retroced„rilor imobilelor de cult, legislativ, ∫i pentru c„ avem acest proiect de lege, v-a∫ ruga s„ fi˛i de acord cu retrimiterea lui la comisie, pentru a i se aduce Ómbun„t„˛iri, pentru a i se aduce amendamente, sigur, de la toate grupurile parlamentare.

™i fac aceast„ cerere pentru c„ au mai existat cutume Ón aceast„ chestiune, de a retrimite la comisie, ∫i, de asemenea, avem ∫i un articol din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor care spune c„ proiectul se trimite spre reexaminare comisiei sesizate Ón fond, dac„ Ón urma dezbaterilor Ón plen se solicit„ motivat aceasta sau intervin modific„ri importante.

Eu zic c„ problema este foarte important„ ∫i, sigur, Ón Comisia juridic„, dac„ va fi retrimis, se pot relua discu˛iile pe marginea acestui proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Interven˛ii? Domnul deputat Stanciu ∫i domnul Rus. ™i o s„-l rog ∫i pe domnul deputat Bivolaru, dac„ o s„ binevoiasc„, s„ ne dea un punct de vedere la aceast„ propunere de retrimitere la comisie a acestui proiect care se afla pe lista de vot final.

Domnule pre∫edinte, Onorat prezidiu,

Stimate doamne ∫i domni deputa˛i, Domnilor mini∫tri,

Mi-e greu s„ iau cuv‚ntul, pentru c„... a vorbi de cele sfinte... po˛i c„dea u∫or Ón p„cat. ™i mi-e cu at‚t mai greu, pentru c„ Ón momentul de fa˛„ pe rolul Comisiilor juridice ∫i de drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i na˛ionale se afl„ Legea cultelor, o lege care treneaz„ de vreo 2 ani: 1 an pe la Senat ∫i probabil c„ va ajunge 1 an ∫i pe la Camer„.

Problema este spinoas„. Ea dateaz„, evident, de mul˛i ani, ca s„ nu spun de sute de ani, dar Ón Parlamentul Rom‚niei, sigur, din ’90 Óncoace.

S-a Óncercat ∫i se Óncearc„ ca aceast„ problem„ s„ fie rezolvat„ pe cale amiabil„ Óntre cultele religioase Ón cauz„. Au avut loc mai multe discu˛ii Óntre cultele principale implicate, se pare c„ nu s-a ajuns la un anumit rezultat. Problema poate c„p„ta ∫i accente mai pu˛in pl„cute Ón unele localit„˛i. Evident c„ ar fi bine s„ nu ne amestec„m Óntr-o chestiune care prive∫te aceast„ problem„. Al˛ii spun: îCine a luat, acela s„ dea!“, adic„, statul. ™i, ca urmare, am fi automat implica˛i.

De aceea, cred, domnule pre∫edinte, stima˛i colegi, c„ ar fi Ón˛elept s„ se mai discute, s„ se invite ∫i reprezentan˛ii cultelor la comisii ∫i s„ se creioneze un punct de vedere, mai mult ca mediator Óntre cei care sunt Ón cauz„ ∫i mai pu˛in, am zice noi, ca cel care ia decizii.

De aceea, grupul nostru parlamentar sus˛ine aceast„ solicitare de retrimitere, dar cu o dezbatere, cu aplec„ciune, cum se spune, asupra acestei foarte delicate probleme.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnul deputat Rus.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Din start vom spune c„ sus˛inem ∫i noi ideea colegului conservator, de retrimitere la comisie. ™i vreau s„ v„ spun c„, dac„ Ón 1990 C.P.U.N.-ul d„dea, atunci, un decret prin care Biserica Greco-Catolic„ Ó∫i intra Ón drepturile sale, s-a deschis atunci ∫i o porti˛„ pentru Ómp„r˛irea amiabil„ a bunurilor care apar˛in celor dou„ culte istorice, celor dou„ biserici: Ortodox„ ∫i GrecoCatolic„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/29.IX.2006 S-a venit Ón anul 2004 cu Ordonan˛a nr. 3, care d„dea dreptul uneia dintre p„r˛i, nemul˛umite de rezultatul ob˛inut Ón comisiile de mediere, s„ se adreseze Ón justi˛ie. O m„sur„ oarecum reparatorie.

