Traian Constantin Iga∫

îC‚˛i salvatori de vie˛i omene∫ti mai are Rom‚nia?“ S„pt„m‚na trecut„ s-a s„rb„torit, Óntr-un anonimat aproape total, Ziua Mondial„ a Donatorului de S‚nge. N-ar fi trebuit s„ treac„ Ón acest fel. Periodic, spitalele din Óntreaga ˛ar„ se confrunt„ cu o sc„dere a rezervelor de s‚nge. Œn acele momente de criz„ ajungem s„ ne Óntreb„m: de ce scade num„rul donatorilor de s‚nge?

Acela∫i lucru l-am f„cut ∫i eu. Mi-am pus aceast„ Óntrebare Ónc„ de anul trecut, c‚nd aceea∫i criz„ a fost semnalat„ Ón mass-media local„ ar„dean„. Am hot„r‚t Óns„ s„ dep„∫esc aceast„ nep„sare, care devine din ce Ón ce mai prezent„ Óntre noi, ∫i s„ fac un lucru firesc pe care fiecare dintre noi ar trebui s„-l facem.

Este foarte adev„rat Óns„ c„ multitudinea problemelor de zi cu zi care ne Ónconjoar„ ne fac s„ ne g‚ndim Ón primul r‚nd la binele nostru ∫i mai pu˛in la cel al semenilor no∫tri. Cei care trec Óns„ de aceast„ nep„sare sunt cei care merit„ toat„ stima noastr„.

M-am Óntrebat Óns„ de multe ori, Ónainte de a deveni un donator, ce-i determin„ pe semenii mei s„ doneze s‚nge. R„spunsul pe care mi-ar fi pl„cut s„-l primesc ar fi sunat a∫a: sim˛ul ∫i responsabilitatea civic„, grija pentru binele aproapelui meu. Atunci Óns„ c‚nd am trecut pragul Centrului de Recoltare a S‚ngelui din Arad, realitatea care m-a lovit a fost cam departe de r„spunsurile mele. Din p„cate, Óns„, societatea noastr„ este una Ón care sim˛ul civic sau grija fa˛„ de aproapele nostru sunt dou„ dintre lucrurile care au cam disp„rut de pe lista priorit„˛ilor noastre. Am constatat c„ cei care fac acest gest nobil apar˛in cu prioritate unei categorii sociale mai delicate. Iar„∫i trebuie s„ spun c„, din p„cate, oamenii care vin s„ doneze sunt oameni nevoia∫i, de cele mai multe ori, oameni a c„ror via˛„ este cu mult mai grea dec‚t a noastr„. Omul s„rac este cel care vine Ómpins de nevoile de acas„, ∫tiind c„ la plecarea din centrul de recoltare va avea Ón buzunar bonul de 300.000 de lei (ROL), doamnelor ∫i domnilor, va avea dou„ zile libere de la serviciu ∫i o reducere de 50% pe lun„ pentru mijloacele de transport Ón comun. Din p„cate, doamnelor ∫i domnilor, aceasta este realitatea. Una crud„, pe care, de∫i ne este ru∫ine, trebuie s„ o recunoa∫tem.

Donarea de s‚nge r„m‚ne Óns„ un act umanitar fa˛„ de semeni, este un gest nobil de ajutor al omului aflat Ón suferin˛„. Oricine poate avea nevoie, Óntr-un anumit moment al vie˛ii sale, de o transfuzie de s‚nge, ca urmare a unor accidente sau a unor boli soldate cu pierderi masive de s‚nge. De cele mai multe ori, donarea de s‚nge nu poate fi Ónlocuit„ de nici un fel de tratament, av‚nd un maximum de eficien˛„.

Medicina transfuzional„ este una dintre cele mai importante componente ale s„n„t„˛ii publice. Mii de rom‚ni au nevoie, Ón fiecare an, de transfuzii de s‚nge.

Œmi place s„-i numesc pe cei care doneaz„ s‚nge salvatori de vie˛i omene∫ti. Nou„ Óns„ ne revine ∫i o alt„ obliga˛ie: aceea de a trezi Ón cei mai tineri nou„ aceast„ responsabilitate, de a deveni, la r‚ndul lor, ni∫te donatori. Avem nevoie ∫i de sprijinul ∫colii, unde se pot face multe la acest capitol. Va fi din ce Ón ce mai greu, pentru c„ tinerele genera˛ii au cu totul ∫i cu totul alte îgriji“ Ón aceste vremuri ∫i mai pu˛in pe cea a grijii fa˛„ de salvarea unei vie˛i.