Stenogramă plen

V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Iulian Mincu. Va urma domnul Petre Posea.

Domnule pre∫edinte,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi este o scrisoare deschis„ adresat„ Excelen˛ei Sale Ion Iliescu, Pre∫edintele Rom‚niei.

îExcelen˛„, de aproximativ 2 ani se Óncearc„ pe diferite c„i — proiect de ordonan˛„ de urgen˛„ Ón anul 2002, proiect de lege Ón 2004 —, s„ se acrediteze ideea fals„ ∫i profund d„un„toare practicii medicale rom‚ne∫ti c„ pentru transpunerea Ón practic„ a prevederilor directivelor europene care reglementeaz„ formarea ini˛ial„ Ón profesia de asistent medical, responsabil de Óngrijiri medicale ∫i respectiv de moa∫„, este imperativ necesar ca preg„tirea acestora s„ se fac„ exclusiv Ón institu˛ii de Ónv„˛„m‚nt superior cu o durat„ a studiilor de 3 sau 4 ani. Acum, c‚nd Legea privind exercitarea profesiei de asistent medical ∫i a profesiei de moa∫„, precum ∫i organizarea ∫i func˛ionarea Ordinului asisten˛ilor medicali ∫i moa∫elor din Rom‚nia a fost votat„ de Senat, de Camera Deputa˛ilor ∫i se afl„ Ón promulgare, domnul ministru Alexandru F„rca∫ consider„ c„ introducerea preg„tirii postliceale pentru aceste dou„ profesii, prin modificarea sec˛iunii a 2-a din capitolul I îFormarea Ón profesia de asistent medical ∫i Ón profesia de moa∫„“, Óncalc„ angajamentele asumate de ˛ara noastr„ Ón cadrul procesului de negociere.

Œn consecin˛„, este necesar, consider„ Domnia sa, s„ se revin„ la condi˛iile de formare stabilite prin proiectul de lege Ón forma adoptat„ de Guvern, adic„ preg„tirea

asisten˛ilor medicali ∫i a moa∫elor s„ se fac„ exclusiv Ón institu˛ii de Ónv„˛„m‚nt superior, solicit‚nd Ón acest sens retrimiterea legii la Parlament. Excelent! Din analiza atent„ a directivelor europene Ón domeniul respectiv, Directivele consiliului nr. 77/452 ale Comunit„˛ii Europene, nr. 77/453 ale aceleia∫i comunit„˛i, nr. 77/453, iar„∫i, nr. 80/154, nr. 80/155, nr. 2001, precum ∫i Acordul European de la Strasbourg, Legea nr. 529 din 2002, promulgat„ de dumneavoastr„, rezult„ c„ Ón nici unul din aceste documente oficiale ale Uniunii Europene nu se stipuleaz„ expres ca preg„tirea asisten˛ilor medicali ∫i a moa∫elor s„ se fac„ exclusiv Ón institu˛iile de Ónv„˛„m‚nt universitar, a∫a cum se dezinformeaz„ prin expunerea de motive a prezentului proiect de lege ∫i, respectiv, la scrisoarea domnului ministru Alexandru F„rca∫, adresat„ Cancelariei Preziden˛iale.

Œncerc‚nd ca profesionist Ón domeniu s„ clarific aceast„ discrepan˛„ major„ Óntre ceea ce cuprind directivele Uniunii Europene men˛ionate, respectiv Acordul de la Strasbourg — minim 10 clase pentru acces ∫i 4.600 de ore de preg„tire, din care circa o treime preg„tire teoretic„ ∫i 2/3 preg„tire practic„ —, ∫i ceea ce se inten˛iona Óntr-o propunere de ordonan˛„ de urgen˛„ Ón anul 2002 ∫i se prevede Ón actuala propunere legislativ„ din anul 2004, am adresat o interpelare mini∫trilor care coordonau la acea vreme activitatea Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, Ministerului S„n„t„˛ii ∫i Ministerului Integr„rii Europene.

R„spunsurile primite de la cele 3 ministere, de∫i evit„ cu insisten˛„ s„ se fac„ referiri concrete la Óntreb„rile noastre, mi-au permis s„ formulez urm„toarele concluzii: a) pentru asistent medical generalist, directivele privind facilitarea liberei circula˛ii a asisten˛ilor medicali ∫i recunoa∫terea reciproc„ a diplomelor, certificatelor ∫i altor calific„ri oficiale sunt reglementate numai de Directivele Comisiei Europene nr. 77/ 2001/19 ale Comitetului european din 14 mai 2001; b) pentru moa∫e, reglement„rile oficiale sunt numai directivele consiliului nr. 8081, 2001/19 ale Comitetului european; c) toate r„spunsurile ignor„ s„ fac„ vorbire despre prevederile Acordului european de la Strasbourg, devenit lege intern„, prin ratificarea acesteia de c„tre Parlamentul Rom‚niei, Legea nr. 529 din 2002, ∫i promulgat„ de dumneavoastr„; d) directivele consiliului ∫i Acordul de la Strasbourg, Legea nr. 529 din 2002 — Capitolul II —, prev„d o singur„ rut„ profesional„ pentru care condi˛ia de acces este reprezentat„ de absolvirea a minimum 10 clase ∫i parcurgerea a 4.600 de ore, Óntre care circa o treime preg„tire teoretic„ ∫i circa 2/3 preg„tire practic„.

Œn consecin˛„, constat indubitabil c„ decizia de instruire ∫i formare a asisten˛ilor medicali, cum rezult„ cu claritate din r„spunsurile Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, ale Ministerului S„n„t„˛ii ∫i Familiei ∫i Ministerului Integr„rii, exclusiv prin Ónv„˛„m‚nt universitar, este impus„ de necesitatea armoniz„rii sau compatibiliz„rii cu Directivele Uniunii Europene, cum se invoc„ inten˛ionat eronat ∫i cu scop clar de dezinformare a Guvernului ∫i Pre∫edin˛iei Ón expunerea de motive a legii, reprezint„, de fapt, o dorin˛„ expres„, partizan„ ∫i relativ singular„ Ón Europa a unor reprezentan˛i ai acestor ministere. Acest fapt este demonstrat ∫i de existen˛a Ón ˛„rile europene a multor ∫coli postliceale pentru preg„tirea asisten˛ilor medicali.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/9.VI.2004 Œn aceste condi˛ii, Ón calitatea mea de profesor universitar, doctor Ón medicin„, membru al Academiei de ™tiin˛e Medicale ∫i de ini˛iator al reformei Ón s„n„tate, ca de˛in„tor al portofoliului de ministru al s„n„t„˛ii Óntre 1992 ∫i 1996, apreciez c„ prevederile actualului proiect de lege care impune formarea exclusiv„ a asisten˛ilor medicali din Ónv„˛„m‚ntul superior constituie o exagerare cu consecin˛e foarte grave Ón viitor privind calitatea Óngrijirii bolnavilor din Rom‚nia.

Afirmam aceasta, deoarece:

1. Num„rul de medici ∫i asistente medicale Ón Rom‚nia este deja sub cel Ónregistrat Ón multe ˛„ri europene ∫i chiar Ón fostele ˛„ri ale Uniunii Sovietice (anexa nr. 1).

2. Œnv„˛„m‚ntul superior medical nu are capacitatea Ón prezent de a preg„ti num„rul de asisten˛i medicali necesar Ón condi˛iile Ón care ne afl„m Ón situa˛ia de a avea 3,9 asisten˛i la mia de locuitori, inferior multor ˛„ri europene.

Da.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Nicolae Leon„chescu. Va urma domnul Becsek Garda Dezideriu. Doamna Julia Pataki ∫i domnul Emil R„dulescu au depus la secretariat declara˛iile... ™i domnul Virgil Popescu, m„ scuza˛i!

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi, am re˛inut din cuv‚ntarea colegului meu, domnul Posea, Ón baza c„reia ar exista o a∫a-zis„ opozi˛ie foarte, foarte slab„. Œi reamintesc c„ acolo unde nu exist„ opozi˛ie nu exist„ nici democra˛ie, iar varianta puterii ar putea s„ fie ∫i dictatura.

™i acum permite˛i-mi s„ trec la tema pe care mi-am propus s„ o dezvolt.

Onorat auditoriu,

Œn aceste zile fierbin˛i ale campaniei electorale Ón care ne propunem s„ promov„m un standard civilizat al competi˛iei, mi-a fost dat s„ particip la multe ac˛iuni derulate Ón jude˛ul Arge∫, ∫i nu numai, Ón cadrul c„rora am stat de vorb„ ∫i am aflat detalii privind modul de ac˛iune al oamenilor politici ∫i reac˛ia aleg„torilor fa˛„ de diferitele oferte ∫i practici politice.

F„r„ s„ vreau, fac mereu compara˛ii ∫i verific„ri, pornind de la g‚ndurile exprimate de aleg„torii pe care i-am Ónt‚lnit ∫i cu care am discutat pe diverse teme de interes.

Reprezentan˛ii fiec„rui partid caut„ s„ c‚∫tige Óncrederea electoratului spre a-i ob˛ine, Ón final, votul favorabil.

Fiecare candidat la func˛ia de primar sau la cea de consilier local Ó∫i scoate Ón eviden˛„ calit„˛ile ∫i realiz„rile personale, precum ∫i programul partidului s„u.

Toate ar fi bune ∫i la locul lor dac„ actorii participan˛i la aceast„ impresionant„ competi˛ie ar demonstra Ón fapt valoarea democra˛iei pe care o declar„ ∫i ar respecta caracterul de Óntrecere al acestui maraton politic.

Din p„cate, nu se Ónt‚mpl„ a∫a! Am aflat cu stupoare c„, Ón jude˛ul Arge∫, mul˛i candida˛i ai partidului aflat la conducerea ˛„rii folosesc minciuna ca arm„ de lupt„. Spre a diminua atrac˛ia pe care o exercit„ asupra electoratului liderul Partidului Rom‚nia Mare, senatorul Corneliu Vadim Tudor, ∫i partidul Ónsu∫i, se lanseaz„ zvonuri mincinoase care ne Óndep„rteaz„ tot mai mult de standardele Uniunii Europene la care dorim s„ ader„m Ón anul 2007.

Despre liderul Partidului Rom‚nia Mare, Ón comuna R‚ca s-a f„cut afirma˛ia c„ va fi un al doilea Vlad fiepe∫! C‚t„ r„utate suburban„, ce caractere de grot„!

Minciunile despre extremismul ∫i xenofobia liderilor P.R.M. nu mai sunt crezute de nimeni, prin raportarea la realit„˛i, dar se lanseaz„ minciuni noi Ón haine peticite!

Œn afara faptului c„ figura marelui voievod rom‚n, Vlad fiepe∫, este prezentat„ distorsionat, se minte acum pe alte teme.

Fermitatea discursului ∫i scrierilor politice ale lui Corneliu Vadim Tudor nu mai poate fi taxat„ drept acte extremiste, pentru c„ nimeni nu mai ascult„ asemenea minciuni. Extremiste sunt partidele care au avut puterea Ón m‚n„ ∫i care prin acte extremiste au generat s„r„cie ca surs„ de instabilitate social„.

O a doua minciun„ lansat„ despre Partidul Rom‚nia Mare este aceea c„ nu are bani ∫i c„ n-are cu ce ajuta la redresarea economic„ a ˛„rii.

Vezi bine, Doamne, alte partide, Ón frunte cu P.S.D., au bani destui ∫i pot rezolva toate problemele grele ale tranzi˛iei.

™i acum Ómi sun„ Ón urechi declara˛ia unui lider marcant al puterii cum c„ P.S.D. are ∫i bani ∫i solu˛ii pentru redresarea Uzinei ARO din C‚mpulung jude˛ul Arge∫. Rezultatul s-a v„zut!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/9.VI.2004 S„ fim serio∫i! Bugetul este al ˛„rii ∫i sursele de venituri se cunosc. Banii provin din munca noastr„ prin mecanismul impozitelor ∫i taxelor de tot felul, precum ∫i din Ómprumuturi externe prin care arvunim munca urma∫ilor no∫tri.

Nici un partid n-are fabric„ proprie de bani! A nu se confunda bugetul ˛„rii pe care Guvernul trebuie s„-l execute conform legii, Ón condi˛ii optime, cu sursele de venit ale partidelor. Nu punem m‚na Ón foc c„ partidele aflate la conducerea ˛„rii un timp n-au confundat bugetul cu pu∫culi˛a proprie.

Presa este plin„ cu exemple de deturnare a banului public spre interesele partidului aflat la c‚rma bugetului. ™i, atunci, cum r„m‚ne cu minciunile electorale?!

O concluzie se impune: mint cei dep„∫i˛i de realitate. Capcana minciunii ∫i metoda inducerii Ón eroare a electoratului au ca rezultat prelungirea acestei tranzi˛ii dureroase pentru marea majoritate a popula˛iei!

Curajul de a Ónfrunta realitatea este o calitate rar„, dar indispensabil„ ie∫irii din mizeria Ón care ne-au adus cei care au de˛inut puterea.

Practicarea minciunii Óntr-o campanie electoral„ condamn„ ˛ara la stagnare ∫i oblig„ t‚n„ra genera˛ie s„ emigreze.

P‚n„ c‚nd?!

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Becsek-Garda Dezideriu. Va urma domnul Napoleon Antonescu.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

B„t„lia Ómpotriva corup˛iei de multe ori este stopat„ de atitudinea celor care ar trebui s„ cerceteze ilegalit„˛ile, furturile ∫i prejudiciile aduse economiei na˛ionale, avutului ob∫tesc ∫i propriet„˛ii private.

Cazul cel mai concret Ól reprezint„ raportul trimis de domnul comisar general Marian Pa∫ulea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corup˛iei ∫i pentru peti˛ii, Ón care sunt prezentate constat„rile f„cute ca urmare a verific„rilor efectuate Ón perioada 28 aprilie — 5 mai 2004 de c„tre comisarii Comisariatului regional Bra∫ov.

Comisia noastr„ a cerut verificarea unor abuzuri s„v‚r∫ite de c„tre fosta conducerea a Direc˛iei silvice Miercurea-Ciuc ∫i a Ocolului silvic Gheorgheni, la care am primit r„spunsuri evazive care dovedesc c„ verific„rile cerute de comisie n-au fost realizate, dup„ cum urmeaz„: compensarea datoriilor de la Societatea comercial„ îForesta Prim“ — Gheorgheni privind existen˛a utilajelor compensate ∫i existen˛a lor eviden˛iat„ Ón contabilitate, scriptic ∫i faptic; fondurile speciale create pentru rezervarea materialelor de construc˛ie pentru efectuarea repara˛iilor curente ∫i capitale la cantoanele silvice ∫i la alte construc˛ii; lucr„rile de investi˛ii executate pe baza devizelor aprobate; achitarea cantit„˛ii de 368 m[3] de material lemnos de c„tre firma Societatea comercial„ îFazekas Istvan“ — S.R.L., cu sediul Ón comuna Remetea, care nu a fost realizat„ nici p‚n„ Ón prezent.

La aceste solicit„ri nu am primit nici un r„spuns, iar cercet„rile nu erau aprofundate nici Ón cazul celorlalte probleme cerute pentru verificare. Datele pe care ei mi

le-au furnizat ca date reale au fost Ón prealabil verificate ∫i dovedite at‚t de c„tre Garda de Mediu, c‚t ∫i de c„tre Inspectoratul de Poli˛ie Harghita. Din textul verific„rilor reiese clar c„ persoanele care trebuiau s„ fie controlate au coordonat modul de efectuare a verific„rilor.

Domnule ministru Ionel Bl„nculescu, Ón b„t„lia Ómpotriva mafiei lemnului ne-a˛i ajutat extrem de mult. Comisia noastr„ a fost mul˛umit„ de obiectivitatea controalelor realizate de c„tre Garda Financiar„ Arad, Bistri˛a-N„s„ud ∫i T‚rgu Mure∫ care, prin profesionalismul ∫i corectitudinea lor, au Óncercat s„ stopeze corup˛ia Ón domeniul forestier. Este p„cat c„ la Garda Financiar„ din subordinea dumneavoastr„ mai sunt unii care nu Óndeplinesc sarcinile de serviciu.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Œl invit pe domnul deputat Napoleon Antonescu. Va urma domnul Mircea Ifrim.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Vreau s„ fac o scurt„ declara˛ie legat„ de campania electoral„ pentru alegerile locale intitulat„ îRealitateinformare ∫i exagerare-dezinformare“.

A∫a cum este normal ∫i legal, Ón aceast„ perioad„ are loc o intens„ campanie electoral„, Ón cadrul c„reia au fost mobilizate toate for˛ele la nivel na˛ional ∫i nivel local al partidelor politice, se utilizeaz„ toate mijloacele mass-media (Ón special televiziunea, radioul, presa scris„ ∫i la nivel central ∫i local). Se face o intens„ propagand„ vizual„ stradal„, discu˛ii de la om la om etc., se Ómpart pliante ∫i alte materiale de prezentare a partidelor ∫i candida˛ilor etc.

Aceste lucruri ar fi normale dac„ Ón cadrul campaniei electorale nu s-ar folosi ∫i mijloace mai pu˛in elegante — ca s„ folosesc un termen bl‚nd —, nu s-ar face numeroase promisiuni f„r„ nici un fel de acoperire, ca s„ nu spun c„ uneori sunt de-a dreptul nereale sau chiar aberante, nu se explic„ popula˛iei cum vor realiza obiectivele pe care ∫i le propun ∫i mai ales cu ce fonduri ∫i altele. De multe ori, at‚t Ón presa scris„, dar mai ales la emisiunile t.v. ∫i de radio, unii candida˛i fac o campanie îmurdar„“, Ón sensul c„ folosesc atacul la persoan„ sau fac afirma˛ii f„r„ acoperire care foarte u∫or pot fi taxate drept calomnii ∫i altele.

™i mai grav este faptul c„ uneori Ón presa scris„, dar mai ales Ón dezbaterile radio sau televizate, unii candida˛i se preteaz„ la un îstil“ care aduce mai mult a teatru, show sau circ, dar Ón cadrul c„reia, aparent cu inocen˛„ sau glum„, adreseaz„ acuze f„r„ acoperire ∫i chiar calomnii la adresa altor candida˛i care, Ón plus, nu sunt l„sa˛i s„ r„spund„ fie datorit„ obr„zniciei ∫i tupeului celor care fac aceste acuze, fie faptului c„ unii moderatori nu sunt capabili s„ conduc„ corect ∫i impar˛ial aceste dezbateri.

Extrem de grav„ mi se pare ∫i dezinformarea cras„ pe care o practic„ unii candida˛i. Œn acest sens, edificatoare este presta˛ia domnului Traian B„sescu, actualul primar al Bucure∫tiului ∫i candidat al P.D.-P.N.L. la acest post, la diverse dezbateri televizate Ón care, pe l‚ng„ fapte ∫i realiz„ri reale, mai mult sau mai pu˛in importante, f„cute de B„sescu Ón ultimii patru ani la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/9.VI.2004 prim„rie ∫i, Ón special, de Consiliul municipal, Ó∫i Ónsu∫e∫te ∫i realiz„ri care nu sunt ale d‚nsului. Œn acest sens, vezi emisiunea PRO TV îmoderat„“, oarecum, de domnul Cristi Tab„r„, Ón care a afirmat textual c„ d‚nsul este sprijinit de realiz„rile sale, cum ar fi 3 magazine Carrefour, un magazin Selgros, un magazin Bricostore ∫i altele. Acest lucru este evident o dezinformare departe de realitate, deoarece toate acestea nu au fost f„cute cu banii d‚nsului sau ai familiei sale ∫i nici m„car cu fonduri aduse de domnul Traian B„sescu. Mai mult, nici m„car aprob„rile nu le-a dat d‚nsul, ci Consiliul Municipiului Bucure∫ti, unele chiar Ónainte ca d‚nsul s„ fie primar.

Cum este posibil ca cineva s„-∫i aroge cu un tupeu greu de imaginat realiz„ri cu adev„rat remarcabile pentru Bucure∫ti. Ele au fost realizate cu sprijinul ∫i aportul a foarte mul˛i factori locali, centrali ∫i chiar guvernamentali. De altfel, domnul B„sescu Traian nu este singurul candidat care procedeaz„ a∫a, lucruri similare, mai mult sau mai pu˛in evoluate, av‚nd loc ∫i Ón alte jude˛e, municipii, ora∫e sau comune.

Œn concluzie, consider c„ Ón toat„ aceast„ campanie electoral„, indiferent c‚t de agresiv„ ar fi, trebuie p„strat„ o decen˛„, o informare corect„ a electoratului, o prezentare de obiective realizabile ∫i plauzibile ∫i trebuie eliminate atacurile la persoan„, teatralismul, circul, dezinformarea ∫i chiar coruperea prin mijloace care nu au nimic Ón comun cu democra˛ia.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Mircea Ifrim. Va urma domnul Florin Iordache.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Prezenta declara˛ie are ca obiect problema respect„rii legilor ∫i a Legislativului de c„tre Executiv. Œncep prin a spune c„ la Comisia de s„n„tate s-au promovat 182 de legi Ón aceast„ legislatur„, Ón compara˛ie cu 8 ani anteriori, c‚nd s-au f„cut 74 de legi, dintre care 48 sunt proiecte legislative ale membrilor comisiei ∫i ale deputa˛ilor, ∫i un num„r de peste 1.500 de amendamente.

Situa˛ia Ón s„n„tate Óns„ este, Ón ciuda acestui fapt, de o gravitate excep˛ional„ ∫i a∫ sublinia faptul c„ aceast„ criz„ a fost de a∫a natur„ Ónc‚t s„ fac„ distin∫i oameni ai s„n„t„˛ii s„ spun„ c„ nu s-a mai Ónt‚lnit o asemenea criz„ din perioada interbelic„ p‚n„ Ón prezent.

Faptul se reg„se∫te ∫i Ón nerespectarea legilor ∫i a Legislativului. ™i am s„ exemplific cu c‚teva elemente. Legea s„n„t„˛ii mintale, care a fost f„cut„ ∫i ap„rut„ Ón 2002, nu este respectat„. Mai mult dec‚t at‚t, nu s-au f„cut instruc˛iuni de aplicare, astfel Ónc‚t am ajuns Ón discu˛ia îInternational Amnisty“, Comitetului european pentru prevenirea terorii, Centrului pentru ap„rarea persoanelor cu handicap mintal, Óntruc‚t situa˛ia Ón spitalele de neuropsihiatrie este de un tragism de neimaginat, aloca˛ia de 60.000 de lei pentru medicamente este absolut insuficient„, personalul medical este sub num„rul minim care ar putea s„ asigure aceast„ asisten˛„, iar situa˛ia este din ce Ón ce mai grav„. F„r„ a mai men˛iona psihiatria infantil„, Ón aceast„ zi de 1 Iunie, Ziua Copilului, c‚nd spitalele de psihiatrie infantil„ dovedesc faptul c„ nu avem nici cea mai elementar„ grij„ fa˛„ de copii.

Un alt exemplu, Legea spitalelor (la care s-a muncit foarte mult, am‚nat„ cu aproape un an Óntruc‚t nu se dorea autonomia spitalelor), la ora actual„, nu este respectat„ prin instruc˛iuni care se emit ∫i care dau, Ón anumite momente ∫i prin interpretarea celor care le execut„, dreptul direc˛iilor sanitare de a se imixtiona Ón consiliile de administra˛ie, duc‚nd la perturb„ri grave Ón activitatea spitalelor, citez situa˛ia de la Arad.

Al treilea, se emit ordonan˛e de urgen˛„ la mai pu˛in de o lun„ dup„ trecerea unei legi prin Parlament pentru a anula anumite prevederi legale. Este vorba de faptul c„ s-a emis ordonan˛a de urgen˛„ prin care din nou se dau Ón administrarea prim„riilor ∫i consiliilor locale cl„dirile clinicilor universitare. Œn condi˛iile Ón care aceste autorit„˛i locale nu au fonduri ∫i se imixtioneaz„ Ón activitatea sanitar„ cer‚nd chirii de la sistemul sanitar, dar, pentru a face propagand„ electoral„, red„m aceste cl„diri, Ónc„lc‚nd, la o lun„ de la intrarea Ón vigoare a unei legi, ceea ce Executivul a stabilit cu judiciozitate Ón decurs de mai mult de un an.

De asemenea, exist„ legi blocate. Am f„cut Legea asigur„rilor de s„n„tate. Ea ar fi adus cei 2 miliarde de dolari ai oamenilor, aduna˛i anual, Ón sistemul de s„n„tate ∫i ar fi f„cut ca aceast„ criz„ s„ nu mai fie. Aceast„ lege votat„ pe articole este blocat„ la votul final prin Ordonan˛a nr. 150 care face cea mai mare na˛ionalizare de la 11 iunie 1948 p‚n„ Ón prezent.

M„ adresez dumneavoastr„, domnule prim-ministru, cu rug„mintea de a v„ apleca aten˛ia asupra acestor aspecte, de a nu mai imixtiona Executivul Ón Legislativ, de a respecta principiul de baz„ al democra˛iei privind separarea puterilor Ón stat, Legislativ-Executiv ∫i judec„toreasc„, a respecta Legislativul, a respecta legile ˛„rii.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Dau cuv‚ntul domnului Florin Iordache. Va urma domnul Ioan Miclea.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Interven˛ia mea de ast„zi se intituleaz„ î1 Iunie, Ziua Interna˛ional„ a Copilului“.

La 1 Iunie, Ón Óntreaga lume se s„rb„toresc copiii, adic„ tinerele vl„stare care vor asigura dezvoltarea ∫i perpetuarea Ón viitor a oamenilor. Œn aceast„ zi, Ón lume, copiii primesc daruri, sunt Ónconjura˛i cu mai mult„ grij„ ∫i aten˛ie dec‚t de obicei, iar ei Óncearc„, prin mici spectacole, s„ mul˛umeasc„ cum ∫tiu ei mai bine celor care au grij„ de ei.

Œn ultimii patru ani, copiii din Rom‚nia au avut parte numai de lucruri minunate din partea celor care le preg„tesc viitorul. M„ refer la introducerea programului îCornul ∫i laptele“ Ón gr„dini˛e ∫i ∫coli, la asigurarea de microbuze la ∫colile unde copiii locuiesc mai departe, la dezvoltarea ∫i introducerea de calculatoare Ón ∫coli ∫i licee, la bursele ∫colare, la construc˛ii noi de cre∫e, gr„dini˛e, ∫coli, licee ∫i s„li de sport.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/9.VI.2004 Iat„ c„, Óncep‚nd cu anul 2001, de c‚nd soarta copiilor este gestionat„ foarte bine de actualul Guvern condus de domnul Adrian N„stase, ∫i pentru copiii Rom‚niei viitorul este mai sigur ∫i mai luminos.

Prin tot ceea ce s-a Óntreprins Ón ultima perioad„ s-a demonstrat c„ Óntr-adev„r soarta Rom‚niei este pe m‚ini bune, iar direc˛ia ˛„rii noastre este cea corect„, adic„ spre normalitate, spre integrarea Ón Uniunea European„. La mul˛i ani copiilor din Óntreaga lume! V„ mul˛umesc.

Da.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Dau cuv‚ntul domnului Ioan Miclea. Va urma domnul Gheorghe Dinu.

Parlamentarii Ioan Timi∫, Dumitru Bentu, ™tefan Baban, Mircea Costache, Constan˛a Popa ∫i Corneliu Ciontu au depus la secretariat declara˛iile.

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ astfel: îS„ v„ fie ru∫ine, domnule Elio di Rupo!“.

Ne-a vizitat ˛ara Ón luna acesta domnul Elio di Rupo, pre∫edintele Comitetului Autorit„˛ilor Locale al Interna˛ionalei Socialiste, cu scopul declarat de a sus˛ine candida˛ii P.S.D. la alegerile locale.

Personal, gestul mi se pare firesc, ba chiar l„udabil, ca o persoan„ marcant„ din Interna˛ionala Socialist„ s„-∫i sus˛in„ colegii Ón campania electoral„. A∫ spune c„ gestul Ón sine face onoare ˛„rii noastre.

Numai c„, Ón loc s„ Ó∫i laude colegii de la Interna˛ionala Socialist„, s„ le prezinte îmarile realiz„ri“ pe baza c„rora electoratul s„ fie motivat de a-i realege, domnul Ón cauz„ se ded„ la atacuri murdare, suburbane, gratuite ∫i nejustificate la adresa Partidului Rom‚nia Mare, partid care, cu voia sau f„r„ voia domnului Elio di Rupo sau a P.S.D., este al doilea ca m„rime din ˛ar„ ∫i care reprezint„, Ón Parlamentul Rom‚niei, un important segment al electoratului rom‚n.

Iat„ de ce josnicii este Ón stare acest domn (citez din declara˛ia public„ a Domniei sale): îCu ocazia alegerilor locale din Rom‚nia, doresc s„ transmit, ca pre∫edinte al Comitetului Autorit„˛ilor Locale al Interna˛ionalei Socialiste, sprijinul meu total candida˛ilor social-democra˛i.

M„ g‚ndesc Ón mod special la candidatul P.S.D., Ioan Rus, care va Ónfrunta, cu sprijinul comunit„˛ii maghiare, Ón ora∫ul at‚t de simbolic Cluj-Napoca, pe Gheorghe Funar, secretar general al partidului ultrana˛ionalist ∫i xenofob Rom‚nia Mare“.

Orice om normal, citind declara˛ia de mai sus, Ó∫i pune logic cel pu˛in trei Óntreb„ri:

1. De ce domnul Elio di Rupo se g‚nde∫te îÓn mod special“ la candidatul Ioan Rus din Cluj-Napoca, ∫i nu se g‚nde∫te la domnul Maz„re de la Constan˛a sau la Ionescu sau Popescu din Cucuie˛ii din Deal?

V„ r„spund eu: domnul Ioan Rus are mari probleme cu electoratul clujean ∫i are Ón fa˛„, Óntr-adev„r, un adversar redutabil Ón persoana domnului dr. ec. Gheorghe Funar ∫i, Ón acest context, nu este exclus ca declara˛ia demnitarului socialist s„ fi fost sugerat„ chiar de c„tre Domnia sa, deoarece a sim˛it nevoia ∫i unui asemenea sprijin.

2. Domnul Elio di Rupo Ó∫i permite s„ eticheteze, absolut gratuit, grosier ∫i nedemn un partid rom‚nesc ca îultrana˛ionalist ∫i xenofob“. Care ac˛iuni ale partidului Ón cauz„ Ól Óndrept„˛esc s„ fac„ aceste afirma˛ii? De unde cunoa∫te Domnia sa c„ Partidul Rom‚nia Mare are o asemenea politic„, dec‚t din îsugestiile“ r„uvoitoare ale celor interesa˛i Ón denigrarea noastr„ ∫i pentru care suntem un adversar de temut?

C„ domnul di Rupo vorbe∫te Ón necuno∫tin˛„ de cauz„, c„ nu cunoa∫te statutul, programul ∫i activit„˛ile partidului nostru, care dovedesc contrariul, ne face s„ credem c„ declara˛ia i-a fost sugerat„.

3. Domnul di Rupo vede c‚∫tigarea alegerilor la Cluj-Napoca de c„tre domnul Ioan Rus îcu sprijinul comunit„˛ii maghiare“, dar uit„ s„ spun„ care este pre˛ul acestui sprijin. Vi-l spun tot eu.