A venit Legea nr. 247, Ón acel pachet de legi asumat de Guvernul T„riceanu, prin care nu s-a dat voie cultelor religioase s„ amendeze aceast„ lege, ∫i iat„ c„ s-a ajuns, Ón multe localit„˛i din Transilvania, la conflicte deschise. ™i lucrurile se pare c„ nu se vor Óncheia u∫or.

Vreau s„ v„ spun c„, din ∫tiin˛a mea, mitropolitul Clujului, Bartolomeu Anania, a reu∫it s„ adune peste 700 de mii de semn„turi prin care solicit„ amendarea acestei Legi nr. 247 privind bunurile ce au apar˛inut cultelor religioase. ™i am Ón˛eles c„ un grup parlamentar din Camera Deputa˛ilor (este vorba de Grupul parlamentar al P.D.) a Ómbr„˛i∫at aceast„ ini˛iativ„ ∫i, asum‚ndu-∫i-o, o vor repune pe tapet aici, Ón Parlament, spre a fi discutat„.

™i atunci, domnule pre∫edinte, fac un apel c„tre to˛i colegii deputa˛i s„ dea votul pentru retrimiterea la comisie. Acolo, s„ poat„ fi reanalizat„ aceast„ lege ∫i, Ón concordan˛„ cu cele care vor fi aduse Ón fa˛a noastr„ de reprezentan˛ii cultelor, s„ putem scoate o lege bun„.

## V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Œl rugasem ∫i pe domnul deputat Bivolaru, ca pre∫edinte al Comisiei de regulament, s„ ne dea un punct de vedere, pe baz„ regulamentar„, al unei asemenea solicit„ri.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Suntem Óntr-o situa˛ie relativ inedit„ ∫i probabil c„ ast„zi o s„ punem ∫i bazele unei noi cutume Ón Parlament, Ón Camera Deputa˛ilor. Conform art. 111, dup„ finalizarea procedurii de dezbatere se trece, Ón forma rezultat„ din aceast„ dezbatere, la votul final. Votul final poate fi realizat ∫i la o dat„ ulterioar„, de comun acord cu aceast„ Camer„.

Retrimiterea la comisie, dup„ consumarea procedurii de dezbatere, deschide o nou„ procedur„, care nu este prev„zut„ Ón regulament dec‚t Óntr-un singur caz de excep˛ie, ∫i anume Ón condi˛ia Ón care o lege de adoptare sau de respingere a unei ordonan˛e de urgen˛„ nu a trecut din cauza lipsei de voturi, a lipsei de cvorum sau a faptului c„ nu a Óndeplinit num„rul necesar de voturi.

™i atunci, noi, Camera, Ón regulament, am stabilit c„ se poate returna acest raport la comisie, pentru adoptarea unei alte reformul„ri pe titlul de adoptare sau de neadoptare a ordonan˛ei respective, Ón conformitate cu voin˛a Camerei, care dore∫te s„ resping„ sau nu dore∫te s„ resping„ sau s„ adopte o ordonan˛„. Este singura zon„ unde s-a f„cut o excep˛ie ∫i s-a g„sit aceast„ solu˛ie.

Œn condi˛ia Ón care — sigur, Camera poate s„ ia ∫i o astfel de decizie, fortuit„ ∫i bine argumentat„ —, dac„ se returneaz„ la comisie, vom intra Óntr-o nou„ dezbatere a

legii. Aceasta este problema, noi nu avem institu˛ia respingerii raportului, cum o are, Ón unele situa˛ii, Senatul. Noi nu avem aceast„ respingere a raportului, s„ fie trecut Ónapoi la comisie ∫i s„ fie ref„cut raportul, dec‚t Ón cadrul dezbaterii, at‚t.

Deci, Ón condi˛iile Ón care se returneaz„ la comisie un astfel de raport, acum va trebui s„ intr„m Óntr-o nou„ procedur„ de dezbatere, de la Ónceput ∫i p‚n„ la sf‚r∫it, cu respectarea tuturor prevederilor regulamentului: fiecare are dreptul s„ fac„ din nou amendamente, amendamentele s„ ajung„ din nou la comisia de fond, toate s„ se dezbat„, se Óntocme∫te un nou raport ∫i se dezbate din nou legea, pe fiecare raport ∫i pe fiecare amendament f„cut Ón cadrul legii.

