Dan Coriolan Simedru

îAutostrada Bra∫ov—Cluj—Bor∫, leg„tur„ strategic„ cu Europa sau cu Statele Unite?“

De∫i Guvernul s-a l„udat cu faptul c„ Statele Unite, Óntr-un exces de polite˛e diplomatic„, au declarat c„, din punctul lor de vedere, economia rom‚neasc„ este economie de pia˛„, Uniunea European„ a tratat cu foarte multe rezerve acest subiect Ón raportul pe anul 2003. Judec‚nd dup„ ultimele ac˛iuni ale puterii P.S.D., nu ar fi de mirare ca nici Ón acest an Rom‚nia s„ nu primeasc„ acest statut, risc‚nd chiar suspendarea negocierilor de aderare.

Demararea negocierii cu o singur„ surs„ Ón vederea Óncheierii contractului de proiectare, construire ∫i finan˛are a autostr„zii Bra∫ov—Cluj—Bor∫, aprobat„ de Guvern prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 120/2003, reprezint„ o Ónc„lcare nepermis„ a principiilor economiei de pia˛„ ∫i un exemplu elocvent ∫i trist de instabilitate legislativ„.

Prin aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ a Guvernului se pun Óntre paranteze principiile economiei func˛ionale de pia˛„, cum ar fi transparen˛a ∫i eficien˛a utiliz„rii fondurilor publice, precum ∫i libera concuren˛„ ∫i tratamentul egal al competitorilor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 13/27.II.2004 Pentru c„ altfel nu putea Ónc„lca Legea nr. 212/2002 pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 60/2001, a achizi˛iilor publice, Guvernul a apelat la cea mai pueril„ motiva˛ie, uz‚nd de art. 8 alin. (1) lit. a): î...tronsonul Bra∫ov—Cluj—Bor∫ din componen˛a autostr„zii Bucure∫ti—Budapesta face parte din categoria lucr„rilor care privesc siguran˛a ∫i securitatea na˛ional„...“

Dac„ siguran˛a ∫i securitatea na˛ional„ stau Ón autostrada Bucure∫ti—Budapesta, atunci, pentru c„ tot se reorganizeaz„ Guvernul, poate c„ ar fi mai bine ca ministerul condus de Miron Mitrea s„ se transforme Ón îMinisterul Transporturilor ∫i Siguran˛ei Na˛ionale“, iar Compania Na˛ional„ de Autostr„zi ∫i Drumuri Na˛ionale s„ treac„ Ón subordinea S.R.I., drumurile jude˛ene s„ devin„ îdrumuri de siguran˛„ jude˛ean„“, cele comunale îde siguran˛„ comunal„“, iar aleea din curte îalee de siguran˛„ familial„“. Astfel, rom‚nul va beneficia de securitate peste tot, chiar ∫i Ón propria ograd„! Pe autostrada Bucure∫ti—Budapesta vom avea, probabil, Ón loc de agen˛i de circula˛ie, agen˛i de securitate piti˛i prin bosche˛i, care vor veghea cu s‚rg nu numai la siguran˛a traficului, ci ∫i la cea na˛ional„.

L„s‚nd gluma la o parte, este cel mai lamentabil argument ∫i cea mai penibil„ justificare de folosire a banului public, prin Ónc„lcarea legii, a principiilor economiei de pia˛„ ∫i a Ón˛elegerilor interna˛ionale, utilizat de Guvernul N„stase pentru a explica cea mai mare deturnare de fonduri din istoria postdecembrist„ a Rom‚niei.

De asemenea, Ón nota de fundamentare semnat„ de ministrul Mitrea se spune c„ modernizarea re˛elelor de autostr„zi este o condi˛ie impus„ de organismele interna˛ionale Ón vederea integr„rii Rom‚niei Ón structurile euroatlantice. Se ∫tie, Óns„, c„ Uniunea European„ a stabilit la Helsinki, Ón urma negocierilor cu statele membre ∫i cele candidate, coridoarele de transport rutier transeuropene. Coridorul IV, care str„bate ∫i Rom‚nia, este prev„zut s„ treac„ prin Sibiu, Deva, Arad, ∫i nu prin Cluj, T‚rgu Mure∫ sau Oradea, tronson prev„zut a se realiza dup„ 2015. Este suspect„ amnezia domnului Mitrea, care argumenteaz„ schimbarea strategiei na˛ionale convenit„ cu U.E. prin faptul c„ firma Bechtel tocmai a prezentat proiectul autostr„zii Bra∫ov—Cluj—Bor∫, ∫i Rom‚nia este preg„tit„ îs„ beneficieze Ón mod direct ∫i Ón regim de urgen˛„ de experien˛a firmei Bechtel International Inc., dob‚ndit„ Ón Croa˛ia (sic!), unde aceasta ∫i-a mobilizat resursele tehnice ∫i financiare Ón vederea construirii unei noi autostr„zi“.