Conform unei Ón˛elegeri Óntre P.S.D.-Cluj ∫i U.D.M.R., acesta din urm„ Ó∫i retrage propriul candidat de la prim„rie ∫i Ól sprijin„ pe domnul Ioan Rus, dac„ acesta, devenind primar, le va satisface urm„toarele preten˛ii:

a) astuparea gropilor provenite din s„p„turile arheologice din centrul municipiului Cluj-Napoca (U.D.M.R.-ului Ói este greu s„ digere originea latin„ a locuitorilor acestor meleaguri. îGropile“ despre care se vorbe∫te sunt de fapt vestigii romane);

b) Ónfiin˛area a dou„ facult„˛i Ón limba maghiar„ la Universitatea Babe∫-Bolyai (∫i aceasta Ón ciuda opozi˛iei senatului universit„˛ii, care, Ómpreun„ cu catedrele de na˛ionalitate maghiar„, au respins categoric aceast„ cerere);

c) afi∫area pl„cu˛elor trilingve (?!) la intrarea Ón municipiul Cluj-Napoca (∫i aceasta Ón dispre˛ul total al legii, care pentru municipiul Cluj-Napoca nu prevede aceast„ obligativitate, deoarece nici o minoritate na˛ional„ nu dep„∫e∫te 20%);

d) afi∫area de inscrip˛ii trilingve Ón sta˛ia C.F.R. Cluj-Napoca (f„r„ comentarii...);

e) acordarea de sprijin material din partea statului rom‚n pentru Ónv„˛„m‚ntul confesional al bisericilor tradi˛ionale maghiare (de ce nu ∫i pentru cele rom‚ne, cehe, slovace, armene, ucrainene, ˛ig„ne∫ti, s‚rbe, ruse, turce∫ti, t„tare ∫i a∫a mai departe?);

f) demontarea pl„cu˛elor care lezeaz„ sensibilitatea maghiarilor, amplasate de primarul Gheorghe Funar (aceste pl„cu˛e citeaz„ articolele din Constitu˛ia Rom‚niei ca cele privitoare la limba oficial„ ∫i la integritatea, suveranitatea ∫i independen˛a Rom‚niei. De ce or fi lez‚nd sensibilitatea unor cet„˛eni rom‚ni, chiar de etnie maghiar„, aceste lucruri?).

Acesta este pre˛ul pentru care domnul ministru Ioan Rus vinde demnitatea ∫i onoarea popula˛iei rom‚ne∫ti din Cluj-Napoca, doar pentru a accede la conducerea prim„riei.

Oare nu este un pre˛ prea mare, stimate domnule ministru?

Œn Óncheiere, a∫ dori s„-mi exprim aici o alt„ nedumerire referitoare la aceast„ declara˛ie: P.S.D. a afirmat Ón nenum„rate r‚nduri c„ va duce o campanie electoral„ cinstit„ ∫i curat„, f„r„ atacuri la persoane ∫i partide sau organiza˛ii politice.

Din p„cate, declara˛ia liderilor s„i contrazice flagrant aceast„ pozi˛ie. Pe cine trebuie s„ credem ∫i ce trebuie s„ credem despre P.S.D.?

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/9.VI.2004

Mul˛umesc. Dau cuv‚ntul domnului deputat Gheorghe Dinu. Va urma domnul Costel Marian Ionescu.

Deputa˛ii Ion Mocioalc„, Tiberiu Zb‚rcea, Ion Bozg„ au depus declara˛iile la secretariat.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îProasta gestionare a infrastructurii de transport, premis„ de catastrof„“.

Œn decursul exercit„rii mandatului meu de deputat, am avut numeroase propuneri legislative ∫i interven˛ii de la tribuna Camerei Deputa˛ilor, prin care am Óncercat sensibilizarea Executivului la problemele grave ale sectorului transporturilor terestre. Din p„cate, ultimele evenimente rutiere, care au culminat cu catastrofa rutier„ de la Mih„ile∫ti, Buz„u, soldat„ cu numero∫i mor˛i ∫i r„ni˛i, tind s„-mi dea dreptate.

Proasta gestionare a modului de transport terestru, Ónc„rcarea excesiv„ a infrastructurii rutiere Ón timp ce infrastructura feroviar„ nu este utilizat„ nici 30% din capacitatea sa pentru transportul m„rfurilor creeaz„ premise pentru accidente ∫i chiar catastrofe, a∫a cum de altfel s-a ∫i Ónt‚mplat.

Reamintesc c„, Ón anul 2002, am promovat o ini˛iativ„ legislativ„, pe care Guvernul ∫i majoritatea parlamentar„ mi-au respins-o, ce viza completarea art. 22 din Ordonan˛a Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile, Ón sensul oblig„rii Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului ca la acordarea autoriza˛iilor ∫i licen˛elor pentru efectuarea transportului pe drumurile publice s„ Óntreprind„ studii ∫i analize privind num„rul de autoriza˛ii ∫i condi˛iile de acordare pe fiecare rela˛ie ∫i mod de transport, astfel Ónc‚t s„ se asigure utilizarea optim„ at‚t a infrastructurii rutiere, c‚t ∫i a celei feroviare, potrivit cu capacitatea de trafic a fiec„reia, pentru cre∫terea gradului de siguran˛„ a transportului ∫i a protec˛iei mediului.

Personal, m„ deplasez Óntre Bra∫ov ∫i Bucure∫ti s„pt„m‚nal ∫i nu pot s„ nu observ ce mastodon˛i de zeci de tone circul„ Óntre Bra∫ov ∫i Comarnic, autocisterne Ónc„rcate cu produse chimice sau combustibili, adev„rate bombe pe ro˛i care, pe Valea Timi∫ului sau Valea Posadei, spre a se putea Ónscrie Ón curbele de aproape 180 de grade, sunt obligate s„ ocupe ambele sensuri de circula˛ie.

Nu mai departe cu zece-cincisprezece zile Ón urm„, la de-acum celebra curb„ a mor˛ii de la Comarnic — ∫i presa rom‚neasc„ a f„cut mult caz despre aceast„ situa˛ie —, care parc„ prevedea nenorocirea de la Mih„ile∫ti, Buz„u, un camion Ónc„rcat cu 20 de tone de fier vechi, la sf‚r∫itul cobor‚rii pe pantele V„ii Posadei, nu mai poate fr‚na, se r„stoarn„ ∫i provoac„ un accident rutier cu consecin˛e extrem de grave pentru ∫ofer, mijloc de transport, ∫osea ∫i zona Ónconjur„toare.

Acest gen de accident n-a fost singular. Cu c‚teva luni Ón urm„, un alt camion Ónc„rcat cu var se r„stoarn„ Ón acela∫i loc, iar Óntr-un an, destul de apropiat, Ónainte de a se construi parapetul de beton din zon„, construit de fapt din acela∫i motiv, un camion sc„pat din efectul fr‚n„rii s-a oprit Ón ∫coala din zon„ ∫i numai neconcordan˛a Óntre programul ∫colar ∫i momentul accidentului a f„cut ca urm„rile acestuia s„ nu fie catastrofale.

Domnule ministru Miron Mitrea, m„ adresez dumneavoastr„ ca specialist Ón transportul auto acum: nu considera˛i c„ trebuie luate m„suri necesare pentru a se introduce ordinea Ón acest domeniu? De ce se umbl„ doar la efecte, ∫i nu la cauze? Cum pute˛i dumneavoastr„, ∫i nu numai dumneavoastr„, ca specialist auto, dar ∫i speciali∫tii din administra˛ie ∫i internelor, care au v„zut la via˛a Domniilor lor foarte multe accidente, s„ nu observa˛i c„ unui camion de 20 tone fr‚na pe o pant„ de 20—30 la mie pe distan˛e de 15—20 km …i se Óncing sabo˛ii de fr‚nare, iar sistemul de fr‚nare este extrem de periclitat?

Nu este neap„rat opinia unui specialist Ón transporturi auto, dar v„ pot spune, ca fost feroviar, c„ transportul feroviar pe pante mari se desf„∫oar„ de zeci de ani dup„ reglement„ri europene stricte consacrate de o experien˛„ Óndelungat„. Astfel, un tren cu mai mult de 1.500 de tone care este Ón drum de la Bra∫ov spre Predeal, este descompus Ón Bra∫ov Ón dou„ cupluri, tocmai pentru a nu se pune Ón pericol efectele fr‚n„rii.

De asemenea, la Predeal, absolut toate trenurile care vin spre Bra∫ov sau se Óndreapt„ spre Bucure∫ti au prev„zut„ proba fr‚nei.

Tradi˛iile arat„ f„r„ putin˛„ de t„gad„ c„ cel mai sigur mod de transport r„m‚ne totu∫i cel feroviar. De ce nu utiliz„m infrastructura c„ii ferate, pe care ∫i a∫a trebuie s-o men˛inem func˛ional„ cu bani grei, ∫i nu reducem drastic num„rul mastodon˛ilor de pe ∫osele care pe l‚ng„ c„ ne deterioreaz„ grav drumurile, ∫i a∫a aflate Ón stare deplorabil„, mai pun Ón pericol ∫i securitatea celorlal˛i participan˛i la trafic.

Probabil c„ acordarea de autoriza˛ii ∫i licen˛e de transport este profitabil„ pentru unii.

Catastrofa de la Mih„ile∫ti constituie un serios semnal de alarm„ ∫i pentru bra∫oveni. De ani de zile, guvernan˛ii discut„ despre necesitatea unei ∫osele ocolitoare a Bra∫ovului, pentru ca traficul greu Ón tranzit s„ nu mai str„bat„ municipiul. Ce s-ar Ónt‚mpla dac„ o asemenea explozie s-ar produce Ón ora∫, pe bulevard, Ón dreptul g„rii, de exemplu?

De ce nu se Óntreprinde nimic pentru ca lucr„rile la ocolitoare s„ demareze ∫i s„ se execute de urgen˛„, Ónainte de a se produce o catastrof„ cu consecin˛e imprevizibile ∫i incalculabile? Catastrofa de la Mih„ile∫ti, pentru cei ce v„ afla˛i ast„zi la guvernare, v„ Óndeamn„ s„ trage˛i Ónv„˛„mintele cuvenite din aceste accidente deosebit de tragice ∫i s„ v„ determine, printr-o politic„ Ón˛eleapt„ Ón transporturi, alegerea mijlocului de transport cel mai potrivit felului m„rfii, ˛in‚nd cont de aceast„ politic„ ∫i de semnalele venite de la opozi˛ie.

Domnule ministru Mitrea, repet, de ce trebuie ca infrastructura feroviar„ s„ stea nefolosit„, Ón timp ce infrastructura rutier„ trebuie s„ fie sufocat„ de tot felul de tiruri, care mai de care mai Ónc„rcate ∫i mai periculoase, unele adev„rate bombe pe ro˛i, a∫a cum s-a Ónt‚mplat la Mih„ile∫ti.

Chiar este necesar ∫i oportun s„ Ónchide˛i 3.000 km cale ferat„ Ónc„rc‚nd ∫i mai mult infrastructura rutier„? Oare, Óntr-adev„r, Ón Rom‚nia nu mai e nevoie de cale ferat„?

R„spunsul nu poate fi dec‚t unul singur: actuala politic„ Ón transporturi este catastrofal„. La propriu. Oare c‚˛i oameni trebuie s„ mai moar„ pentru a se face ordine Ón transporturi?

Mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/9.VI.2004

Mul˛umesc ∫i eu.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Costel Marian Ionescu. Va urma doamna Smaranda Ionescu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi face parte din ciclul îTor˛elul comport„rii pesediste“.

Ca s„ m„ explic: tor˛elul sau cuscuta, din punct de vedere ∫tiin˛ific, este o plant„ parazitar„ care paraziteaz„ leguminoasele prin sufocare.

Am f„cut aceast„ compara˛ie deoarece partidul de guvern„m‚nt, P.S.D., se comport„ cu toate partidele din opozi˛ie ∫i Ón special cu P.R.M.-ul Ón scopul diminu„rii prestigiului acestora ∫i al sufoc„rii lui.

Demonstra˛ie de for˛„ pe uli˛ele din Con˛e∫ti, R„cari ∫i T„rt„∫e∫ti din jude˛ul D‚mbovi˛a. S‚mb„t„, 28 mai, anul curent, de Mo∫ii de var„, lini∫tea a trei localit„˛i din jude˛ul D‚mbovi˛a a fost tulburat„ de o delega˛ie a P.S.D.-ului, condus„ dintr-un Jeep Mercedes ultimul tip, la volanul c„ruia se afla deputatul Valentin Calcan, Ón urma lui fiind un alai motorizat format din circa 50 de automobile, toate drapate cu steagurile partidului ∫i Ómpopo˛onate cu afi∫ele electorale ale candida˛ilor.

Bie˛ii s„teni ∫i-au f„cut semnul crucii c‚nd au v„zut at‚tea ma∫ini cu farurile aprinse c‚nd Ónc„ soarele era sus, claxon‚nd continuu, crez‚nd c„ este vorba despre un cortegiu funerar. Lumea se Óntreba, totu∫i, de ce nu bat clopotele ∫i cine ∫i c‚˛i or fi murit, de e a∫a mare suita... Nici or„t„niile n-au avut lini∫te ∫i au Ónceput s„ alerge prin cur˛ile oamenilor, de colo, colo, crez‚nd c„ a venit sf‚r∫itul lumii sau... îs-a ˛icnit lupul!“. To˛i localnicii au intrat Ón panic„. Doar cei de la volanul ma∫inilor, Ón∫iruite dup„ cea a ∫efului, r‚njeau a dispre˛ spre cei care nu mai Ón˛elegeau nimic. C‚nd ∫i-au dat seama despre ce este vorba, cet„˛enii au avut doar sud„lmi la adresa lor.

Spre exemplu, cet„˛eanul Ioni˛„ M. Alexandru din comuna Con˛e∫ti a exclamat c‚t l-au ˛inut puterile: îDe unde au pesedi∫tii „∫tia at‚˛ia bani de benzin„, c‚nd eu n-am nici pentru a cump„ra c‚rje pentru so˛ia mea care este paralizat„?“ Numai ˛ig„nu∫ii de pe ∫oseaua Bucure∫ti—T‚rgovi∫te, din apropierea viitoarei pasarele Ghergani, i-au Ónt‚mpinat pe ace∫tia flutur‚ndu-∫i m‚inile cu buchete de maci, culese de pe c‚mpurile din apropiere, c‚mpuri de circa 30 de hectare ce au r„mas p‚rloag„ datorit„ ocup„rii acestora de c„tre romi, prin politica nep„s„toare ∫i uneori de Óncurajare a acestora ce este practicat„ de actuala conducere a Prim„riei Con˛e∫ti, Ón total dispre˛ fa˛„ de proprietarii acestor loturi.

C‚nd n-ai argumente pentru sus˛inerea unor idei, apelezi la for˛„. A∫a a f„cut ∫i P.S.D.-ul Ón s‚mb„ta Mo∫ilor de var„ Ón Con˛e∫ti, R„cari ∫i T„rt„∫e∫ti, localit„˛i Ón care, din 1990 Óncoace, toate guvern„rile au pus pe primul loc propriile interese, Ónavu˛irea peste m„sur„ a celor care au condus comunele respective, precum ∫i a acoli˛ilor acestora.

Œn ceea ce-i prive∫te pe cet„˛eni, ace∫tia au fost am„gi˛i cu deja celebrele saco∫e cu cei trei trandafiri. De fapt, reprezint„ singurul sprijin concret pe care actualii guvernan˛i l-au dat celor de la care acum vin ∫i cer voturile.

Din aceste motive, Partidul Rom‚nia Mare, Filiala D‚mbovi˛a, solicit„ electoratului s„ nu cad„ Ón noua capcan„ Óntins„ de P.S.D. prin tot felul de tertipuri, aidoma sufoc„rii culturilor de c„tre tor˛el, ∫i s„ voteze a∫a cum Ói dicteaz„ con∫tiin˛a ∫i credin˛a, adic„ cu candida˛ii Partidului Rom‚nia Mare, singurul partid care are demnitatea ∫i determinarea politic„ ∫i moral„ fa˛„ de toate celelalte forma˛iuni politice, c„ poate s„ schimbe cu adev„rat situa˛ia dezastruoas„ a ˛„rii.

Mul˛umesc pentru aten˛ie.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul doamnei Smaranda Ionescu. Va urma domnul Gheorghe Pribeanu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea de ast„zi se adreseaz„ domnului prim-ministru.

Œn ziua de 24 mai 2004 a avut loc un groaznic accident rutier produs Ón zona comunei Mih„ile∫ti, jude˛ul Buz„u.

Atunci ∫i-au pierdut via˛a 18 persoane nevinovate, dintre care 2 reporteri ai îAntenei 1“ ∫i 6 pompieri eroi, to˛i afla˛i la datorie, precum ∫i al˛i civili care circulau pe ∫osea sau se aflau Ón locuin˛ele lor Ón acel moment. Mul˛i al˛ii au fost r„ni˛i Ón aceea∫i Ómprejurare.

Opinia public„ a fost consternat„ de graba ∫i excesul de zel cu care autorit„˛ile s-au gr„bit s„ finalizeze ancheta la fa˛a locului ∫i s„ refac„ carosabilul Drumului na˛ional nr. 2 deteriorat de enormul crater provocat, dac„ Óntr-adev„r aceasta este cauza, de azotatul de amoniu transportat de un camion care s-a r„sturnat.

To˛i depl‚ngem cele Ónt‚mplate, Guvernul ∫i-a trimis mini∫trii ∫i reprezentan˛ii la fa˛a locului dup„ Ónceperea astup„rii craterului ∫i s-a ajuns la concluzia c„ ancheta s-a f„cut cu profesionalism, iar Ón ∫edin˛a sa de s„pt„m‚na trecut„ a hot„r‚t s„ acorde ajutoare familiilor victimelor. Ieri s-a stabilit chiar ∫i vinovatul: ∫oferul mort al autocamionului.

Dar acolo au murit ∫i au fost r„ni˛i mul˛i oameni. A fost o veritabil„ catastrof„, ale c„rei cauze nu sunt Ónc„ pe deplin elucidate.

Nu crede˛i, domnule prim-ministru, c„ ∫i Ón aceast„ ocazie s-ar putea decreta o zi de doliu na˛ional pentru memoria acestor persoane, multe dintre ele moarte Ón exerci˛iul func˛iunii, a∫a cum s-a procedat, de altfel, pentru solda˛ii rom‚ni mor˛i Ón diverse misiuni NATO, Ón afara grani˛elor ˛„rii, sau pentru rom‚nii care se aflau din diverse motive Ón Spania, Ón martie anul acesta, c‚nd a avut loc un atentat terorist?

Cei implica˛i Ón tragedia de la Mih„ile∫ti sunt tot rom‚ni, dar ei au avut ne∫ansa s„ decedeze Ón Rom‚nia. Oare nu se pot bucura ∫i ei de acelea∫i drepturi ∫i tratament dup„ moarte?

Dac„ nu se poate face acest lucru, v„ rog s„ comunica˛i opiniei publice care sunt motivele. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Gheorghe Pribeanu. ™i ultimul vorbitor, domnul Radu Ciuceanu.

14 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/9.VI.2004

Domnule pre∫edinte, Dragi colegi,

Declara˛ia mea de ast„zi se intituleaz„ îGhimpii celor trei roze au efect letal asupra democra˛iei.“

A∫a cum ne-a obi∫nuit, cu brambureala dirijat„, actualul Executiv, prin cele mai diverse metode de a distrage aten˛ia de la realitatea crud„ ∫i suferin˛a celor mul˛i, asist„m ∫i Ón prezent mai pregnant ca oric‚nd la zbaterile celor trei roze, Ómpreun„ cu partea verde a frunzuli˛ei udemeriste, Ómpotriva a tot ceea ce se nume∫te democra˛ie.

Dup„ cum am mai sesizat Óntr-o declara˛ie anterioar„, formele de ac˛iune manifestate de Executiv sunt din ce Ón ce mai variate ∫i bine mascate, astfel Ónc‚t cet„˛eanului de r‚nd s„ i se fac„ lehamite de at‚ta democra˛ie.

Œnfiin˛area de noi localit„˛i pentru a pune Ón slujba actualei dictaturi primarii numi˛i, dispu∫i oric‚nd, al„turi de cei de la interne, s„ ac˛ioneze sub aceea∫i comand„ a ministrului de stat Ioan Rus, actualmente ∫i candidat de primar la Cluj, av‚nd mai multe func˛ii cumulate, av‚nd ca misiune comun„ fraudarea alegerilor.

Œn jude˛ul Timi∫ se continu„ activitatea de Ómp„r˛ire de cadouri Ón pung„ pentru a cump„ra votul nevoia∫ilor. Exemplu: comunele Bogda ∫i Belin˛, unde mai-marele agriculturii timi∫ene trimite pungi cu alimente prin mesageri, iar prin po∫t„ trimite carnetele de partid pesediste. So˛ia primarului pesedist din comuna Belin˛ Ómparte cadouri Ón satele m„rgina∫e, la drum de sear„, viitorilor votan˛i.

Oare aceste ac˛iuni nu se definesc ca mit„ electoral„? Dar cine s„ le observe, dac„ poli˛istul comunei trebuie s„ nu vad„ ∫i s„ tac„, altfel, cine ∫tie? Dictatura pesedist„ ac˛ioneaz„ prin p‚rghii deja generalizate asupra mijloacelor mass-media pentru a Ómpiedica mediatizarea pozitiv„ a opozi˛iei. Dac„ prezint„ totu∫i informa˛ii, acestea sunt denaturate sau tenden˛ios prezentate.

Astfel, Ón ziarul îPrima or„“ din Timi∫oara s-a prezentat cazul unor delapid„ri Ón trei prim„rii, unde nu sunt primari ai puterii, bineÓn˛eles, ∫i se afirm„ tenden˛ios c„ viceprimarul comunei Pi∫chia, Dumitru Seco∫anu, este membru P.R.M., de∫i acesta a fost dat afar„ Ón urm„ cu doi ani, fapt mult mediatizat la acea vreme de acela∫i ziar Ón presa local„, ca fiind racolat de P.S.D.

Folosirea de informa˛ii false de acest gen vizeaz„ denaturarea imaginii organiza˛iei jude˛ene P.R.M. Timi∫. Am cerut, conform deontologiei jurnalistice, dreptul la replic„ publica˛iei respective, drept care nu ne-a fost acordat. Se folosesc comunicate confuze Ón pres„, pentru a bulversa desf„∫urarea corect„ a alegerilor. Pre∫edin˛ii sec˛iilor de votare au organizat trageri la sor˛i pentru componen˛a comisiilor la sec˛iile de votare, c„ut‚nd s„ evite participarea delega˛iilor principalului partid de opozi˛ie.

Se constat„ c„ primarii pesedi∫ti deleag„ secretarii prim„riilor cu misiuni pe l‚ng„ circumscrip˛iile comunale ale sec˛iilor de votare, cu scopul de a influen˛a voturile Ón beneficiul candida˛ilor pesedi∫ti. Œn comunele Ghiroda ∫i ™ag din jude˛ul Timi∫ s-a cerut, conform legii electorale, afi∫area corect„ a listelor de aleg„tori; de∫i au fost sesiza˛i Ón scris, conform legii, ace∫tia nu au luat m„surile ce se impun. Astfel, Ón comunele sus-men˛ionate au fost afi∫ate listele de aleg„tori, f„r„ a fi men˛ionat„ strada pe care locuiesc, de∫i ea este men˛ionat„ Ón actul de identitate al fiec„rui cet„˛ean, f„c‚nd imposibil„ verificarea.

La acela∫i num„r de case men˛ionate apar mai multe nume de cet„˛eni, cu acte de identitate diferite ∫i din familii diferite. Putem observa colaborarea fructuoas„ dintre administra˛ie ∫i interne, respectiv prin primari, secretari ∫i poli˛ist, pentru a dirija alegerile conform dorin˛elor ∫efului comun al administra˛iei ∫i internelor.

Brambureala dirijat„ este pornit„ de la v‚rful piramidei Executivului, care organizeaz„ ∫i reorganizeaz„ ministere, unindu-le ∫i dezbin‚ndu-le de mai multe ori Ón timpul aceleia∫i legislaturi, pentru a nu se observa mi∫c„rile de fonduri. Mai mult, unele sunt transformate Ón agen˛ii prin care, chipurile, se reduce aparent birocra˛ia, dar ea Ón realitate se amplific„, major‚nd cheltuielile administrative, suportate tot de c„tre bietul cet„˛ean.

Œnchei, exprim‚ndu-mi speran˛a c„ inteligen˛a poporului nostru ne va surprinde, de data aceasta, Ón mod pl„cut, prin participarea la vot, pun‚nd ∫tampila acolo unde trebuie, evit‚nd efectul letal al ghimpilor celor îtrei roze“. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc ∫i eu.

Ultimul vorbitor, domnul deputat Radu Ciuceanu.

## Domnule prezident,

## Domnilor colegi,

Œn unele cotidiene de la Ónceputul acestei s„pt„m‚ni, dar ∫i la unele posturi de televiziune s-au Ónfierat cu îm‚nie capitalist„“, de data aceasta, observa˛iile pe care, cu cutezan˛„ nepermis„, am Óndr„znit s„ le fac Ón declara˛ia de avere.

Am scris atunci, ∫i subscriu Ón continuare, c„ acel chestionar-declara˛ie pe care am fost obligat s„-l completez nu are meritul de a oglindi ceea ce nu poate fi dimensionat ∫i evaluat: iubirea de patrie ∫i rezisten˛a direct„ Ómpotriva bol∫eviz„rii ˛„rii. S-ar putea ca aceast„ preten˛ie-afirmare s„ nu aib„ ecou Óntr-o ˛ar„ unde uitarea e regin„, iar ignorarea, o regul„ a istoriei.

Œn fond, de ce s„ ne mai aducem aminte de cei care au pres„rat cu trupurile lor c‚mpiile Rusiei (la f ganca, Dalnic sau Cotul Donului), la Budapesta, Balaton sau mun˛ii Cehoslovaciei; sau zecile de mii de victime de la îcanalul mor˛ii“, de la abatoarele temni˛elor Gherla, Aiud, Sighet, Ocnele Mari, Pite∫ti, R‚mnicu S„rat ∫.a.m.d.? Peste tot ∫i toate s-a adunat stratul gros al unui colb adunat din indiferen˛„, nep„sare ∫i spectrul modelelor. Toate la un loc conduc inexorabil c„tre o singur„ ˛int„: Óngroparea unei istorii deranjante.

Ce rost mai are s„-˛i aduci aminte de colonelul U˛„, de generalul Carlaon˛, de colonelul Arsenescu sau de faimosul maior Dabija? Odat„ mor˛i, n-are rost s„ le mai dezgrop„m amintirea.

Dar, domnilor patroni de ziare, f„cu˛i, nu n„scu˛i, ave˛i ghinion: au mai r„mas c‚˛iva, pu˛ini, ce-i drept, ∫i care nu au fost îpersecuta˛i“ a∫a cum insinueaz„ R. N., autorul articolului îNa˛ionalul“, ci au luptat efectiv, cu tot entuziasmul pe care ˛i-l d„ tinere˛ea; o genera˛ie care, f„r„ emfaz„, a considerat c„ r„zboiul nu s-a terminat Ón 1945, p‚n„ c‚nd armata de ocupa˛ie ∫i n„imi˛ii ei nu vor fi alunga˛i. E cam greu, domnule R. N., s„ Ón˛elegi acest lucru din istoria rezisten˛ei poporului rom‚n.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/9.VI.2004 C‚t prive∫te protestul meu, mi se pare legitim: ave˛i cuno∫tin˛„ de un fost lupt„tor Ón rezisten˛a armat„ — autentic, adaug eu — care s„ se fi Ómbog„˛it la umbra vreunui parlament, din 1990 Óncoace? Am convingerea c„ nu-l ve˛i g„si. Poate Ól ve˛i Ónt‚lni la cozile de la medicamente sau la oficiile po∫tale, dup„ pensie; iar din cei 485 de parlamentari, numai 4 au avut parte, Ón Parlamentul actual, de un regim politic penitenciar.

Cam pu˛ini dup„ 14 ani de libertate, a∫ zice eu! Zilele trecute, poporul american ∫i-a adus aminte de cei 400.000 de americani mor˛i Ón cel de-Al Doilea R„zboi Mondial. Cu aceast„ ocazie, pre∫edintele Bush a salutat de la tribun„ aceast„ genera˛ie de americani ∫i spiritul lor de sacrificiu.

Oare c‚nd se va ridica ∫i la noi un mausoleu Ónchinat eroilor no∫tri, uita˛i Ón dulcea ∫i profitabila noastr„ nep„sare? Ar mai fi o solu˛ie, neao∫ rom‚neasc„, s„-i adun„m pe c‚˛i mai sunt dintre autenticii veterani ∫i c‚˛i mai sunt dintre cei care au fost, Óntr-adev„r, m‚na˛i de un crez al convingerilor lor ∫i s„-i ducem Óntr-o pia˛„ mai mare sau mai mic„, ∫i s„ imit„m pe cei care, dup„ Primul R„zboi Mondial, au pus tulumbele cu ap„ pe invalizii care veniser„ Ón Pia˛a Teatrului Na˛ional s„-∫i cear„ dreptate de la suveranul lor. Mul˛umesc.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

## Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i dumneavoastr„ ∫i v„ urez succes Ón alegeri!

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Interpelarea mea de ast„zi se intituleaz„ îTelevizorul, principala distrac˛ie a copiilor din Rom‚nia“.

Un recent sondaj de opinie dat publicit„˛ii de Consiliul Na˛ional al Audiovizualului a tras un puternic semnal de alarm„ pentru societatea rom‚neasc„, dar Ón acela∫i timp ar trebui s„ ne pun„ pe g‚nduri pe to˛i, cei maturi, Óncep‚nd de la p„rin˛i, educatori ∫i termin‚nd cu legiuitorii.

Bucluca∫ul sondaj de opinie eviden˛ia, f„r„ drept de apel, c„ privitul la televizor este cea mai frecvent„ modalitate de petrecere a timpului liber Ón cazul copiilor. Marea majoritate a acestora, adic„ peste 90%, se uit„ la televizor cel pu˛in 4, 5 zile pe s„pt„m‚n„, Ón timp ce peste 75% se uit„ zilnic. O dat„ cu cre∫terea timpului pe care-l aloc„ copiii televizorului, scade cel alocat cititului sau practic„rii altor activit„˛i extra∫colare (sport, ac˛iuni culturale, plimb„ri, jocuri distractive Ón aer liber etc.). Este tragic c„, pe an ce trece, num„rul copiilor care citesc c„r˛i zilnic se afl„ Óntr-o continu„ descre∫tere, multe dintre c„r˛ile citite fiind cele ∫colare. Spun c„ acest lucru este tragic pentru simplul motiv c„ individul nu-∫i poate dezvolta un vocabular consistent, care s„-i asigure dezinvoltur„ Ón sus˛inerea unei conversa˛ii obi∫nuite, dar ∫i pentru banalul fapt c„ de∫i urmeaz„ o ∫coal„, gradul lui de cultur„ ∫i civiliza˛ie se ridic„ doar la nivelul no˛iunilor ∫colare, ∫i acelea Ón procentul pe care l-a asimilat.

Un alt rezultat al privitului la televizor const„ Ón faptul c„ t‚n„rul devine singuratic, prefer‚nd uitatul la emisiunile posturilor TV Ón locul integr„rii Ón colectivitate, unde spiritul ∫i ini˛iativa personal„ se dezvolt„ ca urmare a interferen˛elor p„rerilor ∫i ideilor proprii asupra discu˛iilor amicale. Mai trist este faptul c„ foarte mul˛i copii prefer„ s„ se uite singuri la televizorul pe care-l au Ón camera lor, evit‚nd astfel ∫i contactul cu propria familie.

Timpul dedicat televizorului de c„tre copii se apropie de cel al adul˛ilor ∫i Ón acest fel putem spune de pe acum c„ ∫tim cum va ar„ta tipul intelectualului de m‚ine. Identic„ este ∫i preferin˛a pentru primele posturi de televiziune, at‚t pentru copii, c‚t ∫i pentru p„rin˛i, dup„ care desenele animate de˛in interesul copiilor p‚n„ la ore t‚rzii din noapte, chiar dac„ acestea nu au Óntotdeauna calitatea artistic„ ∫i frumuse˛ea necesar„ Ón˛elegerii de c„tre micu˛i.