Este o problem„ de mare noutate din punctul acesta de vedere. P„rerea mea — este personal„ — este c„ nu este posibil, av‚nd Ón vedere procedurile pe care le adopt„m aici, Ón Camer„, cu aceste proceduri de urgen˛„ ∫i cu termenele foarte scurte pe care le g‚nde∫te Biroul permanent. ™i aici, domnule pre∫edinte, da˛i-mi voie s„ fac o mic„ parantez„, Ónc„lc‚nd regulamentul, pentru c„ aceste termene, trebuie s„ intr„m Óntr-o normalitate, trebuie stabilite Ón primul r‚nd cu consultarea comisiilor de fond, ∫i nu numai consult‚ndu-le dup„ un grafic, dup„ un abac care exist„ acolo, la Biroul permanent: 3 zile, 7 zile, 9 zile, cum ne cade la Óndem‚n„. M„ scuza˛i c„, efectiv, acest lucru aici duce: le declar„m ∫i le dezbatem a∫a cum le dezbatem, pentru c„ suntem Ónghesui˛i de form„, ne trezim dup„ aceea c„ nu le-am dezb„tut ∫i, Ón consecin˛„, unul dintre colegi ne propune, dup„ ce se epuizeaz„ dezbaterea, s„ retrimitem la comisie acest lucru. Transform„m Parlamentul Óntr-un loc de h‚rjoan„. Nu cred c„ e corect.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Domnul deputat Anghel Stanciu a solicitat cuv‚ntul, dac„ nu gre∫esc... Nu. Doar mi-a˛i f„cut cu m‚na. Domnul deputat Valer Pu∫c„.

## Stima˛i colegi,

Eu cred c„ Regulamentul Camerei, a∫a cum este ast„zi formulat ∫i cum el a fost aprobat de c„tre noi, nu permite retrimiterea la comisie a acestei propuneri legislative.

BineÓn˛eles c„ Parlamentul, care le poate face pe toate, ar putea s„ adopte o astfel de decizie, doar c„, ulterior, se va na∫te Óntrebarea la ce sunt bune regulamentele, dac„ ele, Ón principiu, nu se respect„ sau se respect„ dup„ caz.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Árpád Márton.

66 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/29.IX.2006

## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Nu ∫tiu de ce avem o dezbatere at‚t de aprins„ pe marginea unei proceduri, zic eu, destul de simple. Pentru c„, deocamdat„, conform regulamentului nostru, avem un raport de respingere a legii. Deci la voturile finale se supune votului respingerea Óntregii legi. Dac„, Ón urma acestor sus˛ineri pe care le-a˛i auzit, majoritatea deputa˛ilor vor decide c„ voteaz„ Ómpotriva solu˛iei de respingere, legea se reÓntoarce automat, conform procedurilor prev„zute Ón regulament, la comisie ∫i, da, Óncepe toat„ tevatura.

Asta ∫i dorim, ca to˛i cei din comisie — ∫i nu aici se dezbat probleme at‚t de stringente —, dup„ ascultarea Ónaltelor fe˛e biserice∫ti, luarea Ón considerare a mai multor puncte de vedere, s„ g„seasc„ o solu˛ie ∫i s„ vin„ cu o alt„ solu˛ie Ón fa˛a noastr„.

Deci este total regulamentar„ aceast„ solu˛ie, zic eu, ∫i e singura rezonabil„, dac„ nu vrem s„ gre∫im Óntr-un segment at‚t de sensibil.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Sigur c„ ˛ine de competen˛ele mele, ca pre∫edinte de ∫edin˛„, s„ decid dac„, dup„ o eventual„ c„dere a respingerii, trecem la votarea pe articole sau retrimit la comisie, ∫i asta vom discuta la momentul respectiv.

Œn˛eleg c„ ∫i domnul Bivolaru dore∫te s„ intervin„, dar era mai Ónt‚i domnul C„lian.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Distinsul lider de grup al U.D.M.R., domnul Márton Árpád, are perfect„ dreptate. Vreau s„ fac doar o simpl„ precizare: la acea Ónt‚lnire cu mitropolitul Bartolomeu Anania au fost prezen˛i deputa˛i din toate partidele politice...

Domnule deputat, v„ rog foarte mult, discut„m strict pe procedura parlamentar„, pe procedura de vot.

