Augustin Lucian Bolca∫

Iau cuv‚ntul din mai multe motive: desigur c„ la un proiect de lege de importan˛„ este bine s„ se pronun˛e to˛i liderii grupurilor parlamentare, pentru c„ o lege, chiar dac„ vrea s„ duc„ la depolitizarea actului de justi˛ie, r„m‚ne totu∫i un act politic major ∫i o mare responsabilitate.

Œn al doilea r‚nd, iau cuv‚ntul pentru c„, oricum, _pro domo_ , trebuie s„ pledeze cineva.

Œn al treilea r‚nd, iau cuv‚ntul cu o imens„ triste˛e, c‚nd un asemenea act, de o asemenea importan˛„, se dezbate Ón prezen˛a a circa 30 — 50 de deputa˛i ∫i, mai ales, Ón lipsa acelora pentru care aceast„ lege este de un vital interes.

Nu cred c„ trebuiau s„ a∫tepte invita˛ii speciale pre∫edintele executiv sau onorific al Asocia˛iei Magistra˛ilor, pre∫edintele Cur˛ii Supreme de Justi˛ie ∫i actualul pre∫edinte al Consiliului Superior al Magistraturii, ca s„ fie prezen˛i m„car Ón lojile publicului, s„ asiste la aceste dezbateri.

De critici pe la col˛uri, nu ale C‚rcota∫ilor, pentru c„ acelea sunt simpatice, dar de c‚rcoteli pe la col˛uri ne-am cam s„turat, atunci c‚nd unii dintre noi Ón˛elegem s„ muncim. Nu este un repro∫, este o acuz„ direct„, pentru c„ la acest proiect de lege s-a muncit, dovad„ stufosul raport al Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, augmentat cu un raport suplimentar Óntocmit Ón condi˛iile Ón care procesul legislativ era deja Ón curs. ™i, pentru aceasta, permite˛i-mi ca, public, s„ adresez felicit„ri pre∫edintelui comisiei.

Problemele cardinale acestei legi reprezint„ o nou„ viziune asupra actului de justi˛ie, ∫i ele se Ómbin„ fericit cu ceea ce trebuiau s„ fie sau ar fi trebuit s„ fie, Óntr-o alt„ viziune, pe care v-o propunem noi, legile privind organizarea Consiliul Superior al Magistraturii ∫i Legea privind organizarea judec„toreasc„.

P„catul cardinal al acestor trei legi — Ón care se reg„se∫te ∫i cea Ón dezbatere acum — este aceast„ nerealizare a unui echilibru corect Óntre ceea ce Ónseamn„ atribu˛iile Ministerului Justi˛iei ∫i protec˛ia de politizare a actului de justi˛ie, care trebuie s„ fie realizat numai de judec„tori, prin judec„tori, Ón cadrul propriei lor organiz„ri. Nu s-a f„cut un echilibru nici Óntre responsabilit„˛i sau, mai ales, nu s-a f„cut un echilibru Óntre responsabilit„˛i Ón acest sens, nu s-a f„cut un echilibru Óntre obliga˛ii ∫i drepturi. Acela∫i p„cat se reg„se∫te ∫i Ón aceast„ Lege a Statutului magistra˛ilor.

Ne mai confrunt„m cu un p„cat al evolu˛iei, dac„ vre˛i, ∫i aceast„ lege pentru mine nu poate s„ fie dec‚t tranzitorie. Aceast„ dubl„ man∫„, judec„tori — procurori, de fapt cu statute duble, pe de o parte inamovibilitate, pe de alt„ parte stabilitate, pe de o parte dependen˛„ de hot„r‚rile ministrului justi˛iei, pe de alt„ parte total„ desprindere de hot„r‚rile ministrului justi˛iei, se reg„se∫te ∫i Ón acest statut.

™i, al treilea p„cat, care este esen˛ial, dup„ p„rerea mea, este c„ dac„ am reglementat foarte bine r„spunderea disciplinar„ Ón toate formele ∫i modalit„˛ile ei, nu s-a reglementat Ón Statutul magistra˛ilor r„spunderea pentru calitatea actului de justi˛ie. Dac„ Óncredin˛„m judec„torilor, ∫i trebuie s„ le Óncredin˛„m, dreptul de a-∫i face cur„˛enie Ón propria lor ograd„, trebuie ca prin lege, ∫i avem acest drept, s„-i aten˛ion„m c„ aceast„ cur„˛enie trebuie Ónceput„ cu incompeten˛ii, ceea ce statutul nu l-a f„cut.