Monitorul Oficial·Partea II·15 noiembrie 2005
Dezbatere proiect de lege
Alexandru Cioc‚lteu
Discurs
îCampanie electoral„ pe teme medicale“
Lumea medical„ nu este un col˛ de paradis Ón realitatea rom‚neasc„. Œn multe domenii — chirurgia laparoscopic„, urologia endoscopic„, tipizarea tisular„, transplantul — ne afl„m la nivelul anului 2000, spre cinstea corpului medical rom‚nesc. Dar mentalitatea nu a suferit prea multe modific„ri. Aud unele lucruri ∫ocante: brancardierul te las„ la camera de gard„, asistenta nu-˛i face tratamentul la timp sau Ó˛i arunc„ actul Ón fes„ de la u∫„, infirmiera nu-˛i schimb„ cear∫aful, medicul nu-˛i d„ nici o aten˛ie ∫i orice gest al s„u trebuie pl„tit de c„tre bolnav sau familia acestuia, schimbarea antibioticului are un cost anume, proteza trebuie pl„tit„ (de∫i e gratuit„), medici îobosi˛i“ care intr„ Ón sala de opera˛ie, medici care dau îindica˛ii“ prin u∫a camerei de gard„ pentru a coborÓ abia diminea˛a s„ vad„ bolnavul (dac„ o fac!), spitale ∫i medici care au fost vizionari au deja un pre˛ la fiecare tip de interven˛ie chirurgical„ Ónainte s„ existe oficial o asemenea cuantificare. ™i mereu, la limita legii. Spitale care — cu licita˛ie sau f„r„ — consum„ de 10 ori mai multe medicamente dec‚t spitale similare. Se accept„ bugetul istoric! Cele mai multe controale sunt trimise la spitalele care consum„ mai pu˛in. La sf‚r∫itul anului, bani de la asigur„ri vor primi cei care consum„ mai mult, nu cei care sunt mai eficien˛i.
Œn Bucure∫ti, cel pu˛in 14 spitale vor c„dea la un cutremur de magnitudinea celui din 1977. Bani pentru consolid„ri, c‚t s„ se construiasc„ alte 20 de spitale noi! Care este justificarea unui credit enorm pentru Spitalul îCol˛ea“, care se repar„ dintotdeauna, de∫i putea fi introdus Óntr-un complex istoric, eventual ca muzeu al medicinei rom‚ne∫ti, iar creditul respectiv putea fi folosit pentru construc˛ia a 3 spitale noi, superdotate? Acea limit„ discutabil„ a legii are o alt„ fa˛et„, Ón care majoritatea personalului medical este an de an pus„ la zid, culpabilizat„ pentru fapte de care nu e vinovat„.
Cum po˛i semna, ca procuror, arestarea unui profesor universitar care ajunge acas„ dup„ dou„ zile de nesomn, iar la sf‚r∫itul lunii este pl„tit pentru munca sa c‚t o femeie de serviciu? Cine a hot„r‚t s„ existe plafon pentru re˛ete compensate sau gratuite? Plafon, pentru c„ unii medici...
Dar pedepsi˛i-i pe vinova˛i, nu pe ceilal˛i medici ∫i pe pacien˛i!
Ce principiu al solidarit„˛ii mai exist„ Ón ˛ara rom‚neasc„ dac„ iei banii de la Timi∫ ∫i Ói dai Ón alte zone, zise defavorizate? Dar la Timi∫oara mai vin bolnavi din 5—6 jude˛e — ∫i, de regul„, doar cazurile complicate, mari consumatoare de fonduri. Bine, a∫a e Ón lege, dar casele paralele?
Cum po˛i crea o nou„ nomenclatur„, prin case, a anumitor grupe profesionale? C‚t pl„te∫te pentru asigur„ri un colonel ∫i c‚t pl„te∫te o pensionar„ C.A.P.? Dar principiul solidarit„˛ii unde e? Doar Ón lege?
Care au fost interesele — except‚nd cele politicianiste — de a Ónfiin˛a asemenea case paralele? Se ajunge la solu˛ii bizare: angaja˛i ai spitalelor obi∫nuite se asigur„ la aceste case paralele ∫i Ó˛i r‚d Ón nas, legea le d„ dreptul!