Pe procedur„, un apel, s„ vota˛i Ómpotriva raportului de respingere, astfel Ónc‚t proiectul s„ fie retrimis la comisii.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc.

™i acolo, sigur, se va putea discuta ∫i pe fondul chestiunii.

Dac„ mai exist„ alte interven˛ii? Nu mai exist„.

Eu nu Ómi pot permite s„ aplic o prevedere inexistent„ a regulamentului ∫i s„ dispun sau s„ propun retrimiterea la comisie Ón acest stadiu. F„r„ Óndoial„, ca Óntotdeauna, domnul deputat Márton a l„murit chestiunile regulamentare ∫i a explicat ceea ce este cunoscut, ∫i

anume c„, Ón cazul Ón care respingerea nu este votat„, proiectul va intra din nou Ón dezbatere.

Dac„ nu mai exist„ alte interven˛ii, r„m‚nem la aceast„ formul„ ∫i v„ propun s„

Face˛i, domnule pre∫edinte! Fi˛i r„u!

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

Domnule coleg... Dau nume? Domnule coleg Strung„, v„ rog frumos s„ lua˛i loc Ón banc„. Domnule coleg Strung„, v„ rog s„ lua˛i loc Ón banc„! Suntem la vot final, discuta˛i dup„ aceea!

Atrag aten˛ia chestorilor s„ fie vigilen˛i, colegii care sunt Ón picioare, dac„ au votat cumva, o s„ lu„m m„surile de rigoare.

La punctul 1 pe lista de vot final, propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii concuren˛ei nr. 21/1996.

Legea are caracter organic.

Suntem prima Camer„ sesizat„.

Comisia propune respingerea.

V„ rog s„ vota˛i.

Nu s-a votat respingerea, nu a Óntrunit dec‚t 145 de voturi.

Ca atare, r„m‚ne a fi votat„ pe articole, Ón ∫edin˛a din 4 sau 5 octombrie, trebuie v„zut exact c‚nd o s„ avem ∫edin˛„ de plen cu vot final.

Rog colegii, totu∫i, s„ fie aten˛i atunci c‚nd vot„m. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 43/2006 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii de Conturi.

Legea are caracter organic.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

Ordonan˛a a fost declarat„ neconstitu˛ional„.

Legea a fost Óns„ adoptat„ tacit la data de 15 septembrie, ast„zi suntem Ón 19, ca atare, proiectul va merge Ón form„ de adoptare la Senat ∫i a∫tept„m din partea Senatului s„ aduc„ proiectul Ón leg„tur„ cu Constitu˛ia.

La punctul 3 avem propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de r„zboi, precum ∫i unele drepturi ale invalizilor ∫i v„duvelor de r„zboi.

Legea are caracter organic.

Suntem Camer„ decizional„.

V„ reamintesc c„ acest proiect a avut raport de respingere care nu a Óntrunit num„rul necesar de voturi. Ca atare, potrivit art. 104, voi supune votului dumneavoastr„ adoptarea acestei propuneri legislative. Urmeaz„ ca adoptarea s„ fie aprobat„ de Camera Deputa˛ilor, dac„ Óntrune∫te 166 de voturi.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/29.IX.2006 Deci

- Propunerea a Óntrunit 44 de voturi, insuficiente. Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 53/2003 privind Codul muncii, modificat„ prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 65/2005.

Legea are caracter organic.

Suntem Camer„ decizional„.

V„ reamintesc c„ propunerea de respingere a comisiei nu a Óntrunit num„rul necesar de voturi ∫i, de aceea, voi supune din nou, ∫i de aceast„ dat„, votului dumneavoastr„ propunerea de adoptare a acestei propuneri legislative. E redactat gre∫it aici, propunerea de respingere nu a Óntrunit num„rul necesar de voturi, am dezb„tut pe articole Ón ∫edin˛a de joi, ast„zi avem propunere de adoptare, conform art. 104. Pentru adoptare, sigur, sunt necesare 166 de voturi.

Supun votului dumneavoastr„ propunerea de adoptare a proiectului de la punctul 4. V„ rog s„ vota˛i.

- _(Conform afi∫ajului, se Ónregistreaz„: 230 prezen˛i,_

_89 pentru, 130 Ómpotriv„, 3 ab˛ineri_ .)