Tot privitul la televizor, Ón cazul copiilor, implic„ ∫i cre∫terea riscului urm„ririi emisiunilor cu con˛inut negativ, Óncep‚nd de la banalele ∫tiri de la orele 17,00, Ón care violen˛a, b„utura ∫i sexul predomin„, ∫i termin‚nd cu reclamele de publicitate la b„uturi sau chiar cu vizionarea unor filme erotice, de groaz„ etc.

Sondajul la care m-am referit mai sus a eviden˛iat c„ vizionarea unor astfel de filme Óncepe de la v‚rste fragede, de 8-12 ani, ∫i poate acum avem explica˛ii veridice pentru gesturile necugetate ale unor adolescen˛i teribili care au pl„tit cu propria via˛„ pentru c„ au Óncercat s„ imite ac˛iuni ∫i scene vizionate la televizor, majoritatea p„rin˛ilor consider‚nd c„ violen˛a din aceste programe reprezint„ principala cauz„ a tragediilor produse.

Impactul programelor de televiziune asupra copiilor este foarte puternic. Lucrul acesta este eviden˛iat ∫i de emisiunile favorite ale pu∫timii rom‚ne∫ti la ora actual„, precum îCiao, Darwin“, îSurprize, surprize“, îVacan˛a Mare“, desene animate etc., dar ∫i de vedetele pe care le ador„ ∫i al c„ror traseu artistic doresc neap„rat s„-l urmeze: Andreea Marin, Dan Negru, Mircea Radu, Teo etc.

Copilul are Óncredere Ón mass-media pentru c„ el crede c„ acolo sunt adul˛i care au experien˛„ ∫i atunci sigur c„ tot ce spun ei este bine ∫i frumos. Ei, la v‚rsta fraged„ pe care o au, se afl„ Ón imposibilitatea de a discerne la ce emisiune se uit„ ∫i la ce emisiune nu se uit„.

Mai trebuie avut Ón vedere c„ foarte mul˛i p„rin˛i se absolv„ de componenta educativ„, fiind preocupa˛i de via˛a lor public„ ∫i profesional„, l„s‚nd aceast„ component„ pe seama institu˛iilor formale, gr„dini˛a, ∫coala, astfel c„ de cele mai multe ori copilul se balanseaz„ Óntre mai multe tipuri de atitudini ∫i comportamente: cel prezent Ón familie, cel de la ∫coal„ ∫i cel vizionat pe canalele mass-media.

P„rin˛ii nu con∫tientizeaz„ suficient posibilele manifest„ri comportamentale care pot ap„rea peste ani. C‚nd totu∫i apar probleme de asemenea natur„ (nu neap„rat fapte antisociale sau penale), se pune Óntrebarea care este sursa. Fiecare din cei responsabili se va dezvinov„˛i spun‚nd c„: îEu n-am v„zut, la mine n-a f„cut“.

™i totu∫i, a existat un punct de plecare!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/9.VI.2004

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îLiteratura rom‚n„ — component„ de valoare a literaturii europene“.

Suntem tenta˛i Ón ultimii ani s„ extrapol„m sintagma îintrarea Rom‚niei Ón Europa“ ∫i la mediul cultural, Ón spe˛„, la cel literar. S„ fim fermi ∫i s„ afirm„m — argumente avem suficiente — c„ Rom‚nia a fost dintotdeauna a Europei, iar literatura, Ónc„ de la cronicari, se identific„ literaturii europene.

Analiz‚ndu-se crea˛ia literar„, Ón mod cronologic, asimilat„ curentelor literare ale vremii, vom observa c„, Óncep‚nd cu Umanismul, rom‚nii au avut ce s„ spun„ lumii.

Astfel, de∫i intrate la noi mult mai t‚rziu (secolul al XVII-lea, al XVIII-lea, compar‚nd cu secolul al XIV-lea Ón vestul Europei), ideile umaniste au prins r„d„cini fire∫ti Ón cultura rom‚n„.

Deschiz„torul de drumuri Ón acest sens a fost Nicolaus Olahus, cu lucrarea sa îHungaria“, Ón care sus˛inea con∫tiin˛a unit„˛ii etnice a rom‚nilor. C„rturarii epocii au impus autentice direc˛ii ale culturii rom‚ne. Œntr-o prim„ genera˛ie a fost Udri∫te N„sturel, urmat de erudi˛ii Nicolae Milescu, Dosoftei, Miron Costin, Constantin Cantacuzino, c„rturarul c„l„tor prin lume, umanist autentic, respectiv c„rturar-politician.

De factur„ profund umanist„ este ∫i preocuparea lui Grigore Ureche, Miron Costin ∫i Ion Neculce de a stabili identitatea poporului Ón context european: îCu to˛ii de la R‚m ne tragem“.

Sintez„ a Umanismului rom‚nesc, sintez„ a culturii rom‚ne din acea perioad„ a fost Dimitrie Cantemir. Erudit, cunoscut Ón Óntreaga Europ„, primit cu onoruri de c„tre ambasadele str„ine (Fran˛a, Olanda, Rusia etc.), Dimitrie Cantemir poate fi numit pe bun„ dreptate îprimul rom‚n european“. Zoe Dumitrescu-Bu∫ulenga spunea: îCeea ce au iubit cronicarii, dar mai ales Dimitrie Cantemir, ∫i ceea ce intereseaz„ azi, poate mai mult talentul, erudi˛ia, multilateralitatea sa uimitoare, este faptul de a fi Óntreprins cu toate mijloacele s„ demonstreze spa˛iul sud-est european ∫i mai cu seam„ ˛ara sa de ob‚r∫ie, parte integrant„ a Europei“.

Merg‚nd mai departe, lunec‚nd Ón mod cronologic prin cultura rom‚n„, ajungem Ón mod firesc la perioada efervescent„ a mi∫c„rii revolu˛ionare a anului 1848. îDacia literar„“ la 1840 ∫i Óntreaga perioad„ 1830—1860 nu fac altceva dec‚t s„ ne ancoreze ∫i mai mult Ón context european.

Este un moment al asimil„rilor, este o îardere a etapelor“, dup„ cum spunea Paul Cornea, c„ci r„m‚n‚nd Ón urma literaturilor europene, literatura rom‚n„, Ón plin„ formare, asimileaz„ at‚t elemente clasice, c‚t ∫i romantice, ajung‚nd s„ fie Ón pas cu veacul.

Chintesen˛„ a clasicismului, precum ∫i a romantismului rom‚nesc, Mihai Eminescu Óncununeaz„ o perioad„ de asimil„ri ∫i de taton„ri.

Constituit„ prin sinteza izvoarelor folclorice ale lirismului cu c‚teva din marile direc˛ii ale poeziei ∫i g‚ndirii europene, sintez„ s„v‚r∫it„ Óntr-o structur„ creatoare purt‚nd pecetea geniului, opera lui Mihai Eminescu are locul propriu nu numai Ón literatura rom‚n„, ci ∫i Ón cea universal„, pentru c„ Eminescu este un poet reprezentativ care ofer„ lumii suma liric„ a Óntregului romantism european Ónv„luit Ón îdulcele aesthetis al ba∫tinii sale carpato-dun„rene“. (Vladimir Streinu).

Curentul modernist anun˛at la noi, Óntr-un fel, de capodopera lui Rebreanu, îIon“, a dat c‚teva titluri de referin˛„, oric‚nd Ón sincronism cu literatura european„: Rebreanu va continua cu îAdam ∫i Eva“, îP„durea sp‚nzura˛ilor“, îCiuleandra“; Sadoveanu, cu îZodia cancerului“; Ionel Teodoreanu cu ciclul îMedelenilor“; Mateiu Caragiale cu ai s„i îCrai de Curtea Veche“; H. P. Bengescu cu ciclul Halipilor, ∫i totul se continu„ dup„ 1930 cu Mircea Eliade, Camil Petrescu etc.

Oprindu-ne pu˛in la Mircea Eliade, am putea afirma c„ este cel mai mare om de cultur„ rom‚n din veacul al XX-lea, impun‚ndu-se, ca nici un alt c„rturar, Ón cultura universal„. A fost intermediarul Óntre cultura din Occident ∫i Orientul cel mai Óndep„rtat (India), Óntre civiliza˛ia material„ ∫i spirit, Óntre cultur„ ∫tiin˛ific„ ∫i mit, Óntre modern ∫i primitiv, Óntre religii ∫i credin˛e tribale, Óntre marile culturi ∫i culturile populare, a intermediat mereu Óntre noi, rom‚nii, ∫i lumea cea mare a istoriei; ne-a preluat din îminoratul“ nostru ∫i ne-a Ónscris Ón îpivotul“ Ón jurul c„ruia ar trebui s„ se Ónt‚lneasc„ cele dou„ lumi extreme, r„s„ritean„ ∫i apusean„.

Vorbind despre Mircea Eliade, am trecut deja la o alt„ categorie a scriitorilor rom‚ni: cei pleca˛i din ˛ar„, dar care au f„cut adev„rate ∫coli rom‚ne∫ti de literatur„ Ón Europa, precum Emil Cioran, Eugen Ionesco.

Fran˛a s-a dovedit p„m‚ntul european cel mai fertil pentru rom‚nii Ómpr„∫tia˛i prin Europa sau, literar vorbind, pentru rom‚nii din diaspora. Avem Ón Fran˛a reprezentan˛i ai tuturor genurilor literare: proz„, poezie, eseu, dramaturgie, critic„, istorie ∫i teoria literaturii etc., recunoscu˛i fiind ca scriitori rom‚ni, dar ∫i ca reprezenta˛i ai ∫colii literare franceze.

Astfel, avem tot dreptul s„ sus˛inem c„ literatura rom‚n„ este o component„ de seam„ a literaturii europene. S„ amintim c‚teva nume: Matilda Ghyka, Mircea Iorgulescu, Virgil T„nase, Horia Vintil„, Paul Goma, Paul Celan, Petre Neagoe, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Victor Frunz„, Max B„nu∫, Petru Dumitriu, D. fiepeneag, Matei Vi∫niec etc.

S„m‚n˛a literaturii rom‚ne este r„sp‚ndit„ ∫i Ón Spania (George Usc„tescu), Italia (Iosif Constantin Dr„gan, Mihai Vulp„nescu), Suedia (Gabriela Melinescu), Germania (Nicolae Balot„, Ion Caraion, Marian Popa etc.).

Putem afirma c„, prin ei, lumea geto-carpatin„ face leg„tura cu lumea traco-getic„ ∫i-i aminte∫te structura ei antic balcanic„.

Scopul literaturii noastre nu poate fi dec‚t o demonstra˛ie a puterii de crea˛ie rom‚neasc„, cu notele ei specifice, o demonstra˛ie a contribu˛iei literaturii na˛ionale la literatura universal„.

George C„linescu afirma: îNoi suntem geto-romani, ca ∫i francezii galo-romani, popor str„vechi, adic„ primind limba ∫i literatura latin„. Œn felul nostru am primit succesiunea spiritului roman, continu‚ndu-l realist, f„r„ mimetisme...“

îAdministra˛ia de grot„ Ón ˛ara lui Vrai∫te-Vod„“

M-am Óntrebat ∫i am Óntrebat de la microfonul Camerei Deputa˛ilor, Ón repetate r‚nduri, Ón ce ˛ar„ tr„im ∫i ce tip de societate construim. C‚nd din ma∫ini luxoase sfideaz„ mul˛imea s„r„cit„ analfabe˛i, proxene˛i, parazi˛i, rebuturi sociale f„r„ o minim„ preg„tire, f„r„ con∫tiin˛„ civic„,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/9.VI.2004 Ónchin„tori la Zeul Bac∫i∫, creaturi pr„dalnice, neÓngr„dite de nici o lege ∫i de nici o autoritate, atunci nu ne mai mir„ sau, mai corect spus, nu ar trebui s„ ne mai mire nimic.

Suntem Ón plin„ campanie electoral„ ∫i abuzurile de tot felul se desf„∫oar„ nestingherite, sub ochii impasibili ai unei opinii publice surdomute ∫i perplexe. Candida˛ii no∫tri sunt presa˛i Ón fel ∫i chip s„ se retrag„ de pe liste. Li se trimit controale la firm„ ori acas„. Li se m„soar„ imobilul ∫i se descoper„, brusc, c„ au dep„∫it proiectul cu 20 de centimetri. Speria˛i c„ li se demoleaz„ casa, Ó∫i retrag candidatura, ca Ón cazul lui Voinea Adrian din comuna S„geata. Li se m„soar„ garajele ∫i dac„ cet„˛eanul a dep„∫it proiectul cu 15 centimetri e pus s„ ∫i-l taie cu flexul Ón fa˛a prim„ri˛ei, ca Ón cazul lui Ispas ™tefan, pre∫edintele P.R.M. din satul G„v„ne∫ti. Unii sunt b„tu˛i ∫i b„ga˛i Ón spital, precum Teodor Gogean, candidat P.R.M. la func˛ia de primar al comunei Calvini. Altora li se aplic„ amenzi, sunt amenin˛a˛i, sunt pur ∫i simplu teroriza˛i.

Œn comuna Buda, Opincaru George, membru P.R.M., a fost amendat cu 100 milioane lei ∫i i s-a oprit emisia postului de televiziune prin cablu, i se fur„ siguran˛ele electrice, deterior‚ndu-i-se aparatura. Œn comuna V‚lcele candidatului P.R.M. la func˛ia de primar, S„lbaticu Ion, i s-a interzis interven˛ia la sta˛ia local„ de radioamplificare pe motiv de neplat„, de∫i consiliul local a hot„r‚t ca publicitatea electoral„ s„ se fac„ gratuit pentru to˛i candida˛ii. Merg‚nd s„ se pl‚ng„ primarului, acesta a fost g„sit Ón stare de ebrietate, Ómpreun„ cu pre∫edintele circumscrip˛iei electorale, ∫i pus pe har˛„.

Œn comuna Boldu, lui Cirea∫„ Dumitru nu i s-a pietruit uli˛a Ón fa˛a casei, iar lui Morogan Ion i s-a oprit conducta de gaz la 100 metri de cas„, repro∫‚ndu-i-se c„ este membru P.R.M. ∫i Ón acest caz s„-∫i trag„ singur conducta, pe cheltuiala sa. Am‚ndoi au fost chema˛i la postul de poli˛ie ∫i li s-au luat declara˛ii scrise, sub presiune, c„ nu sunt membri P.R.M., de∫i Ón anul 2000 candidaser„ pe listele P.R.M. pentru consiliul local. Lui T„nase Ionel i s-au dispus controale la firm„, a fost ∫icanat ∫i amenin˛at p‚n„ c‚nd a fost nevoit s„ p„r„seasc„ comuna. Pe Tudorache Bogdan l-au b„tut oamenii primarului pentru op˛iunea sa politic„, determin‚ndu-l s„ plece la munc„ Ón Spania. Anghel Gheorghe, om Ón v‚rst„, nu a mai avut curajul s„ candideze de teama represaliilor, comuna Boldu fiind astfel singura localitate buzoian„ Ón care P.R.M. nu a depus list„ de consilieri ∫i de candidat de primar.

Primarul comunei Balta Alb„ l-a amenin˛at cu controalele la firm„ pe pre∫edintele P.R.M. Gurgu C„t„lin, determin‚ndu-l s„ renun˛e la candidatura de consilier ∫i de primar. Anterior, acesta fusese amendat de primar pentru c„ ∫i-a t„iat nucul din fa˛a casei, deoarece Ói deteriora cu crengile acoperi∫ul. Tot Ón Balta Alb„, ™tefan Marin a fost chemat la poli˛ie ∫i amenin˛at cu amenda pentru c„ a lipit afi∫e pe gardul propriu, iar afi∫ele puse la afi∫ierul prim„riei de c„tre subsemnatul au fost rupte imediat, la indica˛ia primarului, de c„tre un func˛ionar al prim„riei.

Œn comuna Robeasca, prim„ri˛a a rupt cu propria m‚n„ afi∫ele P.R.M. de pe gard, dup„ ce interzisese aplicarea lor pe afi∫ier. Pre∫edintele circumscrip˛iei electorale comunale Balta Alb„ i-a refuzat comunic„rile pentru reprezentan˛i la sec˛iile de votare lui ™tefan Marin, spun‚ndu-i s„ vin„ pe data de 30 mai a.c., c‚nd i s-a adus la cuno∫tin˛„, Ón b„taie de joc, c„ a dep„∫it termenul legal.

Acesta s„ fie oare rolul oamenilor cu preg„tire juridic„, pe m‚na c„rora se dau circumscrip˛iile electorale? ™i exemplele sunt cu mult mai numeroase. Œntreb din nou: Ón ce ˛ar„ tr„im? Ce tip de societate se edific„ Ón Rom‚nia? Unde se poate ajunge merg‚nd pe acest drum al primatului dictaturii neamului prost? Cum ne putem noi integra Ón r‚ndul democra˛iilor occidentale cu asemenea racile, cu un asemenea nivel al corup˛iei ∫i cu o asemenea administra˛ie tribal„?

Boicotul mediatic ∫i suprema˛ia oligarhiei mafiote care dijmuie∫te fondurile publice, comport‚ndu-se ca pe mo∫ia proprie, sunt tare care ne cufund„ Ón obscurantism, mizerie ∫i debusolare. Aceasta s„ fie, oare, ˛ara pentru care a pierit Ón lupte ∫i Ón convulsii sociale floarea tinerimii Ón trecutul mai Óndep„rtat sau mai apropiat ∫i Ón decembrie 1989? Unde vre˛i s„ ne duce˛i, domnilor c‚rmuitori ai treburilor publice? Œn afar„ de chiverniseala personal„ mai ave˛i vreun ideal? Ce l„s„m Ón urma noastr„? Chiar nu v„ teme˛i de judecata lui Dumnezeu ∫i a Poporului?

Din panorama dezolant„ a opulen˛ei cleptocrate care agreseaz„ comunit„˛ile rurale nu lipsesc uria∫ele caravane pesediste din care se arunc„ tone de flutura∫i ∫i pliante, ca o nou„ sudalm„ ciocoiasc„ pe obrazul Óncre˛it de nevoi al ˛„ranului obidit. S-a ajuns cu sfidarea p‚n„ acolo Ónc‚t pe deasupra capetelor buzoienilor plutea steagul pesedist purtat de un multiplu campion na˛ional de zbor cu parapanta. Numai c„ b„taia lui Dumnezeu nu a Ónt‚rziat. Parapantistul cu steagul P.S.D. a c„zut Ón fa˛a sediului P.R.M. din R‚mnicu-S„rat. Simbolistica e simpl„ ∫i d„t„toare de speran˛„. Curaj, rom‚ni, putem sc„pa de ho˛i!

Guvernul condus at‚t de ineficient de Adrian N„stase a mai ratat o ocazie important„ pentru Ónt„rirea clasei mici ∫i mijlocii, respectiv acordarea de facilit„˛i fiscale, de Óncurajare fiscal„ a acestor Óntreprinz„tori.

De luni de zile, reprezentan˛ii Guvernului au promis marea cu sarea, au organizat simulacre de dezbateri publice pe tema modific„rii ∫i Ómbun„t„˛irii prevederilor din Codul fiscal, au lansat fel ∫i fel de scenarii, unele mai Ómbietoare ca altele.

Oamenii de afaceri, micii Óntreprinz„tori chiar au crezut c„ acest Guvern specializat Ón minciuni poate fi cel pu˛in o dat„ ∫i responsabil, c„ vorbele pot avea acoperire Ón fapte.

Dup„ multe discu˛ii, oscil„ri, petarde aruncate pentru opinia public„, vedem c„ Guvernul Ónc„ nu ∫tie cum s„ modifice Codul fiscal, mai nou avans‚nd ideea c„ se negociaz„ cu Fondul Monetar Interna˛ional ∫i Uniunea European„.

Neputin˛a ∫i manipularea se arunc„ pe umerii organismelor interna˛ionale, care sunt ori nu de acord cu o relaxare fiscal„ necesar„ unei ˛„ri care are nevoie de dezvoltare economic„.

Dac„ analiz„m prevederile constitu˛ionale ∫i regulamentele celor dou„ Camere ale Parlamentului, vom observa c„ nu mai exist„ timpul necesar ca s„ se mai poat„ organiza dezbaterea ∫i aprobarea unui proiect de lege viz‚nd modificarea Codului fiscal p‚n„ la 3 iunie 2004.

Este clar c„ am asistat la o inducere Ón eroare a mediului de afaceri, a opiniei publice ∫i probabil c„ Executivul va Ónc„lca legea ∫i va emite o ordonan˛„ prin

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/9.VI.2004 care s„ fac„ ceea ce vrea, ocolind din nou Parlamentul ∫i nerespect‚nd chiar legea de baz„ care interzice modificarea Codului fiscal dec‚t prin lege organic„.

Rom‚nia a pierdut ∫ansa ca anul 2005 s„ Ónsemne o fiscalitate prin care Óntreprinz„torii s„ cunoasc„ din timp viitoarele prevederi care vor ac˛iona asupra mediului de afaceri.

îC‚nd timpul nu mai are r„bdare“

Lupta electoral„, ca orice lupt„, scoate la suprafa˛„ tarele de caracter ale unor politicieni pentru care nimic nu este mai presus dec‚t interesul personal, satisfacerea dorin˛ei de a accede la putere cu orice pre˛ ∫i prin orice mijloace. Disputa a eviden˛iat deja neputin˛a unor partide politice de structurare de programe pertinente, fundamentate ideologic, ancorate Ón realitate, care s„ ofere solu˛ii, ∫i nu paliative sau slogane politicianiste problematicii cu care se confrunt„ societatea (jude˛ul nostru).

Sub masca vegherii respect„rii democra˛iei, aceste partide recurg la dezinformare prin mistificarea adev„rului sau prin exager„ri. Spiritul critic nu se bazeaz„ pe informare, pe cunoa∫tere, pe interpretarea faptelor, pe puterea de separare a adev„rului de minciun„. Limbajul nu este Ón slujba toleran˛ei, ci a urii.

Liderii unor partide de opozi˛ie cred c„ electoratul jude˛ului nostru este naiv ∫i preia f„r„ discern„m‚nt criticile aduse la adresa celor afla˛i la putere, accept„ propunerile politicianiste care nu sunt rodul sentimentului de responsabilitate, ci sunt emana˛ia intereselor personale sau de grup, a dorin˛ei de guvernare. Cu siguran˛„ nu se va l„sa p„c„lit de propaganda de partid, nu va accepta politizarea actelor ce ˛in de administrarea normal„ a comunit„˛ilor. Este aproape timpul c‚nd fiecare va r„spunde pentru ce a f„cut r„u.

Actuala opozi˛ie are un fel anume de a Ón˛elege democra˛ia ∫i de construc˛ie a discursului politic. Liderii acestor partide sunt Óntruchiparea virtu˛ilor, de˛in„torii adev„rului absolut, singurii purt„tori de bine, Ón schimb, forma˛iunea de guvern„m‚nt reprezint„ tot ce este mai r„u, mai vicios. Tot ce nu se afl„ Ón sfera lor este nedemocratic, este antidemocratic. Demersul lor politic este neg‚ndit, conjunctural, din ra˛iuni politicianiste, ∫i dominat de obsesia Ónvingerii Ón alegeri a P.S.D. Numai a∫a se poate explica construirea unor alian˛e Ón care partenerii nu au nimic Ón comun.

Unele partide din opozi˛ie care sunt Ón c„dere privind Óncrederea pe care o mai au la electorat sunt Óntr-un profund proces de destr„mare prin pierderile pe care le Ónregistreaz„, recurg la manipulare ∫i diversiune Ón scopul destabiliz„rii P.S.D.-ului ∫i compromiterea lui Ón fa˛a electoratului.

Statul pe tu∫„ a devenit deranjant, de nesuportat pentru liderii locali ai opozi˛iei. Problemele de moralitate ∫i decen˛„ legate de fosta guvernare se consider„ uitate, p„catele acelei guvern„ri sp„late. Unii dintre cei mai vehemen˛i critici sunt pe al„turi, ei nu au mai f„cut politic„, sunt numai obseda˛i de politic„.

Electoratul din Rom‚nia a Ónv„˛at un lucru. Au votat o dat„ pentru schimbare Ón 1996 ∫i s-au p„c„lit cu binefacerile fostei coali˛ii P.N.L., P.D. ∫i P.N.fi.C.D. ∫i drept dovad„ Ón 2000 au votat schimbarea schimb„rii. P‚n„ Ón prezent, nici P.N.L. ∫i nici P.D. nu au Óndr„znit s„-∫i recunoasc„ e∫ecurile guvern„rii 1996—2000.

Desigur, a pune vina pe al˛ii este mai u∫or dec‚t s„-˛i recuno∫ti gre∫elile sau vinov„˛ia. Suferind de amnezie politic„, vin ∫i ne propun din nou sloganuri: adev„r ∫i ordine, dreptate, eficien˛„, investi˛ie, speciali∫ti, Ón˛elegere Ón cadrul coali˛iei P.N.L.-P.D. ∫i alte sloganuri demagogice.

Pentru frunta∫ii opozi˛iei, timpul nu mai are r„bdare ∫i Ón aceste condi˛ii nu mai au nici un respect pentru electorat ∫i nici pentru dreptate ∫i adev„r.

îManifest„ri de suflet Ón lumea satului rom‚nesc“ Domnilor colegi,

Cu permisiunea dumneavoastr„ doresc ca prin r‚ndurile de fa˛„ s„ v„ fac cunoscute dou„ manifest„ri diametral opuse din punct de vedere al genului, dar ambele fiind o consecin˛„ a obiectivelor strategice ale Partidului Social Democrat, ce vizeaz„ toate domeniile, printre care, cu prioritate, cele din sfera social„, cultural„, art„, sport etc.

Aplic‚nd consecvent aceste obiective ale guvern„rii noastre Ón domeniile la care am f„cut referire, pot afirma f„r„ teama de a gre∫i c„, Ón ultima perioad„, jude˛ul Buz„u a devenit beneficiarul unor proiecte culturale ample, Óncep‚nd cu cre∫terea rolului ∫colii, a∫ez„mintelor culturale, bibliotecilor, institu˛iilor de cult, care se dovedesc a fi pioni indispensabili Ón via˛a spiritual„ a localit„˛ilor, av‚nd Ón final ca nobil scop men˛inerea ∫i promovarea civiliza˛iei tradi˛ionale.

Astfel, duminic„, 16 mai a.c., diminea˛a, am avut deosebita pl„cere s„ particip, Ón comuna Berca, la o manifestare de marc„, respectiv inaugurarea ∫i sfin˛irea Centrului Social pentru Copii îSf‚nta Maria“, a∫ez„m‚nt n„scut sub obl„duirea preotului paroh Daniel Necula, care la r‚ndu-i a g„sit Ón˛elegere ∫i sprijin financiar la domnul ministru secretar de stat din cadrul Ministerului Culturii ∫i Cultelor, Lauren˛iu T„nase, n„scut pe aceste minunate locuri, ∫i nu Ón ultimul r‚nd la Consiliul local ∫i la Schela de petrol Berca.

Manifestarea, Ón prima parte, religioas„, a fost sus˛inut„ de un sobor de 12 preo˛i din parohiile vecine localit„˛ii, Ón mijlocul c„rora s-a aflat Preasfin˛ia sa Epifanie Norocel, episcopul Buz„ului ∫i al Vrancei, care printre altele a elogiat importan˛a social„ a obiectivului inaugurat, precum ∫i str„dania ini˛iatorilor ∫i sus˛in„torilor acestui proiect. A fost prezent ∫i prefectul jude˛ului, domnul dr. Ion Vasile, precum ∫i alte personalit„˛i ∫i conduc„tori ai serviciilor descentralizate de la nivelul jude˛ului ∫i localit„˛ii. Din spusele edililor locali, Ón centru se vor afla Ón permanen˛„ un num„r de 10 copii, cu v‚rste cuprinse Óntre 3 ∫i 12 ani, proveni˛i din familii defavorizate, ce urmeaz„ a fi desemna˛i de Direc˛ia pentru Protec˛ia Drepturilor Copilului.

Asocia˛ia Ortodox„ îFilantropia“ Berca se ocup„ Ón mod direct de Óngrijirea copiilor afla˛i Ón dificultate, asigur‚ndu-le acestora mas„, educa˛ie ∫i cazare, Óntr-un cadru dotat cu facilit„˛i de ultim„ or„ ∫i sclipind de cur„˛enie.

Centrul va fi ajutat financiar Ón continuare, fiind considerat îun eveniment mare Óntr-o lume mic„“, un eveniment foarte frumos, moment de implicare a bisericii Ón ac˛iuni sociale, considerate ca foarte importante Ón sus˛inerea copiilor cu probleme.

Evenimentul s-a Óncheiat cu t„ierea panglicii inaugurale ∫i vizitarea a∫ez„m‚ntului.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/9.VI.2004 Cea de-a doua manifestare, cultural-artistic„, de aceast„ dat„, a avut loc Ón comuna Padina, sub patronajul Consiliului Local ∫i al Centrului Jude˛ean al Crea˛iei Populare, aflat„ la a doua edi˛ie, sub denumirea îFloare de salc‚m“, ∫i a reunit pe scen„ forma˛ii artistice ∫i interpre˛i at‚t din localitate, c‚t ∫i din comunele Siriu, C„tina, M‚nz„le∫ti ∫i altele.

Œnscris„ Ón r‚ndul manifest„rilor artistice desf„∫urate Ón aer liber, de∫i cu un statut de Óncep„tor, îFloarea de salc‚m“ din acest an a reu∫it s„ produc„ participan˛ilor o pl„cut„ Ónc„rc„tur„ emo˛ional„ ∫i un mesaj deosebit.

Desf„∫urat„ Óntr-un cadru natural de excep˛ie, Ónconjurat de arborii care-i dau numele, serbarea pare anume creat„ astfel Ónc‚t participan˛ii, Ón mare m„sur„ truditori ai p„m‚ntului, dar ∫i alte categorii sociale, tineri, s„ uite m„car pentru o zi vicisitudinile vie˛ii, de noianul grijilor cotidiene ∫i s„-∫i Ónc‚nte ochiul ∫i inima cu o bogat„ ∫i variat„ palet„ de dansuri ∫i c‚ntece populare.

S„teanul nostru a∫teapt„ ner„bd„tor edi˛ie de edi˛ie, pentru a Óntre˛ine discu˛ii cu prietenii ∫i cu rudele, s„ afle ce mai este nou prin sat, prin ˛ar„ ∫i prin lume, s„ schimbe p„reri ∫i idei la un mic ∫i-o halb„ de bere.

Pe de alt„ parte, sim˛i o deosebit„ satisfac˛ie c‚nd vezi fe˛e radiind de bucurie ∫i pl„cere, Ónc‚nta˛i de momentul ce li se ofer„, dar ∫i pentru faptul c„ noi, ale∫ii lor, suntem printre ei, nu i-am uitat, sf„tuindu-i, consol‚ndu-i ∫i ajut‚ndu-i Ón limita posibilit„˛ilor.

Œnchei, dar nu Ónainte de a mai aminti, dac„ era cazul, importan˛a acestui gen de manifest„ri ce se desf„∫oar„ Óntr-o manier„ relaxat„, lipsite de tensiuni, repro∫uri sau Óncordare, ∫i numai participarea efectiv„ la acestea te fac s„ tr„ie∫ti din plin emo˛ia, s„ receptezi mesajul ∫i Ónc„rc„tura emo˛ional„ ∫i s„ a∫tep˛i cu ner„bdare urm„toarea edi˛ie.

V„ mul˛umesc.

îSiguran˛a alimentelor Ón perspectiva integr„rii europene“

Siguran˛a alimentelor Óncepe cu s„n„tatea plantelor ∫i s„n„tatea animalelor.

Obiectivul major al Agen˛iei Veterinare ∫i pentru Siguran˛a Alimentelor Ón momentul actual este reprezentat de modernizarea strategiilor de ap„rare a s„n„t„˛ii animalelor ∫i asigurarea calit„˛ii produselor alimentare.