- V„ mul˛umesc.

- Propunerea de adoptare a Óntrunit 89 voturi,

- insuficiente, ca atare, proiectul a c„zut.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 346/2004 privind stimularea Ónfiin˛„rii ∫i dezvolt„rii Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii.

- Legea are caracter ordinar.

- Suntem Camer„ decizional„.

- Comisia propune respingerea.

- V„ rog s„ vota˛i.

-

- V„ mul˛umesc.

Propunerea de respingere a fost adoptat„.

- Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i

- completarea Ordonan˛ei nr. 43/1997, aprobat„ prin Legea

- nr. 82/1998 privind regimul juridic al drumurilor. Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„.

- Comisia propune respingerea.

- V„ rog s„ vota˛i.

-

- V„ mul˛umesc. Propunerea a fost adoptat„.

- Propunerea legislativ„ privind unele reguli de protec˛ie

- Ón cazul evacu„rii persoanelor din imobilele restituite Ón natur„ fo∫tilor proprietari.

- Legea are caracter organic.

- Suntem Camer„ decizional„.

- Comisia propune respingerea.

- V„ rog s„ vota˛i.

-

V„ mul˛umesc.

Propunerea de respingere nu a Óntrunit majoritatea necesar„, ca atare, proiectul de lege va fi votat pe articole, cu propunere de adoptare.

- Propunerea legislativ„ de modificare a Legii

- nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate Ón mod abuziv Ón perioada 6 martie 1945—22 decembrie

- 1989, republicat„ Ón baza Legii nr. 247/2005.

- Legea are caracter organic. Suntem Camer„ decizional„.

- Comisia propune respingerea.

- V„ rog s„ vota˛i.

-

- Propunerea de respingere a fost adoptat„ cu

- 203 voturi pentru.

- Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i

- completarea Legii nr. 213/1998 privind proprietatea public„ ∫i regimul juridic al acesteia.

- Legea are caracter organic.

- Suntem Camer„ decizional„.

- Comisia propune respingerea.

- V„ rog s„ vota˛i.

- Propunerea a Óntrunit 158 de voturi, insuficiente pentru

- a fi adoptat„.

- Se trece la votul pe articole, cu propunere de

- adoptare.

- Propunerea legislativ„ privind m„surile reparatorii

- pentru persoanele care au predat inventarul agricol Ón perioada cooperativiz„rii.

- Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„

- decizional„. Comisia propune respingerea.

- V„ rug„m s„ vota˛i.

-

- V„ mul˛umesc.

Propunerea de respingere a fost adoptat„ cu 149 de voturi. Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Propunerea legislativ„ privind prorogarea termenului de retrocedare a unor bunuri imobile care au apar˛inut cultelor religioase din Rom‚nia ∫i a chiriilor pentru imobilele retrocedate pe baza Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 94/2000, cu legifer„rile ∫i reglement„rile ulterioare. Legea are caracter organic.

Suntem Camer„ decizional„.

- Comisia propune respingerea.

- V„ rog s„ vota˛i.

Propunerea nu a Óntrunit num„rul necesar de voturi pentru a fi respins„.

Urmeaz„ a se vota pe articole, cu propunere de adoptare.

- Propunerea legislativ„ de modificare ∫i completare a

- Legii nr. 21/1991, a cet„˛eniei rom‚ne.

- Legea are caracter organic. Suntem Camer„ decizional„.

Comisia propune respingerea.

- V„ rog s„ vota˛i.

68 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/29.IX.2006

Propunerea a fost adoptat„ cu 207 voturi pentru. Propunerea de respingere, propunerea legislativ„ a fost respins„.

Propunerea legislativ„ privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apar˛inut cultelor religioase ∫i a unor terenuri agricole ∫i forestiere.

Legea are caracter organic.

Suntem Camer„ decizional„.

Comisia propune respingerea.

V„ rog s„ vota˛i.

Propunerea nu a Óntrunit num„rul necesar de voturi pentru a fi respins„, retrimit proiectul la comisie.

Termen, 3 s„pt„m‚ni.

Propunerea legislativ„ pentru completarea Legii nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor, modificat„ ∫i completat„ prin Legea nr. 241/2003 ∫i Legea nr. 528/2004.

Legea are caracter organic. Suntem Camer„ decizional„.

Comisia propune respingerea.

V„ rog s„ vota˛i.

Propunerea legislativ„ a fost respins„ cu 231 de voturi Ómpotriv„.

Propunerea legislativ„ pentru acordarea de compensa˛ii cet„˛enilor rom‚ni sau urma∫ilor acestora pentru bunurile inventar agricol proprietatea lor trecute Ón patrimoniul fostelor gospod„rii cooperative agricole de produc˛ie, ca urmare a colectiviz„rii impuse de regimul comunist instaurat la 6 martie.

Legea are caracter ordinar.

Camer„ decizional„.

Comisia propune respingerea.

V„ rog s„ vota˛i.

Propunerea de respingere a proiectului ini˛iat de domnul deputat Munteanu... de domnul Ponta a fost adoptat„ cu 156 de voturi.

Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Propunerea legislativ„ de modificare ∫i completare a Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului Rom‚niei, intonarea Imnului na˛ional ∫i folosirea sigiliilor cu stema Rom‚niei de c„tre autorit„˛ile ∫i institu˛iile publice.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Camer„ decizional„.

Comisia propune respingerea.

V„ rog s„ vota˛i.

Propunerea a fost respins„.

V„ mul˛umesc.

Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 301/2004, Codul penal.

Legea are caracter organic. Camer„ decizional„.

Comisia propune respingerea. V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc, propunerea legislativ„ a fost respins„ cu 230 de voturi.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 4/1953 privind Codul familiei. Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„. Comisia propune respingerea.

V„ rog s„ vota˛i.

Propunerea legislativ„ a fost respins„ cu 127 de voturi contra 106, 4 ab˛ineri.

Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii voluntariatului nr. 195/2001.

Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„. Comisia propune respingerea.

V„ rog s„ vota˛i.

Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 14/2003 privind partidele politice. Legea are caracter organic. Camer„ decizional„. Comisia propune respingerea.

V„ rog s„ vota˛i.

( _Conform afi∫ajului, se Ónregistreaz„: 237 prezen˛i, 230 pentru, 4 Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri._ )

Propunerea legislativ„ a fost respins„ cu 230 de voturi. Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 14/2003, Legea partidelor politice. Legea are caracter organic. Camer„ decizional„. Comisia propune respingerea. V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Propunerea a fost respins„ cu 217 voturi.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, muzical, folcloric ∫i al artelor plastice.

Legea are caracter ordinar. Camer„ decizional„. Comisia propune respingerea. V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

S-a adoptat respingerea.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 109/3 mai 2005 privind instituirea indemniza˛iei pentru activitatea de liber-profesionist a arti∫tilor interpre˛i sau executan˛i din Rom‚nia.

Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„. Comisia propune respingerea. V„ rog s„ vota˛i.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/29.IX.2006

V„ mul˛umesc. S-a adoptat.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 119/1997 privind aloca˛ia suplimentar„ pentru familiile cu copii.

Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„. Comisia propune respingerea. V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Propunerea legislativ„ s-a respins.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea unor prevederi din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigur„rilor pentru ∫omaj ∫i stimularea ocup„rii for˛ei de munc„.

Legea are caracter organic. Suntem Camer„ decizional„. Comisia propune respingerea. V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

S-a adoptat cu 233 de voturi.

S-a adoptat propunerea de respingere, propunerea legislativ„ este respins„.

Proiectul de Lege privind modificarea art. 6 alin. (1) din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea ∫i func˛ionarea sistemului de asigur„ri sociale de s„n„tate.

Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„. Comisia propune respingerea. V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Proiectul de lege a fost respins.

Propunerea legislativ„ privind unele m„suri de protec˛ie a minorilor.

Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„. Comisia propune respingerea. V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Propunerea legislativ„ privind garantarea accesului nediscriminatoriu la Óngrijiri medicale de baz„. Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„. Comisia propune respingerea. V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc. Propunerea a fost respins„.

Propunerea legislativ„ privind vacccinarea antigripal„ a categoriilor de persoane cu risc.

Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„. Comisia propune respingerea. V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Propunerea legislativ„ a fost respins„ cu 149 de voturi pentru, 86 voturi Ómpotriv„.

Propunerea legislativ„ cu privire la prevenirea contamin„rii cu virusul gripei aviare.

Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„. Comisia propune respingerea. V„ rog s„ vota˛i.

Propunerea s-a respins.

Propunerea legislativ„ de modificare ∫i completare a Legii nr. 90/2004 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea ∫i combaterea efectelor consumului produselor din tutun. Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„. Comisia propune respingerea. V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc. Propunerea a fost respins„. Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii spitalelor nr. 270/2003. Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„. Comisia propune respingerea. V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc. Propunerea a fost respins„. Propunerea legislativ„ Legea asigur„rilor voluntare de s„n„tate.

Legea are caracter organic. Suntem Camer„ decizional„. Comisia propune respingerea. V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc. Propunerea a fost respins„ cu 231 de voturi. Propunerea legislativ„ privind asisten˛a medical„ de urgen˛„. Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„. Comisia propune respingerea. V„ rog s„ vota˛i.

Propunerea legislativ„ a fost respins„ cu 157 de voturi.

70 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/29.IX.2006

Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii educa˛iei fizice ∫i sportului nr. 69/2000. Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„.

Comisia propune respingerea.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Propunerea legislativ„ a fost respins„ cu 155 de voturi. Contra, 84.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea execut„rii construc˛iilor ∫i unele m„suri pentru realizarea locuin˛elor.

Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„.

Comisia propune respingerea.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Propunerea a fost adoptat„ cu 160 de voturi.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea art. 9 din Titlul XI, Renta viager„ agricol„, al Legii nr. 247/2005 privind reforma Ón domeniul propriet„˛ii ∫i justi˛iei, precum ∫i unele m„suri adiacente.

Legea are caracter organic.

Suntem Camer„ decizional„.

Comisia propune respingerea.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Propunerea legislativ„ a fost respins„ cu 236 de voturi.

Propunerea legislativ„ privind reglementarea utiliz„rii de∫eurilor din industria metalurgiei feroase.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Camer„ decizional„.

Comisia propune respingerea.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Respingerea a fost adoptat„ cu 159 de voturi la 82. Am finalizat propunerile de respingere.

Propunerea legislativ„ privind practica elevilor ∫i studen˛ilor.

Legea are caracter organic.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Propunerea legislativ„ a Óntrunit 229 de voturi. A fost adoptat„ la Camer„; o trimitem la Senat.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 53/2006 privind aprobarea Contractului de finan˛are dintre Rom‚nia ∫i Banca European„ de Investi˛ii pentru Finan˛area Programului de dezvoltare a infrastructurii Ón ora∫ele mici ∫i mijlocii din Rom‚nia (SAMTID) — B, semnat la Bucure∫ti la 29 mai 2006.

Legea are caracter ordinar. Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Proiectul a fost adoptat.

Proiectul de Lege privind aprobarea Óncet„rii valabilit„˛ii, prin denun˛are, a unor tratate interna˛ionale Ón domeniul comer˛ului ∫i cooper„rii economice.

Legea are caracter ordinar. Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

V„ rog s„ vota˛i.

Proiectul a fost adoptat.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului sub form„ de schimb de scrisori Óntre Rom‚nia ∫i Comunitatea European„ privind acordarea reciproc„ de concesii comerciale preferen˛iale Ón domeniul vinurilor, semnat la Bruxelles la 23 februarie 2006.

Legea are caracter ordinar.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„. Aici se pare c„ decide Senatul, la vinuri.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Proiectul a fost adoptat.

Era o afirma˛ie f„cut„ cu invidie Ón glas, s„ ∫ti˛i!

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre P„r˛ile la Tratatul Atlanticului de Nord pentru cooperarea privind informa˛iile Ón domeniul atomic, deschis spre semnare la Paris la 18 iunie 1964 ∫i semnat de Rom‚nia la Washington la 14 februarie 2006.

Legea are caracter ordinar. Suntem prim„ Camer„ sesizat„. V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Proiectul s-a adoptat.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Conven˛iei dintre Rom‚nia ∫i Spania privind cooperarea Ón lupta Ómpotriva criminalit„˛ii, semnat„ la Madrid la 30 martie 2006.

Legea are caracter ordinar. Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

S-a adoptat.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare.

Legea are caracter ordinar. Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

V„ rog s„ vota˛i.

- _prezen˛i, 233 voturi pentru, 4 voturi Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri.)_ V„ mul˛umesc.