Riscul alimentar pentru om, conform evalu„rii exper˛ilor U.E., este determinat Ón propor˛ie de 90% de alimentele de origine animal„, economia de pia˛„ postindustrial„ confrunt‚ndu-se cu crize majore, Ón ultimele dou„ decenii, fiecare dintre ele antren‚nd pierderi de peste 1 miliard de euro.

Experien˛a comunitar„ a demonstrat c„ economia de pia˛„ postindustrial„ a condus la produc˛ii animaliere la nivelul ∫i peste nivelul necesar popula˛iilor umane din ˛„rile respective ∫i a creat disponibilit„˛i mari pentru export.

Experien˛a comunitar„ referitoare la acest aspect a impus crearea ∫i dezvoltarea unei autorit„˛i (Autoritatea European„ pentru Siguran˛a Alimentelor) pentru: evaluarea riscului alimentar, gestiunea (managementul) riscului alimentar, comunicarea riscului alimentar.

Gestiunea riscului alimentar are cele mai mari ∫anse s„ fie realizat„ sub coordonarea serviciilor veterinare, conform principiului îde la furc„ la furculi˛„“.

Toate aceste considerente au determinat Guvernul Rom‚niei s„ adopte strategia Comunit„˛ii Europene Ón domeniul siguran˛ei alimentare. Astfel a luat na∫tere Agen˛ia Veterinar„ ∫i pentru Siguran˛a Alimentelor, Ónfiin˛at„ prin Ordonan˛a de Guvern nr. 42/2004, institu˛ie public„ cu personalitate juridic„, organ de specialitate al administra˛iei publice centrale autorizate a statului Ón domeniul veterinar ∫i al siguran˛ei alimentelor.

C‚nd ne referim la siguran˛a alimentelor, avem Ón vedere ∫i elemente de mediu (sol, ap„, aer), plante furajere, toxice ∫i medicinale, furajele combinate, aditivi furajeri, medicamentele de uz veterinar ∫i pesticidele.

Strategia A.V.S.A. porne∫te de la principiul conform c„ruia supravegherea s„n„t„˛ii animalelor, a salubrit„˛ii produselor de origine animal„ ∫i a calit„˛ii acestor alimente constituie o garan˛ie a siguran˛ei Óntregului lan˛ alimentar.

Guvernul Rom‚niei s-a implicat prin ministerul de specialitate Ón realizarea acquis-ului comunitar privind siguran˛a alimentelor, motiv pentru care merit„ toate felicit„rile.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œn interven˛ia mea de ast„zi vreau s„ m„ refer la dou„ evenimente importante pentru istoria ∫i cultura rom‚neasc„, pe care le comemor„m s„pt„m‚na aceasta.

Œn primul r‚nd a∫ dori s„ aduc Ón aten˛ia dumneavoastr„ un eveniment istoric ce a marcat evolu˛ia Rom‚niei moderne. Pe data de 4 iunie 1920 s-a Óncheiat la Trianon Tratatul de pace dintre Puterile Aliate ∫i Ungaria. Acest tratat a Ónsemnat recunoa∫terea pe plan interna˛ional a Unirii Transilvaniei, Banatului, Cri∫anei si Maramure∫ului cu Rom‚nia, Ómplinindu-se astfel un ideal na˛ional la care au visat genera˛ii Óntregi de rom‚ni.

Tratatul de la Trianon nu a f„cut dec‚t s„ respecte voin˛a unei na˛iuni suverane ∫i independente care a hot„r‚t la 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, ca to˛i cei care vorbesc ∫i simt rom‚ne∫te s„ fie uni˛i sub acela∫i drapel, simbol al Rom‚niei Mari.

Œn al doilea r‚nd, Ón partea a doua a interven˛iei mele de ast„zi, a∫ dori s„ aduc un omagiu celui care a fost Gheorghe Laz„r, Óntemeietorul Ónv„˛„m‚ntului modern rom‚nesc. Gheorghe Laz„r s-a n„scut la data de 5 iunie 1779 la Avrig, Ón jude˛ul Sibiu. Comemor„m anul acesta 225 de ani de la na∫terea celui care ∫i-a dedicat Óntreaga via˛„ ∫i activitate Óntemeierii ∫i dezvolt„rii Ónv„˛„m‚ntului na˛ional.

Programul de studii propus de Gheorghe Laz„r se desf„∫ura Ón patru trepte, ultima, cea superioar„, incluz‚nd dreptul ∫i filozofia. A desf„∫urat un program de Ónv„˛„m‚nt realist ∫i a asigurat elevilor o preg„tire multilateral„, pun‚nd astfel bazele viitorului corp profesoral de excep˛ie. Prin programul s„u ∫colar a impus Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc un caracter laic, prioritate av‚nd discipline ca limba rom‚n„, istoria na˛ional„ ∫i, ca element de noutate absolut„, matematica.

Prin tot ceea ce a f„cut pentru ∫coala rom‚neasc„ ∫i pentru Óndeplinirea idealurilor na˛ionale, Gheorghe Laz„r va r„m‚ne pentru eternitate Ón memoria noastr„ ca vizionar, om de cultura ∫i patriot.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/9.VI.2004

îCandidatul P.N.L., Viorel Miron, la func˛ia de primar al ora∫ului Com„ne∫ti, jude˛ul Bac„u, este disperat.“

Candidatul P.N.L. la func˛ia de primar al ora∫ului Com„ne∫ti, jude˛ul Bac„u, Viorel Miron, disperat c„ pierde teren Ón fa˛a contracandidatului s„u P.S.D., Dorinel Miron, distribuie la Ónt‚lnirile cu electoratul din cartiere ∫i centrul ora∫ului, la sediul P.N.L. ∫i la magazinele proprii numere ale cotidienelor îGazeta de Bac„u“ ∫i îZiarul de Bac„u“, Ón care este calomniat la comand„ politic„ actualul primar al ora∫ului, Dorinel Miron. Œn ultimul num„r al îGazetei de Bac„u“ apare ∫i aberanta acuza˛ie adus„ Organiza˛iei P.S.D. Com„ne∫ti c„ ar fi desemnat drept candidat la func˛ia de primar pe actualul primar, care are dosar penal. Domnul Viorel Miron trebuia s„ Ónve˛e Ón cei patru ani c‚t a fost consilier local c„ principala sa obliga˛ie era de a cunoa∫te ∫i respecta legile ˛„rii. Putea fi acceptat„ candidatura domnului Dorinel Miron dac„ ar fi avut dosar penal? De ce nu a contestat Ón termenul legal conducerea P.N.L. din localitate aceasta candidatur„? Ce vor s„ insinueze acum?

Domnul Viorel Miron a cam absentat la lucr„rile din cadrul ∫edin˛elor Consiliului local, iar atunci c‚nd a venit a fost tot timpul îGic„ Contra“ Ón problemele care priveau obiectivele ora∫ului propuse spre rezolvare. A∫adar nu e de mirare c„ nu cunoa∫te legile sau, dac„ le cunoa∫te, nu le respect„. La toate Ónt‚lnirile cu electoratul, Ón loc s„ prezinte participan˛ilor ce a f„cut ∫i ce are de g‚nd s„ fac„ pentru binele ora∫ului, l-a calomniat Ón permanen˛„ pe contracandidatul s„u Dorinel Miron.

Chipul domnului Viorel Miron a ap„rut pe postere mari ∫i prin gr„dinile oamenilor, ace∫tia bucur‚ndu-se c„ dup„ trecerea campaniei electorale le va r„m‚ne suportul din ˛eav„. A cheltuit o groaza de bani pentru afi∫e si bannere, a dat Ón st‚nga ∫i Ón dreapta bani pentru excursii ∫i banchetele multor clase de la ∫colile generale ∫i de la Colegiul îDimitrie Ghica“ din Com„ne∫ti, a dat alimente ∫i alte bunuri pensionarilor ∫i altor categorii defavorizate, contrar legii, lans‚nd cu aceast„ ocazie ∫i sloganul îV-am dat ∫i v„ mai dau“.

De unde at‚˛ia bani, domnule Viorel Miron? Banii sunt ai oamenilor din Com„ne∫ti ∫i din localit„˛ile Ónvecinate care cump„r„ de la magazinele sale.

A ap„rut Ón toate locurile de afi∫aj f„r„ consilieri. Probabil dore∫te s„ conduc„ ora∫ul de unul singur. Campania electoral„ pentru alegerile locale din 6 iunie s-a declan∫at Ón ziua de duminic„ 9 mai, iar dumnealui a umplut ora∫ul ∫i cartierele sale cu afi∫e cu chipul s„u Ónc„ din ziua de s‚mb„t„, 8 mai, diminea˛a.

P.N.L.-ul ∫i P.D.-ul au condus ˛ara al„turi de P.N.fi.C.D., duc‚nd-o Ónapoi cu peste 100 de ani. Acum doresc s„ preia din nou puterea Ón tandemul P.N.L.-P.D., pentru a ne mai chinui Ónc„ 4 ani.

Declara˛ie politic„ cu subiectul îAtmosfera politic„ preferat„ de opozi˛ie“

Stadiul de preg„tire a ˛„rii noastre pentru integrarea Ón Uniunea European„ Ón anul 2007, apreciat ∫i recunoscut drept corespunz„tor angajamentelor asumate de guvernarea P.S.D., ar trebui s„ imprime ∫i opozi˛iei o minim„ obliga˛ie de Ónsu∫ire a unui comportament electoral civilizat, de ˛inut„, onest ∫i constructiv.

Ceea ce Ónseamn„ normalitate nu este Óns„ ∫i atmosfera Ón care opozi˛ia g„se∫te de cuviin˛„ s„-∫i desf„∫oare campania electoral„. Mai mult, campania sa electoral„ este orientat„ Ón principal pe atacarea tuturor activit„˛ilor obi∫nuite ale autorit„˛ilor statului, Óntr-o Óncercare penibil„ de a demonstra c„ Óndeplinirea atribu˛iilor ∫i preocuparea fa˛„ de problemele cet„˛enilor reprezint„ o participare la campania P.S.D.

Orice participare a pre∫edintelui ˛„rii, domnul Ion Iliescu, la evenimente majore interne sau interna˛ionale, care aduce Ón fapt o contribu˛ie la cre∫terea prestigiului ˛„rii, este interpretat„ de opozi˛ie ca o implicare electoral„.

Rezolvarea curent„ a problemelor guvern„rii, ac˛iunile privind integrarea Ón U.E., implicarea Ón Óndeplinirea programului de guvernare a primului-ministru, domnul Adrian N„stase, Ónso˛it„ de transparen˛a democratic„ necesar„, este Ón acela∫i mod eronat prezentat„ de opozi˛ie.

Activit„˛ile obi∫nuite de organizare ∫i conducere Ón P.S.D., mobilizarea Ón fa˛a evenimentelor importante este imperturbabil clasat„ ca activitate electoral„.

Œn acela∫i timp, propagarea ideilor opozi˛iei privind frauda electoral„, premeditarea acesteia, r„sp‚ndirea unor false informa˛ii privind corectitudinea organiz„rii procedurilor de vot constituie îarmele oneste“ cu care partidele aflate Ón opozi˛ie Ón˛eleg s„ participe la un important scrutin.

De fapt, opozi˛ia nu face dec‚t s„ demonstreze c„ Ói este team„ de ceea ce ∫tie c„ a practicat Ón alegeri, arat„ c„ Ói este fric„ ∫i de umbra ei, lucru explicabil lu‚nd Ón considerare asem„narea dintre umbr„ ∫i subiectul opac care o genereaz„.

Œn acest fel, partidele din opozi˛ie desconsider„ f„˛i∫ marea mas„ a electoratului, care judec„ cu luciditate ∫i corectitudine ∫i f„r„ îexplica˛iile politice“ ale opozi˛iei. V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn declara˛ia mea politic„ de ast„zi m„ voi referi la campania electoral„ care se afl„ Ón plin„ desf„∫urare. Mar˛i, 25 mai, pre∫edintele P.R.M., domnul senator Corneliu Vadim Tudor, a efectuat o vizit„ Ón jude˛ul Olt ∫i a avut o Ónt‚lnire cu cet„˛enii la Casa de cultur„ a sindicatelor din ora∫ul Slatina. Sala de 1.800 de locuri a fost plin„ de oameni, foarte mul˛i fiind obliga˛i de lipsa de spa˛iu s„ r„m‚n„ pe platoul din fa˛a cl„dirii. Discursul domnului senator Corneliu Vadim Tudor a electrizat sala, care a r„spuns cu foarte mult„ simpatie ∫i iubire, scand‚nd minute Ón ∫ir îVadim, te iubim!“, îVadim— Pre∫edinte!“, îSus Patria, jos mafia!“.

A fost o manifestare de bucurie spontan„, plin„ de speran˛a c„ la viitoarele alegeri senatorul Corneliu Vadim Tudor va deveni pre∫edintele Rom‚niei, Ón ziua Ón care va Ómplini 55 de ani, iar Partidul Rom‚nia Mare va fi partidul care va guverna Rom‚nia dup„ anul 2004. Pentru foarte mul˛i din locuitorii jude˛ului Olt P.R.M. reprezint„ speran˛a c„ o vor duce mai bine, c„ Ó∫i vor putea cre∫te ∫i educa copiii ∫i vor sc„pa de caracati˛a mafiei. Vizita Ón jude˛ul Olt a pre∫edintelui P.R.M., domnul senator Corneliu Vadim Tudor, a fost ∫i o Óntoarcere la originile oltene ale Domniei sale, bunicii din partea tat„lui fiind din localitatea Cherle∫ti, unde a depus o coroan„ de flori cu tricolor la morm‚ntul lor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/9.VI.2004 Nici unul dintre ceilal˛i pre∫edin˛i de partide care au vizitat jude˛ul Olt nu s-au bucurat de astfel de dovezi de simpatie ∫i iubire. Ba, dimpotriv„. Pentru unele vizite oamenii au fost sco∫i obligatoriu la manifesta˛ii ∫i ˛inu˛i ore Ón ∫ir Ón soare, s„-l a∫tepte pe îconduc„torul iubit“, de c„tre un grup restr‚ns de potenta˛i care urm„resc doar conservarea puterii lor. Oamenii Óns„, cei mul˛i, dar nu ∫i pro∫ti, Ói simt pe cei sinceri ∫i pe cei devota˛i binelui poporului. Dac„ Óntreaga clas„ politic„ dore∫te integrarea Rom‚niei Ón U.E., de care unii, at‚t de la putere, c‚t ∫i din opozi˛ia autointitulat„ îdemocratic„“ fac at‚ta parad„, vor trebui s„ accepte ∫i democratizarea alegerilor din Rom‚nia. Vor trebui s„ accepte c„ cet„˛eanul este suveranul votului s„u.

Simpatia ∫i iubirea sincer„ cu care a fost Ónconjurat pre∫edintele P.R.M., domnul senator Corneliu Vadim Tudor, Ón vizita sa la Slatina arat„ clar spre cine merg voturile oltenilor, voturi care vor trebui s„ se reg„seasc„ ∫i Ón rezultatele finale ale alegerilor din iunie ∫i noiembrie 2004, dac„ alegerile nu vor fi fraudate.

## Declara˛ie politic„

Dezbaterea electoral„ de vineri sear„ a dezv„luit un nou candidat la Prim„ria Capitalei: cel al P.N.L. Buim„cit parc„ de alian˛e, partide, candidaturi pe liste separate sau comune, Traian B„sescu a p„rut a fi, mai degrab„, reprezentantul partidului aliat dec‚t cel al propriei forma˛iuni politice. Lipsit de chiar sus˛inerea membrilor P.D., B„sescu s-a erijat, vr‚nd, nevr‚nd, Óntr-un adev„rat candidat P.N.L., mai agitat, mai dezorientat ∫i, Ón special, mai discreditat ca niciodat„.

De∫i a Óncercat cu disperare s„ conving„ electoratul c„ este candidatul alian˛ei, B„sescu a e∫uat lamentabil Ón discursul s„u, pres„rat cu veritabile amnezii ∫i glume care s„ compenseze lacunele din presta˛ia sa. Ne g‚ndim c„ la amalgamul de candida˛i ∫i de liste ale P.D., P.N.L. sau ale alian˛ei, Ón Óntregul ei, e dificil s„ re˛ii numele candidatului la Prim„ria Aradului. Doar o panic„ nem„surat„ ar explica Óns„ modul penibil Ón care îna∫ul“ a Óncercat Ón zadar s„-∫i aminteasc„ numele îfinului“... Dar, cine ∫tie, or fi mai mul˛i fini candida˛i la diferite func˛ii Ón administra˛ia local„, pe care noi nu-i cunoa∫tem...

Distratul B„sescu a transformat astfel o dezbatere electoral„ care s-a dorit serioas„ Ón ceea ce el Ónsu∫i reprezint„ pe scena politic„: o surs„ inoportun„ de umor negru. Din fericire, electoratul ∫tie c„ nu de acest lucru are nevoie politica rom‚neasc„ ori Prim„ria Bucure∫tiului. De aceasta ∫i-au dat seama p‚n„ ∫i pu˛inii sus˛in„tori pe care Traian B„sescu Ói mai avea ∫i care Ó∫i vor reorienta votul c„tre candida˛i mai serio∫i.

Œn aceast„ situa˛ie, m„ Óntreb dac„ p‚n„ la votul din 6 iunie nu cumva se vor r„zg‚ndi chiar ∫i noii s„i îsimpatizan˛i“, membrii P.N.L. din Bucure∫ti...

Œn aceast„ etap„ final„ a campaniei electorale, opozan˛ii no∫tri politici renun˛„ la orice aparen˛„ de demnitate ∫i etic„ elementar„, radicaliz‚nd discursul politic ∫i mutil‚nd f„r„ jen„ realit„˛ile. Reprezentativ pentru ce afirm, dar deloc academic, a∫a cum pretinde, candidatul liberal la Prim„ria Re∫i˛a cheam„ electoratul: îS„ d„m cu P.S.D.-ul de p„m‚nt!“. Argumentul de baz„ al zbaterilor sale: s„ plece P.S.D., ca s„ aib„ el loc!

Opozi˛ia uit„ sau ignor„ faptul c„ judec„˛ile severe ∫i injuste, ca ∫i agresivitatea lipsit„ de ra˛iuni pot st‚rni ∫i Óndep„rta, Ón loc s„ atrag„ aderen˛i. Cu c‚t tun„ mai tare, cu at‚t plou„ mai pu˛in!

Œn loc s„ aduc„ seninul, a∫a cum demagogic declar„, ei tulbur„ sentimentele noastre, ca un medic care-∫i otr„ve∫te pacien˛ii. Presta˛ia lor electoral„ dezv„luie clar nu dorin˛a de a promova dezbateri constructive de idei ∫i solu˛ii pentru viitor, ci o veritabil„ ur„, Ómpins„ p‚n„ la paroxism, Ómpotriva P.S.D.

Lua˛i de av‚nt, opozan˛ii no∫tri — mai Ónsemna˛i sau care se pretind redutabili — bat toaca Ón ne∫tire, aliment‚nd copios electoratul cu suspiciuni bolnave, Ón care expresii ca îdezastrul economiei jude˛ului“, îpolitica falimentar„ a actualei guvern„ri P.S.D.“, îcolapsul“ etc., etc. sunt v‚nturate cu senin„ incon∫tien˛„ ∫i lips„ de respect pentru adev„r, dar ∫i pentru cei pe care Óncearc„ s„-i manipuleze.

Opunem acestei nedemne ∫i dezonorante proceduri o recent„ ∫i succint„ ∫tire, difuzat„ Ón mass-media de c„tre Direc˛ia jude˛ean„ de statistic„, cifre ∫i date care, dincolo de concizia lor specific„, dezv„luie realit„˛i generatoare de optimism ∫i Óncredere, confirm‚nd eficien˛a politicii noastre de redresare a economiei, de diversificare ∫i dezvoltare a acesteia, cu toate efectele ce decurg de aici.

Œn trimestrul I al acestui an, produc˛ia industrial„ a jude˛ului Cara∫-Severin este cu 14,4% mai mare ca Ón trimestrul I al anului trecut. ™i nu confec˛iile Ón lohn au dus greul, ca Ón anii trecu˛i. Acestea ∫i-au men˛inut, practic, nivelul produc˛iei. Œn schimb, siderurgia ∫i industria prelucr„toare au cunoscut cre∫teri deosebite. Anul trecut, Combinatul Siderurgic re∫i˛ean producea Ón primele trei luni abia 13 mii de tone o˛el. Œn acest an, Ón aceea∫i perioad„, aici s-au produs 35 mii tone de o˛el brut, de aproape 3 ori mai mult!

Au crescut spectaculos produc˛ia de cherestea ∫i cea de mobilier, valorific‚ndu-se mai bine Ónsemnata baz„ de materii prime ∫i for˛a de munc„. Doar produc˛ia de mobil„ a crescut, Ón perioada men˛ionat„, cu 12 miliarde lei, fa˛„ de trimestrul I/2003. Œntreaga produc˛ie a jude˛ului este mai mare cu 20% fa˛„ de trimestrul I al anului trecut, iar Ón luna aprilie cre∫terile prognozate de Direc˛ia de statistic„ sunt sensibil mai mari.

Unde este îadev„rul“ at‚t de tr‚mbi˛at ∫i confiscat parc„ de opozi˛ie? Minciuni sfruntate, Ón loc de informa˛ie corect„, aceasta vi se ofer„! Avem o ∫ans„ pentru a continua Ómpreun„ ceea ce at‚t de Óncurajator pentru to˛i am Ónceput.

Œntre vorbe otr„vite ∫i fapte, Óntre meschina dorin˛„ de revan∫„ ∫i generoasa ofert„ a P.S.D., s„ chibzuiasc„ ∫i s„ hot„rasc„ aleg„torii a∫a cum le dicteaz„ con∫tiin˛a ∫i interesul general!

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,

Tema interven˛iei mele de ast„zi se refer„ la: îPromovarea maturit„˛ii politice Ón activitatea parlamentar„, Ón locul unor manifest„ri de superficialitate ∫i de parad„ ieftin„“.

Ne afl„m la finele campaniei electorale pentru alegerile locale din acest an ∫i ne apropiem de Óncheierea penultimei sesiuni a actualei legislaturi.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/9.VI.2004 Œn ciuda tuturor cerin˛elor reclamate de campania electoral„, activitatea parlamentar„ nu s-a Óntrerupt ∫i nu trebuie s„ se Óntrerup„. Camera Deputa˛ilor are datoria s„ rezolve probleme importante, cum sunt ∫i cele prioritare legate de adoptarea pachetului de legi care condi˛ioneaz„ Óncheierea negocierilor privind aderarea la Uniunea European„.

Cu toate acestea, realitatea scoate Ón eviden˛„ c„ unii reprezentan˛i ai opozi˛iei caut„ nod Ón papur„ pentru am‚narea dezbaterii unor importante proiecte de legi.

Astfel, de∫i Comitetul ordinii de zi ∫i Biroul permanent al Camerei Deputa˛ilor au analizat ∫i s-au pus de acord cu dezbaterea Ón plen a proiectului Legii Consiliului Superior al Magistraturii, domnul deputat Eugen Nicol„escu a cerut am‚narea acesteia, Ón numele Grupului parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal, pe motiv c„ nu s-a respectat termenul regulamentar pentru studierea textului.

Plenul Camerei Deputa˛ilor nu fost de acord cu aceast„ solicitare, prin care se revenea la cele convenite anterior, inclusiv cu reprezentan˛ii P.N.L. Ca urmare, cei c‚˛iva deputa˛i liberali prezen˛i au p„r„sit sala de ∫edin˛e.

F„r„ Óndoial„, nu este un secret pentru nimeni c„ adoptarea acestui proiect de lege reprezint„ o prioritate pentru Óndeplinirea cerin˛elor Uniunii Europene Ón domeniul justi˛iei.

Este pe deplin justificat, cred, s„ punem Óntrebarea: cui folose∫te punerea de be˛e Ón roate din partea deputa˛ilor liberali pentru Ónt‚rzierea dezbaterii acestui proiect de lege? Rom‚niei, Ón nici un caz!

Ac˛ion‚nd Óntr-o direc˛ie similar„, Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“ a pornit o campanie pentru str‚ngerea, de semn„turi pentru suspendarea Pre∫edintelui Ion Iliescu, deoarece, dup„ p„rerea acesteia, vizitele pe care le-a f„cut ∫eful statului Ón teritoriu nu respect„ principiul impar˛ialit„˛ii.

Œnc„ o dat„ se dovede∫te c„ ace∫ti reprezentan˛i ai opozi˛iei dau prioritate unor probleme superficiale, Ón scopul distragerii aten˛iei electoratului, Ón loc s„ pun„ um„rul la dezbaterea ∫i urgentarea adopt„rii unor legi importante, Ón m„sur„ s„ sus˛in„ interesele na˛ionale ale Rom‚niei.

Astfel de ini˛iative sunt de natur„ s„ deterioreze climatul politic din ˛ara noastr„ ∫i s„ conduc„ la discreditarea eforturilor care se depun pentru consolidarea unei democra˛ii reale Ón ˛ara noastr„. Ele demonstreaz„, Ón ultim„ instan˛„, un anumit infantilism ∫i lips„ de maturitate politic„ din partea unor partide cu preten˛ie de tradi˛ie ∫i puritate ideologic„, dar ∫i o lips„ de idei, combinat„ cu o team„ legat„ de Ónfr‚ngerea lor de c„tre electorat Ón alegerile care se apropie.

Am evocat aceste exemple de abord„ri ∫i atitudini politice negative din partea parlamentarilor unor partide Ón speran˛a c„ Ón acest al doisprezecelea ceas, Ónainte de aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ ∫i Ónaintea alegerilor parlamentare, for˛ele politice din Rom‚nia le vor combate ∫i Ó∫i vor concentra eforturile, cu prioritate, Ón direc˛ia solu˛ion„rii problemelor care reprezint„ interesul na˛ional al ˛„rii noastre.

Ar fi acestea ∫i o dovad„ de maturitate politic„, Ón locul unor manifest„ri de superficialitate ∫i de parad„ ieftin„.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Ultimul barometru de opinie public„, realizat de îGallup Organization“ Rom‚nia ∫i îMetro Media Transilvania“, arat„ c„ o treime din popula˛ia ˛„rii nu are venituri nici m„car pentru strictul necesar, 41% din cei chestiona˛i consider„ c„ veniturile de care dispun le sunt suficiente pentru a acoperi doar nevoile de baz„. Doar un procent reu∫e∫te s„ aib„ tot ce Ói trebuie f„r„ s„ se restr‚ng„ de la ceva.

Aceast„ configura˛ie s-a men˛inut oarecum de-a lungul ultimilor ∫ase ani, cresc‚nd Óns„ procentul celor care nu-∫i pot asigura din veniturile gospod„riei nici strictul necesar.

5% sunt destul de mul˛umi˛i de bunurile pe care le au Ón dotare, 56% au acest grad de mul˛umire, cu ∫ase procente mai pu˛in dec‚t anul trecut. Potrivit aprecierilor publicului, pentru a tr„i decent, o familie de patru persoane ar avea nevoie Ón medie de 18 milioane lei Ón mediul urban, adic„ 100 de euro fiecare, ∫i de 11 milioane Ón mediul rural.

Tot pentru patru persoane, pentru un nivel de subzisten˛„, ar fi nevoie de 6,3, respectiv 3,6 milioane lei.

C‚nd este vorba de suma total„ de bani ob˛inut„ de c„tre to˛i membrii gospod„riei Ón luna aprilie 2004, Óntr-o familie cu patru persoane, c‚∫tigul a fost de 9,5 milioane, cu aproape jum„tate mai pu˛in dec‚t le-ar fi fost necesar pentru a se descurca Ón mod rezonabil.

Studiul mai arat„ c„, Ón ultimul an, Óntr-un sfert din familii s-a mic∫orat cel pu˛in venitul cuiva din gospod„rie.

Rom‚nia ocup„ locul al 19-lea Ón ceea ce prive∫te salariul minim pe economie, cu 66,6 euro, Óntr-un clasament european Óntocmit de Uniunea Angajatorilor din Europa (U.A.E.) luna aceasta, valoarea c‚∫tigului minim din aceast„ ˛ar„ reprezent‚nd 73% din venitul mediu pe economie.

Ungaria are un salariu minim de 206,6 euro, de∫i acesta este mai mic dec‚t jum„tatea celui minim din Slovenia, care este de 447 euro.

Dup„ Ungaria urmeaz„ Ón ordine Cehia — 365 euro, Polonia — 230 euro, Slovacia — 200 euro. Pe ultimele dou„ locuri ale clasamentului se afl„ Ucraina, cu un salariu minim pe economie de 29,7 euro, ∫i Rusia, cu 12,4 euro.

Pu˛inii bani pe care Ói c‚∫tig„ rom‚nii Ón ziua de azi abia dac„ le ajung s„ tr„iasc„ de la o zi la alta. Nu-∫i mai pot permite o mobil„ nou„ Ón cas„ ori o vacan˛„ la mare sau la munte. Nu-∫i permit nici o hain„ nou„ sau o pereche de ghete.

Totul se mo∫tene∫te, nimic nu se pierde!

î1 Iunie — Ziua Copilului. Copiii, viitorul omenirii“

Viitorul omenirii depinde de modul cum este preg„tit„ t‚n„ra genera˛ie, Ónc„ din copil„rie, pentru via˛a social„ de mai t‚rziu. De aici decurge implicit viitorul fiec„rei na˛iuni sau fiec„rui popor, care trebuie s„ pun„ mai presus de orice realizarea aspira˛iilor colective ∫i individuale la o via˛„ demn„, bazat„ pe respect ∫i, Ón acela∫i timp, protejat„.

f n‚nd seama de caracteristicile acestor genera˛ii ∫i de importan˛a deosebit„ a acestei probleme fundamentale pentru realizarea deplin„ a drepturilor omului, comunitatea interna˛ional„ s-a preocupat de crearea cadrului juridic ∫i institu˛ional Ón domeniul protec˛iei copilului.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/9.VI.2004 Œnc„ de la Ónceputurile ei, O.N.U., fondat„ dup„ Al Doilea R„zboi Mondial, ∫i-a Ónscris Ón Carta Na˛iunilor Unite drepturile fundamentale ale omului, care au pus bazele ulterioare ale îDeclara˛iei drepturilor copilului“, adoptat„ Ón 1959.

O.N.U., preocupat„ de asigurarea drepturilor ∫i bun„st„rii copiilor lumii, a creat cel mai cunoscut organism al s„u Ón acest domeniu, ∫i anume UNICEF.

Prin programul s„u, acest organism lucreaz„ pentru drepturile copiilor defavoriza˛i din ˛„rile Ón curs de dezvoltare de a avea o protec˛ie social„ complet„ ∫i asigurarea educa˛iei necesare dezvolt„rii armonioase a personalit„˛ii umane ∫i cu finalitate na˛ional„.

Cadrul de lucru al UNICEF este asigurat de îDeclara˛ia drepturilor copilului“, desprins„ din îDeclara˛ia universal„ a drepturilor omului“.

Premisa de baz„ a declara˛iei este c„ îOmenirea datoreaz„ copiilor tot ceea ce este mai bun“. P„rin˛ii, persoanele particulare, organiza˛iile voluntare, autorit„˛ile locale ∫i guvernele sunt chemate îs„ recunoasc„ drepturile ∫i libert„˛ile enun˛ate ∫i s„ lupte pentru respectarea lor“. Declara˛ia afirm„, de asemenea, c„ trebuie asigurat„ copiilor o protec˛ie special„, posibilit„˛i ∫i Ónlesniri care s„-i ajute s„ creasc„ Óntr-un mediu s„n„tos ∫i normal, Ón condi˛ii de demnitate ∫i libertate.

Adunarea General„ a proclamat anul 1979 ca An Interna˛ional al Copilului, pentru a Óncuraja toate ˛„rile s„-∫i revad„ programele pentru promovarea bun„st„rii copiilor.