Propunerea a Óntrunit 233 de voturi ∫i a fost adoptat„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/29.IX.2006 Propunerea legislativ„ pentru modificarea alin. (3) al art. 104 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Legea are caracter ordinar.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Propunerea a fost adoptat„ cu 238 de voturi.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii administra˛iei publice locale nr. 215/2001.

Legea are caracter ordinar.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

Comisia propune respingerea.

V„ mul˛umesc.

Respingerea a fost votat„ cu 231 de voturi.

Proiectul de Lege pentru Ónfiin˛area satului Comasca prin reorganizarea comunei Oinacu, jude˛ul Giurgiu.

Legea are caracter ordinar. Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Am Ónfiin˛at ∫i satul Oinacu, cu 215 voturi.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii Ónv„˛„m‚ntului nr. 84/1995, republicat„.

Legea are caracter ordinar.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

Comisia propune respingerea.

Propunerea de respingere nu a Óntrunit num„rul necesar de voturi pentru, doar 155.

Retrimit proiectul la comisie.

Termen, doamna pre∫edinte? O lun„.

Propunerea legislativ„ de modificare ∫i completare a

Legii nr. 84/1995, Legea Ónv„˛„m‚ntului.

Legea are caracter organic.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

Comisia propune respingerea.

V„ mul˛umesc.

Propunerea a Óntrunit 142 de voturi pentru, insuficiente pentru respingere.

Retrimit proiectul comisiei.

Doamna pre∫edinte, r„m‚nem la o lun„? La o lun„. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 36/2006 pentru modificarea ∫i

completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 189/2002 privind opera˛iunile compensatorii referitoare la contractele de achizi˛ii pentru nevoi de ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„.

Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Propunerea a fost adoptat„.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 37/2006 privind autorizarea Agen˛iei de Compensare pentru Achizi˛ii de Tehnic„ Special„ de a Óncheia Acordul de compensare cu firma EUROCOPTER Deutschland GmbH, potrivit obliga˛iei de compensare asumate de aceast„ firm„ Ón cadrul contractului de achizi˛ie Óncheiat cu Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor prin Societatea Comercial„ îComicex“ — S.A.

Legea are caracter ordinar. Procedur„ de urgen˛„. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Proiectul a fost adoptat.

Proiectul de Lege privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 11/2005 pentru abrogarea alin. (2) al art. 38 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunica˛iilor.

Legea are caracter organic. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ reamintesc, este un proiect de lege de respingere, conform solicit„rii Cur˛ii Constitu˛ionale.

V„ mul˛umesc.

Proiectul de respingere a fost adoptat cu 216 voturi pentru.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 38/2006 privind reluarea pentru anul 2006 a Programului de stimulare a Ónnoirii Parcului na˛ional auto.

Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Proiectul a fost adoptat.

Propunerea legislativ„ privind facilitarea list„rii societ„˛ilor comerciale prin intermediul pie˛ei de capital. Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/29.IX.2006 Iat„ c„ s-a adoptat ∫i acest proiect.

Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorit„˛ile administra˛iei publice ∫i institu˛iile publice.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Proiectul a fost adoptat.

Proiectul de Lege privind modificarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informa˛iile de interes public.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea art. 17 alin. (1) al Legii nr. 527/2002 pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 34/2002 privind accesul la re˛elele de comunica˛ii electronice ∫i la infrastructura asociat„, precum ∫i interconectarea acestora.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

S-a adoptat ∫i acest proiect.

Œnainte de a Óncheia, o rog pe doamna pre∫edinte Olgu˛a Vasilescu... termenul acela de o lun„ dep„∫e∫te termenul de adoptare tacit„. Din p„cate, am s„ v„ propun un termen de dou„ s„pt„m‚ni, dac„ sunte˛i de acord. Rog s„ se consemneze Ón stenogram„. Atunci, dou„ s„pt„m‚ni la cele dou„ proiecte.

Am Óncheiat dezbaterile de ast„zi.

V„ doresc o zi bun„.

V„ mul˛umesc.

S-a adoptat.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR**

> îMonitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti; C.U.I. 427282; Atribut fiscal R, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: îMonitorul Oficial“ R.A.

&JUYDGY|124479]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 138/29.IX.2006 con˛ine 72 de pagini.** Pre˛ul: 15,12 lei