Rom‚nia, ca ˛ar„ devenit„ liber„, democratic„, Ón urma Revolu˛iei din 1989, a ratificat Conven˛ia cu privire la drepturile copiilor la 25 decembrie 1990.

De asemenea, ˛ara noastr„ a acordat ∫i acord„ permanent aten˛ie deosebit„ ∫i transpune, Ón acest domeniu, politica de protec˛ie social„ a copilului, conform liniei generale de constituire a Comitetelor Na˛ionale UNICEF, care are filiale Ón aproape toate jude˛ele ˛„rii. Programele acestora con˛in at‚t ac˛iuni cu caracter umanitar, c‚t ∫i ac˛iuni dedicate form„rii ∫i dezvolt„rii personalit„˛ii copiilor rom‚ni, afirm„rii ∫i respect„rii drepturilor copiilor.

UNICEF a lucrat ∫i continu„ s„ lucreze cu organiza˛ii nonguvernamentale care aduc sprijin Ón desf„∫urarea activit„˛ilor Ón favoarea copiilor. Astfel, se colecteaz„ fondurile necesare realiz„rii programelor educative.

Œn multe cazuri, guvernele se implic„ Ón aceste activit„˛i Óncredin˛‚nd unor organiza˛ii neguvernamentale executarea unor p„r˛i ale programelor la care coopereaz„ cu UNICEF Interna˛ional sau cu alte organisme ale O.N.U. (exemplu UNESCO, O.M.S, F.A.O. etc.).

Aportul UNICEF este deosebit, Ón special Ón ˛„rile s„race sau Ón curs de dezvoltare, unde copiii au o situa˛ie precar„ ∫i nu se realizeaz„ protec˛ia material„ eficient„ a copiilor, fiind bine venit sprijinul organismelor interna˛ionale.

Œn ˛ara noastr„, Ón ultimii ani, Ón domeniul protec˛iei copiilor, at‚t cu sprijinul UNICEF, dar ∫i cu o activitate sus˛inut„ de guvern ∫i organiza˛ii nonguvernamentale, s-au ob˛inut realiz„ri semnificative. Permanent se urm„re∫te soarta copiilor defavoriza˛i afla˛i Ón plasamente familiale sau Ón forme institu˛ionalizate.

Dar se cuvine s„ amintim cu ocazia Zilei Interna˛ionale a Copilului c„ to˛i copiii ˛„rii sunt Ón aten˛ia societ„˛ii rom‚ne∫ti, care prive∫te cu speran˛„ spre viitorul s„u, prin ei.

Nimic nu este mai important ca problema form„rii lor pentru via˛„, printr-o educa˛ie complet„, care s„ asigure fiec„rui copil egalitatea ∫anselor Óntr-o societate democratic„ rom‚neasc„.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Œn intervalul de timp care Ómi este alocat, vreau s„ aduc un omagiu celui care a fost Avram Iancu, conduc„torul Revolu˛iei Rom‚ne de la 1848 ∫i al armatei populare din Transilvania. Comemor„m luna aceasta 180 de ani de la na∫terea îCr„i∫orului mun˛ilor“, lider de necontestat al istoriei rom‚nilor.

N„scut la Vidra de Sus Ón luna iunie a anului 1824, Avram Iancu s-a f„cut remarcat cu ocazia celei de-a treia adun„ri a rom‚nilor de la Blaj, unde a avut o contribu˛ie decisiv„ la adoptarea unui program revolu˛ionar care cuprindea: schimbarea a∫ez„mintelor sociale ∫i politice din Transilvania prin recunoa∫terea na˛iunii rom‚ne ∫i reprezentarea ei propor˛ional„ Ón toate verigile de conducere, respectarea autonomiei Transilvaniei, constituirea unui guvern reprezentativ, respingerea uniunii silite cu Ungaria ∫i acceptarea Constitu˛iei liberale austriece din 25 aprilie 1848.

Œn acela∫i timp, a trecut la formarea armatei revolu˛ionare rom‚ne dup„ modelul roman. Desemnat prefect al Legiunii îAuraria Gemina“, Avram Iancu a reu∫it s„ resping„ atacurile maghiare de pe linia Mure∫ului. De asemenea, Ón zona Mun˛ilor Apuseni, trupele de invazie s-au lovit de rezisten˛a eroic„ a rom‚nilor condu∫i de acela∫i Avram Iancu.

Chiar ∫i dup„ Ónfr‚ngerea Revolu˛iei de la 1848, Avram Iancu a continuat lupta pentru emanciparea na˛ional„ a rom‚nilor. Maltratat ∫i arestat Ón mai multe r‚nduri, Avram Iancu s-a bucurat de iubirea ∫i pre˛uirea mo˛ilor s„i p‚n„ la moarte. S-a stins din via˛„ la 10 septembrie 1872, la Baia de Cri∫, ∫i a fost Ónmorm‚ntat la fiebea, l‚ng„ îGorunul lui Horea“.

Stima˛i colegi, consider c„ cinstirea reprezentan˛ilor de seam„ ai istoriei noastre este o datorie de onoare ce ne revine Ón calitatea pe care o avem, de ale∫i ai neamului rom‚nesc. Ace∫ti eroi ai poporului rom‚n ∫i faptele lor de vitejie trebuie s„ constituie o pild„ vie pentru genera˛iile urm„toare ∫i un izvor de m‚ndrie na˛ional„.

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Unul dintre cele mai vechi obiceiuri de pe glob este fumatul, cu consecin˛e extrem de grave asupra st„rii de s„n„tate a popula˛iei.

Acest prost obicei care se transmite din genera˛ie Ón genera˛ie produce aproximativ 5 milioane de decese anual la nivel global, cifr„ care este apreciat„ de c„tre O.M.S. — Organiza˛ia Mondial„ a S„n„t„˛ii — s„ creasc„ la circa 210 milioane p‚n„ Ón 2030. Num„rul mor˛ilor nu include Óns„ enorma cifr„ a celor care sufer„ de pe urma fumatului, suferin˛„ adresat„ adul˛ilor ∫i copiilor.

Un calcul simplu duce la o concluzie Ónsp„im‚nt„toare, ∫i anume c„, la fiecare opt secunde, o persoan„ de pe glob moare Ón urma consumului de tutun.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/9.VI.2004 Cifre statistice ale O.M.S. avertizeaz„ c„ fumatul produce, la nivel mondial, mai multe decese dec‚t accidentele de circula˛ie, sinuciderile sau consumul de droguri.

Statele membre ale O.M.S. au hot„r‚t ca, Ón fiecare an, Óncep‚nd din anul 1987, la 31 mai s„ se celebreze Ziua Mondial„ Antitutun, cu scopul de a atrage aten˛ia opiniei publice asupra efectelor negative pe care le implic„ consumul de tutun. S„n„tatea este definit„ Ón Constitu˛ia Organiza˛iei Mondiale a S„n„t„˛ii ca o stare fizic„, psihic„ ∫i social„ bun„, ∫i nu prin absen˛a unei boli sau infirmit„˛i.

Impactul extrem de negativ al tutunului acum ∫i Ón viitor este motivul principal pentru o eviden˛„ exact„ a fum„torilor de pe glob. Cunoa∫terea pericolului cauzat de tutun este perceput„ ca una dintre cele mai grave amenin˛„ri Ón s„n„tatea public„ Ón secolul al XXI-lea. Œn acest moment exist„ pe glob peste un miliard de fum„tori. Num„rul cel mai mare se g„se∫te Ón Asia. Propor˛ia femeilor care fumeaz„ este mai mare Ón Europa ∫i America de Nord, comparativ cu alte p„r˛i ale globului. Recentele estim„ri sugereaz„ cre∫terea num„rului de fum„tori Ón ˛„rile Ón curs de dezvoltare, mai ales Ón r‚ndul femeilor ∫i al tinerilor.

O cre∫tere a num„rului de adolescen˛i care fumeaz„ s-a constatat Ón ˛„rile unde, p‚n„ nu de mult, fumatul era considerat ˛inut sub control. A∫a c„, Ón timp ce noi pie˛e de tutun sunt deschise, vechile r„m‚n‚nd ∫i ele deschise, transform„ tutunul Óntr-o amenin˛are global„ permanent„.

Cu ocazia Zilei Mondiale Antitutun, care se s„rb„tore∫te la 31 mai, este momentul s„ ne reamintim c„ ˛ara noastr„ ocup„ un neonorant loc 2 Ón Europa, dup„ Bosnia-Her˛egovina, cu privire la procentul popula˛iei care fumeaz„, ∫i anume 43,5% fa˛„ de 48%.

Potrivit studiului îFumatul ∫i s„n„tatea public„ Ón Rom‚nia“, prelevan˛a fumatului Ón r‚ndul popula˛iei este de 46,4% din b„rba˛i ∫i 24,1% din femei.

Cei mai mul˛i dintre vicia˛i Óncep s„ fumeze de mici, chiar Ónainte de a Ómplini 15 ani.

Cu toate c„ fum„torii Ó∫i pierd s„pt„m‚nal o zi din via˛„, pe parcursul unui an, rom‚nii poseda˛i de acest viciu transform„ Ón fum aproximativ un miliard de dolari. Un singur rom‚n Ómp„timit cheltuie∫te anual pe acest viciu circa 15 milioane de lei.

Impactul economic al tutunului a fost analizat Ón multe ˛„ri Ón ultimii ani. Aceste studii arat„ c„ beneficiile economice pe care le aduce industria tutunului sunt iluzorii. Exist„ foarte multe costuri ce se adaug„ daunelor directe ∫i indirecte cauzate de tutun. ™i a∫ exemplifica r„ul pe care Ól produce cultivarea tutunului mediului.

Œn final a∫ lansa o lozinc„ îSe poate tr„i ∫i f„r„ tutun!“.

V„ mul˛umesc.

## Domnule pre∫edinte,

Œnc„ de la Ónceputul mandatului, Guvernul Rom‚niei condus de primul-ministru Adrian N„stase a demarat o campanie sus˛inut„, de promovare ∫i ap„rare a drepturilor copiilor.

S-a ini˛iat un proces amplu de revizuire a legisla˛iei Ón materie de protec˛ia drepturilor copilului ∫i de Ónfiin˛are a unor organisme de stat cu atribu˛ii Ón domeniu. Prin proiectele de lege aflate Ón dezbaterea Camerei

Deputa˛ilor, sistemul de protec˛ie a drepturilor copilului va fi reconstruit pe baze moderne, cu respectarea moralit„˛ii ∫i a legii. Administra˛ia public„ central„ ∫i local„ va dispune de un sistem imun la corup˛ie ∫i influen˛e mercantile, clar din punct de vedere legislativ ∫i opera˛ional din punct de vedere executiv.

Se Ónregistreaz„ o cre∫tere permanent„ a importan˛ei parteneriatului cu societatea civil„ ∫i sectorul privat, un sprijin interna˛ional consecvent.

Exist„ garan˛ia identific„rii ∫i aplic„rii corespunz„toare a unor solu˛ii viabile Ón materia protec˛iei copilului, cu rezultate pe termen lung, Ón special Ón ceea ce prive∫te asigurarea condi˛iilor necesare pentru o dezvoltare armonioas„, din toate punctele de vedere, a tuturor copiilor Rom‚niei.

Simpla elaborare a noii legisla˛ii n-a rezolvat problemele existente Ón sistem, ea a fost Ónso˛it„ de m„suri strategice destinate unei aplic„ri unitare la nivel de ˛ar„ ∫i de alte categorii de demersuri — programe de educa˛ie, acorduri bilaterale pe diverse problematici. Acestora li se adaug„ formele de protec˛ie social„ pentru familiile cu copii — aloca˛ii de stat, ajutoare financiare sau materiale, burse sociale, concediu de maternitate sau parental gratuit, aloca˛ie de Ónso˛itor, asisten˛i maternali pl„ti˛i, asisten˛a medical„ gratuit„, Ónv„˛„m‚nt obligatoriu gratuit etc.

Guvernul Rom‚niei condus de primul-ministru Adrian N„stase a demonstrat c„ are voin˛a politic„ ∫i poate s„ gestioneze corect ∫i responsabil problematica drepturilor copilului Ón Rom‚nia.

Le doresc tuturor copiilor Rom‚niei s„ creasc„ s„n„to∫i ∫i s„ se bucure de via˛„! V„ mul˛umesc.

## Stima˛i colegi,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Campania electoral„ pentru alegerile locale ilustreaz„ situa˛ia grav„ Ón care se afl„ o mare parte a clasei politice din Rom‚nia. Œn campania electoral„ nu mai exist„ lege care poate opri apetitul pentru func˛ii ∫i putere al unora dintre politicieni. Œn campania electoral„ nu mai exist„ reguli, bune maniere, principii morale. Orice mijloace sunt potrivite pentru ob˛inerea unor privilegii, iar candida˛ii devin repere ale fraudei morale ∫i legale.

Societatea civil„ a luat deja pozi˛ie Ón chestiunea finan˛„rii campaniilor electorale, aten˛ion‚nd asupra faptului c„ legea este Ónc„lcat„ deliberat, cu non∫alan˛„ ∫i cu sentimentul c„ nimeni nu poate pedepsi aceste acte. De∫i avem o lege care stipuleaz„ clar c„ sumele care pot fi cheltuite Ón campanie de un candidat nu pot dep„∫i 42.000 de mii de dolari, exist„ deja politicieni care recunosc public c„ au cheltuit dublul acestei sume Ón numai o s„pt„m‚n„ de campanie. De∫i avem o lege care stipuleaz„ clar c„ sursele de finan˛are se cer aduse la cuno∫tin˛a opiniei publice, nimeni nu se gr„be∫te s„ fac„ asta.

Deloc surprinz„tor, candida˛ii partidului de guvern„m‚nt se bucur„ de cel mai consistent sprijin financiar, beneficiind, de bun„ seam„, de sus˛in„tori dispu∫i s„ pl„teasc„ sume exorbitante pentru alegerea sau realegerea lor. La jum„tatea perioadei de campanie electoral„, domnul Mircea Geoan„ a cheltuit Ón mod oficial 90.000 de dolari, Dan Darabont, 47.000 de dolari, Vasile Mihalache, 44.000 de dolari, Eugen Ple∫ca,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/9.VI.2004 42.000 de dolari. Œn condi˛iile Ón care, repet, limita maxim„ legal„ pentru Óntreaga campanie este de 42.000 de dolari, candida˛ii P.S.D. Bucure∫ti dovedesc un Óngrijor„tor dispre˛ pentru normele legale, iar cet„˛enii sunt agresa˛i cotidian de materialele electorale excesive at‚t prin dimensiuni, c‚t ∫i prin con˛inut.

Partidul Rom‚nia Mare consider„ c„ sumele imense alocate campaniei electorale creeaz„ premisele unui sistem clientelar extrem de nociv. Principiul este elementar: cine pl„te∫te pentru campania electoral„ a unui candidat va benefica de prietenia atent„ a acestuia o dat„ cu alegerea sa Ón func˛ie. Partidul Rom‚nia Mare apreciaz„ c„ dup„ alegeri finan˛atorii anonimi care sprijin„ cu generozitate campaniile electorale ale anumitor candida˛i vor Óncerca s„-∫i recupereze investi˛ia. Œn aceste condi˛ii, traficul de influen˛„ ∫i licita˛iile aranjate se vor perpetua. Clientela primarului c‚∫tig„, cet„˛eanul pierde.

Pe l‚ng„ sfidarea legii, asist„m Ón aceast„ campanie electoral„ la o sfidare a decen˛ei ∫i, implicit, a cet„˛enilor. Str„zile Rom‚niei sunt Ómp‚nzite cu panouri opulente ale candida˛ilor partidului de guvern„m‚nt. Numai producerea unui astfel de panou — dotat cu lumini pe timp de noapte ∫i instalat de veritabili alpini∫ti — necesit„ o sum„ echivalent„ cu pensia a peste 20 de pensionari. Repet: pentru un singur panou! Or, Ón acest moment, Ón Rom‚nia exist„, probabil, zeci de mii de astfel de panouri. C‚˛i oameni puteau fi ajuta˛i cu ace∫ti bani? C‚te medicamente cump„rate? C‚te spitale sau biserici construite? Unii candida˛i beneficiaz„ zilnic de clipuri TV de dou„ sau trei minute. Montarea unui astfel de clip implic„, Ón general, o sum„ echivalent„ cu 50 de salarii medii pe economie. Fiecare minut de publicitate pl„tit„ cost„, la r‚ndul s„u, zeci sau sute de milioane de lei. ™i exemplele pot continua: afi∫e, bannere, scrisori, flutura∫i, toate aceste produse electorale irosesc sume incalculabile. Œn anul 2000, conform unui calcul oficial, au fost cheltuite numai Ón campania electoral„ pentru Bucure∫ti circa zece milioane de dolari. Œn anul 2004, aceast„ sum„ se va dubla. ™i nu r„m‚ne dec‚t s„ ne Óntreb„m: de unde to˛i ace∫ti bani. Mai este Rom‚nia, Ón acest caz, o ˛ar„ s„rac„? Da, este o ˛ar„ cu cet„˛eni s„r„ci˛i de o minoritate a politicilor cu averi fabuloase.

Œn ceea ce-l prive∫te, Partidul Rom‚nia Mare pune la dispozi˛ia opiniei publice ∫i a societ„˛ii civile cifrele exacte ale fondurilor cheltuite Ón campanie. Ele provin, Ón marea lor majoritate, din cotiza˛ii lunare ale membrilor ∫i din suma alocat„ partidelor politice de la bugetul de stat. Noi nu am acceptat sponsoriz„ri pentru a asigura lini∫te unor oameni de afaceri certa˛i cu legea. Fiecare strad„ a Rom‚niei depune m„rturie pentru cinstea noastr„ C‚te panouri ale Partidului Rom‚nia Mare a˛i v„zut? C‚te focuri de artificii sau concerte cu muzic„ oriental„ au oferit candida˛ii no∫tri?

Partidul Rom‚nia Mare crede cu t„rie c„ o campanie electoral„ se face Ón limitele legii, av‚nd la baz„ respectul pentru cet„˛eni. Oamenii din Rom‚nia sunt prea s„raci ∫i prea tri∫ti pentru a mai putea fi am„gi˛i cu afi∫e frumos colorate. Rom‚nii au nevoie de angajamente ferme ∫i de primari incoruptibili.

Av‚nd Ón vedere toate aceste idei, Partidul Rom‚nia Mare cere Cur˛ii de Conturi s„ deschid„ o anchet„ privind fondurile cheltuite Ón campania electoral„. Din p„cate, Óns„, ne temem c„ institu˛ia Cur˛ii de Conturi este deja mult prea contaminat„ de interese politice.

Prin implicarea organelor competente, c‚t ∫i a dumneavoastr„, a cet„˛enilor Rom‚niei, putem aduce un dram de normalitate Ón campania electoral„. L„s‚ndu-ne iluziona˛i de politicieni cu fonduri nelimitate, le vom da acestora ocazia s„ acumuleze, timp de patru ani, noi averi, cu care, Ón anul 2008, Ó∫i vor cump„ra din nou dreptul la putere. Œn acest caz, Uniunea European„ va deveni un vis imposibil de atins.

V„ mul˛umesc.

## **Doamna Pataki Iulia:**

A∫ dori s„ vorbesc ast„zi despre o ini˛iativ„ mai mult dec‚t bine venit„ a Departamentului pentru Rela˛ii Interetnice Ómpreun„ cu Uniunea T„tarilor TurcoMusulmani din Rom‚nia, ∫i anume seminarul organizat Óntre 28—30 mai la Mamaia cu tema î™anse egale pentru femeile minoritare ∫i participarea acestora la via˛a public„“.

Seminarul face parte din noua abordare a situa˛iei comunit„˛ilor minoritare, baz‚ndu-se pe analiza segmen˛ial„ a acestora. Ini˛iativa D.R.I.-lui acoper„ astfel vidul existent — statutul femeii minoritare etnic nu a fost o tem„ de interes p‚n„ acum. Singurul subiect dezvoltat a fost ∫i este situa˛ia femeilor din comunitatea rom„, av‚nd Ón vedere cazul specific, aparte a acestora.

Am avut posibilitatea de a ne cunoa∫te noi, reprezentantele comunit„˛ilor na˛ionale sau etnice. Am constatat c„ avem probleme comune, dar ∫i specifice fiec„rei comunit„˛i. Cel mai important dintre acestea este necesitatea unei analize serioase a statutului femeii minoritare etnic, at‚t Ón contextul situa˛iei existente Ón societatea rom‚neasc„, dar ∫i a situa˛iei aparte a fiec„rei comunit„˛i etnice, care difer„. Avem limbi, culturi, tradi˛ii diferite.

Am constatat Óns„ c„ conservatorismul mentalit„˛ii, stereotipurile privind rolul femeii Ón societate sunt acelea∫i Ón toate comunit„˛ile: tendin˛a de a limita rolul social al femeii. Este adev„rat, men˛inerea tradi˛iilor a ajutat supravie˛uirea multora dintre etniile care convie˛uiesc ast„zi Ón Rom‚nia, dar, Ón drumul nostru c„tre Europa, trebuie s„ ne ajust„m valorile cu cele europene. Putem s„ ne p„str„m identitatea etnic„, ca comunitate, ∫i prin respectarea principiului egalit„˛ii de ∫anse a femeilor ∫i implement„rii acesteia Ón toate domeniile vie˛ii sociale ∫i publice. Putem schimba g‚ndirea mult prea tradi˛ionalist„ a semenilor no∫tri prin educa˛ie — educa˛ia copiilor no∫tri, a noastr„, a femeilor, dar ∫i a b„rba˛ilor no∫tri. Trebuie s„ aplic„m m„suri de discriminare pozitiv„ pentru femei. Trebuie s„ Ónfiin˛„m structuri institu˛ionalizate at‚t la nivelul comunit„˛ilor noastre, c‚t ∫i la nivel na˛ional, necesare implement„rii conceptului egalit„˛ii de gen Ón toate politicile domeniilor de activitate.

Concluzia principal„ a seminarului este c„ promovarea drepturilor femeii ∫i respectarea egalit„˛ii de gen constituie probleme prioritare pentru noi to˛i, femei ∫i b„rba˛i din toate comunit„˛ile minoritare. Declara˛ia noastr„ final„ a statuat voin˛a de a constitui o organiza˛ie a femeilor minoritare, la nivel na˛ional, Ón vederea realiz„rii unei colabor„ri ∫i sprijin reciproc la nivel regional, na˛ional ∫i interna˛ional, urm‚nd ca prin ac˛iuni, programe comune s„ schimb„m mentalitatea noastr„, a tuturor, privind rolul femeii, Ón general, ∫i realizarea unei egalit„˛i de ∫anse reale pentru femeile din toate comunit„˛ile.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/9.VI.2004

## Bun„ ziua, stima˛i colegi.

Da˛i-mi voie s„ Óncepem a doua parte a ∫edin˛ei de ast„zi, anun˛‚ndu-v„ c„, din cei 345 de deputa˛i, ∫i-au Ónregistrat prezen˛a 252, sunt absen˛i 93, 24 particip„ la alte ac˛iuni parlamentare.

Ast„zi urma s„ dezbatem Ónt‚i Legea privind Statutul magistra˛ilor, dar v-a∫ propune s„ lu„m, am‚nat de ieri, proiectul de Lege privind securitatea general„ a produselor, pentru c„ aici am l„sat neadoptat un singur articol: e vorba de art. 9, despre care domnul Bolca∫ spunea c„ nu are ce c„uta Ón acest text.

Dau cuv‚ntul domnului profesor Neagu, pre∫edinte al Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

## Domnule pre∫edinte,

Œntr-adev„r, parcurg‚nd textul acesta din art. 9, pozi˛ia nr. 15 din raport, constat„m c„ exist„ acoperire Ón dispozi˛ia art. 181 ∫i art. 182 Cod penal, dac„ ar fi vorba de s„v‚r∫irea cu inten˛ie, sau, eventual, art. 184, c‚nd este vorba de v„t„marea din culp„. De ce? Pentru c„ acolo legea, cum ∫ti˛i, Ón penal, pornind de la sublinierea general„ c„ fapta, ori nerespectarea.... ∫i altele sunt fapte, p‚n„ la urm„, care ∫i-ar g„si acoperire Ón actuala reglementare din Codul penal.

De aceea, din punctul meu de vedere se poate renun˛a cu u∫urin˛„ la aceast„ dispozi˛ie legal„, incidente fiind dispozi˛iile din Codul penal, pe care mai Ónainte le-am amintit.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Œn aceste condi˛ii

## **Domnul Cristian Diaconescu** _— ministrul justi˛iei_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor,

Proiectul de Lege privind Statutul magistra˛ilor, evident, are un scop extrem de important, ∫i anume: crearea unui corp de magistra˛i de carier„. A∫ vrea s„ v„ spun c„ acest proiect de lege este o parte fundamental„ a procesului de reform„ a justi˛iei, fa˛„ de care Parlamentul este acum angajat at‚t Ón ceea ce prive∫te aceast„ lege, c‚t ∫i Ón ceea ce prive∫te legile legate de Consiliul Superior al Magistraturii ∫i cea privind organizarea judec„toreasc„.

Foarte pe scurt, vreau s„ v„ spun c„ prin proiectul de Lege privind Statutul magistra˛ilor — cum spuneam — avem Ón vedere crearea unui corp de magistra˛i de carier„, alc„tuit din judec„tori ∫i procurori care s„ se bucure de o independen˛„ real„, Ón vederea asigur„rii eficien˛ei actului de justi˛ie ∫i a cre∫terii responsabiliz„rii acestora Ón exercitarea func˛iei.

Este prev„zut„, de asemenea, transparen˛a procedurilor de selec˛ie, promovare, numire Ón func˛iile de conducere, precum ∫i, evident, evaluarea profesional„, ca ∫i, de altfel, cre∫terea rolului Consiliului Superior al Magistraturii, care va avea, Ón limitele acestui proiect de lege, exclusivitate Ón luarea deciziilor privind cariera magistra˛ilor, r„spunderea disciplinar„ a acestora, ap„rarea Ómpotriva actelor care le afecteaz„ independen˛a ∫i impar˛ialitatea.

A∫ vrea aici s„ adaug c„ o mare parte din reglementarea din cadrul acestui text de lege se refer„ la viitorul Institutului Na˛ional al Magistraturii, care, o dat„ asociat prin buget ∫i competen˛e cu Consiliul Superior al Magistraturii, va intra Óntr-un nou nivel de reglementare ∫i Óntr-un nou nivel de competen˛„ Ón ceea ce prive∫te cariera magistra˛ilor.

V„ mul˛umesc.

Domnule profesor Neagu, v„ rog s„ prezenta˛i raportul suplimentar al comisiei.

## Stima˛i colegi,

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a fost sesizat„, spre dezbatere Ón fond, cu proiectul de Lege privind Statutul magistra˛ilor.

Proiectul de lege mai sus men˛ionat a fost adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din 17 decembrie 2003.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Ini˛iativa legislativ„ supus„ dezbaterii are ca obiect de reglementare Statutul magistra˛ilor, ini˛iatorul urm„rind formarea unui grup de magistra˛i de carier„, consolidarea rolului Consiliul Superior al Magistraturii Ón cariera magistra˛ilor, eliminarea atribu˛iilor ministrului justi˛iei Ón numirea ∫i promovarea magistra˛ilor ∫i trecerea acestor atribu˛ii Ón competen˛a Consiliul Superior al Magistraturii, precum ∫i cre∫terea rolului deontologiei profesionale a magistra˛ilor, Ón vederea asigur„rii eficien˛ei actului de justi˛ie ∫i a cre∫terii responsabilit„˛ii acestora Ón exercitarea func˛iei.

La comisie au fost depuse, Ón scris, amendamente formulate ∫i acceptate. Alte amendamente au fost respinse, ∫i nu are rost s„ citez, s„ menajez pe cei care au depus amendamente, pentru c„ sunt mul˛i deputa˛i la num„r.

Fa˛„ de cele de mai sus, membrii comisiei au hot„r‚t, cu unanimitate de voturi, s„ propun„ plenului Camerei Deputa˛ilor, spre dezbatere ∫i adoptare, proiectul de Lege privind Statutul magistra˛ilor, cu îAmendamente admise“, prev„zute Ón anexa nr. 1, ∫i îrespinse“, Ón anexa nr. 2.

Œntre timp, cum bine ∫ti˛i ∫i dumneavoastr„, s-a lucrat la proiectul de Lege privind C.S.M.-ul — Consiliul Superior al Magistraturii —, care a ∫i trecut de Camera noastr„; s-au corelat unele dispozi˛ii, dac„-mi Óng„dui˛i s„ spun a∫a, din acest proiect de lege, cu cele din proiectul de Lege privind Statutul magistra˛ilor. Comisia noastr„, ˛in‚nd seama de aceste corel„ri, a Óntocmit un raport suplimentar.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/9.VI.2004 Œmi Óng„dui s„ selectez c‚teva aspecte din acest raport: Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a examinat proiectul de lege Ón ∫edin˛ele din 3, 4, 5, 9 februarie 2004; Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a reluat dezbaterea asupra textelor respective Ón ∫edin˛a din 26.05.2004.

La comisie au fost depuse amendamente ∫i, din nou, sunt cita˛i cei care au depus amendamente. Œn urma dezbaterilor ∫i punctelor de vedere exprimate de c„tre membrii comisiei, s-a hot„r‚t, cu unanimitate de voturi, s„ se supun„ plenului Camerei Deputa˛ilor, spre dezbatere ∫i adoptare, prezentul raport suplimentar asupra proiectului de Lege privind Statutul magistra˛ilor, cu îAmendamente admise“, care sunt redate Ón anexa nr. 1, ∫i îAmendamente respinse“, Ón anexa nr. 2.

Prezentul raport suplimentar completeaz„ raportul ini˛ial ∫i Ónlocuie∫te unele pozi˛ii din acesta, astfel cum reiese din cele dou„ anexe.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc. Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„ la dezbateri? Domnul Lucian Bolca∫, Ón numele Grupului P.R.M.

Iau cuv‚ntul din mai multe motive: desigur c„ la un proiect de lege de importan˛„ este bine s„ se pronun˛e to˛i liderii grupurilor parlamentare, pentru c„ o lege, chiar dac„ vrea s„ duc„ la depolitizarea actului de justi˛ie, r„m‚ne totu∫i un act politic major ∫i o mare responsabilitate.

Œn al doilea r‚nd, iau cuv‚ntul pentru c„, oricum, _pro domo_ , trebuie s„ pledeze cineva.

Œn al treilea r‚nd, iau cuv‚ntul cu o imens„ triste˛e, c‚nd un asemenea act, de o asemenea importan˛„, se dezbate Ón prezen˛a a circa 30 — 50 de deputa˛i ∫i, mai ales, Ón lipsa acelora pentru care aceast„ lege este de un vital interes.

Nu cred c„ trebuiau s„ a∫tepte invita˛ii speciale pre∫edintele executiv sau onorific al Asocia˛iei Magistra˛ilor, pre∫edintele Cur˛ii Supreme de Justi˛ie ∫i actualul pre∫edinte al Consiliului Superior al Magistraturii, ca s„ fie prezen˛i m„car Ón lojile publicului, s„ asiste la aceste dezbateri.

De critici pe la col˛uri, nu ale C‚rcota∫ilor, pentru c„ acelea sunt simpatice, dar de c‚rcoteli pe la col˛uri ne-am cam s„turat, atunci c‚nd unii dintre noi Ón˛elegem s„ muncim. Nu este un repro∫, este o acuz„ direct„, pentru c„ la acest proiect de lege s-a muncit, dovad„ stufosul raport al Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, augmentat cu un raport suplimentar Óntocmit Ón condi˛iile Ón care procesul legislativ era deja Ón curs. ™i, pentru aceasta, permite˛i-mi ca, public, s„ adresez felicit„ri pre∫edintelui comisiei.

Problemele cardinale acestei legi reprezint„ o nou„ viziune asupra actului de justi˛ie, ∫i ele se Ómbin„ fericit cu ceea ce trebuiau s„ fie sau ar fi trebuit s„ fie, Óntr-o alt„ viziune, pe care v-o propunem noi, legile privind organizarea Consiliul Superior al Magistraturii ∫i Legea privind organizarea judec„toreasc„.

P„catul cardinal al acestor trei legi — Ón care se reg„se∫te ∫i cea Ón dezbatere acum — este aceast„ nerealizare a unui echilibru corect Óntre ceea ce Ónseamn„ atribu˛iile Ministerului Justi˛iei ∫i protec˛ia de politizare a actului de justi˛ie, care trebuie s„ fie realizat numai de judec„tori, prin judec„tori, Ón cadrul propriei lor organiz„ri. Nu s-a f„cut un echilibru nici Óntre responsabilit„˛i sau, mai ales, nu s-a f„cut un echilibru Óntre responsabilit„˛i Ón acest sens, nu s-a f„cut un echilibru Óntre obliga˛ii ∫i drepturi. Acela∫i p„cat se reg„se∫te ∫i Ón aceast„ Lege a Statutului magistra˛ilor.

Ne mai confrunt„m cu un p„cat al evolu˛iei, dac„ vre˛i, ∫i aceast„ lege pentru mine nu poate s„ fie dec‚t tranzitorie. Aceast„ dubl„ man∫„, judec„tori — procurori, de fapt cu statute duble, pe de o parte inamovibilitate, pe de alt„ parte stabilitate, pe de o parte dependen˛„ de hot„r‚rile ministrului justi˛iei, pe de alt„ parte total„ desprindere de hot„r‚rile ministrului justi˛iei, se reg„se∫te ∫i Ón acest statut.

™i, al treilea p„cat, care este esen˛ial, dup„ p„rerea mea, este c„ dac„ am reglementat foarte bine r„spunderea disciplinar„ Ón toate formele ∫i modalit„˛ile ei, nu s-a reglementat Ón Statutul magistra˛ilor r„spunderea pentru calitatea actului de justi˛ie. Dac„ Óncredin˛„m judec„torilor, ∫i trebuie s„ le Óncredin˛„m, dreptul de a-∫i face cur„˛enie Ón propria lor ograd„, trebuie ca prin lege, ∫i avem acest drept, s„-i aten˛ion„m c„ aceast„ cur„˛enie trebuie Ónceput„ cu incompeten˛ii, ceea ce statutul nu l-a f„cut.

Dincolo de limitele statutului, nu pentru dumneavoastr„, ci pentru magistra˛ii lips„ ∫i pentru stenogram„, vreau s„ spun c„ Statutul magistratului depinde de statutul personal al fiec„ruia. Demnitatea sa se reg„se∫te Ón starea moral„ a justi˛iei, ∫i eu am Óncredere Ón demnitatea fiec„rui magistrat Ón parte, chiar dincolo de textele imperfecte ale acestei legi. V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Pentru a v„ ridica starea de optimism, a∫ vrea s„ v„ dau o veste care s„ v„ Ónl„ture pu˛in am„r„ciunea, domnule deputat Bolca∫. Domnule deputat Bolca∫, voiam s„ v„ Ónt„resc starea de optimism necesar„ Ón continuare, anun˛‚ndu-v„ c„, la comisii, personalit„˛ile despre care a˛i vorbit au fost prezente ∫i ∫i-au sus˛inut cu profesionalism ∫i chiar cu Ónd‚rjire punctele de vedere.

V„ mul˛umesc pentru completare, domnule pre∫edinte. Este adev„rat, nu neg acest lucru, dar eu cred c„ momentul adopt„rii unei legi Ón Parlamentului Rom‚niei este totu∫i un moment solemn. A∫ vrea s„ red„m institu˛iei noastre, a Parlamentului, demnitatea de care vorbeam Ónainte.

V„ mul˛umesc.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.

V-a∫ ruga s„ urm„ri˛i Ón paralel cele dou„ rapoarte: raportul ini˛ial, care va fi reperul de baz„, ∫i raportul suplimentar.

La titlul proiectului, dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/9.VI.2004 Titlul titlului I. Votat Ón unanimitate. Titlul capitolului I. Votat Ón unanimitate.

Art. 1 alin. 1, text nemodificat.

Alin. 2 ∫i 3. V„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul 4 al comisiei.

Admis amendamentul 4, modificat alin. 2 ∫i 3. La art. 2, dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Eu, domnule pre∫edinte.

V„ rog. Credeam c„ Óncepem de pe la 30 Óncolo, nu chiar de la 1.

Am foarte pu˛ine, ∫i aici obiec˛ia mi se pare important„. Œn textul ini˛ial, art. 1 alin. 2: îJudec„torii sunt independen˛i ∫i se supun numai legii.“ Este calitatea lor intrinsec„, este un drept conferit, care le asigur„, Óntr-adev„r, independen˛a. Textul comisiei a dorit s„ fie mai larg: îJudec„torii sunt independen˛i impar˛ial ∫i se supun numai legii.“ Impar˛ialitatea nu este conferit„. Impar˛ialitatea trebuie s-o aib„ ei. Lipsa de impar˛ialitate poate s„ fie sanc˛ionat„, dar independen˛a ∫i supunerea numai legii nu poate s„ fie sanc˛ionat„.

Œn aceste condi˛ii, mi se pare c„ amendamentul comisiei, care a dorit s„ fie completator, nu trebuie s„ se reg„seasc„ Ón acest text. Propun men˛inerea textului ini˛ial, prin eliminarea impar˛ialit„˛ii.

Domnul B„doiu.

Da, este corect ceea ce spune domnul general B„doiu ∫i este corect ∫i ceea ce spune˛i dumneavoastr„. ™i eu Ómi doresc din toat„ inima s„ fie impar˛iali, numai c„ textul are alt„ conota˛ie. Textul define∫te cum sunt judec„torii. ™i v„ jur, cu m‚na pe inim„, c„ nu sunt to˛i impar˛iali. Aici scrie: îJudec„torii sunt independen˛i.“ Ace∫tia sunt, to˛i, le conferim noi, prin lege, aceast„ independen˛„. îJudec„torii se supun numai legii“. Da, pentru c„ le conferim noi, prin lege, acest lucru, dar judec„torii nu sunt impar˛iali, pentru c„ dac„ spun de la Ónceput c„ sunt impar˛iali n-o s„ pot acuza niciodat„ un judec„tor de lips„ de impar˛ialitate, pentru c„ el Ómi spune: îEu, prin efectul legii, sunt inamovibil ∫i impar˛ial.“ Nu se poate! Asta era ideea.

Domnul pre∫edinte Neagu are o propunere care o s„ pun„ de acord ∫i alin. 2 din textul pe care l-a˛i citat. Justi˛ia este unic„ ∫i impar˛ial„.

Domnul Bolca∫ are dreptate Ón ceea ce spune ∫i am putea g„si o formulare pe care, sunt convins, c„ o va agrea ∫i Domnia sa: îSunt independen˛i, se supun numai legii ∫i trebuie s„ fie impar˛iali.“. Este bine a∫a?

## **Domnul Valer Dorneanu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Nu pot fi de acord cu propunerea domnului Bolca∫, pentru c„ noi, prin acest amendament, noi, membrii comisiei, am dorit s„ subliniem necesitatea ca ace∫ti magistra˛i s„ fie obligatoriu impar˛iali, echidistan˛i Ón aplicarea legii. Tocmai de aceea am dorit s„ le atragem aten˛ia cu privire la aceast„ nevoie, de care oricare cet„˛ean care tr„ie∫te Óntr-o societate democratic„ are nevoie: impar˛ialitate Ón aplicarea legii.

De aceea, v„ propun, stima˛i colegi, s„ vota˛i textul de lege, a∫a cum a ie∫it din dezbaterile Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Mul˛umesc.

Domnule deputat Bolca∫, v„ amintesc c„ Ón Constitu˛ie, este adev„rat c„ dumneavoastr„ p‚n„ la urm„ v-a˛i retras, dar Ón Legea de revizuire, nu la textul acesta pe care dumneavoastr„ Ól citi˛i cu dreptate, dar mai spre final, am pus un text nou, tocmai pentru a dob‚ndi autonomia, independen˛a ∫i lipsa de ingerin˛„. ™i, l„sa˛i, c„ vine oarecum ca o impunere. Trebuie s„ fie impar˛ial.

Votat Ón unanimitate Ón formula ini˛ial„. Art. 3. Urm„ri˛i amendamentul 6. Admis amendamentul, modificat art. 3.

Art. 4, amendamentul 7.

Votat Ón unanimitate amendamentul, modificat textul. Art. 5, amendamentul 8.

Votat amendamentul.

Titlul capitolului II.

Votat Ón unanimitate Ón formula ini˛ial„.

Art. 6, amendamentul 10.

Admis amendamentul, modificat textul.

La art. 7 dac„ ave˛i obiec˛iuni? Comisia nu a avut. Votat textul ini˛ial.

Art. 8, amendamentul 12.

Admis amendamentul, modificat textul.

Art. 9. Pentru primele trei alineate comisia nu a avut obiec˛iuni.

Dac„ ave˛i dumneavoastr„?

Votate toate Ón formula ini˛iatorului. La alin. 4 urm„ri˛i amendamentul 13, pagina 10. Admis amendamentul, modificat alin. 4. La art. 10 dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat textul ini˛ial. Titlul II. Votat textul ini˛ial.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/9.VI.2004 Capitolul I, titlul. Votat textul ini˛ial.

Art. 11, 12 ∫i 13. Nu sunt obiec˛iuni.

Votate toate Ón formula ini˛ial„.

La art. 14 urm„ri˛i, v„ rog, din raportul suplimentar, amendamentul 1.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Admis amendamentul 1 din raportul suplimentar, modificat art. 14.

La art. 15 urm„ri˛i amendamentul 21 din raportul ini˛ial.

Adoptat amendamentul, modificat art. 15.

Art. 16. Urm„ri˛i amendamentul 2 din raportul suplimentar.

Admis amendamentul 2 din raportul suplimentar, modificat art. 16.

La art. 17 urm„ri˛i amendamentul 23, raport ini˛ial. Admis amendamentul, modificat textul.

Se pare c„ ne-a˛i convins, v„ rog, nu mai aduce˛i ∫i alte argumente.

De aceea, eu zic c„ nu putem s„-l oblig„m, pentru c„ altcumva Ól vom obliga s„-∫i dea demisia.

Domnule B„doiu, ne-a˛i convins!

Da˛i-mi voie, c„ n-am terminat!

Atunci nu ne-a˛i convins ∫i v„ d„m!

Art. 18, amendamentul 24.

Admis amendamentul, modificat art. 18.

Art. 19, amendamentul 25. V„ rog.

Œi atrag aten˛ia distinsului meu coleg, domnul deputat B„doiu, c„ la art. 18 a avut un amendament foarte bun, pe care, din p„cate, comisia l-a respins. Este vorba de Ómprejurarea c„ îAuditorii de justi˛ie care au promovat examenul prev„zut pot fi numi˛i, potrivit (...), numai Ón func˛iile pentru care au optat“. Este un imperativ de care ace∫tia se pot prevala Ón orice litigii privind Óncadrarea lor, ∫i nu este corect.

Œn al doilea r‚nd, este o obliga˛ie de optare numai la acele func˛ii. Formularea domnului general B„doiu este: î…de regul„, Ón func˛iile pentru care au optat.“ ∫i mi se pare corespunz„toare ∫i deschide o marj„ mai mare de siguran˛„ Ón Óncadrarea acestora.

Œl rog respectuos s„ ∫i-l sus˛in„ singur.

S„ Ón˛eleg c„ este vorba de o Ón˛elegere?

Nu, domnule pre∫edinte.

A∫a cum trebuie s„ constat ∫i s„ declar public c„ anterioara mea interven˛ie, de fapt, nu era corect„ ∫i c„ de fapt amendamentul domnului Bolca∫ era cel corect, de data aceasta probabil c„ d‚nsul, Ón compensa˛ie, mi-a amintit de acest amendament, pe care Ól sus˛in, f„r„ doar ∫i poate, pentru c„ nu Ónt‚mpl„tor l-am formulat. Dar din alte considerente. Este foarte posibil ca auditorul respectiv, Ón momentul c‚nd purcede la aceast„ perfec˛ionare, s„ aib„ calit„˛ile necesare pentru ocuparea unei func˛ii, de pild„ de procuror.

La finalul preg„tirii, dup„ 2 ani, datorit„ unor cauze obiective, de pild„, am Ón vedere s„n„tatea, r„m‚ne f„r„ un picior, este for˛at, dar n-am Óncotro, s„ nu mai poat„ face fa˛„ func˛iei de procuror, pentru care a optat. Pentru c„ dac„ v„ aminti˛i, domnule pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, ∫i sunt convins c„ v„ aminti˛i, un procuror este nevoit s„ se mai deplaseze ∫i Ón teren, s„ mai fac„ cercet„ri la fa˛a locului. El mai este obligat s„ fac„ perchezi˛ii, s„ organizeze prinderea Ón flagrant. Œmi este greu s„ cred c„ un om f„r„ un picior ar putea s„ Óndeplineasc„ Ón condi˛ii absolut de dorit astfel de sarcini. ™i mai sunt ∫i alte exemple.

Societatea investe∫te doi ani Ón el, dup„ care, omul, s„racul, zice: îDomnule, nu mai pot s„-mi Óndeplinesc func˛ia.“

V„ mul˛umesc.

Domnul profesor Neagu.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Suntem de acord cu amendamentul pe care Ól Ónvedereaz„ domnul deputat B„doiu. Deci consulta˛i sala. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Sigur c„ este un amendament de corelare, iau cuv‚ntul numai la acesta, pentru c„ este absolut ilustrativ pentru ceea ce vreau s„ v„ demonstrez de at‚ta vreme.

Art. 28, Ón redactarea ini˛ial„, spune c„: îRezultatele examenului de capacitate se Ónscriu Óntr-un tabel de clasificare a candida˛ilor, care se afi∫eaz„ la sediul Ministerului Justi˛iei ∫i al Institutului Magistraturii ∫i apar pe site-ul Ministerului Justi˛iei.“

Acum, prin amendamentul comisiei, pentru a se corela cu textul Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii, dreptul Ministerului Justi˛iei la afi∫aj a fost luat.

Dac„ Ómi permite˛i, neprocedural, s„ fac o interpelare direct„ domnului ministru al justi˛iei: ce Ón˛elege d‚nsul prin aceast„ spoliere de atributele sale de afi∫ator?

O s„ v„ r„spund„ la ora de interpel„ri. Ave˛i obiec˛ii la text? Nu sunt obiec˛iuni. Votat amendamentul 4 cu o ab˛inere, modificat art. 28. La art. 29 urm„ri˛i amendamentul 5 din raportul suplimentar.

Admis amendamentul, modificat art. 29.

Alin. 2 de la art. 29 trebuie corelat cu amendamentul pe care l-a˛i admis anterior: îJudec„torii stagiari pot opta, de regul„, pentru postul..“ Art. 29 alin. 2.

Mul˛umesc foarte mult.

- R„m‚ne art. 29 Ón alc„tuirea rezultat„ din

- amendamentul 5, raport suplimentar.

Titlul capitolului III.

Votat nemodificat.

Art. 30, urm„ri˛i amendamentul 38, raport ini˛ial. Votat Ón unanimitate amendamentul.

- Art. 31, urm„ri˛i amendamentul 6 din raportul

- suplimentar.

Votat amendamentul, modificat textul.

Art. 32, urm„ri˛i amendamentul 40, raport ini˛ial. Domnul Lucian Bolca∫.

Textul este lacunar Ón ambele variante. Se refer„ la refuzul depunerii jur„m‚ntului, care atrage de drept nulitatea numirii Ón func˛ie. Mi se pare corect amendamentul ∫i a∫a trebuie f„cut. Dar Ónc„lcarea jur„m‚ntului ce atrage? La aceasta nu ne-a r„spuns nici amendamentul comisiei ∫i nici proiectul de lege. Este o lacun„ pe care o avem ∫i Ón regulamentul nostru de func˛ionare. A∫a c„ este posibil s„ ad„ug„m îRefuzul depunerii jur„m‚ntului sau Ónc„lcarea acestuia atrage, de drept, nulitatea numirii Ón func˛ie.

Sta˛i pu˛in, domnule deputat. Uita˛i-v„ la amendamentul 40. La textul ini˛ial s-a introdus un alin. 1[1] : îRefuzul depunerii jur„m‚ntului atrage, de drept, nulitatea numirii Ón func˛ie.“

Perfect. ™i eu vroiam s„ spun: îRefuzul depunerii jur„m‚ntului sau Ónc„lcarea lui atrage, de drept, nulitatea numirii Ón func˛ie.“ Pentru c„ Ónc„lcarea jur„m‚ntului nu este sanc˛ionat„ nic„ieri. Jur„m‚ntul nu este un act platonic ∫i nu-l fac numai Ón fa˛a lui Dumnezeu, ci Ól fac ∫i Ón fa˛a oamenilor...

Cine constat„ Ónc„lcarea?

V„ rog?

Teza a doua?

Cine constat„ Ónc„lcarea?

Da, teza a doua. îJudec„torii stagiari pot opta, de regul„, pentru...“

Sta˛i pu˛in, c„ aici este altceva. Pot opta numai pentru postul de judec„tor, dac„ au dat examen pentru asta. Nu seam„n„ cu ce am votat data trecut„, Ómi pare r„u.

Consiliul Suprem al Magistraturii. A∫a cum refuzul depunerii jur„m‚ntului, care atrage de drept nulitatea numirii Ón func˛ie, trebuie constatat„ de Consiliul Suprem al Magistraturii, f„r„ nici o discu˛ie. Orice nulitate, chiar dac„ este absolut„, trebuie constatat„.

Ave˛i dreptate.

Domnule profesor Neagu, dori˛i s„ comenta˛i pu˛in aceast„ propunere?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/9.VI.2004

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Este o lege de organizare, este vorba de procedura de numire, de Ónvestire. Ceea ce vrea s„ introducem, colegul nostru, domnul Bolca∫, vizeaz„ activitatea ulterioar„, care ar implica, cum pe bune sesiza˛i ∫i dumneavoastr„, o procedur„ de constatare, de sanc˛ionare etc.

De aceea, cred eu c„ la acest moment refuzul depunerii s„ r„m‚n„ Ón proiectul de lege, fiindc„, altfel, a priori, aici, noi, ar trebui s„ introducem ∫i o procedur„ de constatare, de sanc˛ionare etc.

De aceasta Óntrebam ∫i eu cine constat„!

V„ propun s„ r„m‚n„ Ón aceast„ formulare textul, ∫i ceea ce spune colegul nostru, pe bun„ dreptate, Ó∫i g„se∫te rezolvarea ulterior, nu numai Ón economia acestui text de lege, ci ∫i a altor legi. Œn spe˛„, de pild„, Consiliul Superior al Magistraturii. Deci, dintr-o corelare de dispozi˛ii legale, de fapt, Ónc„lcarea jur„m‚ntului conduce la Ónl„turarea din func˛ie. Nu ∫tiu dac„ Ói spunem nulitate sau altfel, dar este o modalitate de sanc˛ionare, prin conexiune de texte. Aici v„ propun, Óns„, s„ r„m‚n„ a∫a.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Un singur cuv‚nt!

Domnule deputat, eu n-am vrut s„ fiu neelegant, s„ v„ Óntreb dac„ a˛i formulat un amendament pe care s„-l sus˛ine˛i.

## Domnule pre∫edinte,

Cred c„ discu˛ia este constructiv„ ∫i de aceea Ómi permit. Nu v„ re˛in dec‚t cu un singur cuv‚nt. Aceast„ problem„ — cine constat„? — este o fals„ problem„ pentru acest text, pentru c„ cine Ómi constat„ mie refuzul depunerii jur„m‚ntului? ™i acesta trebuie constatat.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Amendamentul de la nr. 10 din raportul suplimentar cred c„ merge mai bine dup„ 44, s„-i zicem 44[1] , nu 46[1] .

™i i-a∫ ruga ∫i pe colegii mei s„ urm„reasc„, cei care au raportul suplimentar. Fiind vorba de condi˛ii, merge mai bine la 44[1] , dec‚t la 46[1] .

Domnule profesor, dar la 44 Ón raportul suplimentar nu ave˛i amendament.

Am introdus noi 44[1] ∫i Ól introducem...

Unde l-a˛i introdus?

La nr. curent 55 din raportul ini˛ial, s„ fie transferat textul la 44[1] .

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/9.VI.2004

Dar la fondul lui 44 nu ave˛i...?

Am ajuns la pozi˛ia 55 ∫i dup„ aceea... de aceea am intervenit.

Urm„ri˛i, domnule Bolca∫, da? Mi se pare c„ este mai potrivit acolo, fiind vorba de condi˛ii, nu?

Dac„ declar„ c„ nu ∫i-l sus˛ine, eu n-am ce s„ fac! Œl rog pe domnul deputat s„-∫i precizeze pozi˛ia.

Nici aceasta nu este regulamentar. Domnul deputat nu a vrut s„ intervin„. Deci dumneavoastr„, dac„ ave˛i amendamente sau obiec˛ii la un amendament al comisiei, pute˛i interveni, dar nu s„ sus˛ine˛i amendamentele nesus˛inute ale altor colegi.

î...pot participa...“!

A∫a. Aceasta era...

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Art. 44 r„m‚ne ca Ón amendamentul 55 ∫i cu privire la art. 46[1] , Ól aducem unde a propus domnul pre∫edinte. De acord, da? Toat„ lumea.

Mul˛umesc.

## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫**

**:**

Art. 46[1] devine art. 44[1] .

Exact. Dup„ art. 44. La art. 45 urm„ri˛i amendamentul 56. Admis amendamentul, modificat art. 45. La art. 46 dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu. R„m‚ne textul ini˛ial.

Titlul sec˛iunii a 2-a. Urm„ri˛i amendamentul 58. Admis, modificat titlul sec˛iunii.

La art. 47 urm„ri˛i amendamentul 11, de la pagina 20, din raportul suplimentar.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul 11? Nu ave˛i. Admis amendamentul, modificat art. 47.

Art. 48, amendamentul 60, textul din raportul ini˛ial. Admis amendamentul, modificat art. 48.

Art. 49, urm„ri˛i amendamentul 12 din raportul suplimentar, pagina 23.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul 12?

Admis amendamentul 12, raport suplimentar, modificat art. 49.

Titlul sec˛iunii a 3-a r„m‚ne nemodificat. La art. 50 urm„ri˛i amendamentul 13, pagina 24. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Admis amendamentul 13.

Articolul 50 alin. 4... P‚n„ la alin. 4 dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul 13? Nu.

Votat.

Œmp„r˛i˛i-v„ amendamentele Ón mod aritmetic, cursiv.

V„ rog s„ m„ scuza˛i, dar trebuie s„ le iau eu pe toate, nu ∫tiu de ce.

Domnul deputat Ionel Olteanu, pe care nu prea l-am v„zut Ón ultima vreme, are un amendament bun la art. 50, Ón care cere...

Am o rug„minte: dup„ ce regulament v„ Ónsu∫i˛i dumneavoastr„ amendamentele altora, pentru c„ data trecut„ n-am zis nimic! Am crezut c„ este o...

Œmi pare r„u c„ a f„cut ∫i domnul Olteanu un lucru bun o dat„ ∫i nu poate fi sus˛inut!

V„ mul˛umesc.

Domnul Olteanu, drept la replic„, nu la amendament.

Dincolo de mali˛iozitate, trebuie s„ fie responsabilitate. Personal, Ón condi˛iile Ón care nu l-am atacat nici m„car Ón ghilimele pe domnul deputat Bolca∫, pe care de altfel Ól apreciez ∫i se ∫tie, de altfel, Ón aceste condi˛ii: îCe ˛ie nu-˛i place, altuia nu-i face!“ Sper c„ acest principiu, de bun-sim˛ rom‚nesc, poate fi Ónsu∫it chiar ∫i de c„tre domnul Bolca∫.

V„ mul˛umesc.

Dac„ sunt alte obiec˛iuni la amendamentul 13, p‚n„ la alin. 4?

Admis amendamentele comisiei, de la punctul 13, cu privire la alin. 1 — 3. La alin. 4.

## Domnule pre∫edinte,

Am un amendament la alin. 4, am s„-i dau citire: îCandidaturile prev„zute la alin. 3 se analizeaz„ de o comisie format„ din Colegiul de conducere al Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, care prezint„ Consiliului Superior al Magistraturii un raport consultativ asupra promov„rii“. Este vorba de candida˛ii pentru Ónalta Curte Suprem„ de Justi˛ie.

Œn actuala redactare, candidaturile acestea se analizeaz„ de îo comisie“ — aten˛ie! — îformat„ din pre∫edintele Cur˛ii Constitu˛ionale“, care nu are ce c„uta aici. S„ ne amintim c„, de fapt, Curtea Constitu˛ional„ este o instan˛„ politic„... ∫i politic„, judiciar politic„. Domnule Ionel Olteanu, format„ îdin pre∫edintele Œnaltei Cur˛i ∫i din ministrul justi˛iei“.

At‚ta vreme c‚t pre∫edintele Œnaltei Cur˛i ∫i ministrul justi˛iei fac parte, de drept, din Consiliul Superior al Magistraturii, unde Ó∫i pot manifesta op˛iunea, prin vot, n-are rost s„ fac„ parte dintr-o astfel de comisie, care s„ propun„ candidaturile, cui? Consiliului Superior al Magistraturii.

De aceea eu v„ spun, domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi, aceste candidaturi n-au dec‚t a fi examinate de Colegiul de conducere al Œnaltei Cur˛i, adic„ format din cine? Din pre∫edintele Œnaltei Cur˛i, vicepre∫edinte,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/9.VI.2004 pre∫edin˛ii de sec˛ii, dup„ care propun consiliului sau prezint„ consiliului un raport consultativ. Ce rost are s„ intre pre∫edintele Cur˛ii Constitu˛ionale? Mie mi se pare c„ Óntr-un fel este ∫i degradant pentru o astfel de personalitate s„ Óntocmeasc„ un raport consultativ pentru Consiliul Superior al Magistraturii.

De aceea rog, ∫i pe domnul pre∫edinte al Comisiei juridice ∫i pe domnul ministru al justi˛iei, s„ fie, totu∫i, de acord cu amendamentul subsemnatului la alin. 4. V„ rog s„-l observa˛i la pagina 57, raport suplimentar.

Stima˛i colegi,

Nu a∫ vrea s„ reiau discu˛iile care s-au purtat pe aceast„ tem„ Ón Comisia juridic„. A∫ vrea s„ subliniez un singur lucru: noi, majoritatea din comisie, am g‚ndit ca s„ fac„ parte ∫i cineva din afar„, nu numai Colegiul Cur˛ii Supreme s„ decid„ cine vine la Curtea Suprem„.

Acesta a fost motivul pentru care ne-am g‚ndit c„ bine ar fi ca Ón acest colectiv de promovare a unor oameni la Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, Ón acest colectiv, s„ fie ∫i cineva din afara Cur˛ii, nu numai Curtea, prin colegiu, s„ spun„: vine la noi „sta, „sta nu vine. ™i am introdus pre∫edintele Cur˛ii Constitu˛ionale, care este, credem noi, o personalitate avizat„ Ón domeniu ∫i ar putea s„ fac„ parte din acest colectiv.

Acestea au fost argumentele pentru care am men˛inut pre∫edintele Cur˛ii Constitu˛ionale, pentru a fi consultat, nu pentru altceva, cum Óncerca s„ sublinieze simpaticul ∫i colegul nostru de echip„ B„doiu. De aceea v„ rog s„ men˛ine˛i, ∫i Ón continuare, precizarea pe care am f„cut-o noi Ón text, ca prezent s„ fie ∫i pre∫edintele Cur˛ii Constitu˛ionale.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

amendamentul, modificat art. 69. La art. 70 dac„ ave˛i obiec˛iuni? Comisia nu a avut. Votat textul ini˛ial. Titlul capitolului III. Votat textul ini˛ial. Art. 71, amendamentul 88. Admis amendamentul, modificat art. 71. Art. 72, amendamentul 89. Admis amendamentul, modificat textul. Art. 73, amendamentul 90, raport ini˛ial. Admis amendamentul, modificat art. 73.

Art. 74, 75. Comisia nu a avut amendamente. Votate textele ini˛iale. Art. 76, amendament 93. Admis amendamentul, modificat art. 76.

Art. 77, urm„ri˛i amendamentul 19, raport suplimentar. Admis amendamentul 19, modificat art. 77.

Art. 78, urm„ri˛i amendamentul 20 din raportul suplimentar.

Admis amendamentul 20 de la pagina 37 ∫i r„m‚ne textul ini˛ial, potrivit acestui amendament, pentru c„, Ón raportul ini˛ial, comisia propusese eliminarea.

Art. 79, urm„ri˛i amendamentul 96.

Admis amendamentul, modificat textul.

Art. 80, urm„ri˛i amendamentul 21 din raportul suplimentar.

Admis amendamentul, modificat art. 80.

M-am uitat la dumneavoastr„ special, spunea˛i c„ ave˛i un amendament ∫i nu a ridicat nimeni m‚na, ∫i dup„ ce trec mai departe v„ trezi˛i!

Art. 80. V„ rog.

34 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/9.VI.2004

Œnseamn„ c„ am Ómb„tr‚nit.

Dac„ a˛i votat alin. 3, 4 ∫i 5 la art. 80 Ón contextul „sta, trebuie s„ pune˛i de acord alin. 1 de la art. 80 cu restul. ™i, Ón contextul „sta, v„ propun: îMagistra˛ii cu o vechime de cel pu˛in 25 de ani numai Ón func˛ia de judec„tor sau procuror“ ∫i textul continu„.

Dac„-l pune˛i de acord cu alin. 3 ∫i 4 din acest articol, domnule pre∫edinte.

V„ referi˛i la textele din raportul suplimentar.

Exact.

Domnul profesor Neagu. Art. 80, amendamentul 21, raport ini˛ial.

Domnul B„doiu spune c„ celelalte texte de la alin. 2, jos, nu sunt corelate cu alin. 1, care se refer„ la o vechime de cel pu˛in 25 de ani.

## Domnule pre∫edinte,

Propunerea domnului deputat B„doiu, punctual, vizeaz„ dou„ sublinieri, îÓn calitate“ — parc„ a∫a, am Ón˛eles bine, nu? — îde judec„tori sau procurori“. Acum, depinde cum am interpreta noi sintagma pe care o g„sim Ón text. Œn˛elegem, oare, prin magistratur„ ∫i altceva? M„ Óntreb. Dac„ da, atunci e necesar„ sublinierea. Dac„ nu, nu e necesar„.

Explica˛i-v„, raportat la cele dou„ func˛ii avute Ón vedere: judec„tor ∫i procuror.

## **Domnul Cornel B„doiu:**

## Domnule pre∫edinte,

La alin. 4, se vorbe∫te a∫a: îPersoanele care Óndeplinesc condi˛iile de vechime prev„zute la alin. 1, adic„ 25 de ani, ∫i alin. 3, adic„ Óntre 20 ∫i 25 de ani, dar numai Ón func˛ia de judec„tor sau procuror pot beneficia de pensie de serviciu.“ De aceea eu zic c„ Ón alin. 1 trebuie s„ Ónlocuim sintagma îÓn magistratur„“ cu ce am zis la alin. 4: înumai Ón func˛ia de judec„tor sau procuror“. Pentru c„, altcumva, exist„ o contradic˛ie Ón termeni.

## **Domnul Ionel Olteanu**

**:**

## Asimilat!

## Aia e!

Adic„, dac„ am o vechime numai Ón magistratur„ Óntre 20 ∫i 25 de ani numai ca procuror sau judec„tor pot beneficia de pensie de serviciu, dar dac„ am numai Ón magistratur„ un an, ca procuror sau judec„tor, dar pe total 25 de ani, iar beneficiez de pensie de serviciu, ceea ce mi se pare c„ nu e corect ∫i nu este just. De aceea, domnule pre∫edinte, trebuie s„ ad„ug„m, la alin. 1, sintagma înumai Ón func˛ia de judec„tor sau procuror“. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Propune˛i, adic„, nu trebuie!

**Domnul Cornel B„doiu**

**:**

E obligatoriu, pentru c„ a˛i votat alin. 4.

Domnul profesor Neagu.

Dac„ o s„ mearg„ un pic mai departe, o s„ observe c„ — la propunerea Domniei sale — avem un text care sun„ a∫a: îChiar dac„ la data pension„rii au o alt„ ocupa˛ie, Ón acest caz, pensia se stabile∫te...“ etc. Deci, dac„ mi-l legi de judec„tor ∫i procuror — textul b„gat la propunerea dumneavoastr„, c„ scrie aici Cornel B„doiu — cu alt„ ocupa˛ie, Ól contrazice˛i.

De aceea, domnule pre∫edinte, hai s„ mergem mai departe. Respinge˛i, pentru c„ se reg„se∫te propunerea colegului Ón textul Domniei sale, dar, sigur, fiind multe texte, nu mai are vederea de ansamblu asupra economiei legii.

Œntocmai, propunerea dumneavoastr„ este Ón text ∫i scrie: Cornel B„doiu.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## **Domnul Ionel Olteanu**

**:**

La 82. Art. 82 este legat ∫i de 80.

Pe 80 l-am votat! La 81, nu ave˛i obiec˛iuni. Votat textul ini˛ial. La art. 82, domnul deputat Olteanu Ionel.

## Domnule pre∫edinte,

A∫a cum v-am promis, o s„ iau cuv‚ntul o singur„ dat„ pe fond, pe o problem„ care mi se pare extrem de important„. Este vorba de un amendament pe care l-am promovat ca urmare a sugestiei mai multor judec„tori ∫i procurori. Este o datorie de onoare, din partea mea, s„-l sus˛in. Din p„cate, Óns„, comisia, Ón eroare fiind, cred eu, a considerat c„ amendamentul care figureaz„ la pozi˛ia 100, la art. 82[1] , supline∫te necesitatea de a adopta amendamentul propus de mine, semnat ∫i de domnul B„doiu ∫i de al˛i 5 deputa˛i. Din aceast„ perspectiv„, e o problem„ de procedur„, Ón sensul c„ dac„ nu ne pute˛i permite s„ sus˛inem este contrar„ regulamentului o asemenea procedur„, c‚t„ vreme comisia ar fi trebuit s„ treac„ acest amendament al meu la îAmendamente respinse“, pentru a putea s„-l sus˛in.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/9.VI.2004 Dac„, totu∫i, Ómi ve˛i da voie, Ón dou„ minute, termin ce am de spus. Este vorba de faptul c„, din p„cate, legisla˛ia noastr„ nu este unitar„ Ón ceea ce prive∫te pensiile. Pentru o reglementare unitar„ a pensiei de serviciu a magistra˛ilor, propunem s„ se adopte urm„torul text pe care l-am depus, de altfel, la comisie. Este vorba de alin. 1: îPrevederile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale referitoare la pensia anticipat„ ∫i pensia anticipat„ par˛ial„ se aplic„ Ón mod corespunz„tor, la cerere, ∫i magistra˛ilor“. Alin. 2 ar suna astfel: îMagistra˛ii beneficiaz„, la cerere, de pensie de serviciu anticipat„, dac„ au Ómplinit v‚rsta de 55 de ani ∫i au o vechime Ón magistratur„ de 30 de ani, la care se adaug„ perioada studiilor ∫i stagiului militar.“ Alin. 3: îMagistra˛ii beneficiaz„, la cerere, de pensie de serviciu anticipat„ par˛ial dac„ au Ómplinit v‚rsta de 50 de ani ∫i au o vechime de cel pu˛in 25 de ani Ón magistratur„, la care se adaug„ perioada studiilor ∫i a stagiului militar.“ Alin. 4: îPensiile de serviciu ale magistra˛ilor se actualizeaz„ Ón raport cu nivelul indemniza˛iei brute a magistra˛ilor Ón activitate.“

Dou„ argumente v„ prezint Ón sus˛inerea acestui amendament. Œn textul art. 41 punctul 2 din Legea nr. 19/2000 se men˛ioneaz„ c„ v‚rsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei ∫i 65 de ani pentru b„rba˛i. La punctul 4 se prevede c„ stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei ∫i 35 de ani pentru b„rba˛i. Œn art. 49 al aceleia∫i legi se men˛ioneaz„ c„ asigura˛ii care au dep„∫it stagiul complet de cotizare pot solicita pensie anticipat„ cu cel mult 5 ani Ónaintea v‚rstelor standard de pensionare. ™i aici vin cu argumentul de fond: prin derogare de la aceste prevederi, la art. 13 din Legea nr. 164/10.04.2001 privind pensiile militare de stat, se stipuleaz„ c„ au dreptul la pensie de serviciu anticipat„ cadrele militare Ón activitate care au Óndeplinit v‚rsta de 50 de ani ∫i Óndeplinesc condi˛iile prev„zute de art. 12 lit. b), respectiv vechime minim„ Ón serviciu de 30 de ani b„rba˛ii ∫i 25 de ani femeile.

De asemenea, Ón art. 78 punctul 3 din Legea nr. 360/24.06.2002 privind Statutul poli˛istului se stipuleaz„ c„ p‚n„ la adoptarea Legii privind pensiile poli˛i∫tilor le sunt aplicabile dispozi˛iile referitoare la pensionarea cadrelor militare.

Or, stima˛i colegi, av‚nd Ón vedere c„ avem de-a face aici cu o discriminare Ón raport de Statutul poli˛i∫tilor, de militari ∫i c„, Ón condi˛iile de fa˛„, dac„ nu s-ar adopta un asemenea amendament pe care vi l-am propus ∫i am avut onoarea s„-l citesc, ar Ónsemna ca un procuror militar s„ se poat„ pensiona anticipat Ón ni∫te condi˛ii mult mai favorabile dec‚t un procuror civil sau un judec„tor. Dintr-o asemenea perspectiv„, Ón m„sura Ón care ambii exercit„ aceea∫i activitate ∫i natura activit„˛ii lor esen˛iale vizeaz„ Statutul magistra˛ilor, cred c„ s-ar crea o discriminare nejustificat„ Ón mod obiectiv, contrar„ dispozi˛iilor art. 14 din Conven˛ia European„ a Drepturilor Omului ∫i Protocolului 13 la aceast„ conven˛ie privind eliminarea oric„ror forme de discriminare.

Avem situa˛ii identice, tratamente diferite, nejustificate Ón mod obiectiv.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimate coleg, Ón raportul comisiei figureaz„ c„ acest amendament a fost retras.

Deci Ómi pare r„u c„ v-am dat cuv‚ntul Ón cadrul unei Ón˛elegeri pe care nu o mai respecta˛i.

Pofti˛i.

## Domnule pre∫edinte,

Potrivit regulamentului, mai mul˛i deputa˛i pot ini˛ia un amendament, dar deputa˛ii prezen˛i la dezbaterile Ón comisie nu pot retrage amendamentele ∫i Ón numele deputa˛ilor care nu sunt prezen˛i la acele dezbateri. Al doilea lucru: personal, am acceptat s„ fiu membru al Comisiei de integrare european„, Ón condi˛iile pe care le cunoa∫te˛i, nemaifiind membru Ón Comisia juridic„. Mi-a fost imposibil s„ particip cu drept de vot pentru a sus˛ine acest amendament, cu rigoarea pe care, sper, am dovedit-o Ón plen. Aceasta este chestiunea de procedur„ ∫i cred c„ ar fi nedemocratic s„ m„ priva˛i de dreptul de a sus˛ine un amendament respins la comisie. Acest amendament trebuia trecut la îAmendamente respinse“ ∫i, Ón acest sens, comisia a fost Ón eroare.

## Stima˛i colegi,

Œn raport, la partea a doua, îAmendamente respinse“, acesta nu este prev„zut ∫i, Ón aceste condi˛ii, eu nu Ón˛eleg s„ mai discut„m Ón continuare cu privire la un amendament care nu a fost formulat, din punctul de vedere al raportului comisiei.

A fost trecut la îAmendamente respinse“ sau nu a fost?

Da˛i-mi voie, pentru c„ e o neÓn˛elegere!

Pofti˛i.

Eu sunt, pe l‚ng„ domnul Olteanu ∫i al˛i trei colegi de Camer„, autorul acestui amendament. C‚nd a fost luat Ón discu˛ie, am acceptat, din punctul meu de vedere, s„ nu-l mai sus˛in, Óntruc‚t am ajuns la concluzia, Ón urma dezbaterilor, ∫i v„ rog s„ lua˛i raportul mare, ini˛ial, domnule pre∫edinte,...

Stima˛i colegi,

Haide˛i c„ orgoliile v„d c„ dep„∫esc...

Nu e vorba de orgolii!

Sus˛ine˛i-v„ pe fond argumentul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/9.VI.2004

Da˛i-mi voie. Amendamentul domnului Ion Neagu ∫i Ionel Olteanu, pozi˛ia 100 din raportul ini˛ial, art. 82[1] , r„m‚ne Ón raport, pentru c„ acolo se spune a∫a: îMagistra˛ii pot fi pensiona˛i anticipat Ón condi˛iile Legii nr. 19/2000“ ∫.a.m.d. Ce spune Legea nr. 19? C„ dac„ ai, Óndepline∫ti condi˛ia de vechime minim„ Ón activitate, cu 5 ani mai Ónainte de Ómplinirea v‚rstei standard te po˛i pensiona. √sta a fost motivul pentru care eu, din punctul meu de vedere, eu nu mi-am mai sus˛inut acel amendament scris formulat cu domnul Olteanu, Ón˛eleg‚nd c„ art. 82[1] face, Ón continuare, parte din raportul comisiei, dar, cu surprindere, eu constat c„ a fost eliminat ∫i amendamentul la care face trimitere domnul Olteanu ∫i „sta la care m„ refer eu acum, ceea ce nu este corect.

Doi: domnul Olteanu gre∫e∫te, ca s„-i explic de ce i-am spus c„ nu exist„ inegalitate de tratament.

Magistratul militar, dac„ nu Óndepline∫te condi˛ia minim„ de vechime, el se poate pensiona, dar nu ca magistrat, ci ca militar, domnule Ionel Olteanu. √sta-i motivul pentru care eu, din punctul meu de vedere, am Ón˛eles s„ nu-l mai sus˛in ∫i s„ merg pe 82[1] .

De aceea, domnule pre∫edinte, pentru a respecta adev„rul, realitatea, v„ rog s„ fi˛i de acord s„ supunem amendamentul 82[1] , pozi˛ia 100 din raportul ini˛ial.

Domnule B„doiu, numai pu˛in. Sta˛i un pic. Sta˛i un pic c„ m-a˛i l„sat Ón cea˛„. V„ rog frumos.

Deci la punctul 100 din raportul ini˛ial este art. 82[1] . Ave˛i ceva Ómpotriva acestuia?

Nu.

™i atunci de ce-l pune˛i Ón discu˛ie, eu nu am pus Ón discu˛ie acest amendament.

Am Ón˛eles c„ „sta a fost...

Am Ón˛eles c„ vorbim degeaba, de 10 minute! Eu nu am pus Ón discu˛ie nici un fel de 82[1] , care e propus de comisie spre votare.

Eu a∫a am Ón˛eles. Œmi cer scuze.

V„ rog eu frumos, fi˛i atent!

Da.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Œn aceste condi˛ii,...

Doamn„, sta˛i pu˛in c„ nu am ce s„

Nu am exact textul Ón fa˛„, domnule pre∫edinte, dar dac„, cumva, se propune ca, prin exceptare de la prevederile Legii nr. 19, s„ accept„m alte condi˛ii de anticipat, este incorect. Nu putem s„ ne raport„m la militari, Óntruc‚t ei au o lege special„, ei nu contribuie la sistemul public de pensii, iar magistra˛ii contribuie la sistemul public de pensii ∫i trebuie s„ respecte, _ad litteram,_ condi˛iile de pensionare anticipat„ din sistemul public.

Da. Pofti˛i, domnule Olteanu.

Cu tot respectul pentru doamna pre∫edint„ a Comisiei pentru munc„, trebuie s„ spunem c„ este imposibil de acceptat stabilirea unui sistem diferit, preferen˛ial pentru militari, pentru poli˛i∫ti ∫i altul pentru magistra˛i. Œn raport de rolul esen˛ial al justi˛iei Óntr-o societate democratic„, cred c„ este necesar„ adoptarea unui sistem de pensionare anticipat„ pe care l-am propus. Pe de alt„ parte, un singur argument a∫ vrea s„ spun, Ón sensul c„ este o discriminare, totu∫i, Óntre Statutul magistratului care este magistrat militar ∫i magistratul civil.

Œn sf‚r∫it, o ultim„ chestiune este aceea c„ ∫i Legea Statutului magistra˛ilor este o lege special„, a∫a cum s-a referit doamna Smaranda Dobrescu la existen˛a unei legi sau ra˛iunea existen˛ei unei legi speciale pentru militari ∫i pentru poli˛i∫ti. Avem Statutul poli˛istului, Statutul magistra˛ilor. Nici un magistrat nu va Ón˛elege de ce Parlamentul Rom‚niei creeaz„ o situa˛ie mai favorabil„ poli˛istului, prin Legea Statutului poli˛istului, ∫i o situa˛ie mai grea pentru magistra˛i, prin Legea Statutului magistra˛ilor.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Sunt convins, stimate domnule coleg, c„ Ón calitate de avocat ve˛i fi bine privit Ón pledoariile pe care le face˛i aici _pro domo_ .

Dac„ la 82 ini˛ial, ave˛i obiec˛iuni?

Votat Ón unanimitate.

La pozi˛ia 100 din raportul ini˛ial exist„ un amendament privind introducerea art. 82[1] .

Dac„ la acest text ave˛i obiec˛iuni?

Votat art. 82[1] potrivit amendamentului 100.

La art. 83, urm„ri˛i amendamentul 22 din raportul suplimentar.

La art. 83, dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul 22 din raportul suplimentar?

Votat amendamentul 22, modificat art. 83. La art. 84, nu sunt obiec˛iuni. Votat textul ini˛ial.

Art. 85. Nu sunt obiec˛iuni. Votat textul ini˛ial.

**Domnul Augustin Lucian Bolca∫**

**:**

Sunt obiec˛iuni!

85, pofti˛i.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/9.VI.2004

Art. 85 din textul ini˛ial permitea pre∫edintelui Rom‚niei ca, la propunerea Consiliului Suprem al Magistraturii, s„ acorde diplomele _Meritul judiciar_ Ón anumite condi˛ii. Comisia a propus eliminarea acestui text pe considerentul c„ nu coincide cu atribu˛iile pre∫edintelui Rom‚niei. Mi se pare argumentul fals ∫i nu mi se pare corect„ aceast„ Ónl„turare. Œn primul r‚nd, v„ rog s„ constata˛i c„ pre∫edintele Rom‚niei are atribu˛ia de a acorda distinc˛ii, sub orice form„ ar fi ele. Œn al doilea r‚nd, este util ca aceast„ diplom„, _Meritul judiciar_ , s„ fie dat„ de pre∫edintele Rom‚niei pe dou„ considerente: el este acela care, prin decretul de numire, confer„ inamovibilitatea magistra˛ilor ∫i, prin aceasta, are o autoritate simbolic„, impar˛ial„, Ómp„rt„∫indu-le din impar˛ialitatea sa constitu˛ional„, iar, pe de alt„ parte, exist„ un rol al pre∫edintelui Rom‚niei, ca participant la lucr„rile Consiliului Suprem al Magistraturii.

Œn aceste condi˛ii, solicit men˛inerea textului ini˛ial.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Comisia Ó∫i men˛ine punctul de vedere privind eliminarea textului.

Pentru c„ au existat obiec˛iuni la acest amendament, Ól

™i acum v„ citesc ceea ce se cere a fi eliminat: îMagistra˛ii sunt datori s„ se ab˛in„ de la orice acte sau fapte de natur„ s„ compromit„ demnitatea lor Ón profesie ∫i Ón societate.“ Mie mi se pare un text esen˛ial ∫i eliminarea sa este simptomatic„.

Propun men˛inerea textului ini˛ial, care prevede o datorie fundamental„ a magistra˛ilor, c„rora li s-au acordat suficiente, nu drepturi, dar atribute, p‚n„ acum.

Este simbolic„ eliminarea aceasta. Adic„ magistra˛ii pot s„ fac„ orice?

Poate ascult„m ∫i punctul de vedere al ini˛iatorului Ón aceast„ privin˛„.

Domnul ministru.

Cred c„ trebuie s„ r„m‚n„ textul.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule pre∫edinte...

Stima˛i colegi,

Consult‚ndu-ne mai mul˛i, inclusiv cu domnul ministru ∫i cu domnul ministru Gaspar, v-a∫ ruga s„ revenim la art. 85 unde se propune eliminarea dreptului pre∫edintelui de a acorda distinc˛ia _Diploma de Merit_ , ∫i propunerea este ca s„ r„m‚n„ toate Ón textele ini˛iale, inclusiv 87 ∫i 88. Nu, p‚n„ la 87 am discutat.

Deci la art. 85, 86 ∫i 87 comisia renun˛„ la amendament ∫i este de acord cu textele ini˛iale. Dac„ la textele ini˛iale ave˛i obiec˛iuni?

- Votat textele ini˛iale 85, 86 ∫i 87 ∫i se resping

- amendamentele 103, 104, 105.

## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫**

**:**

Procedur„.

Da, domnule Bolca∫.

V„ mul˛umesc. At‚ta tot.

™i noi v„ mul˛umim pentru mul˛umiri.

La art. 88, amendamentul 106. ™i aici se propune eliminarea alin. 1 ∫i 2.

Ave˛i obiec˛iuni la amendamentul 106, alin. 1 ∫i 2, eliminarea?

Pentru identitate de ra˛iuni cu art. 87, solicit ∫i men˛inerea art. 88.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule profesor, sunte˛i de acord s„ r„m‚n„ art. 88 alin. 1 ∫i 2, din acelea∫i ra˛iuni?

**Domnul Augustin Lucian Bolca∫**

**:**

P„i, este Ón continuare.

Œntreb dac„ ave˛i obiec˛iuni la textul ini˛ial 88? Nu sunt.

Votat textul ini˛ial la art. 88.

Pentru art. 89 ∫i 90 dac„ ave˛i obiec˛iuni? Comisia nu a avut amendamente, votat textul ini˛ial.

Titlul capitolului IV. Votat textul ini˛ial. Titlul capitolului I.

Votat textul ini˛ial.

Art. 91 ∫i 92, dac„ ave˛i obiec˛iuni p‚n„ la alin. 5, la 92?

Art. 91, votat textul ini˛ial.

La art. 92, p‚n„ la alin. 5 nu sunt obiec˛iuni. Votate alineatele ini˛iale, textele ini˛iale.

La alin. 5, urm„ri˛i amendamentul 112 de la pagina 105.

Admis amendamentul, modificat alin. 5.

38 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/9.VI.2004

Alin. 6 nu sunt obiec˛iuni. Votat textul ini˛ial.

Alin. 7, urm„ri˛i amendamentul comisiei de la pagina 105.

Admis amendamentul, modificat alin. 7. Alin. 8, nu are amendamente comisia. Votat textul ini˛ial.

Art. 93, urm„ri˛i amendamentul 113. Votat amendamentul, modificat art. 93. Titlul capitolului II votat Ón unanimitate.

Art. 94, dac„ sunt obiec˛iuni? Votat textul ini˛ial.

Art. 95, urm„ri˛i amendamentul 116.

Admis amendamentul, modificat textul.

La art. 96 dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat textul ini˛ial.

La 97 urm„ri˛i amendamentul 23 din raportul ini˛ial. Admis amendamentul, modificat art. 97.

Art. 98, urm„ri˛i amendamentul 24.

Admis amendamentul, modificat art. 98.

Art. 99, urm„ri˛i amendamentul 25, raport suplimentar. Admis amendamentul, modificat articolul.

Art. 100, urm„ri˛i amendamentul 26, raport suplimentar.

Admis amendamentul, modificat art. 121.

Punctul 122, urm„ri˛i amendamentul 27 tot din raportul suplimentar.

Admis amendamentul, modificat punctul 122.

Titlul capitolului V, votat textul ini˛ial.

La art. 102 urm„ri˛i amendamentul 28, raport suplimentar.

Admis amendamentul, modificat articolul.

Art. 103, urm„ri˛i amendamentul 125 din raportul ini˛ial.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Votat amendamentul 125, modificat art. 103.

Pentru a nu fi gre∫it, la art. 102 m-am referit la un amendament 28 din raportul suplimentar. Nu sunt obiec˛iuni la amendamentul 28.

Votat Ón unanimitate, modificat art. 102.

Art. 104, urm„ri˛i amendamentul 126, raport ini˛ial. Admis amendamentul, modificat textul. Art. 105, urm„ri˛i amendamentul 127. Domnul Bolca∫.

La art. 105 alin. 2 se creeaz„, dac„ vre˛i, o discriminare pozitiv„, nu Ómi place acest barbarism, dar Ól folosesc cu voluptate acum, Ón sensul c„ secretarii de stat din Ministerul Justi˛iei se salarizeaz„ la nivelul func˛iei de procuror general al Parchetului. V„ rog s„ m„ ierta˛i, dar, Ón aceste condi˛ii, cu tot respectul pe care Ól am pentru func˛ia de secretar de stat ∫i, cu tot respectul pe care Ól am pentru cei care ocup„ aceast„ func˛ie, este personal ∫i Ól Ómp„rt„∫esc, textul nu are absolut nici un fel de justificare.

Salarizarea secretarilor de stat s„ se fac„ Ón regimul normal de salarizare a secretarilor de stat de peste tot. Propun eliminarea acestui alin. 2.

Domnul ministru Diaconescu.

Nu cred c„ trebuie s„ facem nici o precizare legat„ de secretarii de stat ∫i eventual asociere cu statutul... secretarii de stat intr„ pe o alt„ form„ de reglementare, sunt demnitari, au un salariu stabilit clar ∫i fix, deci nu are nici o... textul nu are ce s„ caute aici.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Œn nici o formulare, nici cea ini˛ial„, nici... Stima˛i colegi,

## **Domnul Ion Neagu:**

Da, ∫i v„ rog s„ fi˛i de acord c„ la art. 108 alin. 1 lit. d) este pur ∫i simplu o eroare material„ care ne-a sc„pat ∫i nou„ ∫i Ón redactarea ini˛ial„: îRegulamentul privind organizarea ∫i desf„∫urarea concursului de admitere Ón magistratur„ a personalului de specialitate juridic„ asimilat magistra˛ilor, avoca˛ilor ∫i notarilor...“, îavoca˛ilor ∫i notarilor“ cred c„ nu are ce c„uta aici. Aceasta era observa˛ia.

## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫**

**:**

Ei, de fapt, n-au ce c„uta nic„ieri.

M„ rog, asta-i alt„ chestie.

Asta nu s-a Ónregistrat, nu s-a auzit.

™i atunci v„ propun, stima˛i colegi, eu socot c„ este o eroare material„ ∫i nu altceva, s„ punem dup„ îmagistra˛ilor“... dispare îavoca˛ilor ∫i notarilor“, care au legile lor, socotelile lor etc.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/9.VI.2004

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫**

**:**

S„ dispar„ îavoca˛ilor“.

Trebuie s„ disp„re˛i ∫i dumneavoastr„.

Ón cadrul comisiei, dar s„ sper„m c„ ne vom ocupa Ón continuare cu toate statutele ∫i cu toate problemele de armonizare, de corelare a salariz„rii ∫i a pension„rii. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

Dac„ Ómi Óng„dui˛i un cuv‚nt?

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫**

**:**

A˛i vrea dumneavoastr„.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dac„ sunt voturi Ómpotriv„? V„ rog s„ v„ consulta˛i. Dar culmea este c„ tot un avocat propune, deci doi, unul de la prezidiu ∫i unul din sal„.

Stima˛i colegi,

Revin la lit. d). Dup„ consult„ri profunde, comisia, Ministerul Justi˛iei ∫i Ministerul Rela˛iei cu Parlamentul ne propun ca textul s„ se opreasc„ la magistratur„: îRegulamentul privind organizarea ∫i desf„∫urarea concursului de admitere Ón magistratur„.“ De fapt, îmagistratur„“.

Dac„ sunte˛i de acord cu acest text? Mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

## Stima˛i colegi,

Se pare c„ am parcurs toat„ legea. Mai este alt„ anex„, domnule pre∫edinte?

Deci am aprobat ∫i anexa cu criteriile, nu mai sunt alte texte de dezb„tut.

Bun, am parcurs proiectul de lege, o s„-l supunem la sf‚r∫itul acestei zile de lucru.

Doamna deputat Smaranda Dobrescu.

## Domnule pre∫edinte,

V„ rog s„-mi permite˛i un foarte scurt comentariu. M„ bucur, o dat„ cu colegii din Comisia juridic„ de elaborarea ∫i finalizarea acestui proiect de lege deosebit de important pentru ceea ce Ónseamn„ magistratur„ Ón ˛ara noastr„, Ón cadrul reformei juridice pe care o Ónf„ptuim cu to˛ii.

Œn acela∫i timp, nu pot s„ nu Ómi exprim Óntr-un fel nedumerirea ∫i poate chiar ∫i frustrarea, Ón numele colegilor din Comisia de munc„, care, p‚n„ Ón 2003, erau sesiza˛i pe fond cu absolut toate statutele privind indiferent orice meserie, iar cu acest proiect de lege nu am fost sesiza˛i nici pentru aviz. Este adev„rat c„ statutul magistra˛ilor Ón forma Legii nr. 92, cu ea am fost sesiza˛i pe fond ∫i tot pe fond am fost sesiza˛i cu toate modific„rile ulterioare. Deci cuno∫team ∫i toate problemele de salarizare, ultima salarizare din 2003, cunoa∫tem ∫i problemele de pensionare. Ne-a p„rut r„u c„ nu am putut interveni, nu prin amendamente, dar m„car s„ ne d„m p„rerea asupra amendamentelor care au fost f„cute

Dar nu crede˛i, domnule Bolca∫, c„ ar trebui s„ se pronun˛e comisia?

## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫:**

Da, dar dac„ Ómi Óng„dui˛i un cuv‚nt, s„-i r„spund doamnei deputat Smaranda Dobrescu, care are dreptate.

Comisia de munc„ a fost totdeauna sesizat„ cu statutele oric„rei meserii, dar de data aceasta nu este vorba de o meserie, asta este un har ∫i o voca˛ie.

V„ mul˛umesc.

## Stimate coleg,

O fi ∫i har ∫i voca˛ie, dar este o meserie ∫i elegan˛a ne determina s„-i d„m dreptate doamnei pre∫edinte a Comisiei de munc„. Nici o profesie nu este mai profesie dec‚t celelalte, ∫i nici chiar avocatura.

Era nevoie, Óntr-adev„r, de o corelare a statutelor profesionale Óntre toate... ∫i mie Ómi pare r„u c„ nu am insistat c‚nd a fost trimis proiectul la aviz s„ nu fie solicitat ∫i avizul Comisiei de munc„.

V„ asigur c„ avea elegan˛a s„ nu se refere la probleme de strict„ specialitate.

Ieri am am‚nat pentru consult„ri cu Ministerul Justi˛iei proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor ∫i drepturile conexe. Se pare c„ s-au f„cut toate corel„rile.

Stima˛i colegi,

Au fost prezentate ∫i expunerea ini˛iatorului ∫i raportul comisiei, Ón consecin˛„, trecem Ón continuare la dezbatere pe texte.

La titlul proiectului dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Votat Ón unanimitate.

Art. I preambul, dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat textul ini˛ial.

Œn continuare, v-a∫ ruga s„ observa˛i c„, fa˛„ de textul adoptat de Senat, comisia noastr„ a intervenit cu foarte multe modific„ri la Legea nr. 8/1996 ∫i, de aceea, v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentele din raport, pentru c„ la primele texte sunt modific„ri noi, care nu au fost avute Ón vedere de c„tre Senat.

La punctul 2 dac„ ave˛i obiec˛iuni la textul propus de comisie?

Votat Ón unanimitate. Punctul 3. Votat Ón unanimitate. Punctul 4. Votat Ón unanimitate. Punctul 5 din raport. Votat Ón unanimitate. Punctul 6. Votat Ón unanimitate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/9.VI.2004 Punctul 7. Votat Ón unanimitate. Punctul 8 Votat Ón unanimitate. Punctul 9. Vvotat Ón unanimitate. Punctul 10. Votat Ón unanimitate. Punctul 11. Votat Ón unanimitate. Punctul 12 Votat Ón unanimitate. Punctul 13. Votat Ón unanimitate. Punctul 14. votat Ón unanimitate. Punctul 15. Votat Ón unanimitate. La punctul 16 exist„ o interven˛ie. Pofti˛i.

## Domnule pre∫edinte,

La punctul 16 s-au strecurat c‚teva erori materiale la lit. c), d) ∫i e). Este vorba de 50.000, de la 50.000 la 200.000 la lit. c); la lit. d) de la 200.000 ∫i nu 200.001, ∫i la lit. e) de la 300.000, nu 300.001. Ne cerem scuze pentru ele.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Da. Cu aceste corecturi

Œmi cer scuze domnule pre∫edinte, nu am fost suficient de rapid.

La punctul 22, v„ rog s„ urm„ri˛i art. 34 alin. 2. Trebuie virgul„ dup„ îcopii“, îconcepute pentru realizarea de copii“, ce permit reproducerea acestor opere. Deci trebuie ad„ugat cuv‚ntul îopere“.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

at Ón unanimitate. Punctul 95. Votat Ón unanimitate. Punctele 96, 97. Votate Ón unanimitate. Punctul 98. Votat Ón unanimitate. Punctul 99. Votat Ón unanimitate. Punctul 100. Votat Ón unanimitate. Punctul 101. Votat Ón unanimitate. Punctele 102, 103. Votate Ón unanimitate. Punctul 104. Votat Ón unanimitate. Punctul 105. Votat Ón unanimitate.

Punctul 106. Votat Ón unanimitate. Punctul 107. Votat Ón unanimitate. Punctele 108, 109. Votate Ón unanimitate. Punctul 110. Votat Ón unanimitate. Punctul 111. Votat Ón unanimitate. Punctele 112, 113. Votate Ón unanimitate. Punctele 114, 115. Votate Ón unanimitate. Punctul 116. Pofti˛i. Exist„ o interven˛ie. Domnul Márton Árpád.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Exist„ dou„ amendamente respinse. Œn fond a fost o opozi˛ie pentru o agravant„ introdus„ la acest capitol care con˛ine foarte multe articole noi. La art. 139[3] exist„ o prevedere la alin. 3 conform c„reia: îŒn cazul Ón care contravenientul desf„∫oar„ activit„˛i care implic„, conform obiectului de activitate, utilizarea de opere sau de produse purt„toare de drepturi conexe, pentru repetarea s„v‚r∫irii faptelor prev„zute la alin. 1 ∫i 2, Ón termen de un an, organul constatator aplic„ ∫i sanc˛iunea complementar„ a suspend„rii activit„˛ii contravenientului p‚n„ la plata remunera˛iei.“

Deci aceast„ prevedere de suspendare a activit„˛ii unor persoane juridice sau chiar fizice, chiar dac„ activitatea lor preponderent„ este alta, dac„ utilizeaz„ opere care au un drept de autor ∫i Óncalc„ anumite prevederi, li se suspend„ activitatea de baz„. Despre ce este vorba? O pr„v„lie care are un aparat radio ∫i nu a pl„tit taxa care se impune c„tre drepturile de autor, unui medic de familie care are la cabinet un aparat de radio ∫i nu pl„te∫te aceast„ tax„ i se suspend„ activitatea, ∫i Ómi pun Óntrebarea: dac„ a doua zi, noaptea, este chemat la un bolnav, se mai duce sau i-a fost suspendat„ activitatea din cauz„ c„ nu a pl„tit aceast„ tax„ de drepturi de autor, de∫i pl„te∫te celelalte taxe?

Deci mi se pare c„ aceast„ suspendare a activit„˛ii, a acelei activit„˛i care preponderent este alta, ∫i nu de utilizare a unor opere de drepturi de autor, cum sunt la discoteci, la c‚rciumi ∫i alte asemenea activit„˛i, mi se pare c„ este exagerat„ ∫i, ca atare, am fost Ómpotriva acestui alin. 3, drept pentru care propun eliminarea acestui alin. 3, eventual la mediere s„ g„sim o solu˛ie prin care persoanele care au, Ónc„ o dat„ spun, activit„˛i Ón domeniul discotecilor, c‚rciumilor ∫i alte asemenea s„ li se suspende activitatea.

Doamna deputat Mona Musc„.

Domnule pre∫edinte,

Cred c„ noi c‚nd am discutat la comisie, de∫i ∫tiu toat„ discu˛ia acolo, au fost mai multe ingrediente dec‚t par la prima vedere, dar, c‚nd am discutat la comisie, eu cred c„ noi am f„cut o gre∫eal„, amendamentul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/9.VI.2004 propus de colegul meu, domnul Márton Árpád, este absolut Óndrept„˛it, este bizar, ca s„ nu spun aberant, s„ suspenzi activitatea cuiva pentru c„ nu ∫i-a pl„tit drepturile de autor. Putem g„si o alt„ formul„, dar aceasta mi se pare aberant„, chiar aberant„, nu au nici o leg„tur„ drepturile de autor, ca s„ nu spun altfel, cu activitatea Ón sine.

Eu v„ rog s„ ˛ine˛i cont de treaba aceasta, Ói rog ∫i pe colegii mei de la comisie, amendamentul este Óndrept„˛it 100%.

Noi v„ propunem a∫a, domnule pre∫edinte: îŒn cazul Ón care contravenientul desf„∫oar„ o activitate care se bazeaz„ exclusiv pe utilizarea de opere sau de produse purt„toare de drepturi conexe...“ ∫i, Ón loc de îremunera˛ie“, v-am propune îp‚n„ la plata sumelor datorate“.

Corect.

Oricum, mai exist„ o problem„, plata remunera˛iei, eu nu ∫tiu, la ce se refer„ aceasta? Este vorba de amenzi ∫i trecem la plata remunera˛iei, este vorba de dreptul de autor, despre ce este vorba?

## Domnule pre∫edinte,

Este o institu˛ie. Cu institu˛ia Ón sine n-am fost de acord, dar, din p„cate, este o directiv„.

Deci un post de radio care are muzic„ pl„te∫te drepturi de autor. Deci asta este clar, cu asta sunt de acord. Dar orice societate comercial„ sau oricare persoan„ fizic„ care are un aparat de radio, dincolo de faptul c„ pl„te∫te taxa radio, mai trebuie s„ pl„teasc„ Ónc„ o dat„ dreptul de autor, pentru a asculta muzica ce a fost dat„ pe postul respectiv, pentru care, de fapt, s-a pl„tit o dat„ acest drept de autor. Deci se pl„te∫te de dou„ ori dreptul de autor.

Conform negocierilor Óntre organismele de gestiune colectiv„, O.R.D.A. ∫i reprezentan˛ii pl„titorilor — aici am eu, iar, o mic„ problem„ —, se impun ni∫te taxe. Deci, dac„ e∫ti o firm„ mic„ ori un butic de la ˛ar„, un taximetrist, p‚n„ acum pl„teai 50 de mii de lei lunar, acum s-a m„rit la 150 de mii de lei. Ei, bine, dac„ nu pl„te∫ti aceast„ tax„ ∫i e∫ti detectat peste un an, doi, pl„te∫ti taxa integral„, plus ceea ce se adun„ penalizare, ca orice penalizare de tax„. Dar, Ón completare, dac„ de dou„ ori ai fost prins asupra acestui fapt, ˛i se suspend„ activitatea de baz„, adic„ nu mai vinzi produse Ón satul respectiv, se Ónchide singura pr„v„lie, medicul nu are voie s„ plece la o urgen˛„, pentru c„ i se suspend„ activitatea etc., etc.

Aceast„ agravant„ o consider o abera˛ie. Deci Ón forma prezentat„ — Ón general, pentru toate taxele —, p‚n„ c‚nd nu se pl„te∫te acea diferen˛„ de tax„ plus penaliz„rile, se suspend„ activitatea de baz„, care este altceva dec‚t utilizarea dreptului de autor, pentru simplul fapt c„ are un aparat de radio Ón taxi, Ón pr„v„lie, indiferent dac„ ascult„ muzic„, dac„ nu ascult„ muzic„; indiferent, are un aparat, pl„te∫te ∫i o tax„ pentru a∫a ceva.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stima˛i colegi,

Lucrurile sunt controversate ∫i eu v-a∫ propune, totu∫i, s„ vot„m textul, pentru a mai medita; dac„-l elimin„m, nu mai putem discuta. Este, totu∫i, o problem„ cu cei care nu-∫i pl„tesc.

Scrie˛i îspecific„“ ∫i Ónlocui˛i ∫i îremunera˛ia“. V„ mul˛umesc foarte mult pentru Ón˛elegere. Propune˛i, domnule deputat.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Este una dintre legile cele mai importante care au trecut prin comisia noastr„. Vreau s„ mul˛umesc Ón mod deosebit membrilor comisiei, care au trudit c‚teva luni pentru ca s„ ias„ o lege foarte bun„, Ón opinia noastr„.

Mul˛umesc O.R.D.A. ∫i Ministerului Justi˛iei ∫i tuturor celor care ne-au sprijinit, inclusiv organismelor de gestiune colectiv„ ∫i radiodifuzorilor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/9.VI.2004 V„ mul˛umesc tuturor ∫i pentru faptul c„ a˛i acceptat s„ intervenim Ón plen ∫i s„ repar„m erorile materiale care s-au strecurat.

V„ mul˛umesc.

Da˛i-mi voie s„ mai felicit ∫i eu Ónc„ o dat„ Comisia pentru cultur„, arte, mijloace de informare Ón mas„. A fost o performan˛„ ∫i o dovad„ de colaborare ∫i solidaritate.

V„ mul˛umesc frumos.

3. La lucr„ri au fost prezen˛i 18 deputa˛i, din totalul de 26 de membri ai comisiei.

La dezbaterea proiectului de lege au participat, ca invita˛i, Ón conformitate cu prevederile art. 51 ∫i ale art. 52 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, doamna Irinel Chiran, secretar de stat la Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, Ónso˛it„ de doamna Cristina Iscociu, director general.

4. Camera Deputa˛ilor este prima Camer„ sesizat„. Œn urma dezbaterii, Ón ∫edin˛a din 25 mai 2004, comisia, cu 17 voturi pentru ∫i o ab˛inere, aprob„ proiectul de lege cu urm„toarele amendamente…“

V„ mul˛umesc.

Pe ordinea de zi, Ón continuare, este Ónscris proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 128 privind Statutul personalului didactic.

La Statutul personalului didactic, v„ rog s„ prezenta˛i raportul.

Guvernul sus˛ine, prin domnul ministru Gaspar, expunerea de motive.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

îRaport asupra proiectului de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic

1. Œn conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, cu modific„rile ∫i complet„rile intervenite prin Hot„r‚rea Camerei Deputa˛ilor nr. 23/2003, cu adresa nr. PL-X.230 din 19 aprilie 2004, Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport a fost sesizat„ spre dezbatere ∫i avizare, pe fond, cu proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Proiectul de lege a fost avizat de Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, Consiliul Legislativ ∫i Consiliul Economic ∫i Social.

Ca o consecin˛„ a modific„rii ∫i complet„rii Legii Ónv„˛„m‚ntului nr. 88/1995, se impune ∫i modificarea Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Comisia a selectat din proiectul de lege men˛ionat numai acele texte care au tangen˛„ cu modific„rile intervenite Ón Legea Ónv„˛„m‚ntului. Celelalte prevederi din proiect vor fi avute Ón vedere la modific„rile de substan˛„ ce trebuie aduse Statutului personalului didactic Óntr-o etap„ urm„toare, dup„ adoptarea legisla˛iei privind Ónv„˛„m‚ntul superior ∫i postuniversitar.

Œn consecin˛„, s-au adus modific„ri la articolele referitoare la ocuparea func˛iilor de director ∫i de director adjunct din unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt preuniversitar, la salarizarea personalului de conducere, Óndrumare ∫i control ∫i la nivelul indemniza˛iilor acestuia, precum ∫i la modific„rile de terminologie.

2. Œn raport de obiectul ∫i de con˛inutul s„u, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art. 73 din Constitu˛ia Rom‚niei.

V„ rog s„ a∫tepta˛i o clip„, pentru ca ini˛iatorul s„ se consulte.

## Stima˛i colegi,

La nivelul ministerului exist„ dubii cu privire la unele solu˛ii care vizeaz„ integrarea ∫i, pentru a nu mai ap„rea Parlamentul vinovat de asemenea interven˛ii, eu v„ propun s„ am‚n„m aceast„ dezbatere p‚n„ mar˛ea viitoare. S„ vedem cu ce vine ministerul. S-o l„s„m Ón plen, dar am‚n„m dezbaterea p‚n„ mar˛ea viitoare.

De acord?

V„ mul˛umesc.

P‚n„ la ora votului final, mai putem adopta Ónc„ un proiect.

Domnule Bahrin, v„ rog s„ veni˛i pentru proiectul dumneavoastr„.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Suntem la aplicarea Legii-cadru nr. 29/2000.

Comisia a ini˛iat propunerea legislativ„ privind Ordinul _Meritul agricol_ ∫i Medalia _Meritul agricol_ .

Ordinul ∫i medalia au fost Ónfiin˛ate Ón 1932, ∫i la acea dat„ cuprindeau patru grade, recompens‚nd serviciile ∫tiin˛ifice aduse agriculturii sau industriei agricole.

Prezenta propunere legislativ„ men˛ine Ónsemnele heraldice specifice, modificate cu forma de guvern„m‚nt îrepublic„“, ∫i recompenseaz„ domeniile: agricultur„, industrie alimentar„, silvicultur„, ape ∫i protec˛ia mediului Ón activitatea didactic„ ∫i cercetarea ∫tiin˛ific„.

Men˛ion„m faptul c„ la acea vreme a fost una dintre cele mai importante decora˛ii pe domenii de activitate ∫i c„ este decora˛ia care, Ón propor˛ie de 95%, ∫i-a men˛inut at‚t titlurile, rangurile, c‚t ∫i semnifica˛ia heraldic„.

Œn data de 10 mai 2004, Senatul a avizat favorabil aceast„ propunere legislativ„, f„r„ modificarea textului transmis Senatului de Camera Deputa˛ilor.

Œn urma dezbaterii proiectului de lege Ón ∫edin˛a din data de 20 mai 2004, comisia propune admiterea acestuia Ón forma adoptat„ de Senat, cu unanimitate de voturi.

V„ mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„ la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea textelor.

44 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/9.VI.2004

Rog, Óntre timp, pe to˛i liderii grupurilor parlamentare s„-∫i invite colegii Ón sal„, pentru ca la ora stabilit„ s„ putem Óncepe derularea votului final.

La titlul proiectului, dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate. Art. 1 ∫i art. 2. Votate Ón unanimitate. Art. 3. Votat Ón unanimitate. Art. 4. Votat. Art. 5. Votat. Art. 6. Votat. Art. 7. Votat. Art. 8. Votat. Art. 9. Votat. Art. 10 ∫i art. 11. Votate. Art. 12, art. 13, art. 14. Votate. Art. 15 ∫i art. 16. Votate. Art. 17. Votat. Art. 18 ∫i art. 19. Votate. Art. 20. Votat. Anexa nr. 1 — îRegulamentul privind descrierea ∫i acordarea ordinului“. La titlu. Votat Ón unanimitate. Art. 1, art. 2 ∫i art. 3. Votate. Art. 4 ∫i art. 5. Votate. Art. 6 ∫i art. 7. Votate. Art. 8 ∫i art. 9. Votate. Art. 10, art. 11 ∫i art. 12. Votate. Art. 13. Votat. Art. 14. Votat. Anexa nr. II — îRegulament privind descrierea ∫i acordarea Medaliei _Meritul Agricol_ “. Votat. Art. 1 ∫i art. 2. Votate. Art. 3 ∫i art. 4. Votate. Art. 5, art. 6 ∫i art. 7. Votate. Art. 8 ∫i art. 9. Votate. Art. 10 ∫i art. 11. Votate. Art. 12. Votat.

Anexa nr. III. Urm„ri˛i modelul desenat al Ordinului _Meritul Agricol._ Votat.

Anexa nr. IV. Modelul desenat al Medaliei _Meritul Agricol_ — g„si˛i Ón continuare aceast„ medalie, cu modelul ei. Votat.

Am parcurs ∫i textele acestei legi. V„ mul˛umesc. Stima˛i colegi, Pe lista de vot final de ast„zi exist„ ∫i raportul de mediere cu privire la proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 51/1995. Domnul profesor Neagu. V„ rog.

Stima˛i colegi, La art. 82, v„ propun s„ formul„m un alineat nou, alin. 3.

Numai pu˛in. Stima˛i colegi, Noi am votat textele raportului de mediere, dar la punctul 18, cu privire la acest articol, am g„sit un lucru care poate afecta profesia de consilier juridic, ∫i domnul profesor Neagu v„ propune o solu˛ie de remediere.

Pentru a Óncuno∫tin˛a pe colegii no∫tri, domnule pre∫edinte, Óng„dui˛i-mi s„ citesc art. 82 alin. 1: îLa data intr„rii Ón vigoare a prezentei legi, persoanele fizice sau juridice care au fost autorizate Ón baza altor acte normative sau au fost Óncuviin˛ate prin hot„r‚ri judec„tore∫ti s„ desf„∫oare activit„˛i de consultan˛„, reprezentare, sau asisten˛„ juridic„ Ón orice domenii, Ó∫i Ónceteaz„ de drept activitatea.“

Acest text, dac„ nu-l rezolv„m cu un alineat nou, ar Ónsemna c„, practic, consilierii juridici nu-∫i mai pot desf„∫ura activitatea potrivit Legii nr. 514.

De aceea, v„ propun s„ l„s„m alin. 1 ∫i alin. 2 a∫a cum sunt redactate ∫i s„ introducem un alineat nou, alin. 3, deci art. 82 alin. 3, care s„ sune astfel: îPrevederile alin. 1 ∫i ale alin. 2 nu se aplic„ profesiei de consilier juridic, care va fi exercitat„ potrivit dispozi˛iilor Legii nr. 514.“ ∫i, astfel, Ói ferim de interdic˛ia pe care o cuprinde, implicit, precizarea îalte acte normative“ din art. 82 alin. 1.

Deci v„ rog s„ fi˛i de acord cu acest alineat, alin. 3, pentru a-∫i putea desf„∫ura activitatea Ón continuare consilierii juridici.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

™i eu v„ mul˛umesc. Stima˛i colegi, V„ rog s„ fi˛i aten˛i la raportul comisiei de mediere, deci la Legea avoca˛ilor.

La pozi˛ia 19,

2. Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea

Legii Ónv„˛„m‚ntului nr. 84/1995, de asemenea, lege organic„.

Cine este pentru? 190 de voturi pentru. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

La punctul 3, raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea ∫i exercitarea profesiei de avocat, republicat„, caracter organic. Raportul pe care l-am modificat la punctul 18.

Cine este pentru? 192 de voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat.

4. Proiectul de Lege privind organizarea judiciar„.

Lege cu caracter organic.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. 178 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 21 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat.

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de

urgen˛„ a Guvernului nr. 30/2004 privind trecerea satului Bichigiu din componen˛a comunei Co∫buc Ón componen˛a comunei Telciu, jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud. Lege organic„. Cine este pentru? 201 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri?

Adoptat.

6. Propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei Pr„je∫ti, jude˛ul Bac„u, prin reorganizarea comunei Traian, caracter organic. Se propune respingerea acestei ini˛iative.

Cine este pentru respingere? 205 voturi pentru respingere.

Voturi Ómpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri.

Respins„ propunerea cu acest scor.

7. Propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area comunei

Buciumi, jude˛ul Bac„u, prin reorganizarea comunei ™tefan cel Mare, caracter organic. De asemenea, se propune respingerea.

Cine este pentru respingere? 206 voturi pentru respingere.

Voturi Ómpotriv„? Dou„ voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt.

8. Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i

completarea Legii nr. 215/2000 — Legea administra˛iei publice locale. Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru aceast„ solu˛ie? 206 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat„ propunerea de respingere.

9. Propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area comunei Gioseni, jude˛ul Bac„u, prin reorganizarea comunei Tama∫i, caracter organic. Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 208 voturi pentru respingere. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt.

10. Propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area comunei

Odobe∫ti, jude˛ul Bac„u, prin reorganizarea comunei Secuieni, caracter organic. Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 206 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri. Respins„ propunerea legislativ„.

11. Propunerea legislativ„ pentru declararea ca ora∫ a comunei Dragomire∫ti, jude˛ul Maramure∫, caracter organic. Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru respingere? A∫a a propus comisia. 206 voturi pentru respingere.

Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? 3 ab˛ineri. Respins proiectul.

12. Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere, lege organic„.

Cine este pentru? 197 de voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? Un vot Ómpotriv„. Ab˛ineri? 23 de ab˛ineri.

13. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind pensiile ocupa˛ionale. Lege organic„. Cine este pentru? 212 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt.

14. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind unele m„suri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor ac˛iuni de protocol Ón exercitarea mandatului sau a func˛iei. Lege ordinar„.

Cine este pentru? 181 de voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? Un vot contra. Ab˛ineri? 25 de ab˛ineri. Adoptat raportul.

15. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 57/2001 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activit„˛ii ∫i func˛ionarea institu˛iilor de medicin„ legal„. Lege ordinar„.

Cine este pentru? 218 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Adoptat.

16. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 165/2002 pentru modificarea art. 138 ∫i art. 139 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investi˛ii financiare ∫i pie˛ele reglementate, lege cu caracter organic.

Cine este pentru? 219 voturi pentru.

Voturi Ómpotriv„? 3 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat.

17. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 116/2003 privind privatizarea Societ„˛ii Comerciale îSiderurgica“ — S.A. Hunedoara. Lege ordinar„.

46 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/9.VI.2004

Cine este pentru? 190 de voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 25 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat raportul.

18. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 6/2003 pentru modificarea art. 31 alin. (5) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnic„ legislativ„ pentru elaborarea actelor normative. Lege ordinar„.

- Cine este pentru? 190 voturi pentru.

Voturi Ómpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? O ab˛inere, dar foarte multe voturi neexprimate Ón partea st‚ng„.

19. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 61/1991 pentru sanc˛ionarea faptelor de Ónc„lcare a unor norme de convie˛uire social„, a ordinii ∫i lini∫tii publice. Lege organic„.

Cine este pentru? 192 de voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? Nu se voteaz„ Ón partea st‚ng„.

Adoptat proiectul de lege cu 192 de voturi pentru, nici

o ab˛inere, nici un vot contra.

20. Proiectul de Lege pentru aprobarea retragerii rezervei formulate de Rom‚nia la art. 5 din Conven˛ia pentru ap„rarea drepturilor omului ∫i a libert„˛ilor fundamentale, adoptat„ la Roma la 4 decembrie 1950. Lege ordinar„.

Cine este pentru? 221 voturi pentru. V„d c„ acum voteaz„ toat„ lumea.

Voturi Ómpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? Nu sunt.

Adoptat.

21. Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 96/2000 privind organizarea ∫i func˛ionarea B„ncii de Export-Import a Rom‚niei EXIMBANK— S.A. ∫i instrumentele specifice de sus˛inere a comer˛ului exterior. Lege ordinar„.

Cine este pentru? 201 pentru.

Voturi Ómpotriv„? 5 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? 22 ab˛ineri.

Adoptat.

22. Proiectul de Lege privind acordarea unui ajutor financiar Ón vederea stimul„rii achizi˛ion„rii de calculatoare. Lege ordinar„.

Cine este pentru? 221 voturi pentru.

Voturi Ómpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? Nu sunt.

Adoptat.

23. Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea Ón valoare a construc˛iilor zootehnice dezafectate, destinate cre∫terii, Óngr„∫„rii ∫i exploat„rii animalelor, precum ∫i a fabricilor de nutre˛uri combinate dezafectate. Lege ordinar„.

Cine este pentru? 221 pentru.

Voturi Ómpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? 4 ab˛ineri.

24. Propunerea legislativ„ pentru completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea Ón valoare a construc˛iilor zootehnice dezafectate, destinate cre∫terii, Óngr„∫„rii ∫i exploat„rii animalelor, precum ∫i a fabricilor de nutre˛uri combinate dezafectate. S-a propus respingerea acestei ini˛iative.

Cine este pentru aceast„ solu˛ie? 221 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt.

Respins„ propunerea.

25. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 22/2004 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului

- nr. 95/2002 privind industria de ap„rare. Lege ordinar„. Cine este pentru? 221 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat.

26. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 16/2004 privind modificarea alin. (2) al art. 14 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor m„suri privind Ónfiin˛area, organizarea, reorganizarea sau func˛ionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administra˛iei publice centrale ∫i a unor institu˛ii publice. Se propune respingerea acesteia.

- Cine este pentru solu˛ia de respingere? 221 voturi

- pentru respingere.

- Voturi Ómpotriv„? Dou„ voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nici o ab˛inere.

Respins„ propunerea.

27. Propunerea legislativ„ privind trecerea unor imobile concesionate din proprietatea public„ a statului Ón proprietatea privat„ a statului ∫i v‚nzarea acestora.

S-a propus respingerea propunerii legislative de c„tre comisie.

Cine este pentru aceast„ solu˛ie? 223 de voturi. Au venit Ónc„ o parte din membrii Guvernului.

- Voturi Ómpotriv„? 3 voturi Ómpotriv„.

- Ab˛ineri? O ab˛inere. Respins„ propunerea.

28. Propunerea legislativ„ pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 56/2003 privind unele drepturi ale persoanelor aflate Ón executarea pedepselor privative de libertate. S-a propus respingerea de c„tre Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

- Cine este pentru? 221 voturi pentru.

- Voturi Ómpotriv„? 5 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt.

S-a respins propunerea.

29. Propunerea legislativ„ privind instituirea titlurilor

na˛ionale. S-a propus respingerea propunerii legislative de c„tre comisie.

Cine este pentru respingere? 201 voturi pentru respingere.

Voturi Ómpotriv„? Nu sunt.

- Ab˛ineri? 24 de ab˛ineri.

Adoptat„ propunerea de respingere.

30. Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 26 din 24 aprilie 1996 — Codul silvic. Lege cu caracter organic. S-a propus respingerea acestei ini˛iative.

- Cine este pentru? 221 voturi pentru. Cine este Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? O ab˛inere.

S-a respins propunerea.

31. Propunerea legislativ„ privind finan˛area de la bugetul de stat a ac˛iunilor sanitare veterinare publice de interes na˛ional. Comisia a propus respingerea propunerii legislative.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/9.VI.2004 Cine este pentru aceast„ solu˛ie? 215 voturi pentru respingere.

Voturi Ómpotriv„? 22 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri.

S-a respins propunerea.

32. Propunerea legislativ„ privind acordarea primelor

de odihn„ ∫i tratament. S-a propus respingerea.

- Cine este pentru aceast„ solu˛ie? 221 de voturi. Voturi Ómpotriv„? 4 voturi Ómpotriv„ c„ unul se ab˛ine. Ab˛ineri? O ab˛inere.

S-a respins ∫i aceast„ propunere.

33. Propunerea legislativ„ pentru completarea alin. (2) al art. 39 din Legea nr. 53/2003 — Codul muncii. Lege cu caracter organic. S-a propus respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 220 voturi pentru respingere. Voturi Ómpotriv„? 4 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Nu sunt.

Respins„ propunerea.

34. Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 309/2002 privind recunoa∫terea ∫i acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar Ón cadrul Direc˛iei Generale a Serviciului Muncii, Ón perioada 1950—1961.

Cine este pentru respingere, cum a propus comisia? 221 pentru respingere.

Voturi Ómpotriv„? 3 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri.

Respins„ propunerea.

35. Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 309/2002 privind recunoa∫terea ∫i acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar Ón cadrul Direc˛iei Generale a Serviciului Muncii, Ón perioada 1950—1961.

Cine este pentru respingere? A doua cu acela∫i con˛inut, am vrut s„ spun. V„ mul˛umesc. 221 voturi pentru respingere.

Voturi Ómpotriv„? 3 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri.

S-a respins propunerea.

Mai sunt c‚teva propuneri, v„ rog nu v„ pierde˛i r„bdarea.

37. Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii concuren˛ei nr. 21/1996. S-a propus respingerea ei.

Cine este pentru? 225 voturi pentru respingere. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? Nu sunt.

S-a respins.

38. Propunerea legislativ„ pentru completarea art. 13 din Ordonan˛a Guvernului nr. 32/2002 privind organizarea ∫i func˛ionarea serviciilor publice de alimentare cu ap„ ∫i canalizare. S-a propus respingerea.

Cine este pentru aceast„ solu˛ie? Cine este de acord cu aceast„ solu˛ie?

V„ mul˛umesc. 221 voturi pentru respingere.

Voturi Ómpotriv„? 7 voturi Ómpotriv„ ∫i cu o... 8 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? O ab˛inere. S-a respins propunerea.

Stima˛i colegi, am s„rit peste o propunere de respingere.

La punctul 36, propunerea legislativ„ pentru declararea zilei de 16 decembrie Ziua Iert„rii, a Œmp„c„rii ∫i Ajutor„rii Aproapelui.

Cine este pentru respingere? 227 voturi pentru respingere.

Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Nu sunt.

39. Propunerea legislativ„ pentru modificarea alin. 2 al art. 5 din Ordonan˛a Guvernului nr. 20/1994 privind punerea Ón siguran˛„ a fondului construit existent, republicat„. S-a propus respingerea.

Cine este pentru? 223 voturi pentru respingere. Voturi Ómpotriv„? 5 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? O ab˛inere. Respins„ propunerea.

40. Propunerea legislativ„ de completare a art. 22 al Legii nr. 195/2000 privind constituirea ∫i organizarea clerului militar.

Cine este pentru respingere, cum a propus comisia? 225 voturi pentru respingere.

Voturi Ómpotriv„? Un vot Ómpotriv„. Ab˛ineri? 4 ab˛ineri, ierta˛i-m„. Respins„ cu acest scor propunerea.

Mai sunt Ónc„ 4 proiecte pe care le-am adoptat ast„zi pe articole.

41. Proiectul de Lege privind securitatea general„ a produselor. Lege organic„, prin acel text penal care a fost eliminat.

Cine este pentru? Numai un pic!

De la Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, cine e?

Legea figura av‚nd caracter organic prin acel text care a fost eliminat. Mai exist„ alte texte care s„ fi atras aceast„ calificare.

Domnule Gaspar, v-a˛i uitat cumva? Nu, nu, nu a mai existat ∫i alt text de lege organic„? Legea nu mai are caracter organic, Ón condi˛iile elimin„rii acelui articol cu o infrac˛iune.

Cine este pentru? 225 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Nu sunt. Nu sunt nici voturi Ómpotriv„, nici ab˛ineri. 42. Proiectul de Lege privind Statutul magistra˛ilor. Lege organic„. Cine este pentru? 188 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 4 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? 26 de ab˛ineri.

Adoptat cu 188 voturi pentru, 4 contra, 26 ab˛ineri.

43. Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor ∫i drepturile conexe, tot lege organic„.

Cine este pentru? 187 de voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 3 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? 22 de ab˛ineri. Adoptat„ legea.

44. Proiectul de Lege privind Ordinul _Meritul Agricol_ ∫i Medalia _Meritul Agricol_ , lege ordinar„. Cine este pentru? 228 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri?

Pu˛in„ r„bdare v-a∫ ruga s„ mai ave˛i, ca s„ v„ prezint Nota cu privire la legile care sunt depuse la secretarul general al Camerei, Ón vederea exercit„rii de c„tre dumneavoastr„ a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale.

Œn conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, s-au depus la secretarul general al

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/9.VI.2004 Camerei Deputa˛ilor, Ón vederea exercit„rii de c„tre deputa˛i a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale, urm„toarele legi:

- Legea pentru modificarea ∫i completarea Legii

- nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere;

- Legea privind pensiile ocupa˛ionale;

— Legea privind unele m„suri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor ac˛iuni de protocol Ón exercitarea mandatului sau a func˛iei;

— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 57/2001 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activit„˛ii ∫i func˛ionarea institu˛iilor de medicin„ legal„;

— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 165/2002 pentru modificarea art. 138 ∫i art. 139 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investi˛ii financiare ∫i pie˛ele reglementate;

— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 116/2003 privind privatizarea Societ„˛ii Comerciale îSiderurgica“ — S.A. Hunedoara;

— Legea privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 6/2003 pentru modificarea art. 31 alin. (5) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnic„ legislativ„ pentru elaborarea actelor normative;

— Legea privind modificarea Legii nr. 61/1991 pentru sanc˛ionarea faptelor de Ónc„lcare a unor norme de convie˛uire social„, a ordinii ∫i lini∫tii publice;

— Legea privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 96/2000 privind organizarea ∫i func˛ionarea B„ncii de Export-Import a Rom‚niei EXIMBANK — S.A. ∫i instrumentele specifice de sus˛inere a comer˛ului exterior;

— Legea privind acordarea unui ajutor financiar Ón vederea stimul„rii achizi˛ion„rii de calculatoare;

— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 22/2004 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 95/2002 privind industria de ap„rare;

— Legea pentru respingerea Ordonan˛ei Guvernului nr. 16/2004 privind modificarea alin. (2) al art. 14 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor m„suri privind Ónfiin˛area, organizarea, reorganizarea sau func˛ionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administra˛iei publice centrale ∫i a unor institu˛ii publice;

— Legea privind securitatea general„ a produselor;

— Legea pentru ratificarea Conven˛iei privind poluan˛ii organici persisten˛i, adoptat„ la Stockholm la 22 mai 2001;

- Legea privind Ordinul _Meritul Agricol_ ∫i Medalia

- _Meritul Agricol._

## Stima˛i colegi,

Numai pu˛in v-a∫ ruga s„ r„m‚ne˛i Ón sal„ pentru a ne exprima Ómpreun„ bucuria prezen˛ei Ón sal„ a unei delega˛ii parlamentare britanice, reprezent‚nd Grupul parlamentar pentru extinderea Uniunii Europene din Parlamentul Marii Britanii.

S„ le mul˛umim pentru sprijinul pe care Parlamentul Marii Britanii ni-l acord„ Ón permanen˛„ pe drumul nostru european ∫i pentru dezvoltarea rela˛iilor bilaterale.

## Stima˛i colegi,

S„pt„m‚na viitoare, programul Óncepe mar˛i diminea˛„ ∫i avem program ∫i miercuri ∫i, dac„ Biroul permanent o s„ fie de acord, ∫i joi, pentru c„ noi am crezut c„ sunt numai 7 zile p‚n„ la turul 2, dar sunt 14 zile.

Rog membrii Biroului permanent ∫i ai Comitetului ordinii de zi s„ vin„ pentru 5 minute Ón sala Biroului permanent, pentru a confirma acest program, pe care vi l-am prezentat eu.

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 85/9.VI.2004 con˛ine 48 de pagini.**

Pre˛ul 91.200 lei